JURNAL IIENTP8 PESIIÎA’DIPEA niTIINTIE.IOPb NATSPA1EIHIESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE PedipeatS ' ' t '4. ' dₑ . .■ 4 - /« ■ PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 39. (Ansjs a.is tpeuea) Eskspemtl 22 Oklomapie, 1858. Konpindepea: Desnpe Slsdil astponomiie — «linitoapea.— Istopiea inaennisnOops. Stsdii astponombie. Desnpe, saS sateMfsjiS nsmlntsJisl. (Spmape.) O wm de mai msjte sste de ani, a a- pttats Kt întp’o nepiods KaJ-deikz^ adiKt o nepiodt de 18 ani iui 11 ziie sas de 223 de asni sino- diil, se întîmn.it 70 de eiuinse, întpe Kape 29 sînts eK.iinse.ie .isnei ini 41 eKiinseie soapeisi. întp’sns ans, ns se noate înlîmnia neste ntmtnts maî nsjjins de dot eKiinse (a soapeisl iui a is- nel) mi ns maî rasits de Kîts 7; daps sna neste alta, se apatt ne fie-Kape ană 4 eKiinse neste tots nvrmnts.iă. EKiinseie ns sînts Btzste toate npetslindinea, *ii nsmai dsnt nosijjisne peorpa- fiKt a difepitejops aoKspi ne ntmînls. Ama • noate se întîmnj® o fpsmoast eniinst a' -isne în aiests minsts ia antinoziî nostpii Kape aă ansmă iniezs.is- nonjiii, daps fiinds Kt noi aBemă at’sm amiaze-zi, de aieea ns sedem nimiK de aieste eKJinse. Asemenea noate Kt în aiests minsts Kape este, opa dimineijei nentps JOKsi- topiî din Mensino (în Arnepisa), st se Bazt a- kojo o eiuinst a soapeist, ne Kînds antinoziî noslpiî Kape as în aiests minsts miezsjs-nonjjiî, ns Bops Bedea nimiKS din aieastt esiinst so- iapt. O ailt datt noate st ne ESKsptms noi do intepesanta Bedepe a snei eKiinse,' ne Kîndă — 306 — nsmijjil KoiuoKBilopi ne nimîntsjă nostps, na Bopă Bedea nimiKă iui na se Bopă snepiea Kîndă d’o dati se fane neBizsli ,iana fpamoasi, slpi- Jsnitoape în toali njinitaiea jsmineî saje; sna KÎnda o dati în miezsjă-zijel se fane noante, soapeje aKonepinda- se Ka K’ana bijb nerps, Jisîndă nimîntBJă în înlsnepină ini snaîmi. Ani Bizslă npin Kajendapă ki aicania de- Bina (rinesiă) oamenii sosipea eiijinsejopă kb msjtă tirnnă mal nainte! Timnspije bcki aa dei- fÎKata ne oamenii ue aa npcBizslă eiuinseje! Doi apmadiî, ne noBesteiule istopiea, aă fostă rata a în'iene o jsnli sînyepoasi; în minslsjă acesta, Bine ană astponomă fijosofă mi jo zine „Jisaiji-Bi de jsnti, de omop mi de fpalpinidiă, Zesj.8 (zeitatea qepeasKl) na e msjjjsmilă dc boi, mi bi Ba da semnă în nepă de a sa înnajli nemajjiamipc; Bedcjjî ansmă ki soapeje stpi.is- nemte, neste KÎte-Ba minate Ba fi înlanemilă 1 “ Ama a ini fostă, fleste Kîte-Ba minate soapeje a fostă înlsncnală. Atsnni janta s’a SKimr.ală în nane, omopsjă în îmr.pijjimcpl mi ne astpono- majă npodinatopă, ’jnă fiKslă ană Dsmnezeă saă nejă mal nspină ană fia zcesnă.— în timnspije noastpe, tojjî fiKitopif de icnjcndape npcBidă eiuinscjc, npin spmape apă mepita de a fi ns- mijjî fii zecinlî, dai;i n’npă fi ama de smopă nentps fie-Kape omă a mKsniie Ja o'icsli npc- Bedcpe a cKjinscjopă. Este nentps n'ieslă skoiis destajă de a Ksnoamte mal sasă naniili nepiodi KajdeiKi do 223 dc jsni; fundă ki lotă-d’asna se pcnetcaz.i înlp'însn ciuinseje soapejsî mi n.ie JBiiei înlp’snă opdină xolipîlă mi slatopuiiă: npin apniape uinc a osscpnală KS| ssjă eiuinse- jopa dintp’o nepiodi KajdciKi, noate si nanoa- ski mai ’nainle tonte cno'iejc sosipiî jops nen- tps lotă-d’asnn.— O nepiodi de ciuinsi maî CKsaKli, daps maî -isnri mi mai nsjjins nomodi este aqeea a jsî Enap.ris^ Kape Konpinde 126007 de zije. Eoinscjc nolă fi lofa.ie (Kînds na sc Bede nimisă din soape saă din jsni), saă napuiu.^. (hîndă sc Bede nsmai o iiap’e). sas ucnlpa.iâ (Kîndă se Bede din soape saă din .isni nsmai i;a ană inejă .isminală nt în mizJOKă Ka o raspi întaneiiali) — O «Kjiiisi tota.ii a soapejsî noale si jiie nesle loîă ni mînlsjă nîm ja 4 '/₂ ope. daps ns se Bede ne fie-Kape joks mai inajtă de Kîtă 5 minate, mi se întîmnji foapte papă. In țienepajă nstemă ziqe, ki în doi sate do ani se Bede o asemenea enjinsi tola.ii namai o dali ja ană joks ne nimîntă.— 0 eKjinsi so- japi napuiaji se întîmnji mai adesea opi mi noate jiinen neste totă nunîntajs nîm ja 7 ope.