- . JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA mTIINHE.IOPf> NAT8PÂIE HIIESAKTE, ÎN TOATE KIASE.IE Pcdiifeats de PROFESOR DOCTOR IULIU BAR ASII. J^O' 40. (Ans.i8 a.re tpeijea) Eskspenitl 30 Oklomapie, 1858. Konpindepea: Desnpe Slsdii asipoiionii'ie.— Agave mi Aloe.—■ AepKJfc olpTBiix. Stsdii astponombie. Desnpe jtms, saă sateMlSJiS ntmilntSAsl. (Spmape.) Msnjjii ’ie se afji îmnpeyispxjîf mapijinii emisfepeî jsnei Me npiBemte Kitpe noî, sînls foaple suiopî de misspats; fiinds ki lejesKons.is ne apati în aieste jonspi msntoase ki nepKSJB Jsminoss' ne oKOjemte jsna, ese neaa afapi. A- «lensli emipe afapi nsind’o în ana.idyie ks mi- piinea onliKi a Jsnei, ne apati adeBipata mi- pime a aneslops msniji. Daps aieasti^ metodi o nstems înlpensinija nsmai ja anei msniji ne se afji ne oko.isjb inapyiniî jsminei jsnape, mi Kape as o deoseBÎli mipime. De aieea, snpe a misspa iei-j-aj[jî msnjji în jsni. s’a înlpess-' pînds smBpa «ie inyals o ajti melodi. mai ințienioasi, adiui a misspa înijjjimea msnijijopS jsnapi dsni sm- spa ie apsnKB în dossjs jops. Esle intists ki iui ne nimînts nstems afja înunimea snsi msnle dana misspims smspa jsi (mai ks seami seapa mi dimineaija Kînds Binepa este jsnn) jsînds mi seama ja' dipeuijisnea Kidepei paze- jops soapejsi ne nimînts în a’iesls minsts. Anoi fiinds^ ki în tots minslsjs mtims d.'peKixisnea ki- depel jsminei soapejsi assnpa jsnei (asta în- siuii ne apati înBîplipea jsnei), de aneea miss- ne apati tejesKonsjs în jbm, - 314 — o si nstemă faie o KonKJBsisne Kspali assnpa adeBipatei jopă mipime.— BedeuT aKsms aiea- sti smipi de Koniussisne JSKpati de înjiejen- lisnea omeneassi, Kape însene kb npinqinspije qeje maî simnje, Ka Kîndă înaintea OKijopă no- slpiî. mi se siBîpmeamte kb qe.ie maî înajte mi SBEjime desKonepipi aje adeBipbJBf qejsl maî denapte de noi.— Akbhib Kpedă ki sîntem toijl ÎDKpedinjjaiji ki s’as nslslă inisspa msnuii din asm! Dsne qe intimă ki sînts msnijî în jsni, Ea înKi Biiiî de o mipime estpaopdinapi, {pense si ne întpesimă: qe Kaszi aă npodssă einipea aqestopă mapi msnyî ? 8niî din astponoml aă zisă kt. Kasza a fostă snă fosă în sîns.iă .isnel; a.njiî aă Kistată aneasli Kaszi în ani; iali Iotă anca des- Eatepe desnpe Kape amă nopsilă Ja istopiea fopmajjisnil mmîntBJsî.— Dapă aiql ja jsni, aă •ismfală njbtonimtil, fiindă ki nerpemilă ki ns s’apă fi nslslă fa'ie asemenea msnijil pitsnzî, pe- rsjapî din Kasza snsi notonă saă a.ilă enenimentă anosă; de aqeea sînlemă sijijjî a ne tnidnsi ki razeje qenlpaje aje .isneî aă pidiiială ne ssp- fajja sa, aqeinll msnijl yiranliqî; înlper.înds-ne: de ne n’aă pidmată razeje qenlpn.io n.ie nimîn- ÎSJBÎ ja noi asemenea msntjl piranlinl? Ne ns- temă da pisnsnssjă, ki Koawn nimînlsjsî fiindă msjtă mal tape mi mal anisiloapc de Kîlă Konofn jsneî (dsni o khjksji malematiKi mlimă ki o ESKati de matcpic qo Kînlipcmto ne nimînlă 5 OKa, tper.se si Tic în jsni de 5 opî maî smoapi mi si KînlipeasKi nsmaî o oi.a); anoî no m.