' ■ JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA IIITIINJJEjIOPS NATSPA.1E IIII ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E i ~ t ii ■ • ■ ' Pediifeats ■ de -* PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. M 38. (Ansis ais țpeiiea) Eskspeintl 15 OktomBpie, 1858. Konpindepea:; Desnpe Stsdiî asiponomfae — Iljanta Hyoscyamus Masa.iapiija.— liiBcnijisiiea tejerpafsjsi.— . KomsntKaftUnî uitiinuili’ift mini. ________ Stadii âstponomi'ie. Desnpe jsrs, sas sate.iiis.tă mmîni8.isi. Jsna este KsnosKsti în astponomie ssb ns- mipe de tpasanls sas sate.iils (sjsrt) a nt- mînlsjsî,; f inds Kt jsna însojjeuite nimîntsjs în KiJitopia sa etepni în rojinisnea sniBepssjsî îmnpețiispsjs soapejsî.— Daps ie ? Uli în qeps sînts stinînl mi sjsyi? IUi în qeps domneuite o apislOKpajjie în Kopnspije stpusnitoape? Ama este!— Daps înainte d’a ne OKsna ks isGila sisrt a nimîntsjsl (jsni), st ne sllims mal sine Ja stinînii nepeinti, adiat ja njanete, mi o st BedemS miuiKapea snisepsaji a fipmamen- IbjbÎ spmînds-se întp’sns nins foapte njtKsls! AdiKt, miuiKapea sistemsjsi sojaps a.is nostps înftHimînds-ni-se Ka sn natâ etepnx neînlpepsnls. Saja de bsjb, Kpezs Kt este destsji de mape, fiindă Kt Konpinde .nemipțrini'sja snauis a toati rojinisnea sniBepssjsl; în: mizjoKSJS aqestei sui este atîpnats sns noj’iKandps iapiml desls.is de mape, fpsmoss ini stpussitopiX Anests nojiKandps este soapeje nostps.— IIo- jiKandpsjs slt în joks, daps snpe njiiepea Kon- BiBijops, se îiiBîplemte neînneta/s imnpeuispsjs sis. KonBÎBii aqestsî saja ns sînts jeneini, ni sînts acsKttopî infatiraniji; de sste iui mii de mii de ani jkoks ftpt penaoss, mi tots ns se oste- nesiisl— Daps ns npea as Kanpiyiî nentps msjte fejspî de , daps domnb.iă *Satepn5 nelpene foapto rine, liinds ks e.iă atonKS kb 7 dame, fiindă îmnodonită mi । d’snă ine.iK.is- minosă. Ja snii îkokb sojitapă sînt» osîndile Ji.ianete.ie McpwpiS, Bensss, Mtiptii, ini mc.ic mini dinlp’înse.ie (Astepoide) ansme liesla, Ihiio, llepes5^ Ifa.iasă^ Aslpca ihmj. Ba.ijjspi.ie a'iestops Koimial (njnnetc) ns se bpmeazs întp’sns pîndă biiB.iă db'iie a.its.iă un nc ja Ba.ispi.io noastpe, snde sa.ia este stpimls mi jKBKStopiî Ka.iKS snii no ni'n'oape.ie n.ilopa. în saja do sa.iă a snincpss.isî ns este slpimtoape. aKO.10 este jOKb desls-iă, de a'ieen fic-Kape din koiibîbî, zKSKSlopî, ape ne seama jbî o dcose- Eils Kapieps în Knpo nb’.tă îniniediits nimeni în 7K0KSJE sss.— Ama Jlcpnspis ape Mea mai do anpoane Kapieps .lînrs no.iiKandps (8 mi.iioane mije denapte de ja soape); dsns Mepiispis Bine BenssS (14 mi-iioane mi.ie yeorpnfiMO denapte de soape); ne spms ninc Mapss (3l milioane ,mlie ijeorpnfiMe de .ia soape); dbiis Mapsă rs- simă msjte tuiul astpoulc (Besln. /Ksno. Uepesă. JIajasă, Astpea iu. m. a.) în mi-ii.io deiisplspi sns.; dsns a.itbjă; dsns dînse.ic se af.is itapiepa de najnă a stps.i8Mits.isi Isinfrps (100 milioane mije ijeorpafiMe denapte do soape) ke 4 jsnî a.ie saje, Bus pîndă de Ba.jjiă a.iă jsl jjine 12 ani; dsne e.i8 Bine îmnodoHitb.iă Satspiw (200 rni.ii— oane mlie ijeorpafiie denapte de soape) ks toals noninoasa ssila sa de 7 jsni mi de ine.is.is ssă, ejă faMe sns tspă de pa.ittă în 30 dn ani; în fine, ja Kapiepa Mea mai denapte xoaKS BpanS (400 mijioane mlie ijeorpaGne denapte de soape) ks 6 jsni a.ie saje Bajjjsjs sss, sfipmindsjs în 90 de ani odats (mai denapte de Spân s’a rssit în zi.ie.ie nostpe n.ianeta Neptunî. Daps ja aMests r>a.i8 MepesKE jinsemte mssiKa! Ksins se noate sns sajs kb Ba.iijb fsps mssiKS?