— O eKjinsi a jBiieî lolasi nine nîm Ja doi ope mi 18 minste, dapă o eKjinsi a jsnei napjjia.ii noate jiinea nîni ja 4 ope mi 38 minste. EK.iinse.ie .isnel InuenS întp'uns minstă nen- Ips tots iiumînls.iti, fiindă ki în minBlsjs snde aiKsnije mmînlsjă a se nane întp’o jinie toKmai în mizjoKSJS soapejsî mi a jsnei, alanqi a- psnm smr>pa sa pilsndi (Kape ape o jsnyime de 186 de mii de mije jieorpafinc) asanpa jb- neî, mi o aKonepe; iali ki s’a înlsnenală jsaa !— Daps de mi aqcasd eiuinsi înqeuc înlp’snă mi- nată nentps Iotă nimîntBJă. ns este Bizsli în toate joKspi.ie mmînlsjsî înlp’snă minată, fiindă ki Bedepea eK.iinsei alîpm de nosijiisnea jieo- rpafiii, maî ks seami dc jsnyimca jieorpafiKi a snsi joks, astă-fcjă ki, fie-Kape joks qe se afji mal msjls snpe pisipilă, o Bede mal tlpziă. Ama, snpe cscmius. Kîndă înnene o eiuinsi jb- napt a fi Bizsli .ia llapisti seapa ja 11 ope, (pense si fi Bizsts înnensls.iă anostei cKjinse ja liep.iins, ks 44 minste mal lîpziă (fiindă ki Bep- jinsis este nssă ks 11 rpade mal msJlă supe pisipits dc Kîts IlapissJă). Aneasti înnipcpispapc fane Ka ciuinseje jș- nel si icoane sn mape po iă în aslponomic, fiindă ki npin eje s’a nslslă misspa napa.iaKsa jsnei, ini npin apniape distanjja jsnei de Ja nimîntă npcKsmă mi ndenipata el mipime. Adirn, maî sssă ams Bizsts ki nentps aneasta mape înlpe- npindepc, tper.se Ka doi or.sepaatopî si or.sep- Beze jsna tols în ancjaml ininstă. Dapă snde o si. risims sns neasopuiss meprîndă alîlă de pe- rsjală, în KÎlă doi or.septialopl afjînds-se ne doi mapyinc ajo iiunintsjsl, si> noali fi sirSpî ki hb s’aă înmcJată, ki nerpeiuilă amîndoi aă oBscp- aală nozijiisnea jsnei tolă în aneJamî minslă? Aneasta apă fi neste nslinui! Dapă aneea ne ns noale fane qe.is mai csnă neasopniKă din fa- i;pii;i, noate fa .e neasopnÎKSJă nejă mape ' a.iă natspeî! Natspa sinrspi 'a înlo'Kmilă nenfps noi sns asemenea neasopniKă; asia, este eK.iirisa nei Kape înnene nentps totă niniîntsiă înlp’ebă minată. lati neasopniKSjă nepstă!* —; ..¹ — 307 - AKBins Kîndă esle o eKiinst a jsnei, în toate joKspiie snde este stzs't, sînts aslponomii OKsnaijî (ja OEsepBatopispI) a npiisi kb nea mai mape eKsaKtilate în minstajă Kînds înnene eKiinsa a fi Btzslt în aneste deosebite lOKspi, snpe a nstea persja tots mal Bine mi mal eKsaidă uiti- înLța noaslpt snpe napajaKsa jsnei, Kape esle o foapte dejÎKali OEsepBayÎBne, anoî mi Baza as- tponomiei. Eminsa soapejsî, din Konlpa, ns înnene întp’anS minata nentps tots ntmînlsjă, fiindă ki soapeie în sine ns se întsneKt nini o dali, eis esle isBopsjs jsminei; nsmai Kîndă JBna ks sm- epa sa ptlsndt de o jsnyime de 50 de mii miie yeorpafine, aîKsmje a se nane în mizjoKă tomnai țntp’o jinie dpeanlt întpe noi mi soape, atannl noate sinspa st ne anonepe lamina soapejal; toKmai npeKams sns naops mină noate st ne asKsnzt paze.ie soapejsî nentps Kîte-Ba minate. înKjnsi- yi-Bt aKsms ana nsops Kape se miuiKt în aepa ronils fiindă de sînts; în anesta minata in 2 saă 3 sjijje din EsKbpemti Ba fi soapeje nestzslă, ne Kîndă în neje-J-aJte Bjijje a.ie Kanitajei, soa- peje se nede foapte sine, daps dsnt KÎte-sa ‘.minste dsnt ne a ronită Bîntsiă ne nsopă ja o ajlt napte, atsnni în Kîte-Ba *ajle sjijje Ba fi soapeje aKoriepilă mi iaptmi Btzstă în neje d’în- tîiă. Anesta esemnja noate st ne dea o idee foapte Jtmspilt assnpa eminseiopă soapeisi.— Smcpa jsnei, mepye (rea mi jsna însssă) snpe ptstpils, aBÎnds ne ntmîntă o iaijeajt de 460 mue yeorpafine întp’o opt, dapă fiindă Kt nt- mînlsjă însămi în înBîptipea sa ne fie-Kape zi (potaițisne) mepye tots snpe ptstpilă kș o is- Ițeajt de 15 rpade saă de 225 mije nedrpafine întp’o opt, de aneea esle înBedepală Kt ne fie— Kape opt Ba înainta arnepa janei 235 mije îna- intea înBÎptipei ntmînlajai. De. aneea nentps în- tîiamî.datt aatanye smEpa jsnei ne ntmînts Ja .ana joks ptstpiteana snde este toKmai opa di- mineijil (ptstpilsjă soapejsî); joKspije nsse ne ntmînlă snpe anssă, Bopă aBea aneste amspe mai tîpziă, în fine aiKBnpe bmspa ia sns jOKă snde jsna mi soapeje sînlă în nsnlajă ansssjsi jops, adiKt în opa sepii; dsne Kape