- mîntă fiindă mi o almosfepi anisiloapc, Kape ns este în jsni; do ancea razeje qcntpn.ie aje noastpe aă npodsss nsmaî nimte esiussisni de , BSJKani, npeKsmă nimte Kslpcmspe, d’apă n'a । nslslă pidiiia msnijii nini ja înuuimc de 20 ini । nini ja 30 mi.ie, Ka razeje qenlpaje jsnnpe în . imnsjssjă jopă tape, jiiiepă mi fipi îiniiiediKipl I । De aqeea ninî ns sîntă BSJKanl în jsni. ₍ Sîntă snă ajlă-fe.iă de nete qe ni se înfi- . jiimeazi (npin tc.ieaKoiiă) ne sspfatja jsneî. । Sîntă neje KsnosKsle ssi;tă nsmipc de nizpi sas । vueane de Kape xapteje jsneî nomenesKS msjts. । bneje din eje sînts în KomsniKajjibne ks mânui 1 npin nimte manjjspl, Ka Kana.ispi.ie.— Aqestea noi j fi pispi Kape se Bapsi din noaje.ie msnjpjopă ț în aqeste mipî. Mipue daKi sîntă smnjsle kb i i adeBipati ani, saă kb ajlă-fejs de fisidă, ns - nstemă mti. în sneje JOKspî în jbhi Bedemă o • .isimni maî tape, tOKinaî Ka ja noî Kîndă soapeje ' se pesfpînye kb o jsmini maî tape ne sspfaija ■ anei. i .lînri amîndoi nojspi.ie aje jsneî, Bedemă i aqeasti mape de o faiji maî ajsi mi maî stpus- qitoape. lIine dap ns se rîndemle aiqî ja amîndoi mipi-ie no.iape mmîntemtl, Kape tpesse si se în- filjimeze JOKsitopijopă jsnapl lasmal nsmă se înfiiiimeazi aqeste doi nete aje jsneî, oKi'jopă noslpiî? Ne este dapă eplală a ne înmiiși ki aqeste doi nete a.ise în jbhi, ne însemneazi JOKspî de amîndoi mipLie no.iape în jsni. Afapi de nomenitcjc doi fe.ispî do nete, nsiins ne sspîaua jsneî înKi doi nete însemnate toKmaî în miz.ioKS.is apieî jsneî, în pepisnea eKsalopsJsI siă. Aqeste doi nete CKBatopiaie, i.ape sîntă nsse întp’o KJimi totă-d’asna Kajdi, mi foapte fanopaniji nentps Kpemtepea BOțieta- jcjopă, ne faqe o imnpesisne Ka Kbniă apă fi emile dintp’o un pi aKonepili kb o Beuctauisno Eorali Kape nu înnelenzi n înfjopi niqî iapna. In toate njnnete.ie aă nsilă astponomii o almosfepi (înnejiniBjă ansi aepă rposă); aă kb- nosKBl’o npin pcsfplnyepen paze.iopă jsminol soapcjsl 'ic ne apalt teJcsKonsjă îmnpcuibpsjă OKP.ituopă njnnelcjop. O foapte m/Ki almosfepi a jsneî s’a înfiyimnlă jn Jllpeicpti Ka o nan- r.iiKi qensmie qc oKojcmtc mapuincn jsmineî saje mi mihbpînd'o, s’o nsil d’o mipiino do 8000 niqioape; npin spniapo dc 29 do opî mul miKi mi maî ssnuipo de Kîlă almosfepa nimînleasKi; o asemenea almosfepi sBiijjipe ns este în stupe a nspta nsopî, npin itpmnpo nsopiî niqî o dati ns se apati. în Jsni; dc aqeea nstemă fi îm.pe- dinuaul kt. niqî o dati ns uioi mi ns nințre în asm; dapă snde ns esle n.ione niqî ninsoape, okojo na liotă esisla niqî anima.ie, niqî njanto aBÎndă o oprnnisnjjisno (o Komnosiuisne) ana- joari kb aqeea a uimînlBJBÎ. — 0 a.m Kes- tisno esle, daKa b uelajeje ini anima.ie.ie jsnape ns sînlă fopmalo dsni ană njană notpiBits kb Kondiuisnejo fisiqe aje rjor.s.i6l jops (jsna). Kpealopsjă .ismei n’a foslă niqî o dali mtpiji- nită