— lals mi ms- siKa! adiKs Ktntens.i8 sfeptwps de Kape sopcea fijosofii antiMi, maî ks seams din ssoaja jsî Hitaropa. Be admipasijs ideel * lIe fantasie Bie, fieprinte, Ipesse ss fi aBstii aMeJa Me a sKosă o asemenea ideel ,.Imi înK’inbeSKă, ziMe Hitaropa, ks ms Bsds în Bisa slîndă în miz.iOKE.iS snioep- S8.16Î, snde mi se înfsjjimeazs muite Kopnspî ijirantiMe, rpozase în mspimea jops, stpsj'sMinds ke o JBinins nesiisss, înaîptinds-se în napiepeje jops de mijioane de mije îmnpeyiBpbJS snfiî KopnS Mcntp-'JS (soapeje) alit» do mape Ka mi toate mo.io j-a.ite Kopnspî Mcpemlî îmnpesns, uii alîts do jsminosb, IiikîIb infinitB.is snajii» este jEtnina b de dinssjs nîns în Meje maî densplate KO-ijispl AmcsIc sfepi Mepemtî în neîiiMetata npesiiiEJape a jops, skoIS nimte ssnete de o ap- monie MepeasKS, nimic me.iodil de o mssiKS se- pnfii;s Kape smiije de o fepiMipe ncsnsss, do o eKstass ssEjims toate jeuioaneje abditopijops Mepcuitl Me îiiKonuioaps K« .i*mina jopă CKjatantij iiifinitsjS tponS n.ib assojstBJBÎ ssuepans a.i» -isinit !’⁽>— Sns asemenea uis8 db.iMe, sbE-iinis, a fostfi rpbKlb.iîi msseî fi losotljopK antiMî. Daps KKinS o ss nc mipsm.daKS nom afja ks Kiapă aslponomii nposaiMÎ din tininspije noastpe aă a- dcBepită nucslă nisă noeliKă a.is mssiMeî sfepe- iopă Mepemtî! Ama a apstată astponomb.iă Eode^ ks dislanjje.ie deosesilc.iopă n.înnete de -ia soape, sînlă îmnspuilc nolpicils kk o npoiiopijisne ma- lemaliKS asemsnstoapo Ja aMeca Me se bpmeazs în sKa.ia ssnetejop mbsiMii *).— Nb sînlem dapă sliiiiî a admipa oMe-iă anliită yeni» Kapo a npe- Bszstă ke imauinauisnca sa ke 2000 de anî îna- inte, aMeca mc n rssită no spms intejiuenjja *) IIponopuiKKca nuisiKO-in->ioinatiKi întpe distan- Ue.ic n.ianclc.iopti de ja soape, este >ica ap- niUonpe. Dam. iînnxpuiinS a'ieste distaiqje npin 2, «unit bo emi «pmitoapea sepie npo- nopuioaa.il. McpKspis.i. Bcnss. nuninm.T. Mnps. /Ksno.- 4; 7—(4+3); 10(=4+2. 3,; 16(=4+4. 3; 28(=4+8. 3) Iflfiih’p. SatBpnM Bpnitâ. 52~(l + 16. 3) 100—(44-32. 3) 196—(44-64. 3.) lIinc iik Bede aiat kb nea mal mape mipape pcneiîrid8-sc nsmeplie mistepioase de 4 ini 3 ini de adanitapa .iop8 7; a'ieste nxmepe Kape fir«paazi în- tp’BHB Kins aiiiâ de neesnjihaBijii în toati Natxpa, mal kb seami in natBpa opranisauisnel omB.iBl iui in KBpsB.iă Eoa.ie.iopB seje!— - jreiîepaijiBrieJops Biitoape ? Aneiă ijehiă Kape a îftKonijiapată tot» teatpsjă aniBepsajai kb o de- Kopaniane de' noesie tui de mejodie apmonioasi! Ile Kînds anestă mape Bajă anisepsajă se apmeazi, ne Kînds: aneasti sepsiloape stpus- nitoape desBOJteazi o nennpijiniti Bonijie de fpsmasejje mi de maestale, înajtaja stinînă ajă Kâseî, Kape a întomnită anestă uajă, a Kipaia mîni KpeatopiKi a sKosă în fiinjji toate ateste minam, ns este de Bizată; dapă npetatindeni stpiJBnemte mipimea sa, npetatindeni BOpBesKă maptopî netiridaiui, nentps A-totă-natepniniea, intejijienjja ssnpemi mi mija sa etepni! Darie ne ama npieită îmnpeani ks imayi- najjianea noastpi SBopatÎKi ja anostă sajă ne- pesKs, ne întoapnemă ja osieutajă aptiKo.iajai nostpa de aslizi, âdiKi ja isns, ja anests soijă insenapaBÎJB ajă ’ KiJitopiiiopă nimîntBjai nostps 1 Mea mat natepniKi imnpesiane din toate «oprispije nepemti, a fiKBtă jana aKsnpa naijis- nejops antine. Fenomenele SKimBipii jaminei sale a fostă nentps aneje najjiani irnopante Kape ri’aă KsnosK8l8 natspa Kopnspijops nepemti, o ripouerni', o Kestisne neesn.maBi.rB. Oamenii dnestia’ ’mi as inuinaită ki soapeje Ka uri jana riif steieje sîntă toate jaminoase în sine, fiinds Ki sînts de⁻ foas. De aneea ’rni as fiKala în- tpeEape: de ne pimîne soapeje tots aneea, ne Kîndă jana KpesKîndă; se pitan«emte, sKade, se niepde ks totsjă mi neste naijine zije din noă se¹ apa ti în nepă KpesKîndă, anoî nfc apmi iapimi se mikmopeazi, mi ama în totă d’asna?