JURNAL I ■ - IIENTPS PESIIÎNDIPEA IHTIINHE.I0P6 NATEPA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE Pcdiijeată I ■. L I -'1 de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. J/o, 37. (Ansjs ajs tpeLiea) Eskspemti 8 Oktomepie, 1858. Konpindepea: Desnpe Stsdii astponotnine— Iletutejc Ki.ntops Pipi, niatî..— Koniela Donali. Studii astponomhie. Upmape assnpa miiuuspel nvmînts.isi îmnpeifisps.is soape.isl. Tojji mlims Kt line Ba st adeBepeze o fault, aptlînds Kt ns mai noale li niii o indoia.it a- ssnpa el, ziie « sinrsps kb okH mei ams Btzs- t’o. » — Matepiajistsjs, Kape ns Kpede în nimins de Kîls în sine mi slomaxsj sts Kînds îi ⁱesle foame, Kînds pîde assnpa snei Kpediniji ideeaje Bpînds a o Itrtdsi, ziie «nînt ns boîs Bedea ks OKii mei, ns Kpezs.» Aieastt esnpesisne apatt Kt noi oamenii dtms Konfienija lea mai mape JSKpspijop ie je ams Btzsls ks oi:ii nostpii mi Kt Bedepea noa- slpt este ja noi Ka sns tpissnajrâ din lea din spmt instanijt, ftpt ane.iajjisne. Dap din neno- poiipe, rpeacamte aiests IpiesnajE de ms.ite opi Ka mi ie.ie-j-a4le tpifisnajspi omenemti, în kîIb de mB.de opi sîntems si.iijji a ne ziie ks ns noate fi anta Ksms ne a aptlats onif nostpil; li- inds Kt este neste nstiniit, este o Kontpadijiisne, sns jssps Kape ns ne întpt în Kansjs nostps, dao în adestps aps fi JSKps ama Ksms ’j am Btzsls ks OKii nostpii. Kînds, snpe estninas, mt npesmB.is snpe seapt ne mapyinea snsi .iai;s, mi Btzs Kt în minstsjs siinijipii șoapejsi, se ks- fsndt soapeje în jans; atsnii noiis ziie Kt « osii mei as Btzsls Kt soapeje a Ktzsls în .iaKSi> Daps înjjejemiisnea mea îmi ziie Kt ns noate fi ama, fiind» Kt ams statala toalt noantea în .lans mi n’ams data neste soape, nini neste cpe o spmt a ptmtmijjei jsi, anoi mîine dimineaijt Btzînds ia- ptmî soapeje stptjsninds în ieps, mt înlpecs: usms, se noate st se pidiie iaptmi soapeje în. ieps, daKt a seapt a Ktzsls în jaus ? — Aieste — 290 — simnie K0nK.i8sisni Joyiie mr si.iesKă a ziie «ki OKiî mei m’a îniueMts, Kîndă ini s’a mpstă kt btzbI a seapr soape-ie în jaKă.»— Daps Ksmă, ini OKiî mei noate st mr ’nuieje ? Da! Asta este snă nporpess kt ams afjată aceasta! Eo.i- naBsjă Kape însene a simjji dspepe, a frustă sn nas snpe însrnrtouiipe!— Daps doKT Ipissnajs.is OK'ijops mr ’ninea.ir, snde Boiă st daă ane.ia- Hisne ? DaKT simnipea adeBrpsJsi a fsyilă îna- intea OK'uopă mei, snde st mr dsiiă s’o Kaslă? Snde este?— Kiapă în mine însămi! Dap ns în OKiî Kopnsjsi meă, ii în ouii inle.iiijeniii-i meie, în OKiî paițisnei me.ie!