In Kpeayisne.ie sa.ie, mi în îna.ita sa inte'ji- yeniji a mtistă a fopma qe.ie maî BapiaEi.ie fiinue, nolpieite kb BapiaEueje modspî aje esislenjjii — 315 — jopă. Sns oms ns noate tpii maKapă 10 mi- lîste fipi pissfjape, ne Kîndă KoniJBJă în Bspla mamei, tpiemte 9 jsni fipi pisafjape, adiKi în jOKSJă najmsnijopă, pessfji ejă kb BspiKBjă! De aieea, ns tpeBae st ne mipimă daKi risimă în âsni nimte spme aje sneî domenă BenclaJă ini animajă, mi Kiaps nimte spme foapte inte- pesante de o soyietate înjjejeanti, fipi de a risi n’a«uo nimte Kondiu'iBni fisiie Kape sîntă de o neanipati IpcEainiii nentps Beyetajeje mi anima.ie.ie tepeslpe.— Ama a uri înKpedinijată Bestitajă Fpsitsizens ki jena este joKsiti na ns- mai de anima.ie, daps mi de sns fejă de oameni (se.ieniiți). Ejs s’a întemeiată în aieasti idee, ne nimte aprsmente jaate de o aKtÎBilate pera- aati mi înjjejeanti ie a nsită în asm; fiind» Ki snde risimă spme de jsKpspi fiKste de o perajapitate eKsaKti, aKoao tpesae si ne ÎnKi— nsimă ki a JBKpată o mîni înijejeanti. Ama, snpe esemnjs, Bizîndă ne nimîntsJă nostps snă âaeiă dpentă de apsopi tieiji ks o deosesiti persaapitate, tpeBae si ne înKinsimă ki aiestă ajeiă tpesae si fi fostă fiKSlă de oameni dapă ns din sine. Ktndă dapă aBemă în asm (ziie rpfjitsiz-en5)\n mizaoKBa sBnpafegeî saae, Ka nimte manjjapi dpente Kape sîntă foapte Bine KomBinate sns.iă ks aat8jă, fiKîndă o firapi persanii ks snrispi perajate apxiteKtoniie; Kînds Bedemă a- leste manjispi sinîpminda-se în nimte nete mapi foaple persaate Kape ns noate fi aală nimiKă de KÎtă opame janape, aae Kipopa inoseae sîntă nomeniteae jinii saă inanijapl dpente; oape ns sîn- tem natopisaui a xolipt ki asna este jossiti de fiinjje înyeaente ?— Anoi Kîndă iapiiui Bedemă nimte nete mapi persaate în asni, anponiinds-se sna k tpe aata în ainie dpeanti, mi ne spini desnipijinds- se, saă sna sKimsîndă dipeKLjisnea farîndă, ne Kîndă leae-a-aati o spmeazi în îna- tntapea ei oape n’ape imațiinanianea noastpi ană dpent KSBînt a ne ziie ki aiii aBem sn snentaKOj de o Bituie a sejenigijopă, ja Kape asistună noi ks tejesKoaneje noastpe, npeKsmă noate ki aă asistată sejeninii ks tejesKoaneje jopă ja . Bituiije de As.ftpejiiu^\, JUnsKa., Batep,w mi jaj ajte Kapnauispi nimînlemtî npodase npin o cks- opEitanti amBi[jisne a snopa dintp’ai noslpii, | de Kape sejeniijil (snpe fepiiipea aopă!) n’aă rntistă nimiKă ?— lati, jeKlopsje, o matepie des- tsjă de Eorati nentps rîndipije noastpe. Desnpe inf.isinu,a Kopnspi.wpS uepeiuti^ sns.iă a- stwpa Ajitsia. OBîeKlsjă aptiKOJSJbi nostps de aKsmă, sa fi o Keslisne din ieje mai imnoptante în Astpo- nomie, o npoBjemi Kape în totă timna-iă a oKsnată intejițienija oamenijopă jaminaui.— A- leasti Keslisne este: snde sîntă alîpnale, soa- peje, jsna mi stejeje Ka si na Kazi ? De lesa ase mapi! Dapă aiesle ksc în ie sîntă eje în tipite ? Bitale noate în lena SKÎndspi mapi KÎtă jsmea! Dapă line pine aieste sKîndapi Ka sin» Kazi ? IHi ama niii o dati ns se siBÎpmemte întpesapea noastpi adiKi: Ksmă se noate Ka soapeje, jsna mi sle.ie.ie si ns Kazi?