— Snde iiitiihjja ns noate da sns pesnsnsă pajjionaEiiă assnpa ansi fenomenă, aKOJO ape fantasia snă Kîmnă japră a npodsne Kpeajjianeje saie fan- tastine. Ama a fostă iui ainî; aneje naijiani fan- tastine ’rni aă înKinaită kb ,isna este sanusi a fi -din timnă în timnă mînKali de o aciranie mon- stpaoasi ne se afji în m pă, mi dans minimpe iapimi o BapsB din rspa sa. Kîndă s’a întîm- juată Bp’o dati sn ei;.iius aj jani, atsnni toati jsmea n.iîmjea ziuîn'ă Kt monstpsjă a mînKată aKsms jsna nentps totă-daana. Asemenea idee asitati n’a natata domni majtă timnă în jsme; intejijienjja omeneasKi tpeBaia în fine si pis- B'easKi, mi ama as KsnosKstă ne spini KÎapă Eyinuienii mi Ejenii, mai ks seami întps nei din apmi aslponomaj Inapxs (140 n. de Xp.) ki jsna este ănă Kopnă OBSKspă (întsneKată) Kape; npiimindă jamina soapejsi, ne o pisfpînjie iui aisnni ni se nape noss, ki jsna este în sine jaminoasi; de aneea dsni deosenipea nosijjisnei jsmii Kitpe soape npeKsmă nii Kitpe nimîntă; se apati ja noi jsmina sa în difepite Kinspi. InKinsiiji-Bi o jamui (lampe/ jsminoasi în Kasi; înnaintea jamnei este ană nonă de melajă mai' mină de KÎtă jamna; atsnni Kîndă bi Bejji nane⁻ ks faija Kitpe faija rJOBSJsi, rjOESjă bi Ba stpi- jsni Bmnjstă de jsmina jamnei, Ka Kîndă riOBBjă înssuii apă fi fostă isaopsjă jsminei; dapă nane-' iji—bi în dossjă rJOBSJSi, atsnni nefiindă faija sa jaminati npin jamni întoapsi Kitpe noi, ns¹ Bom ședea nimiKă din rjosă fiind» OEsKapă; Kînd' bi Bejji nane în Kspmezimsjă rjossjsl, adiKi- astă-fejă Ka jiniea Bedepii OKiiops eoslpii si; fopmeze sns snris osjiKă ks fajja stpuanitoape’ a rjossjsi, atsnni BeijI Bedea nsmai 6 napte din’ faija rioEsisi stpusnilopă.— Tots în anestă KiriS: se apmeazi sKimBipije jsnei ne fie-Kape jani. Kîndă aBem jsni-nsoi, atsnni se afji jana întpe- soape mi întpe nimîntă în jiniea dpeanli (Kdn- JKsnKjjisne): de aneea ne apati faija sa OESKspi. Dsni rneante zije mi nsoi ope, a înnaintată jsna¹ nane Ja a natpa napte din Kapiepa sa (I. K8a-s dpatspi), fiKÎndă aKsmă snă snriă dpentă (de’ 90 rpade) kb jiniea Bedepii noastpe Kitpe soape;' de aneea Bedemă atsnni o «imitate din faija’ jsni jsminati, uri wsmilate OESKspi. Dani natpa-¹ snpe-zene zije mi onlă-snpe-zene ope, a înna- intată jsna nîni ja «anulate din Kapiepa sa;* aKsmă din noă se afji jana îmnpeani Ka ni-J mîntajă mi soapeje întp’o jinie dpeanti, însi jsna fiindă atannea ks faija sa stpusniti în' dpentsjă nimînlajai (în .onosiiiisne kb soapeje, fiindă nimîntajă în mizjoKa întpe jbm mi soape) de aneea Bedemă toati faija janei pitsndi mi; stpusnitoape. Dsni doi-zezi mi doi de zije, a- înnaintată jana în Kapiepa sa nîni ja a tpeiai napte (4-jea Ksaclpatspz) adiKi jinia Bedepi js-‘ nei Kitpe noi fane iapiuri ană snriă dpentă ks jiniea Kape îmnpeani nimîntajă ks soapeje; de' aneea iapiuri nedemă nsmai o wsmitate din faija¹ jsnei stpuanindă.. Dapă neste 29 ’/₂‘ de zije (saă mai Bine: 29 de zije, 12 ope, 44 minate- mi 3 seKande) a sosită jana în Kon«snKiji8ne' ks soapeje (âdiKi soapeje, jsna mi nimîntajă! — 300 — afjînds se întp’o jinie dpeanli, însi jsna* în