se asnsnde jsna ansst nentps 2 -3 ziie Ka mi tots-d’asna jsna nsot. , IIpeKsmă aBems noi eKJinse npodase npin însiptipea jsnei, ama Ipeeae st aiet JOKsitopil jsnei (daKt esle jsna jOKsilt) nimte erninso mi ajte fenomene npodsse npin inlepBenipea nt- mintsjsi nostps Kape tpeEse st fie msjtă mai fpsmoase, de Kîts aneje ne-je apemă noî. fie isnt se Bede ntmînlBjă nostps Ka o jsmint (stea) de 13 opi mai mape de Kîts se Bede jsna njint saă Kiaps soapeje Ja noi; înst aneastt jsmint fpsmoast (a ntmînlsjsi) se apalt ja jOKsitopii jsnapi Ka snă nsnlă fÎKsă, nemim- Ktlopă. Nsmai o fajjt emisfept) a jsnei npi- Beuile tots-d’asna Ktlpe ntmînts, ne Kînds neea- j-a-ilt emisfept, ns o Btdă nini o dalt. înKi- nBiiji-Bt aKsmă ne snene admipanije npodsne a- neastt îmnpețiispape în jsni I Jomsitopii ne emi- sfepa jsnei Kape npiBemte Kttpe noi, Btdă ne- încetată o jsmint ijirantiKt stptJBnindă neste Ka- nsjă jopă, kb o Kojoape ajst mi de 13 opi mai mape de Kîts jsna njint ja noi în neje maî fpsmoase nonyi aje npimtBepei! Aceia Kape jo- KBesKB mapyinea acestei emisfepe, Btdă aneastt jsmint mape ntmînteasKt totă-d’asna în opizon- tsjă jopă, ne Kîndă’JOKsitopii de npe neea-i-aitt emisfept a jsnei ns se BBKspt de Bedepea a- nestei jsmine nici o dalt, mi ne sspnpizt tpesse st: npinzt ne snă JOKsitopă janapă Kape Kt.it- lopemte dinadinsă ja emisfepa fjobsjsI stă ns- st Kttpe noi, a se ESKbpa de Bedepea ntmîn- IsjsI nostps stptjsnită ! înKinsiiji-Bt, isBii|i jeK- topf! *16 imnpesisne apă ’ face assnpa Boastpt d’a rtsi înlp’snă joks ne ntmînts o stea de 13 opi mai mape de Kîtă jsna stptjscindă în cepă în toatt eKjatanta sa jsmint! Kîts este o jsni ja noi, atîtă este .o zi mi o noante la joKBÎtopii isnapi, adiKt ei aă zioa jopă mape Kîlă 15 ziie d’aie noastpe, mi noan- lea jop este mape Kît 15 noniji d’aje noastpe; dap zioa jop este mi Bapt, mi Kînd este noante, aă mi iapnt. Kîndă aBemă noi aici isnt nsot, aisncl toKmai stptjsnemte ntmîntsjă nostps în toatt njenilatea jsminei saie, ia emisfepa isneî ne npiBemte Ktlpe ntmînlă (atsnni JOKbitopii jsnapi notă zice Kt aă mmlnbus miins); dsne 7 ziie Kîndă a icpesKStă ismina jsnei nentps noi ks a natpa napte, atsnni a nepdstă ntmînlsiă nostps V₂ napte de jsmina sa nenlps JOKBitopii isnei, dapă dane 15 ziie Kîndă aseais noi jsna mint; s’a asKbnsă ks totsiă ismina ntmînlBisi nentps — 308 — JOKsitopiî jsnapî, mi el zisă alsniî kt a» m- mlnts nsos (Ksmă ziiem» noi Kînd» este jsna asKsnsT, kt asem» jsnT nsoT). Bedeuî dap» kt toate fazeje (sKimsTpii Jsnei ie aBemă noî aiii, se penetes» în fie-Kape 30 de zije mi ja JOKsilopii jsnei, însT k» o în- zeiitT fpsmsseue iui marnifiienuT. DaKT Boiui a aBea o idee Kît» de mape tpeE»e st fie js- mina HTminteasKT ne j»nT, sitaui-BT nsmai ja jbot Kîte-Ba ziie dsnT jsht n»OT, Kînd» s’apali. nsmai o napte miKT a el Ka o KoasT stpTJSiitT nii ieea-j-ajtT napte mai mape apTtînds se os- SKspT; alsniî seni Bedea kt Kiapă aieastT napte ossKspT este înKonțiispalT do sns iepKă Bizinijă de o j»minT s.iasT; AieastT jstninT sjanT esle pesfpinijepea jsminei nTmintsjsi ie i;ade în a- lestă limnă ne fajia jsnei; tOKmal Ksm» Bedemă de msjlo opi în iepă în dpentsjă KspKsncBJsI »n» ajlă KspKSEe» mal sjană în j»mini, Kape npoBine de pesfpînyepe feuejopă jsminei kojo- pate a.ie iejsi d’intiiă. O Bedepe foaple admipaEijT tper.se st npo- d»KT nentps jonsitopii jsnii, eKjinscje io so a- palT ja dînmii. AdiKT Kînd» ’ anemă noi aiii «Kiinsa jsnei, el aă o CK.tins3 so^aps^ fiind» kt atsnii se afjT nTinîntsjă noslp» ossK»pă toinnai Întpe Bedepea Jopă mi întpe soape; dapă cKjin- seje soapc.isl sînt» mai tots-d’asna eKJinse to- ta.ie, mi niii o dalT icnlpaje, fiindă kt din— melps.1» nTmîntsjsi s’opalT ja el mai mape dc Kîts diametps.18 soapej»!.— Asemenea Kîndă a- Bemă noî aiiî o eKjinsT sojapT, ei (j< Ksitopiî jsnei) as o eK.iinss iwmlfttcasKU. Aiesto cKjiiiso sînls ai;ojo (ne jsne) niii o datT tola.io ii mai tolă-d’asna ienlpa.ie. llc sieno admipanijo d’a uodca sns inejă stpTJsiilop» de 13 opi mai mape de Kîlă inejsjă soapojsi, Ksmă so apalT pap» Ja noî ja o eiuinsT sojapT ! Ams Bopsil» nînE aK»m» de fcnomencje astponomiie ie so spmeazT în j»nT. .iTsnui-ne aK»m st ne silTm mi ic-na ja ssnpafaya jsnei! O st Bedems kt aieslă osiei;!» esto • foaple inlepesanlă mi ne dT o J»minT nsoT assnpa deosesitejop» Keslisni alinntoapo de niminlsj» noslp».