— De Kîndă este jsmea fiKsli, oamenii în toni seKOjii m’aă fiKBtă aieasti întpesape.— Anoi ks aieasti Keslisne esle jerati sna mai KomnJÎKali, adiKi: de ie se miniKi soapeje, jena mi stejeje mi na staă niii o dati în JOKă ? Sîntă eje ieBa js- Kpspi Bii? npeKsmă Kpedea mi mapeje fi.iosofă Apistotejă. Aieasta na ne intpi în Kană ki soapeje nostps si fie snă animajă miuiKînds-se ks niiioapeje saje! Anoi daKi ns sîntă Kopnapi Bii, line je îmnimje snpe a mepije totă ’nainte mi a ns sta niii ană minată? Damnezeă! Ade- Bipate Damnezeă! Kpedem mi noi ki Damnezeă este isBopajă iejă d’întîia ajă tatsjopă miniKi- pijopă mi ajă tatBjopă aKtÎBitijjiiopă în Amne; dapă Damnezeă a întoumită jețrije Nalspei Kape iBKpeazi neînietată în toati etepnitatea, ks o KonseKsenjji totă d’aana în sine Komiueti.—■ DaKi ieasopniK8jă meă biiieji miuntîndă poalele sa ie în BazsnapsjK meă, nerpemită ki se miniKi npin Damneze», fiindă ki fopjja ejastiKi Kape npodsie smBJetajs leasopniKajai meă, este o Kpt aHiane DamnezeeasKi; ks toate aiestea, omsjă înjjejentă- Kasti totă d’asna dani Kaasa fisiKi lea de anpoane Kape a npodssă smBjelBJă iea- sopniKsjai, adiKi dsni meKanismsÂS jsi. Ase- menea icpietape dsne Kasseje fisiie, tpesse si se spmeze npetatindinea în stadisjă Nalspei. Damnezeă ne a dipsită îngejemisnea kb Kape ne natemă esnjiKa Kasseje fisiie aje tals- jopă fenomenejopă ie ni se înfiijimeazi în a- leasti jame, mi Boindă iine-Ba a pisnsnde ja Bpe-o Keslisne fisiKi ie ’i faiem ziKÎnd „Damneze» je a fiKBtă !“ Ataniea s’apă denipta de misianea — 316 — sa de oms, ap Ki.iKa «iap opdineje jbî Dsmne- zes ; ap» ntptsi demnitatea sa amant, ziKînds; adio mliinuejopg! Adio ninijisanisne! Adio des- Konepipi.iopă omenemli! Koslisnea desnpe Kassa mimKipiî njanele- jops, a piniass inesn.iiKabi.it nînt aa IsanS-Neti- tons.— înlp'sns aats joks ams apilals Kt o în- țîmnjape foapte Koinsnt, adiKt Ktdepea snei noame assnpa Kansasi jsi Nestons, adopmits fi- ind» sssls smcpa snsi noms, a adsss ne anests yeni» yiranliKS ja desKonepipea jeyei atpaK- U'isneî, npin Kape ns nsmai Kt a rtsits sns pis- nsnss aa npon.iema mape ,.Ksms stas Kopnspi-ie nepemti ssss uii ns Kads? De ne se miuiKt tots d’asna mi ns stas?⁻¹ Daps a mi deinonslpals npin KajKs.ie Kt oms.is este în stape a Ksmnini npin intejițicnna sa, rpestalca tsts.iops Kopnspi- jops nepeuili nînt .ia sns fsnds, mi Kiaps a kîii- ttpi opi-ne Kopiis afjînds-se ne sspfaua fie— Ktpiia din naanete sas ne sspfaya soape.isi! Ama, snpe esemnjs, iiuims aKsms npin kkjksjs, în- tp’sn Rină foapte jtmspil, Kt sn Kopn Kape t;ln- tipeiulo ja noi 5 oisa, nsinds’js în jsnt, aps fi tpeGsils st KînltpcasKt nsmai o oua, daps nsin- ds’js în soape, (pense st aici o Irpcstatchle 180 oua.