— lalr tpismfs.iă ideuopă assnpa malepiei ! lalr snă aprsmenlă naos, kt opi ne nas nape faiems în miz.ioKs.iă aiestei .ismi matepiaie kb Kape sîntemă înKon- țiiapajii, ne adsie a minte kt adenrp.ita llatpia noastpr este icpsjă; kt adeurpala esislcnijT a noastpr ape prdriina ei în jamea idea.ir ini kt pîsjă iejă jimnede a.i simtjipi.iopă noastpe n- deBTpate kb Kape ne nstpims , KSpi,ie din aie.iă isBOpă înajtă, lepesnă Kape Bapsi, f.isids.iă jsI de jBininr iui de inle.iii.ienur, no aieslă nrmînlă, în inima oniB-isi! Aieaslr inlpodaicpe a fostă de Ipenainur înainte d’a îniene apliKo.isiă nostps de as- trzl, Kape ne Ba înnpedirujn kt am fostă rpemiijl daKT nîriT ansină am rindită kt> nrmints.is str în jOKă, mi kt soapejo se înnîptcinto îmnpeuisps.is sis, npeKsmă ne npalr oicii nostpil în toate zi- jcjc; ii din Kontpa, soapeie sli> în .ioks, ne Kîndă nrmînlB.iă nostps KTjrtopemte în roiiiis- nea sninepsaisi, fi,Kîndă anpoane do o ssIt> îj.t— tps-zeii de milioane iniio țieorpafiic (70 mili- oane de nomli) ne ană, îmnpeijispsjă soape.isî. (240 miie înlp’sns minat), h,pr Ka st, simiiimă noi oamenii lea mal mii;r srsdsilspr în aieslă noințiiă .isnră mi ncKontenilă ! DesKonepipea aiestei imnoplnnte ini ndmi- paEijie leopii desnpe stnlopniiien soapeisi mi mi- lUKapea in>inîntsJ8î îmnpei,iisps.iă soape.isi, esle în islopiea intiinue.iops asojjialr ks sos nsme r.iopiosă; adisr r.iopiosă ncnlps fanle.ie sa.ie. mi rjopiosă nentps nenopoiipi.ie mi nepscKsnisnc.ic ie a ssfepil sn om tOKinaî ncnlps kt a spinal a- leastT fanlr neinspitoape; aiesl om osie fa.titcti.— In ansjă 1561 s’a nrsKBt în op.mis.iă fliza (în Ila.iia) ană xoni.is; daps îmnpesnT ks aieslă mi- nus s’as nTbKslă mi nensmrp'oasc asini nentps yens.iă oim ncsKă! ra.ii.icis a drpsită ai ste asmi KODBCKsitopi iopă mi spmami.inpă stî : ra iiiciU a fostă ie.iă d’int îs aslponomă ne s’a sepnită ks tejeSKons.iă (Kape alsnii emise de Kspîndă, a- diKT ia 1590) ia ossepnapisnea icps.isi, în npi- cinija slsdis isi astponomiei.— Ama ’mi a des- Kisă ra.ii.ieiă snă opizontă nsoă de Bedepe. sns opizontă nemrpyinilă, îmEprjiimindă mislepiuej icpsjsî, înKonuispîndă snaiisjs fipmamentsjBÎ!— lIea d’înlîis desKonepipe ie a frKBtă, a fostă tpa- Banuil IsnitepsMi, npin Kape s’a înKpedinuală kt aieaslr nianetr esle asojjialr de mai nis ite Jsni, npeKsmă nrmînls.18 nostps este asojjiată de jsnr. — Asemenea a desKonepilă Fajijeiă ineisiă Sa- Ispns.isi, npeKsmă mi neleje în soape, nifinjji mi bt! în jsnr ; e.iă a aprtată kt Kaaea Tpaiansasi este o adsnape de milioane de steae fiKse, ie.ie mai deurptate de noi. — Dapă Kopoana tstaiopă aiestopă desKonepipi, a fostă desKonepipea miui- Ki.pii nrmînlsjBi iui înBîplipea asi îmnpejiispsjă soapeisi. An ană omă d’asemenea inlejiyentjT iui o asemenea insnipauiBne, este amopsa adeBrpBJBî nea mai nsiepniKT nasisne. Fiind» ama nrtpansă d’snă noni.i» enlssiasmă nentps desKonepipi-ie sa- .ie, mi dopindă ks KT.idspr a prsnîndi aieslă mape adeurpă ia Ksnomtinjja Is