— Mt por» dap» însouiui-mT in aieastT miKT KTJTlopie în jsht. bt înKpedmyez» kt nomă »edea JSKpspi intepesante, mi Bornă KSJTlopi k» iMTiepe fspT KeJlsia.iT frpT osteneaJT mi Keapă ÎTpi> namanoptă; o, ie mipape! Kiap» ks oKiî roi, Kîndă ne sIlTmă în jsna n.iim, Bedems Ka nimte nete înlp’însa. Omsjs de pîndă ziie kt Bede în jsnT sns nas», oi;ii mi rspT, dapă de Kînds a» înienslă astponomil a ossepBa jsna ks teiesKoano nepfeKte, ie des- Konepipe fpsmoasT as fTK»tă! De ja Fa.tLieă Kape a înienst» a îTsemna neleje jsnei, nînT ja Illpeteps mi Epsilsizens ie a fTKBtă xapteio j»neî, ie lepietTpi admipasije s’a» spmată ass- npa aiests! oEieKts!— Este o îmnpeyispape 10 a faBopisats aieste lepietTpi: asta este kt tolă- d’asna nsmai o faițs în jsht esle întoapsT KTtpo noî; totă-d’asna dapă nstemă a ne sila ja a- leastT InjjT. lIejă d’întîiă osieKlă de lepielape a fostă nentp» astponomil ossepealopl, a afja daKT se uf.iT msnui ne ssiipafaiia jsnei, snă n»? S’aă înKpcdinuată kt jsna cslo aKonepitT de msnyl foaple înaj[ji, foapte Kspiomi mi d’o înTJijime deoscsilT. Sîntă «nit Kapo aă o înT-iuimo do 10 nîiiT Ja 20 dc mii do niiioape (adiKT maî mapi ks 8000 niiiocpe do Kîlă la.iă mai mape mante nsinită Daaa.ia\iipi 10 so afjT no fajja nTmîn- IkjsI); «nil aă o jsnțiimo nsmai do o miiT, no idndă ajuii so întindă nînT ja 150 mijc. Dapă iei mai Kspiomi msnui în jsht, sînlă iei Ksno- skkuI s»r.lă nsmipe dc msnui uipKs.tapi. Aiemtiia sîntă nimte msnui potsnzl mi rrspiui în mizjoKă, apTlînds-se Ja noi (npin IcjesKonă) sântă fopma snsi inejă stpnjsiită. Mnsspîndă msnuif iei din spnn., ’t-aă msil d’o înTJuinie estpnopdinnpT dc ja •10 nînT Ja 50 dc mi.ie ijrorpafiio. adiKT anpoane do 50 opi mal ’najuî de Kîtă ici mai îna.iul msnui d’assnpa nTinints.isi 1— Dapă în mizjoKBjă ms.'.topa din aieuiti msnui do inejă, s’a rTsită (in JoKSjă snde se apalT raspa inejsjsij nimto opTiiTstii do o ndîniimo rpozaBT do 18 nînT Ja 0 de mii de niiioape! JcKtopsje, iapă lo btz» mipînds-le! Iapă mT silă kt ’ml fail snă semnă de ncKpedinuTÎ Ilapă înuejcr» kt le rîndemlî; aiestea sîntă nimte fassje; n» este deșt» » kt npetinde omsjă kt I aede msnui în JsnT, na înKT Ba a’I inTsspa ks ' slînstins.!» mi ks niiiopsKă !— Abcuî dpenlale; ama m’amă rîndilă mi eă; n’amă Kpezstă niii că nînT n’amă afjală npin aprsmente.ie sojide, kt toate aieste desKoncpipi sîntă adcBTpate, anoi ne spmT am Kpezstă mi am admipată înujiimea — 309 — venisjsi omenesKă iui adînqimea intejiqenjjei saje! Ama nerpeiuită Beiji faqe iui D-Boaslpi! AsKBJtaui daps, aKBină o mim eKsnosijjibne a metodei ie aă înlpessinuata astponomii inyenioiui, nentps misspitoapea msnuijopă în Jsni! (Ba spma) Jinitoapea. Sînt în jsme nimte «peje neiesapiî»; adeKi slntS JBKpspi pe.ie, însi Dam ams aBea timus, amă aptiss.ie.ie Kape as doBîn- dită aqestă adieKtiBă, nîni Keapă ja seKssdă fpsmoss Kape, dsne oninisnea snopa mizastponî, este iaps snă «piă neqesapiă»; dap nea- EÎndă, npeKsniB ams zisă, nfai timus ni si disnozijjis- nea a ensmepa airn toate pejeje neqesapie; de a- qeea Boms Bopsi aKBtns nsmai de sns pis neqe- sapiă, adem de jimloape. Sînts m s.i te sneye de jinitopi Kape sîntă pisnîndite neste totă ni- mîntsjs; jinitopiie sîntă Kosmonojilfae Ka omsJă ; snde s’aă amezată oameni, ukojo as ris:l8 jinitopi Kape ii ssră sînye. Ao- KBinua jinitopijops sîntă tpeBsinqioase jsmei. ensmepa afai toate Jinitopije: 1 nana ks okiî jinitopijop; 2 rpoana ks rspa tpisn- risjapt; 3 fajKa ks dinjju; 5 un 9 atniudoi sneije de .lini— lopl; 6 rispi pesnipaiopit; 11 opraneje seKsejopă; 14 uii lă roroameje ks ogeac jopă JOKBpI nejsKpale, bijIoa- se, jaKBpi nomojoase mi rponi bmn.iste ks ani slitbti; papă je nsemte qine-Ba în ani Ksp- ritoape; kimî opi-qe mimnape, opi-ie «naintape» ns e de rbslsjs jinitopuopă. Daps aneste