mizjoKă) iui iapiuii ns Bedemă niiniică din .isni. Aieste 4 suimeipi a.ie .isnei se nsinesK» fase.te (phases) jsneî; daps timnsjs snei asemenea în- BÎptipi a Jsneî îmnpețutps.18 nimîntsjsî se ne- mernic Mins sinodtKO. Ai:smă o si dună o esnjii;aU'sne de sns fenomene nentps Kape ams bizbIb ki adsue ja o mape mipape ne msJijI din oameni, de mi auests fenotnens este foapte Komsnă. De ms.ite opi se Bede jsna mi z'oa, însi Kb o jsmini deni.ii (s.iam>); aueasta se spmeazi ja înllis-iă uii Ja a.iă Ipeijea împle a.iă jbnei; însi ja înlîisjă Kfapia.is se uede acsmitale jsna de ja amiazi nîm seapa, mi Kiupă nîm ja mie- zbjs nonyii; jsna sli alsnii în naptea pisipi- tsjsi în lepă mi Koapne.ie sa.ie npinesKB Kilpe pisipită. Dapă ja a.ie tpei.iea împle se iiede . d’o dali acemilale jsna de ’diinineaui nîm. ja amiazi; aiismă Jsna sti în naptea anssenm a uepsjBÎ mi Konpuc.ie sa.ie npinesnă Kllpe aiissă.— lloale daps si ne înlpeuc uine-ja, ue este n- ueasti ssepnnjisne a jenei în domcnsjă soape- jsi ? lIe irneli jsna zioa în 'iepe ?— Domnijopă, ns este aiui niii o Bsepnainsne, niii o îndpis- Hca.il din naptea jsnei noastpe nc Kape o intiid tolă-d’asna de.i>ie mi modești.. Daps .isnijl nine în seami nosiuisnea dejiimti a jenei Kilpo soape, uii o si bi înspedinuaiii ki ns noate fi în a.ită- fejă. Adb'ieui-ni aminte ic omă zise moi sksk desnpe miun.apca jenei; sonotijii—bi r.ine ja toate aieste îmiipcifispipi, ini o si risi|jl ki, Kîndă este jsna njim, alsnii se af.n în iepe tomnai în dpentsjs soapejsl, adim întpe .isni mi soape este o dislanyi de '/₂ icps (sas snă apnă de 180 rpade). De aieca Kînds soape.ie ansne seapa, tomnai în aiests mitiBls pesapc mi jena Anoi a doa dimincajii în minslSJB cmipci soa- pe.isi, se fine jena nemzsti; do aicea jena naim roi soapeje ns note fi Bizato niii odăii îmnpesni în iepă.— Daps Kînds .ia Kaptsjă icjb d’întîis snde jsna sli în iepe dcnaple dc soape ks 90 rpade (sas */₄ napte a icpsjsi, snpe ansss, alsnii nerpeuiilă ki Kînds soapeje este în me- pidiană (ja amiazi) jsna se af.n în minstsjS euiipei saje, de aueea în auea zi dsni amiazi Kînds mepye soapeje snpe anssă, si njimei jsna în uepă ssinds-se ssss în naptea pisipilsjsf; însi aBÎnds Koapneje saje snpe pisipită fiindă ki tots-d'asna Koapne.ie .urnei sîntă întoapse kb- tpe napfra ueps.isi unde ns este soapeje. în auea zi în minetsjs Kînds ansne soapeje, risim» jena ssss în mizJOKSjs leps.isi . (mepidians);, daps în seapa aiesteî zi.ie, Bedemă jsna nîm .ia miezs.ie-nonuii. Din Kontpa se spmeazi fe- nomeneje aieslea ja Kaptsjă icjb din spmi t’a.iS 3-jea); aKsms este Jsna denaple de soape In uepă iapiuii namai ks 90 rpade (saă a natpa napte a ucpsjei), însi jena se afji aKsms mai msjts snpe pisipită de Kîts soapeje. Ama daps ja rniezsjs noimii (penele ne a emite jena, roi Kînds s’a afjală în mizjoKSJS uepsjsi, iali K1 s’a fiKKls diminenjji iui s’a apitată soape, do aueea nîm. ja amiazi din zioa de aslizi, sp- mcazi jena Kapicpa sa snpe anssă, ne Kînds soape.ic ne naptea pisipiteam a uepsjsi sp- meazi a so sei în ssss snpe mepidians; npin epmape în auea zi înnainlea npînzsjei Bedemă iu uepă jsm mi soape, însi ai;ems sînts noap- ne.iu Jenei întonpsc snpe aris>ă, adiiil iapiuif desnpe naptea uepsjsi snde ns se a l.n soapeje.— Ke toate aieslea ns se ijedc .ismina s.iasi a jenei zioa nsmai Kîndă ucpsiă eslo foapte se- ninii ini acpsjs jimiicde, de aueea n’anemă a- ucsls sneKlaKojb inlepesanls ne fic-Kape .isni.