siops; ns s’a rindită .ia nepiiioiii ie nslea emi nentps dinssiă, alsnii înlp’snă seiioiă snde toalr ideea nsor snpe a pefopma rpeiiic.ii.ie în Ksnomliinjje.ie ome- nemtl, a foslă osîndilr Ka o Kpimr epetisr mi nenapdonaBur. — ra.ii.iciă nsB.iiKa alsnii o xaplo sKpisr în dia-ioaue (KonBcpsaijisne) snde snă Illo- .lomislă (naplisansiă teopioi bckî isi Ilto.wnies desnpe înBîplipea soape.isi) mi snă KonepniKană (naptisansiă teopiel nsoi isi Koncpniică desnpe înnîplipca iiTmiiilsisl) desr.ate aieaslr mape Ke- stisne. Nerpemilă ki, în aieaslr «apte, fiinds supisr do snă uaplisană ieiă mai zeiosă a.iă te- opicl nsoi, aieaslr leopic a sepsală snă tpismfă Komn.iclă assnpa teopiel bckI. Aieslă din.ioră, mi doKtpina nsor Kotipinsr întp’inss.iă, frKSse snă mape sromotă în Jsme. Dapă n’a tpeKSlă msjts timnă, Kîndă iniaiisinisnca a înicnslă mi ea a so oKsiia do aiesle diiuoaijc, dapă ns înlp’snă idnă foapte foiositopă nentps aslopsiă jopă. Ta- .li.ieiă a fostă îniiinoin.ijită de cpctinâ^ mi leopiea .isl a foslă Kondamnatr na ateismă. — Foapte do pîsă sîntă aprsmenleje assnpa Krpopa iriKsis'pi- snea n înlemecnlă xoli.pîpea sn.— Este o fpasr în Eis.tie sade se ziie kt fossay dopindă a ns ansne soape.ic Kspîndă, ki st noalr sfipmi nînr seapa in.lT.iien tpismfa.ie a Jspaejijji.inp assnpa snsi nons.iă inimină din lla.iestina, slpira «Soape sli>i în ieps!n mi a sli.lsls soape.ie în lepă (Io— ssa X. 12, 13) ; npin spmape, ziiea saspa in- Ksisiijisne, Bedemă aiii kt soapc.ie se miniKT mi HTmînls.iă slr! — în zadapă prsiisndca Fa.ii.ici» kt Eib.iicn, Ka snă isnopă sanps a.iă pejiyisnei, ns noate li npioilr Ka o împle teopeliKT de as- tponomie; ini in zadapă ziiea e.iă, kt msjte fpase în Eiiuie Ipense sr fie înne.iese întp'snă sensă a.ieropiKă, dapă ns lOKmal dsnr senss.iă Bopse- jopă; snpe esemius, Kîndă ziie Bie.iia «icpBJS se Ba înlruia întp’snă crjă nerps mi sle.ie.ie BOp - 291 — Ktdea stinse în miezsj-zijeî» toate anestea ,ns se.not înnejeye jsînds-je întp’snă sensă BepEajă. mnj. în fine, în zadapă pisnandea PajLieiă în r.iamt, ziKîndă, fiinda ki na zine în Bisjie Ki dani ne stilase soapeje în nepa dani opdins jbî losaa, ia pinii a înnenats a se mimica, na noale fi ană epesă a Kpede Ki soapeje sti mi aKamă în nepă, mi nimîntajă se mimKi ; în zadapa aa fostă toate aneste pisnsnse ijenia.ie. — Tajijeis, atanni sitpînă 'de 70 de ani, a fostă apsnKală în înaișoape mi sijilă. a asacspa (pefsza) aneastt doK- tpim nsot. Istopiea a mslpat Ka o tpisti Kspiositate, fopma.ia în Kape Fajijeia, în ijensKi fiinda înainte inKaisiijianeî, a oasapată doidpina jsi, Kape a fostă xotipîti a fane dsm moaptea jai, o pead- jsiiisne Komnjeti în toati sfepa mtiinijejopă o- menemtî. în apmttoapeje KBBinte a asacspals Fajijeiă. «Ea Fajijeiă, în