ani- maje ipiesKB iui alapi din ani, adiKi în ni- mintă Bineds mi întpe hibuikî mi ajte Bepdeuspi adate în ani; de aqeea Kîndă si ssbki Eijyije, si risesKs jinitopi Bii ne fsndsjs jopă înrpo- nayi ssb niinînlă. Dapă Keapă tpiindă în am, aă ofifaeiă de se înrpoam în nimîntă mi Kîndă este o zi Kudbpoasi, sKotă Kaneleje jopă de dessEtă ani. Dapă nainds.ie qine-Ba întp’snă Basă ks ani, aă oefaeiă ki se sse ne nipejjii Bass isi mi punînă ks njiqepe neste ani. Nstpimîntsj jinitopijop este sînyeje, Kape’.iă ssră de ja ajte anima.ie 'ie se afji îmiipesm. ks dînseje în ani. Ilemtii, panii, snofai.ie mi Epoamteje pîioase sîntă mai în nap- tiKSJaps esiisse msuiKi- tspei .linitopi.iopă; dapă si jinesKă mi de nfaioa- peje oameuijops KÎndă intpi în ani ks nfaioa- peje roaje. Dapă nini o dati ns atașă snă am- majS moptă. Anapatsjă npin Kape jinitopije sară sinye, este fiKsts în modsjă spmi- topă. Aă ne Kană o rpoa- ni npin Kape noate si se jineasKi ja opi-ne Kopns; în mizjOKSjă a- qestei rpone, se afji rspa jopă Kape ape tpei fijqi potsnde în fopma snsi tpisnris; în tie-Kape din- tp’aneste fuql esisti 60 de dinjji neasKBjjijji sine npin Kape jiniloapea în- napemte nejea otnsjsi saă a animajsjsî, de ja Kape S8ue sînție. Intes'ineje (majjeje) jinitopijop sînt npea SKspte mi se întind întp’o jinie dpeanli de ja rspi ja anssa.iă (mezstBJă) jops. Daps pissfjapea jop si spmeazi ne nejea jopă; adesi npin riBpi mfai (stomate) Kape se afji nese în doi jinii dpenle ne naptea de acosă a vopns- jsî jopă. Oamenii s’aă fojosits în fejBpnni de modspi de instinKlsjă aqestopă animaje, d’a se jini de opi-qe Kopnă Bis. Bpîndă aje npinde, snă omă se dsqe ks nfaioapeje roaje în ani, snde se af.n jinitopi, aqestea îndati se jinesKă de nfaioape.ie omsjsi; daps ejs ns je Ja^i timus Ka si’jă — 310 - msmqe, je sKoate de .ia niqioape mi Je nsnc întp’sns sans sas BasS. Daps în sneje jOKspi snde esisli msjte jinitopî, Je npinds iui ks site fine Ka nemți, dsne qe as liinjits qeBa în fsndsj anii, ks sn Bastons. ¹Icjs maî nsn timni? nentps npindepea jinilopijops, esle npimiBapa ml toamna. Jinitopije tpeBse nistpate întp’sns naxaps de sIîkjb nepde în Kape s’a nsss ani de pîs nîni ja a natpa napte a mipimei naxapsjsî; a- qests naxaps tpesse st fie aitonepits ks o nînzi rpoasi; ana tpeBse npemeniti din timus în timus mi tpeBse jsats în seami ki nua nsoi si ns aÎBi ajti ternnepatspi de Kîts qea bciic ; ase- menea Ipense si spmeze aqeasti onepajjisne ■înqels, Ka si ns se tsppspe mi si siicpie jini— topije, Kape noate si ,ic omoape. Ki’iî j'rnito- pije si snepie jesne; s’a oBScpuats ki nii Isne- tBJis mi fsjijepsj omoapi jiuilopije, Kape se a- fji ne dpsrns în asts-fejs de timus. Este d’sns fojosS st. nsio qeaa tspr.i (xs- ,mi) în cassjs jinitopijops, Ka si se pctpan aKOJO, mal kb seami .ia lirnnsjs sKiniBipel ne- jejops jops; Kiql e.io siiimcș mai jesne nejca jops Kînds se afn ■ nsKbnsi în xsmi. Daps ini de opî-qe miposs tape tpcr.se jiuitopi ie ,lsi fie deniptale, do aqeea în joiispl snde sniyepil țjins jinitopî, sînls opdonayi Ka si ns jc jjie în odaia sniijipiel. Kînds esle Ka si tpimiijT. qinc-an jinitopî denapte , atsnqî je nsnc în sanî smezî Kape sînts ameznjiî no KOinspI do nso.to nslîi-fcjs. i;n •sns sans si ns nuasi no ajls mi din qe în qe tpeBse si Je npc oenensKi ks am. npoasnili. Este daps însedepals ki tpansnoplsjs jiuilopi- jops no distante mapi. esle foaple oslenitops mi nesirsps; Kiqî opi KsmS, si înlîmiiJi do ms.ite opî ki mops msitc jinitopî ne dpsms. Ks toate aqeste or.sepnaLiisnl desnpe npc- Kasuisni Kape jc nepo nislpapca jinitopijops, st. ns’mî imaijine nine-Ba ki .liiiitopije sints fiinpe foaple dcJiimle; din Kontpa, aii o iii ain. foaple tenanc. Kînds o .linitoapo ssție, noale qine-Ba s’o taie în doi mi ca tols ns na înncla st. ssci. Dsne qe a ssnls, noate qine-aa s’o- ntiasi ks o ■ nanrjiui Ka si sKoajji sini.ie.ie dinlp’însa mi ea nS" moape. Nsmai sapea jc omoapi.; de aqeea Kînds Bapsi nine-Ba sape ne jii’ilepî, mai ks seami dsne ne s’as smujsts ks sini,ic, îndali mops. KonșsmaiftBnea (Kc.itsiaja) jinitopijop