— Ultim» Kt fic-Kapc i:op îs ns noate st sc miinne, ftpt np'o iislepe i;ape si’.is imninri; daps atsnni sc minim. Kopnsjs dpcnls in ilipeK- yisnea îmninycpiî; asemenea, fie-Kape Kopn mini— Kînds-se, ns noate luneta de aneastt miiuiiape nînt ns na da în dpsms’i de «pe-o iiicdim. Kape st’js nonpea. Kt. Aneasli .icyo nenepa.it n Kop- nsp’uops, sc Kiamt .101.10 de incplalea Hopnspi.iopii. St jstms daps, snpe esemii.is, o nialpt Kape inade nemimKalt ne ntmînts; si> nsnems înaintea ei sns Kaas Kape s’o tpan. snpe miazt-zi ks o isjjeajt de a înainta sns slîna.ins no fic-Kapc minsts; atsnni nialpa se na minnia în aneasli di- peKjjisne ks zisa isuea.it; anoi nsinds înaintea nielpei înKt sns asemenea Kajs, atsnni nialpa o st se miinne tots snpe miazt-zi ks o istien.it îndoiti, adiKt de doi stîniKiiii ne minsls.— Aiisnis st nepKtnis a iisno în doss nielpei sns Kajs Ka s’o tpan snpe miazt-noanle, îhki Ka.is lî- inds tots ama tape Ka sns.is din nei nsmi în dipeKyisnea Konlpapt; atsnni nialpa lol se aa mim- I Ka snpe miazt-zi snde sînts nsmi doi Kai, daps I k’o isuea.it nsmai d’sns Kaj» (de sns slînsinS ne minsls) adiKt nepzînds aesmitate din isuea.ia ei, din Kasza fopuiî onosante ne o tpaye ja o dipeKuisne Konlpapt.— Daps Kînds nsnems îna- intea nietpei doi nai Ka st o tpan snpe mia- zt-zi, mi a.inl asemenea doi Kai în doss.is nie- lpei i;a st o tpan snpe miazt-noanle, atsnni nialpa Ba sta în joks neminiKînds-se nini de K»ms, fiind» Kt amîndoi fopue.ie onsse sîntîi eKsa-ie (notpiBib•). FisiKS.is zine aKsms: fop- Ue.ie meKaiiMe (miuiKiloape) sînts în eiîsi.uEps (Ksmnini) în aneasli nialpi!— Daps st fanems o a.ili nepimpe ! St nsnems ja aneastt niatpi snii K'i.is Ka si o Ipart snpe miazt-zi, mi tots de o dali sns ajts Kaj» Ka st o Ipan snpe pisipil»; ne o st iast aKSms? 0 si iast, Kt nialpa se Ba mirnim snpe dipenuisnea opizonts- j»l hape se af.it in mizjoKS întpe pistpils mi intpe miazt-zi; înst isueaja miuiKipii nietpii bo fi mai nsuins de snii stînaiinS no minsts; anea- slt iniiiiKiipe sc Kianii pestufarifo. Dani boi'uI a nf.ia ks kîIs aneasli isucnjt pessjtanll este mai mint dc Kîts snii sliniKirni, faneyi 0 simțul firspt ueomelpiKi fa, e, c, d, ) Kapo so Kia- nii napa.ie.iorpatiis (adiKt snde fie-Kape din amîndoi jnlspejo onosante, A I> ks C D, npc- K»ms 1» C ks A D eKaaJc), r.noi Ipaycuî jiniea A C (diiaomi.ii; mi îniiinsiu’i-bi ki nialpa so al.n în A, »ns kii.is o Ipayc supe 1> (adiKt ji- nica A I» ni înfiuiiiienzi i»uea.ia aneslol mini- Kipii, siiX a.ils Ka.iii o Ipayc supe D fainica A D ut tnfiuimeazi isHea-ia mimnipil de au doi.iea Ka.i) atsnni o si se miinne nialpa în jiniea diarona.il A Aneasli diarona.11 Ba fi lol d’asna maî miiti do kîIs jalspc.ie ne Kînds snris.is A Ba fi mai mapo de kîIs sns snris dpciiliî (de 90 rpade); daps din Konlpa, aneasli diarona.ii i;ape ne npesen- leazi isueaja pcssjlanieî, Ba fi mai mapo do kîIs fie-Kapo din julspe, Kindd se Ba nf.ia nialpa în snr’sjs 6 (Kînds este mai mius de Kît<* 90°) mi do snde sns kh.is o na tpaye snpe C mi a.ilsj» supe A.