BÎpstt de 70 ani, afjînda-mt înaintea JKadeKitopieî saKpe (inKaisiuianea). mi OKii mei apanKÎndă assnpa Sf. Esanrejil Kape o amă aKamă în mîm, kb inimi Kspati mi kb Kpe- diniji, aEJKBpă (mi jeanida), afapisesKă, mi EJe- siemă epeseje mi rpemeajeje ne amă sKpisă a- sanpa miniKipiî nimîntBJBi mnj.» — Se zine Kt în minslsjă ne s’a SKSjată din yensKi, neKiacită de o asemenea paminoast asacspape, mi nens- tîndă a se Konteni, sita kb ninioapeje în mmînlă, sipirîndă în entasiasmă, «tot se miiunal» (e puoi se muove.) — He snent întpistiloape! Sna bi- tpînă de 70 de ani, a Kipsia Bieaiji a fosta toati Konsakpati nentps mtiinija nea maî ssEjimi. made în țrensKi înaintea anei adsntpî de'npeoyî irno- pantjî mi inoKpiuî, ini asacspi ană adeBipă ss- Bjimă Kape noapti în sine simînijeje sneî enone nsoi slpuaniti; î.iă aswspi în Kontpa KonBÎKijis- neî sa.ie, în Kontpa apramente.iopă nejopă maî mai eicjatante aje payianeî!— Odinemte-te amspa J8î rajLieiă ! Paminea anesteî aEacspajjisnî ns Kade assnpa mtpinimieî taje, ni Kade assnpa intojepayiei mi irnopaijianeî seKSJBî întarieKală în Kape ai tpiită ! IJeniajă tia Ba stpusni în kepă Kîtă Ba fi jamea; Ba fi admipată de oameni Kîtă Ba esista yenajă omenesnă, ne Kîndă irno- i pajjia ne te a ronită atsnni, de majtă a Kizsls ja ninioapeje taje, psrînda-te de eptape, ne- pîndă eptape de Ja penisjă smană ne Kapelis a OKipîtă în tine, ne aî fostă a sa manifestajji- ano nea maî rjopioast! Ue Kîndă aneaslt întîmnjape s’a spmată în Itajia, snă sipmană în IJepmaniea a nsme Ke- n.iepS. a sinată în nepă tpeî jețiî Kape Bopă pe- mînea nestinse nînt în finsjă ssKOJejopă. Aneste jețjî, Kape sînlă KsnosKste ssst ns- mipe de tpei jieiflajie jisi Remieps. ne aă des- Kisă o JBinint nsot assnpa miniKipiî njanetejopă înHipeyispsj soapejsî; aneste Jeyî ne asiapitA ui: 1. Este o peMiițisne Intima tntpe tim'SJis îneîptipel snei n.iarnris.i B, A Kape fopmcazt in jsnt 'amîndot jinii.ie de nedepe a nmîndspop sneKla- topijopă ntmînlemll, (în e mi în f) se Kinmi ■Tiapa.uiKsa .isnci; aieslă snriă oslo ensa.iă ks sn- risj fee, (upeiism intiă yeometpii) mi aă o mt- pime dc 57 '/₂ minste, npin bpmape no a emită ansmă snă tpiemriă e, f. j în Kape saza e f ne este KsnosKBlt, fiinds ke este diamelpsjă r.io- - r.s.isi ntmlntesKă, anol' snrisjă Kape se af.it în dpenlsAă aiestei .lalspe (razei tpisnrib.isi) iaptmi ne esle KsnosKslă fiind» Kt esle mipajaKsa jsnei ic’jă mtssptms npin in>tpsmcnleje noastpe. De aieea nstemă rtsi npinlp’snă Ka.iK8.is foaple sini— n.is mi mtpimea ie.iops-.i-a.ile dot jatspe (d e e mi d f) aae aicslsi tpisnriă; dapă aieste dot jatspe Kape sînlă nolpisile în mtpime, toKmdi e.ie sîntă distanua Minei de .ui mmîntsMi nostps. Astă-fejs s’a rtsită Kt jiniea d e saă d f esle de 30 de