Kpe- mte din zi în zi mai msjls. Kiqî în fe.is- pimea de nalime aje omsjsî, maî ks seami în ue.io infjamatoape (ks anpindepe), jinitopije >înts foapte tpeEsinqioase. Anoî fiinds Ki .Kpe- intepea (npisi.ia) jinitopijops, ns se fane întp’sn modS ama de nainlals de Kîts Konssmajjisnea jops, de aqeea jinitopije s’as pipils din zi în zi maî msjls asls fe.is. în Kîts în aneje JOKspi aje Esponei (s. e. în Fpanqia) ns se mal ri- sesKS jinitopî mi sînts okojo sijijj! a înlpeBE- iiijja jinitopije npOBeninds din Snrapia, de Ja noî. mi de .ia Tspqiea; este înBedepats ki din Kasza rpeslijiijops tpansnopts.isî jinitopijops de ja noi nîni ja Fpanqia, npensjs aqestsl apti— kojU este okojo ioaple mape mi întp’adeBips, în zi.ie.ie noastpe jinitopije as denenits sns ap- liiiojs de Komepps foapte imiiopiants. Bizînds aqeasta, as qepKats în Fpanqia mi ajte pipi a- nssane a.ie Esponei a faqe cjemlespî aptiliqiajo de jinitopî. .la aqesls sifîpmits. Kasli în jsna .isi Anpi- jie sas Mais roroame.ie jinitopijops (aste sînts nimte r.BKi.ui de snsim. polsndi în sape jinilo— pi.ie densns oauo jops); .ie nsno în ani mi aiuteanti nîni Kînds Bops emi jinitopî tinepi Kapo îndati je nsno întp’o nni sndo inepție do npeme în iipemc Bitejc, ke skohs Ka jinitopi-ie si se OBiqnseasKi a se jini ne Kopnspi nii mi Keaps a sc xpmi din sînțiejc jops (i;inî ns faqe iiitejopi. niqi o Bitimapc Kînds sneje jinitopî s’as jiuitS ne Kopiis.is jops). Dsne qe as pi- . mas;; jinitopije in aqe--ls c.icmteri snii ans mi iKsmitalo, noate si fio înlpcnsinijale Ja sn8 sz.ațtis mcdiiiaJE. Fic-impe omit mtio kt. m> toate jinitopije ns so jiiiesi.s de Kopusjs omsjsî. Inpiiiepii se kiziicskS do msitc opi msjls, nini ttinds o jini— loapo s’a jinits de Kapnea oms.isi; Ka za anostei jinsipe do iiofta de sîiițio Ja np’o jiuitoapc, noate si fie, opi ki. jiniloapra esle silspali de sîniio mi ns 'I e foame, (.pi kt. mipossjs iiejel Bo.ina- Bs.ist ns'i n.iaqe (i;i,qi. npei:;;m;> amii zișii, .lini— lopi.ie sînts (oapte Kanpiqioase); sus kt. jinitoa- pea înssiul e bojiiobt., maî ke seami Kînds îmi sniniBi ue.iea. l)api> opi Ksms. Ipense jokk.is snde si nsnc .liniloapea maî nainte i;ine snuals ks am Kiudi de opî-qe miposs de a.iific saf> do iijastopo sas do Katanjnsme. Este rine d’a tspna nc anostii joks qeiia ani în Kape s’a tonils zaxapii sas jante. Papii mizjoim.is qe.iS maî nsiis a faqe t;a jinitoapea si npinzi, este Ka si fam. nine-Ba în aneslii joks o înțicnitspi ks sns aloi, Ka si casi o niin.tspT. de sinije; atsnqî ji- nitoapca sinminds miposs de sînțte, îndali ea npindo.- Daps mi Bipnicps-fs Kînds Ba si nsie jini— loapea, si ajeari ne aqcje Kape sînlg sinsloase — 311 — mi as foame; jînitopije fjEmînzi sînts aneje Kape n’as ssplE (sînls xarns tsptite); keii ja jinitopi, Ka mi ja oms, aneea Kape as o BsptE hiîke, e semnă ke ns npea as ne se mEnînne. Daps Jii- nitopije sEnitoase sînls aneje Kape ne înnetats sape în ssss mi atoss în nâxaps, sînls neînietats în mimKape mi ns zaus nemimKînds-se ne fsn- dsjs Bassjsi. în timnspije noastpe as nESKOiită sns in- stpsments de sIîkje Kape seamEiiE în ÎEntspa sa ’kb o jinitoape mi ’js as nsmită jinitoape ap- tifmiajE; imayinînds’uii ke Bops nstea pemnjasa npin aneastE jinitoape aptifiniaJE, ne neje na- tspaJe deBcnite pape mi sKsmne; ÎnsE nîn® aksm aneste îrinepKEpi’ ns npea a izEslils. ■' Sînts măjte sneije de jinîtopî; dapă neje mai imnoptan’e în ssajHsjs mediKajs sînts: 1) sneija nsmitE: Hirudo sive Sanguisuga medici- nalis; e maî miKE, mi Bepde na raESjina ne sni- nape, ks mease nanrjine pouiioape aKOJO, ne ssp- tE sînts rEJsioape mi 2) Hirudo sive sanguisuga officinalis; e mai mape, de Kojoape Kams nea- rpE-Bepde ne sninape, aBÎndă în mizjoKs ka o nanrjiKE oaseniE-pomioapE japrE mi Bepde ne Espts; aneastE jinitoape se nsmemte mi Jinitoape Ide nai. Istopiea ioBenixisnliops. II. MiicposKoni.is iui teAesKonsjis. întpe toate opraneje Kopnsjsî nostps, ninl sns ns e IeksIs ama de admipasijs mi ama de aplisliKS, kb OKisjs nostp8. Aieslă oprans es- te fjoapea, sas mai Eine Kopoana nejop-jajte oprane. Aneja