— Bedcni dapă ki Iotă se spmeazi în ueps în isni opîndsiaji, fipi ssepuaijisne mi fipi amciijisne ! Aimins si Bopsinis desnpe doi fenomene irnpe sînlă foaplo intepcsanle mi Kiapă snii- mînliloape nentps aueia ue ns intiă Kasza jopă; aieste fenomene sînlă înlsnenapea soape.isi (cKJinsi sojapi) ini înlsnenapea .urnei (eKjinsi J8napi.) Dana Kapicpa jsneî apă fi mepsă tots întp’o H.iani saă dipeiqjisne ks Kapicpa nimîntsjsl în cKJinliKi. alsnui Ipensia .in fie-Kape .ism nsoi, si se întsnc'ie soapeje iui .ia fie-j;ape jsni njini si se întsneuc jsna; fiindă ki ja asm nsoi, este jsna or.SKspi nssi în mizjoKs întpe nimînlă iui întpe soape, npeKSmă iui idndă este jsna n.iini, atsnui este nimînlbjă OBSKBpă nssă în mizJOKă întpe soape uii întpe Jbtu. npin sp- mape smiîpa nimînlsjsi Ipecsea si îmnediue jb- minapea J8nci. Ka si ns se înlîmnje npea dess fenomeneje eKjinsejopă ne nimîntsjă nostps — 301 - (npeKsms Întp’adeBip» se înlîmnji în toate zi- jpje assnpamanetei Isniteps din Kasza lejops 4 tpaBante aje sajeJ, de aicea a întoKmits npo- Bedinjja, Ka Kapiepa Jsnei si faKi sns snris în- semnat» ks eKjintiKa (Kapiepa mmînlsjsi); npin spmape ns se înlîmnji adese opi eKjinseje so- jape mi jsnape, fiinds ki ns se înlîmnji adese opî Ka si stea mmîntsjs, jsna mi soapeje Iok- mai întp’o jinie. • . i (Ba spma) ILianta Hyoscyamus sas Masa.iapina. Sns mediKS fijosofs a- nsme Paracelsus, a fiK»ts . OBsepBauisnea ki maî toate njanteae otpiBite as Kiaps aa Bedepea .iop£,. sns lesa KajniK, întpistitop sas Bp’sn semns nerps Kape adsie ks sine ideea moaptei. Ja njan- : ta Masajap'nja nsim aieasti OEsepBaijisne adesipati; kiiî ns nsmai miposs nenjiKsts anoi mi nata de KOjoapea nearpi Kape esisli în m- sntpsjs aieslei Lioape, ne ziie ki aieste njante ape mi «sns ssfjets nerps.» A- deKi ki este o njanti o- tpiBiti. Masajapiua (Hyoscia- mus niger, jusquiame) de Kape este npezentats o fi- rspi, este o njanti: olpi- Biti Kape Kpemte în JOKspi neKspate s. e. snde e apsn- Kats rsnois sas mojoss; ea este tots-d’asna în soiieta- mipe mi ne spmi sn somn adînKs, Ka mopts, opfiipea, amejjeaja mi .leminspi, snas- mspi (KOiiBSJsisnl), dspepea de Kans foapte tape, sksi- -riapea ks sinije mi nessnie. Dopinya senssaji este foapte esiitati npin aieasti rijanti; d’aieea snil as ns- mits aieasti njanti: njanta amopsjsi mi si npetinde ki întpi în Komnoziijisnea eji- sipijops d’amops Kape se di de Kitpe snil Kape se imapini ki noate iine-Ba es- lita amopsj npin fejspimi de sspienl, adeKi ns nsmai amopsjs în yenepe, ii iui nentps sns osieKts > naptiKs- japs. Daps Kîts de țepi— EÎJ8 si fie aieasti n.ian'1 în mîna aiejsi Kape ns rnlie: natspa sa, atîts de sajslap8; este în mîna snsi mediii esnepimentats mi nstems si ziiems ki Hiosciamus este tea snei aite njante îhki nuanța Masa^apina (Hyosciamus niger) ks pidvnna eî. sna din aieje njante fipi mai otpiBite de Kîts dînsa; adeKi Jaspa (Datura Stramoninm.) Ea îniene si înfjopeasKi în jsna jsi Isnie mi pimine în- fjopiti nîm ja toamni. Ja noi în Pomînia, Masajapijja si risemte în toate sateje jînri dpsmspi m. i. j. Aieasti njanti este otpiBitoape în toate nipulie ei. Adem pidnina, tpsi.KisJS, fpsnza, fjoapea, fpSKts mi seminueje, toate sînts otpi- Bite mi mîriKîndsje , iine-Ba este în nepiKOJS de moapte. Dapg semneje otpiBipei slntă o adop- Kipopa mliintja medninei n’aps nslea esista. Kni sns estpaKts de foi de Hyosciamus dats în dose (Kitime) miii, esle sn mape pemeds a notoji dspepe, a jinimli tssea mi a npodsie sns somn» odixnitops; ano? snls