opi mai mape de Kîlă jiniea e f, a- diKt dentplapea jsnei de ja ntmînlă este de 60 de opi mai mape de Kîtă padisjă ntmînlsjsi; a- noi fiind» Kt npin a.ite esnepienue intimă Kt pa- disjă r.iosB.isI ntminlesKă ape 850 mije yeo- rpafiie, de aieea s’a rtsilă foapte cine, Kt di- stanua jsnei de ja ntmînlă esle 850x60 adiKt 51000 mi.ie yeorpafiie. Dapă întîiă tpecse st deosesimă mtpimea adewpats a snsi Kopnă, de mtpimea sa ontins (neadeotpalt). Kîndă doi oameni Ioană mi Ilelps staă înaintea mea mi eă rtsesK npin mtsspape Kt Ioană este mai mape de Kîts Ilelps, alsnil amă mtiinut de adeospata jopă mtpime; dapă ns- nîndă no ie.iă misă (Ilelps) ja o dentptape de 20 de. stimnini mi ne ie.iă mape (Ioană) Ja o dentptape de 200 de slîn/Kinl de mine, alsnil mi se ea mpea Kt Ilelps esle mai mape de KÎlă Ioană, fiindă Kt este mai anpoane de mine; npin spinape, imayina nedepei jsi Ilelps Ba fop- ma în orii mei snă snriă mai mape de KÎ ă ima- yina Bcdepci Jbi Ioană; aieslă snriă ajă Bedepii snsi osicKlă ie se fopmcazt în oiîii moi, se ns- mcmlc mtpimea onliitt (nendeBtpalt) a OEieKls- .i8i, Kape se sKiinr>t Iotă d’asna ks SKimBapea di- stantei osicKlsJBi d’înainlcn oKijopă mei.— Dapă nsnîndă no Ilelps mi ne Ioană ja o dislanut e- K8n.it, snpe esemius, de 200 stinacini de mine, alsnil nerpcmilă Kt Ioană Kape este întp’adcBtpă mai mape de Kîtă Pclps, na fopma în ok’iI mei snă snriă a.is Bedepii mai mape; adiKt Ba anea mi o mtpime onliKt mal mape de Kîtă sousjk stă Ilelps Kape este înlp’ndentpă mai mină; npin spmape Btzindă dot deosesite mtpimi ontiie a dot oiiicKle, Kape se afjt înlp’o dentptape e- Kbo.it de noi, nstemă faio o KonKJBsisne sirspt Kt aieste dot osicKtc ns sîntă în sine eKbaje în mtpime adcBtpnlt, ii snsjă esle ks alilă mal m.ipe dc Kîlă ie.iă-j-ajlă, ks Kils mtpimea onliKt a jsi este mal mape de Kîlă mtpimea onliKt a SOU8JSI stă. ĂKBtn st Etrtm de seamt! Kînd ne siltm .ia jsna n.iint, ni se nape Kt ape o mtpime d’o fapfspic de apyintă; aieasta este mtpimea ontinz a .tsriei, adiKt KSină este utzslt de noi de ja o dentptape de 51 de mii inije ijeorpaliie. Mt- sspîndă ks inslpsmenleje noastpe aieaslt mt- pime onliKt, rtsimă Kt faie în osii nostpii snă snriă de Bedepe anpoane de 32 minste; dapă rtpin mai sssă nsmita OBsepnauisne mlimă Kt na- pajaKsa jsnei faie snă snriă de 57 '/₂ minste, adiKt snă joKsitopă din jsnt Ba Bedea ntminlsjă nostps înftuiminds-se ks o mtpime onliKt de 57'/, minate, ne Kîndă totă în aieeami dentptape — 293 — (FiindS ki este înnedepată, ks Kîtă sîntemă noi denapte de .ia atîtă este mi ASna denapte de noi) Bedemă noi ki jsna se înfiyimeazi ks o mipime onliKi de 32 minste. — Esle dapS nposată dsni npinqinspue țjeometpiei, ki mipi mea adeaipali a Jsnei este ks atita mai miKi de KîtS