— Aneasli fault o mlis mi no- dapii Kape .isKpcnzi ja nodspi-ie smcaitoape — 317 — assnpa ptspîjopă Haina» ja «nil npieteni de KÎpnsmE ja noi. în aptiKOJBJă niitopă nomă nopni desnpe a doa iijanli kb Kape s’a Kslsndată luanta Agavo, adeKE de manta Aloc. Âepfi.16 ¹ OlpTBilK. Aepsjă olpEBită faqe de hiejIc opi be- limEpi mapi mi nenoponipi în soqielntea oame- neasKi; KEni iznopemle în msjte JOKnpi întp’snă modă natnpajB snă aplifiqia.iă, fEpx s'o intimă; anoi Kîndă izBopcamte ană asemenea npodnidă în KElEiiimi nesle niEsspE, nerpemilă ke Ipciiao se denie BElEinEiopă. Aepsjă olpEBită Konpindo msjtă din rază aqidă KapiioniKs mi qena aepă Kspală. Desnpe izBopSJB ses natspajă, intimă ncjo spmEloape: în msjte jonspi d’assnpa nEmînlsJsI se rEsemle izBoape saă fîntîne de Kape e»sE Ka snă rază saă aepă, (razs.iă aqidă Eapnonină,) saă ke din aqeste fîntîne easE o oue îmiEpualE kb rază aqidă KapsoniKă; asemenea aiiE se nsmesKă «r>op- eisă». în Fp mjienssadă esle o fînlînE ks oue minepaJE în Kape nizajă aqidă Kapi;onii;i; se afjE în KElEjjiml atîta de mapi în Kîtă ncinqelală se asde ne ssnpafaya anei, snă sromolă mi o • miniKape mi ana sKoate neînaetată Ebtniqi de ■ rază. O ajlE fîntînE msjlă mai noralE nentps iipodBqcpca razKJSÎ aqidă KapnoniKă, sîntă njE- msnii noiutpit mi a tstspopa animajcjopă din Kape cose neinqctnlă aqidă i>apr.onii;ă; anoi aqidă KapEonixă se npodsqe mi în toate BCtpije noa- slpc Blide so apde jemne, în toate qimilipije noastpe snde so îmiiBtpezcsKă Kopnspi.ic mopiji- jopă iipeKBină mi in tonte fimpiqije mi indsstpie Bnde se desKomnsno malepii oprani'je (s. e ja tar.piqe dc jsniîiiEpi mi dc SEtisnă. ja lar.nyie, deslijcpic in nimiiLin snde fcpne nină saă nepe m. q. j.); din toate aqcslo joKspi easE rază aqidă Kapr.oniiiă în mape aiiondinjjE razs.iă aqidă icapnon’iKă saă acpBjă olpEBită esle mal rp< ă dc Kilă aepă Kspală, de aqeea Kindă se afjE îmiipesin. kb aepsjs Kspală, qejă otpEiiilă ;. BapsjS (j;a.i- nisj») este jerals ks raz» anid» KapsonÎK». ne Kînd în netpe de Bap Kape ne ads'ic de .ia Tip- roBiiiite Illipna ni. 'i. i.. aiests raz» este ronits afapt npin apdepea napsjsi în Ksntoape, anoi atsn'H st fa’ic Bap» ni» Kape nsindsjS în aiit. Kpant, st înKt.izeii!tc mi amesloi;atS ks nisin» dt o mo'iipjt E»nt de KJtdipe. Daps ja ap- depea Bap».isî în Ksntoape, lper.se iaptmî o mape alenpisne ; kt,iî Kitimi.ic 'je.tc mapî d'a'iidl; i;ap- Eoniics Kape ease din Ksntoape, noate st npodsKt Btltmtpi mapî mi Keaps olptnipi. ]₍ Daps Keaps în kosc.ic noastpe ne anînds atenpisnî, noate se se întimii.ie ncnopo’iipi. Ko- wspi.te Betpi.tops mi a sor.e.iops noastpe. ns ns- maî i;t în.icsnesKS nepdcpcn jemnsjsl mi emipea ismsjsl, ni mi a razsjsi aiids KapiioniK»; de aneea, «indii ns Bart 'linc-na de seamt mi aslsnt KanaKSJS sor.eî iapna nim. Kînds ns s'n desnoj