în Kape s’a fepts semînija de Hyosciamns di o a- jifie npeiioasi în Kontpa infjamaflisnei ne din afapi. Daps pidnina aiestei njante n’as Kste- zatâ înKi a o înlpessinija, ama de ctpiBiti este. Kînds de nemtiinjji s’a otpiBits linesa ks Hyosciamus, iejs d’întîis JBKps este o Bipsitspi — 302 — anoi ne spmt st dt ks fojosă Btsfspa de ouctă. miposă de ouetă, mi fpeKtlspa ntpijopă ks ojietă in. i. j. Ealt sna esemnjs Kt sns jsKps Kape este o olpaBt în mina ehbî imopanlă, esle sa.tslaps în mîna snsi înBtijală; daps asta se înlîmnjt ns nsmai ks Masaiapijia mi ks ms.binut do 400 do ani Bmc.tîndă no- înielală zioa mi nonntea, snpe a nslea slptcate siiajjib.tb întpe ntmînts mi soape! Daps itsmă oslo fiKBtă aieslă Icjcrpafă - e.ieKlpii>ă, aieslă mipaiiojă ajs jsmel modepne? Ealt KsmS I Daps înnl nainte tper>so st nop- nims lena desnpe sne.io noijisnl fiziie Kape so panopli .ta înuejeijepea fenomenejopă e.iCKlpiie. Kînds JBtins o n.taKt (r.simlt) de uinKiî mi o njlt n.taKt dc apamt, jo nsnetn ne amîndot înlp’sns imsS de nopijojanS n.tinS ks ant în sape s’a nss8 «iciia nitpioji», nsintls n'icsle dot nja>ie asIS-fe.iE în idts ns se atinrs bna ne a.ita anoî îmnpesnînds amîndot njn'iejo sss npintp’sn le.ts (saS o sîpmt) de fcpb înKoniiispatb ks mtlase, atsn’il o st nBcms sns janiis ra.tr>aniKb mi în tejs sa8 sîpmt Ba îmieno a so aptla fenomene ejCKlpi’ie, snS KbinS se c'npimt fizJKt, în tejs na liricne a Kspjje bn8 pîiî ejeiilpiid»; Kînds în- doimS a’icsls te.is în fopma snei Jinil snipaje’ mi înnoiniispiins kb dînss sn fepă moa.ie, atsn*îî fcps.12 îndalt Ba deBeni snă marncls; anoi fiindăk Kt niarnetsjs ape nponpictatea Kt atpație feps, dc ancea Kîndă nomă nsne jînrt anostă fepă' deBcnită mamelă, snă a.ilă fepă siînnjs, anestă fepă dsne spmt Ba fi alpasă de Kilpe feps de- Bcnită mamelă. Dapă Kîndă pîsjă ejeKtpiKă în- qelcazt a Kspye în tejă, alsnii fepsjă înieteazl a fi marnele mi leaă-jajlă fepă nsmai e alpasă; — 303 — Kitpe dînssjă. DaKt soma nsne jlnn fepajă ajs dotiea ană KJonogejă de metaJă, astă-feaă Kt Kîndă eJ8 Ba fi atpasă Kttpe fepajă d’întîis (denenită mamelă) Ba jOBi ne Kjonoijejă mi sa SKoale ană ssnelă; Kîndă pîajă ejeKtpiKă Ba sta în tejă, olanii fepsjă înuelîndă a fi mamelă, niii fepajă uejă-ajlă ns Ba mai fi alpasă, npin spmape nsmai Ba jobî ne Kjonoijejă. Dapă a- uestă te.iă noate st fie Kîlă de janră, în mo- ments Kîndă amîndot Ktntlîue saje Bopă atinge ne njaKt de ijinsă mi de apamt, fepajă Ba jobî ne Kjonouejă mi Ba SKoale aKojo snă sanelă, mi Kîndă snajă dintpe Ktntlîije teJSJbi ns Bopă a»ange ne snajă d’aueste dot njaue, Kjono- lieJ84ă ns Ba sena. Ama dapă e înBedepată Kt este în mîna noaslpt a faue Kîndă Bornă Boi Kt KJonojjejsjă st ssne mai adese opi saă mai papă. Eapă este înBedepată Kt dani te.isjă e foapte jsnră, s. e. de ja BsKspemti ja KpaioBa mi amă KomBenilă kb snă amină Kt Kîndă Ba aszi nsmai snă ssnetă de Kjonoyejă st mtie Kt însemneazt A;-Kîndă bb aszi dot- snsjă dane ajta, Ba în- semna B, dapă Ipeî însemneazt C m. u.jj. Este ÎnBedepată Kt nslemă st însemntmă ană ajfa- netă înlperă npin nsmtpajă mi modsjă peneta- jjisnei sanetejopă Kjonouejajai. Ama dapă în momentsjă Keapă Kîndă Boiă anponia saă dentpla 4eJ8JS rajBnnină de amîndot njaueje a satepji rajsaniue, în auestă momentă amiKsjă meă în -KpaioBa na mlia ue amă Bpslă st’I; KomsniKă. Dsne ue aă desKonepită auestă mizjoKă nsoă mi ingeniosă snpe a’rni KomsniKă iste snws aj- Isia ideije saje neste snă snaijia mape, atsnui aă pemnjasată