mipimea adeaipali a nimîntsi ks Kîtă nitpalsjs .isi 32 este mai mină de Kîtă nilpats-iS jsî 57 ’/ₐ, iui ama apati o KtuKSji simn.ii ki diametpsjS rjoESJsî jsnapS ape o adeaipali mi- pime de 480 miie yeorpafiqe, npin spmape este ssnpafajța sfepiKi a jsnei, ks tpei a qinqea napte mai miKi de Kîts ssnpafapa tjoesjsI nimîntesKS. Anoi spmîndă în aqestă dpsmă, s’a risitS mi a- deaipata mipime a soapeasi, npeKsmS mi a njaneteiopS. lati esnjiKajjisnea, KstnS a natală omsjs, o fiinjji yintxiti ne nimîntă, a misspa mipimea .isnei, a soapejsi mi aie ajlopS Kopnspi qe- pemti! — Kopnsjs omsjsi este întp’adeaipS jjin- tsilS ne nimînts, dapS snipitsjS siS scoapi neste înuuimea qepapuopă; inle.iițienija sa ’mi a fi- KstS o saspi de KonKjssisni joțiiqe npin Kape se sse snpe a npiai neste nemippinitsjs snayiă, mi a mtpsnde nemipyinipea timnapi.iopă! Ileniteje kw'btopS n.iatii. nemteje Eclieneis Remora. Eati snS nemte Kspioss! întpe oameni ns e paps si Bedemă ja anii, ajjj.ii Ka as o deo- seBiti njiinepe a KiAitopi fipi mati. înlpe- npenopii de nornte mi sipacapii noate si ne snsie msjtS desnpe aqeasta; dapS Ka snS neiute, (nape e npiaită tots-d’asna Ka o fiinjji slsnidi) si alei mi e.iă astă-fejiă de rsstS deoseeită, asta este întp’adeBipS snS jSKps KspiosS. Daps în qe modS asanije a'iesls nemte 4a skohsjs sis a Kuilopi ne kosIsjs ajtopa ? Eati KsmS. Aqestă nemte nsmit Echeneis Remora (șezi aiitspata firspi) ape ne KansiS sis Ka o nasdeKiiiije assnpa omsJsi. Epa o npeacsdeKali pidiKSJC în ans.iă IpeKsIs ke ja 1 Isnie, jsinea se Ba zdponi npin sosipea snel Komete. Mine ns’mi adsce aminte de snalma 9; to|ji astponoinii as Kislală dsne a- ceaslE KomctE; dap» nopoKSJB a fanopizal» ne snă omă semitjs ini nsmai amatopă în astpono- mic, adeKE jjipnnsjă Politsch ja sns sală JÎnrE Dresda. Ejs epa ccjs M’înlîiă Kape a bezsIS .censlE KomctE kk le.iesKonsj» Jsi în noantea Kpicisnsjsi a nnsjsi 1758. llpcBizi»nca a ma- pejsl aslponoină Anrjeză (Ilaccey) s’a adcBepită mi astponoinii aă mtistă cejă nsjjină dpsmsjă persjntă a snei Komete. Ja 26 NocinBpio ansjă 1818 a desKonepilă Pyns o KomclE Kape n pimasă BizicijE 47 de zije. Etins a KOjKBjală opcita ei mi a rasită ke acenslE KomctE o sznîpinemle în 1204 zije mi a npcBcsIil» sosipea ei nenlps ansjă 1822; aceasta s’a mi înlîmnjals ks cea mal mape e- snKlilale, K»mă a npezis’o acostă aslponom»; aKsms inlejiyenya smani a sepsală snă tpismf» nsoă mi mliinya astponomiKE s’a îmBorijiilă ks Ksno- mtinya esaKti a snel Komete n»0E. Dapă în misj» 1826, sns Kinilană mijitapă ansme Btels în rapnizonn sa ja Josefstadl în Eoemin, a desKonepits o a tpeiea KomelT» Kipia s’a dat» nsmipca de Kometa jbî Biela s’a KajKsjats nepioada înBîptipei saje mi s’a rEsit» ke o tepinineazE în 6 % ani. Aceasli ko- mclE este Kspioasi s»b difepite nsnKle de Bedepe. 