tal» din K pencpa.it: nînt Kînds s’apatt Ka o LiaK7.pt iiinttT. neste Ktpr.sni. nînt alsmiî e nepimos» a aslstia KanaKSJ», Ktii esislt aepsj» otptnilS. Aa asemenea oameni asfiKsiapî (netnijl) de razs KapnoniKS, pemedis.iif ’icjs mai r.sns este d’a tspna neste dînmiî ani. pc'ie. dai sjosozi Kspînds sînye din nînt mi dai tspna în rits 'icna opets, dînds’î mi opcti; tape de miposils. Daps de msjte opi, asfiKsiapi nsmai sînts de sK8.ials mi sînts nepdspî. *) •) NOT*. Sgpimitâ nscasta Kcap» asiTzt nmS FontiaiaiS o fcmcc BTtpint ri'itt moapti a*fiK»iali in odaiea el din i:1,pronii anpinnii. Tiutpils in Tinorpafica manraJSJSi ks Kasza Kojepisjiii Sf. SaBa. Este Kspioss aneea ie a panoptals snii oa- meni asfiKsiaiți de razs KapsoniKs, înst Kape a» sKtnals. Ei zii:», Kt, Kînds as îmensts st simjjt amepeajt npoBeninds din pesnipapea anestsi razii, îndalt as fosts mlpstiuil d'o n.fhiepe nesnsst, în Kîts îi a fost» neste nslinpt d’a se SK».ia mi a sKtna; napi:t a» fost» jerajii ks sns fepmeK» .ia natsj» jops, npin jerttspi ncpesi^tieije. A- ni asta înst n» s’a întîmn.iats nsmai .ia insnipa- nisnea razs.n;î KapnoniK». ni mi .ia a.ile raze Kape îmEalt ne oms, înst npodsKînds alsirii o sim- pipe n.n.Ksti, nape o npods’ie mi Eepiea, npe- Ksms o iulie npea Dine snii oamenii; înst Kpods foapte nspins din .iciitopii ;Kspna.is.i«î Isiss. PtssLiapea oameni.iops mi anima.ie.iops, am» ziss mai ssss, este sns izaops iiniioptanls nen- Ips npodsKpisnea nepsjsi otptails sas a razs.i»î anids KapnonÎKS mi întp'adcBtps aepsis st slpÎKt din 'ie în ne maî pi,», ks kîI» mai ms.ipî oa- meni ptssf.it întp’inssjs ; asta este mi Kasza Kt în Kopar.ie, Kasapme, lemnipe, snita.ie.ie mi a.ite .lOKspî, snde sîntK ndsnapî ms.ipi oameni, aeps.is st slpiKT., dm;t n’as rpinri, a pomii aeps.is din limns în timus. I>oa.ic.ic pc.ic mi nepiniuoase iipeKsniS SKopi.sls mi tifsss s’apatt în a’ieste -loi.spi mi denimeazt nono.mpisnen d’a .o.io. Keaps .ia o sa.it de r.a.iif smii.islt k» m».ipi oameni, so aede neste kîIc-bo ope, inf.isinpa upezinpei alî- topa oameni îmnpesnnpi .ia sns joi;». Nerpcmil»' in. fie-Kapc din noî a or.scpBnts kt. dsne ne a pin»(l> na.isjs' Kîte—na ope. .ismîin.pi.ie anpinso în sn.it, nsmai npds k» atîta nioi'iisnc Ka ja în- ’iensts.is r.a.is.iKi; f.iamn .iops, dm a.int Kape epa nainte, dcninc ra.ii;enl: iiaput no Kînds oamenii st, înnesc.icst;s mnijns.ils, kb nlitS .ismîntpi.ic do sa.is st înlpîslez.s maî rnsJtii. A'ieasta nponino din Kasza kt, Bese.iiea mi danps.i» oaincnijopX je îni;t.izemle sînije.ie inKt mai msjts, anoî ntsn'ii pT.ssf.it imit maî iste, iipin spmape Konssms aeps.is Bicpei în Ktlimi înst mai mapî, de aicea ptmîne nentps tielejo .ismintpl nspins aeps, Kape a» tper.siiipt nen- Ips apsspa .top»; întomnai Ka noi nentps Bieapa noastpt, de aneea jsmîntpijc st înlsnenczs din ■io în ne maî msjts. Eatt K»mij este .ismea : Besejiea sn»ia, a- ds>ie înlpistapea ajlsia.