Kjonojje.is npintp’ajte anapate Kape aă nepmisă Kt Bestea lejerpafiKt st a- iKsnrt înKt mai iste mi mai jininede mi în jo- ksjb Kjonogejsjsi s’a întpodssă snă aptlttopă tape sinrspă sKpie ne o xîplie semnije ajfaee- tsjsi tejerpafiKă. Hli aueaslt dsne spmt metodt esle înlpessinijati în stagianije tejerpafiue anamă în Espona mi AmepiKa. Dapă KÎtă de mape este infjsinjja metodei ftntspei mi JBKptpeî tejerpafsjsi assnpa isijejei sosipei denemeî, apatt fanta spmtloape. S’a fi- nală ja Biena, snă esnepimenlă a KomsniKă o peste Ja Sclioenbrun, ană jokb denapte de Biena nsmai Kaje de o atsmttale mijt, npin doi tejspi tejerpafiue; anaja meprînda dpentă de ja Biena j ja SchoenbȚun, mi ajtsjă meprîndă nplh Biena KpaKOBia, .leonoJă, Sifiiea mi lleuita; npin ap- mape Konpinzîndă snă snajiiă: de sate.de mlie georpafiue, mi s’a înKpedinjjată ki npin amîn- dot dpsmspl tejerpafiue, Bestea a sosită Ja Sclioenbrun înlp’auejama momentă. S’a anposată dapă npin auestă esnepimentă, aueea ue amă zisă mai sasă: Kt nentpa tejerpafajă ejeKlpiKă sna- jjiajă ns firapeazt nimisă, napKi niui ns esisti. Dap Kasza de ue npiimim s. e. aiul în EaKspemtl o Beste mai iste de ja Biena de Kîlă de ja Ila- pisă saă Jfondon este, ki ks Kpeimepea snajjisjsi mi a nsmtpajai stauisnijopă tejerpafiue, KpesKS mi îmniedeKtpije nn înlîpziepije Kape ssfepe tpimetepea denemejopă ja opi-ue stayiane leje- rpafiKt. Metodeje tejerpafiue . înlpessinijate aKsmă sîntă astă-feas Kt semneje tejerpafsjBi se sKpie de sinerni ne o nanrjiKi de xîplie. Aueste semne îmnjinesKB jOKSJă ajfaEelBJsI (ama s. e. însem- neazt semnaJă — a; —. b; .— d; .e;: ... m; .. n). Este npoBaEÎJă Kt în Biitopă: tipoapue tejerpafiue Bopă, Binde nasjiKBjai nanuiue de xîplie jiniale mi o mint instpsKjjisne Kaniă tpe- sae uine-Ba st înriapeasKi ne aueasli nanrJÎKt nimte napi mi jinii Kape înscnuieazi difepiteje jitepe aje ajfasel8J8i. O. deuemi lejerpafiKt sKpise astă-fejă, Ba uepe neiiin.-, esnedipea el a zeuea naple din limnă Ka.ansmă, npin aprnapo mi Kostspije esnediepei denemejopă Ba fi m8jls mai sKizate de Kîlă anamă. în panoptBJă istopiei tejerpafsjai ejeKlpiKă, OEsepBtmă ueje spmtloape. Fiziuii gepmani Gaits mi Vebei\ a fostă uei d’întîia Kape aă Kon- •Apaată miui anapate de teJerpafii ejeKtpiui Keapă în anaiă 1833; nalpa ani mai ne spmt, aă fi- nală Steinheil în Monax ană tejerpafă ejeKlpiKă ne o dimensiane mai mape. Dapă Anrjezii mi AmepiKanii aă desBOjtată mai ne apmt auestă sistemă mal sine nînt ja stapea sa nepfeKlt d’aKamă. z Nameje jbi Coocice., Vheatstone, Brin, Brett mi Morse sîntă nemspitoape în aueasli npiBinyi. Dapă teJerpafii ejeKlpiui în dimensisni foapte mapi, aă fostă întoKmijji întîiamă dati în Anuiea mi Nopdaja Amepiuei, ne apmt aă fostă întpo- dami mi în flepmania. AKsmă na e niui o napi uiBijizalt saă semiuiBijizali în Espona Kape — 304 — n’ape jinitie sa.ie tejerpaffae mi s’a!apilats ke Kejtsejlie înfîinyBpii mi inteptjiiiepel tc.ierpnfs- j!8i, sînts foapte miii în panopts k» fo.iossjs mi Keaps BenitB.i8 Kape slatsjs noate se tpars din- tp’înss.iă. De ja înfiinijapea icjsI d’întîis le.ierpafs nîni aKsms s’a fiKbts nporpese mi îtnEbniIe (ti pi mapi în aieasti pamspi modepni a mtiinuel fiziie. 