Kape KBnoamte fEnlspa OKisjBi animajejopă mi mai ks eamE ajă omsjsi, pE- mîne îniipemenită admipîndă atîta mipaKSJi Kape se afjE adsnate în aiests miKS nsnidă ajs Kop- nsjsi nostps. Anoi ninl sns ajts oprans ajă simijspijops nostpii, ns ne desKide jsmea întp’sn modă ama de nepfeKlă mi de jiemEpțiită, Ka OKisjs nostps. Keiî, ne Kîndă’ amîndoE simijs- pije, adeKE rsstsjă mi taKlsjs ne daă Ksnomtinjja jsKpspijops ne ne sînts foapte d’anpoane, ne Kînds odoapea mi aszsjs ne înKsnomtiinueză fâmjjipea ouieKlejopă Kape Bine d’sns jokb nsmai neaa mai denapte; OKisjă nostps, din Kontpa, iiElpsnde snaijiBpI imnse; keiî ejă nEtpsnde în tidiinimea sniBepssJsi, Bede denTptEpi neniEp- yinite, anoi i;î'ă de misă se fie, totă îmbpEjji- meazE înlp’snă momentă nensmepoase onieitle : opame ks mii de oameni; jjbpenie ks mii de oei- este. nidspi ks nensmepoase apcopi; întp’sns KSBînfii: nensmepale simsanisni aje Bedepei. Daps nea mai admipasiJE Ksajitate a okîs- jsl nostps, este tomnai aKomodajjisnea sa nentpa atîta difepite simsanisni! .lileplie neje mai mini a snei KEpiji, ,ie Bedems atîtă de sine tots ks anemii okî, întomnai na Bîpfsplie msnuliopă ne- BSJomi mi jiirantini Kape smnjă Kadpa opizonts- jsî nostps în. dimensiuni enopme mi deosebită de mape. Noi Bedems jsna în iepă, sns obieKtă denapte de noi 50000 mije, anoi soapeje Kape este denapte de noi 20 milioane mlie mi ste- jeje fiKse Kape sînts denEplate 2, 4 .mi Keaps 8 mi 10 bilioane mije yeorpaftie, o denEptape Kape asiea nstemă se ne o imaijiiibm, mi kș tots aieslă okîs Bedems mi o mim. jsmînape anpinsE în Kamepa noastpi! Snă OKeană Kîndă Boims se Bedemă neBa ks dînss ja o deiiEptape mai mapp, tpesse se’jb jsnjiims. Anoi Kînds Boims se Be- dems K8 dinss sns OEieKts mai d’anpoane, tpe- bse se’js sKsptEmă; daps ks OKisjă nostps Be- dems în toate dil'epileje distante fsps se’js npejamjiimă sas se’jb npesKsptEms ! Dapă Kîts de nepfeidB se fie okisjs nostps rojă, tots este înKE mai nepfeKtă Kînds este ap- mată. Alămii opizontsjs Bedepei noastpe. se în- tinde. ja xotape msjlă mai nembpțiite; nenrsp- liinite în mipimea snajjiEJBi. npeKsmă mi nembp- jiinite în mimnopimea ocieKlejops. Daps apme.ie oKisjsi ns sînts sînijepoase; ns sînls d’aie-ie Kape pbnesKă, «ii d’aneje ijape jsminez; aieasta sînt niÎKposKonsj mi tejesKonsJ. desnpe Kape Bornă Bopsi în aiests aptiKojă mi în iejs dene spmE. Dapă nainte d’a Bopsi desnpe mÎKposKonă, tpesse se naintEms ieBa Kîte-Ba nojjisni desnpe fEnlspa OKisjsi omsjai mi a auimajejops. Kînds sKotems okîbjs sn»! animajs (s. e. ajă snsi soă) mopts, din KansJ» ses, Bornă Be- dea ke aiests OKis ape fopma snsi tjobs; de aieea se mi nsmemte rjossJă okîbjbî, sas esjks ib OKisJBi. Aiests rjosă este ieBa tsptits înnainle — 312 — mi aKOJO este mi tpansnepinls. Aiests lepKă tpansnipints în naptea de nainte a ok'isibI, se nsmenile Kopnea ne Kînd» tot» însejiiuBJ» este- piopă aa B8.iE8.i8i ok'18481, este a.iB8, mi nelpans- napînds mi si n»memte sK-iepotins. 0 napte a aiestsi înaejim» a4Bă aj» oKi».i»i, este aieea ajBeajia Kape se nede ne din afapi ja oi>is4 oa- menijop» mi anima4e.iop». SnjepotiKa di okîs- 48î fopma sa definiției. De dessElB-i» aiests! înBe.iiuiK d’întîiă, se af.ii> înaejim».!» a.is douea nsmil» Choroidea. Aieslă înBe.iimă este nerps; KiiI e KOJopal» înnisntps k» o Ko.ioapo nearpi Kape faie Ka paze.ie 4sminel stpeine st n» Kon- fsndeze imayina nedepel. întoKmat Ka toate OKea- nspi.ie sînt» nerpile ne de nisntp» tot» nenlp» aiestă siBîpmilă. Dap» Kopnea seamini InlOK- mal ks stiK.ia »nsi icasopniKs; nsmai k» deose- lipe ki de dessBtsa» sliiuet ieasopniK848l e »s- Kals, ne Kînd» de des8sl».i» KopncI, este »n f-uids anosă Kape se pezemi ne o ne-iiiii polsndi rispili în mizjKO»; aieasli ncjiyi Kape okkhi naptea de nainle a mcmspancl Choroidea (În— loKinal Ka Kopnea ie okkhi naptea do nainle a SK4ipoliiei) si nsmenile Iris mi oslo 4n dife— piu! oameni de difepite Ko.iopi; 4a anii este dc K040apea Bepde, 4a a4|jil a.iEnstpi, 4n a.i|jii oa- Kemi mi iapă 4a a4uil (dap» pap») K»pală nea- rpi. Aieasli napte a ok'is.isI, îl di KapaKtep8.ii> mi fpsmsseuea sa naptiK».iapi: ¹ okîb.i» a-iEastps KB KapaKtep».iB si>8 ds.ne, nopKi Konpindă în fsnd»4ă siă »nă iepă senin»; nponinc d'Bn» Ipis» Kape ape Ko.ioapea aanastpi, ne Kîndă okîsjs nc- rps kb KapaKtep84» siă înfoKnlă n Kipsia sili- l»pi nilpsndo inima om»48t Ka snă Ipisncls în- (iopilopă; aieasli fpBmsseue manii:.'