1-is Ka Kîndă s’a apEtală în ansjă 1845, astpo- nomii a bezsIs nspală Ksms aceasli KometE se — 295 — desnapte în dot ă»mittyi, anoi Kînd» în an»iă 1852 , iapă s’a Btzstă Kt Kometa a ptmass desntpjjilt în dot, sa înKt Kt atamtltijiie epa» aKsmă de 8 opi mal denaple »na de aita de Kîts în ansa» 1645. A dot lipKfmstanije pemapKasue ia aieastt Komelt este, Kt s’a zis» mai ks seamt de dînsa, Kt amepinjjt esislinya ntmîntoiBi; Ktii opeita sa» dpsmB.iă ei îmnpe- yispBiă soapej»!, esle foapte anpoane de eKiin- tiKt, adent de dpsmBiă ntmîntoiBi îmnpei,ii8f8J8 soapeisi, npin spmape a» zis» Kt o KoiiyiBne întpe aieste dot Kopnspi ns e imnosiBliă; ia Kape aă ptsn»nsă aiyi astponomi Kt aieasta noate st se întîmn.ie noate neste dot milioane de ani; daps n» mai nainte; alenii toatt .ismea Kape ns sueKB.ieazt .ia ană Biitopă de dot mi- lioane de ani, s’a odinită. De ja ansiă 1843 nînt .ia 1858, s’a des- Konepit» mi a.ne 5 Komete mi aieste rneante Komete sînt» K8nosK8te nînt aK»mă k» o mape esaKtitalea în panoptsiă îneîptipei .iop» nepiodiie. Dap» iele d»ne spmt 18 i»ni a» fost» foapte fiorate în anapiyisnea Komeleiopă, fiind» Kt din nomeniteie rneante Komete, meașe s’a» apttată în aiestă limnă, afapt de Kometa isi Biela Kape se amteanlt nentps toamna Biitoape. . St Benim» aKsmă ia Kometa i»î Donați, Aieastt Komelt s’a OBsepsată nentps întîia oapt ia 2 Isnie în Fiopenya (Itaiiea) de Kttpe astponomsa» d’aKoio D. DoKtopă Donați. Kai- Ksjeie aiestoi astponomă, aje D. Fifkireeau la Paris mi aje D. Bruhns ia Bepiină as ades» ja pessitate defepite »na de ajta; înst aiejea a D, Bruhns sînt» mai anpoane adeBtpsisi. Keaps în j»na j»i I»nie Kînd» aieastt Komelt epa bî- ziBi.it nsmai kb mîKposKonă, D. Bruhns a Beslită Kt în jsna .isi SentemBpie ea Ba fi Bizisiit mi ks okîi roî; Ktii atonii (în Isnie) Kometa epa K8 52 milioane miie yeorpafiie dentptatt de ntmînlă mi ks 43 milioane mlie epa dentplalt de ia soape. Daps în isna j»i SentemBpie s’a anponiato Ktlpe soape nînt ja o distanyt de 13 milioane mlie mi de ntmîntă s’a anponiato ia o dislanyt de 11 milioane miie peorpafiye. OBsepBayisniie ftKste de Kttpe aiests astpononto în Kspsîi de tpeî isni neînietato, îi a apttato Kt aieastt Komelt stfîpinemte însîptipea ei îmnpe- nispais soapeisi, ie.iă nsjjină auiea d»ne 2102 ani! înst se noate Kt npin îmnedeKtpi nenpe- BtzBte nînt aKBms, aiestă tepmenă st se npe- ismjeasKt înKt ks o sslt saă dot s»le de ani mai msito; Atîta e sirspă Kt în lea dBne spmt mie de ani, aieastt Komelt n’a fosts itzslt de utmînlsjB nostps. Aa distanta lea mai de anpoane de soape (Perihelium) a aacsnsă aieastt Komett ia 30 SentemBpie stiisis nsoă '/₄ ora dsne amiazt-zi, atonii aBea ea o dislanijt de 11 ⁹/₁q