4a înienstb s’a întinsă .isiipapea te.is.isi tejerpafiKS nsmai .ia o întindepe de 40 sas 50 mije yeorpafiie; aieasti mipyinipe nsmal csistz aKsms; npin lejerpals d’aKsms, pîs.is eJCKlpiKă JSKpeazi neîntpepsnts ja o întindepe de sste de mi.te yeorpafiie; sa îiike în zi>c.io noastpe ns înicpitais d’a nsss o sîpmi c.icKtpiKi ssr> oiea- ns.is At-ianliKs întpe Anr.iiea mi AmepiKa Kape JSKpeazi .ia o întindepe de anpoane 1000 nii.ie ijeorpafi'ie ssn ani; de mi disnizi s’a apitat?. oapemt-Kape Konfsz.isne în .ibKpnpe nicslsi le.ie- rpals ssimLiantiKb, sînlcmă însi inKpedinjjnjil ke nesle nstiins se na pidiua mi rpeslatca Kape a npodbsă aieasti îmiiedcKnpe. 0 mape desKoncpipo în pnriopls.iS te.iorpn- fsjsi c.icKlpiită Kape s’a fiKstS în nns.it> IpCKSlS este ki, snă sinrsps le.iă e.tcKlpiitS este în slnpe a tpnnsnopla d’o dnli doi dcncmo nponcnindă de doi johspî difepile, fipl si fio Bp’o Konfn- zisne întpe amîndoi dencuic. Daps ns nsmai iienlps dcniplipi înnpî, ii mi Keaps nenlps opauie, inaenuisnea le.ierpafs- jisî s’a apitat» d’snă mape fo.iosS. în npininjja aieasla a dală opamsjs Eepjină ană esemn.is fpsmoss. : Akojo întpe natps-zeii de maxajajie a.ie opnmsjsi: esisti o KsrnsniKapisne te.!erpa- fiKE, ano? Kînds⁻s’anpinde ,foK8 mEKapă .ia nsnK- tsjs ne.iă mai deniptats a.ts opams.!si, în- tp’sns momenlă toate ieje-jajte maxa.ia.ie ks nomniepii .iopă si rpEBCSKb mi meprs si slinn foKs ! Aieslă- esemn.is apă fi sine si se imite mi în Kanitaja noaslpi. î>iiă oală iojoss a apEtats KomsniKaiiisnea te.ierpafiKE în sîns.is opame.iop în panopis.1 pe-? rs.iapiszpei leasopniiijops, Kîndă o sîpmi te- .icrpafiui nsne în Kamanisaiiisne natps'zeii mi Keaps o ssli de mirepBJate de leasopniie sns.is ks a.its, atsnii toate apil esai;l timus nîni ja sn minslă mi Keaps o seKsndi, anoi este înuedepats ke este sns mape fo.ioss nentps sns opams Ka toate iciisopniii.ie nsruiie si fie as ă-fcjă pe- rsjatc. în ans.is IpcKsts a fiKBls sns npeotă Kato- .iit;ă în lta.iia innenijisnca, ke npin le.ierpaf»jă e.icKlpiKS noate line-na ns nsmai se tpimiui snpisoape ii mi Keaps nolpelsas j»I sas opl-ie iinayini sas nblorpnfă (isniJitspa). -Ama daps în niitopă nomă nstea Ipimite nniiii.iops nomlpil ns nsmai nestca desnpe esMinun noaslpi, ii mi noipelspi.ic noastpe dpenlă ssaenips. Eali ie nepsncKlini mape mi fpsmonsi ns- tems si o amlentims d’aueadi fpsmoasi inuen- Ijisne; caii kt> te.ierpnf«.iă e.icKlpină este mi ejă destinată n SKimr.a odăii .ismca, Ka mi innen- (jiMiea tinorpafiel. Komsnikaiiwni înliiiilifiMe inhil. Este KsnosKstS ke, Kînd intpi line-na în rpaxds.i Kai.iop, siintc o odoapc ncnclpanti foapte nfn.iiKSli; asta npouinc de rass-iă ainouiaKs Kape se desaoa.m. de sds.tK Kai.Kipă (Ka tui a tstspopa aniina.ie.iopS tui Keaps a oms.tsl); aiestS rasă npodsie de ms.tlc opt inf.iamanisnea oi;i.iop8 tui Keapis isse .ia kbT. Snpe a apezepaa Kai d'anest pi», ue.i mal csn .tsKps este d’a aepisi din titna în titnn rpaacds ini d'a aipsa din timus In timns KitijjimI mini de aiipio.iii (auidft ss.tfÎKă) în rpimada de rsnois ne se af.ti aKo.to; aucasta Ipccse si se spmeze iui .ia «ouiapea Eoi.tops. Ilponpietsps.is na anca snă fo.iosR îndoită; ne d’o napte na nislpa aniinajiMC sa.te dc Eo.iipe mi rpaatdK.is sză d’sns miposă nen.n.Kstă; anoi ini rsnois.iă na acea sn-i npcu mal mape nentps înrpimapea Kîmns.ist; Kul anids-i ss jtîiis .ican mi nistpenzi, razs amonit»;» în rsnois Ka si> ns SEoape în aeps tui si ns se nepdi; anoi auesls rază este npinuins.is ie.nl mal nstepniKS în rsnoi.s nenlps înrpimapea KÎmns.tsI. lhne ape sm- n.ntoape anpoane de Kasi, iap si toapne aKo.io in rpoani din timns în timns uesa aitpio.îă (Kape ns este sKxmns); aieasla Ba dcsfiinjja' opi-ue mipos spîts. Tiuipită în Tinorpafiea Kojcyibasî SL Saca.