. a OKis4si nerps, ziicmă, iap» nponine dc IpisK kîipIs c K040pal8 nerps Dap» siiauiKus întpe Kopne mi Ipisă, se nsmcuile Kmncpea de nainte a 0Kis4»i iui este smn.i8li kb snă f.is dă anos» limncde mi tpansncpinlă Kape si nsmeuitc fjKÎdil anosă (Humor aqueus). în miz4oK».iS mcmr.panel Ipis», sc nf4i o raspi ie se nsmenile I’upilla; asta este naptea de mizjOK» 84» okîbjbI Kape este nearpi 4a lojii oamenii ini Kînds ne «Itimă în nicsl» 4oks în okîbjb »n»I oms, Bedem» ai;o4o Ka întp’o oruindi. imagina noaslpi; însi foapte miici. In (Iosbjb aiestel Pupille se afxi iapă snă iiopn» tpansna- pint» de fopma »net .linte; aiests Kopn» se ns- memte .lenlins.ia okîs.isI. Ea este înue-iiti în- tp’o Kaiissn iap» tpansnapinli. Kînds se înts— neieazi aieasli 4entiK8.u ini aieasli Kanss.ii. omB.18 n»mai Bede, fiinds ki pazc.ie .isminel ns- inal noate si nitpsnzi în nisnlpsaă oKisasi npintp’aiest» Kopnă nsmai fiinds tpansnapinds. Aieasli opsipe si nsmenile KatapaKtc sas nepdea în 4imBa. B84rapi. Tinipits în Tinorpafiea Ko4evi348l Sf. Saca. Este însedepal» ki mipimea Ilsni.ieî (sa» rispel în Ipis») ape o iofusinui foapte mape assnpa 4im»pipei Bedepea noastpe; khî K» kî18 nsni.ia Ba fi mal mape, ks atîts Bops intpa mat m»4lB paza 4»mincî în oKis.iă nostps mi k» atîts Bornă Bedea mal sine osieKt»4ă Kape OKsni aten- nisnea noaslpi. înjjejeanta Natspi a fiKstă de Ipis» sns npotestops a48 okisusi; kiiI Ipiss4» ape nponpietate a se KontpaKta (stpînjie) mi a se di.iata (întinde) dsne inf-isinjia 4Kmineî; adiii Kînd» o mape .minim Kade assnpa Ipis»48l, e4& si Konstpînue mi nsni.ia si miimispeazi at»niî intpi nsmai nsjiine paze de 4»mini în ni8ntp84» OKi»4»I; dahi n’ap» esista. okîsjs aps fi nitimitâ ni84t», noate ki s’apS fi ini opeits Keap» din Ka»zn npea msilop paze a.ie 4Kminei Kape ap in- tpa aKOJO. Din Kontpa, Kînd» 4srnina este de- ni.ii mi tpimile nsmai nsjjine paze, alsnii din sine si dijali Ilsniua, si faie mape mi nap- ki Knsli si înriui mK4le paze. De aieea sîntS anima.ie Kape Bids mai nine noantea de Kîts nunii, sînlS KcapS oameni Kape Bidă mal sine noantea de KÎtS a.ijjîl; asta nposine ki 4a aieste animn.ie saS oameni, Hsiiija si mipemte mni r>ine în întsnepiK» de Kîts 4a iel-.ia.iul, de aicea Bidiî mi mal nine de Kîts iei-404ui; din Kontpa sînt» nniina.ie Kapo n» Bidli zioa niii dc KKin» (s. e r.8fiiiun); aieste anima.io aS sn£ î|pisî> attl» dc simuitops nenlp» 4Bmini în Ktlif ismina zi.icl faie ki Ilsni-ia sc slpinjic k» to- tS4» pimiindS nsmnl Kn o Kpinilspi iniKi Kape ns .iași mal niii o păzi do 48inini Ka si intpe aK040. Dap» este mi o pnsi. do oameni în A- fpiKn nsmiul Albinos (sns Apnnii a4r>I) Kapo as o nc40 foapte a4i;i. nepi fini mi a4r.I Ka 4Îna n.ir>i nnol ok'iî 4op» sîntX pomiopl mi Ipansnc- pinyl. kiiI .ie .linseinte mntcpica KO4opanli nea- rpi> In okîI Kape nKoncpc intepiop84s îni)e4iiii»4»I n.18 doi.iea namila Choroidea; de aieea intepio— p84X oi:i8481 nicstops oameni ns se apali nerps Ka okîi nouitpil, ii n.ir>X-pomiop8. Aiemtl oa- meni nS oii! fopto der>i4l mi foapte simuilopl nenlp» imnpesisnea .isminel, do aicea niii el n» aid» sine zioa, kiiI mi Il»ni4a 4ops si koii- tpaidi rnsjlS zioa Kînd» domnemte o .ismini mape, înliii'i. Kintis sns oms s’a or.iinsil» inșii» k» înts— nepiKs, alsnii ii Bine rpcs nentps KitX-Ba timn» a se peoniinsi kb .ismina. FiindX-Ki Ipis846 4op8 a nepdsls famlalea d’a ssnopla inf4sinua .isminel; de aicea ne esn.iiKim» fanta tkimimki mi întpisliloape ie o p.-iKonli Slvvia Pelico ki sns48 ie a nelpcKBts 40 de ani întp’o înKisoape întsneKoasi, Kînds aă Benită a⁻48 de.HBepa mi SK0uinds4s .ia 4smina zi.iei, a îmensls si slpiye -«mee doape okîî tape de 48mini» mi a psrală Ka si’js înniioeze aa înKisoapea ssEtepani. (Ba spma)