milioane miie de ia 'soape; dap» dsne o mie de ani Ba aacsnpe ia disianya isi lea mai mape' de ia soape (Aphelium) Kînds atonii Ba aBea o distanyt de 6800 milioane miie țieorpafiie ! Isijeaia mimKtpei saje ia Perieliu, e foapte mape, adeKt întp’snă minsts faie 456 miie ijeorpafile, ne Kînd» în Apheliu mepsspa isi e foapte îniett Ktii întp’sns mmeto faie auiea nalps a liniea ntpyi (%) sneî mlie țieorpafiie. De ia 30 SentemBpie a înienstă ea st st dentpleazt de ia soape mi ia 11 OKtomBpie a aiKsnsă ia o dentptape de 12 ⁹/₁₀ milioane miie ijeorpafiie. Daps Kttpe ntmînts, aieastt Komelt s’a anponiato tot» mepeă nînt ia 11 OKtomBpie (stiisiă nsoă) Kîndă atonii asea o dentptape de 11 '/₁₀ milioane mlie de'ia ntmînts. In isna isi Isnie, Kometa aBea o jismint foapte deeiit, se înftyimt Ka o neB5.it mi, de Koada ei n» epa niii o »pmape: ia înienstsiă isnii ABrssto, s’a îmensto a Bedea în lenlpsi» Kometei Ka »nă siumspe isminosă; tots d’o datt a înienslă st KpeasKt mi Koada ei; Kometa a- leasta s’a apttată K’o.ismint mai mape de KÎtă tpessia dsne KaiK8.it. în i»na jbI ABrssto Koada ei asea asiea o mtpime de a nalps napte a snsi rpadă, ne Kîndă în SentemBpie a KpesKBt» rugită mi ia 1 OKtomBpie (n. s.) aBea o isnijime de 18 rpade Kape faie în miie, ssraa enopmt de 5 '/₂ milioane miie yeorpafiie! O uoadt de 5 milioane miie; ie dapă Borată! DaKt în Kina o noziyisne soiiu.it a.ie oameniiopă se mtsspt d»ne isnnimea Koadei lopă, ie noziijisne înaitt apă tpeissi st aiBt aieastt Komett în Kina! Aa aieastt Komelt s’a apttato, ziie D. Bruhns, Ka mi totă-d’asna ia Kom< te Kt, ks okîi roi sas kb snă BinoKis de teatpă, Koada se apatt insită mai fpsmoast mi stpt.i«iitoape de Kîto K’snă teiesKonă (aieastt lipKsmstanyt aă ade- Bepită mi astopsiă aiii în UBKBpeuiti esami- — 296 —- nîndS Komefa npin fpsmosBjă le-iesKonS ajă ntpinlejsi Ersinenă de ja Sf. Katepina.) în aieaslt Komelt jsi Donali s’a ossepsală o îmnpenispape Kape s’a oBsepnată iui în Kometa de Ja 1744 iui în aieea de ja 1835 (jsi Ilalley) adeni kt în ientpB.iă jsi se af.it Ka o jsinint miniKitoape întoumai Ka înlp’o .ismint Bopea.it. Kasza aieslsi fenomenă esle neKsnosKSlt; în- toiimaî mi Ka Kasza anopa SKiniBtpI foaple pe- nede Kape je oBsepBtmă ja sneje Komele; s. e, Ka Ja sneje, Koada jopă K'pewle în nsjjină timus, Keaps în nBjjine ope, ja dimcnsisni imense de milioane de mi.ie ijeorpafiie. Asemenea na uilim de ne Koada jop e napnalt Kînd ’nainte, Kînd îndt- ptlă ? De ie sneje Komele as mai msJte Koade? Daps sneje Komele as Kîte dot Koade, sna mcp- rîndă nainte, ajta Iptrîndn-se îndiptlă. Kometejc npiimeKKB .iBinina jopă do ja soape; daKt Komctejo aps fi Kopnl so.iiz.I, aps Ipcnsi st OBsepBtmă ja dînse.io sKimstpijc (faze) Kape jo OBsepBtmă In toate jsnije .ia .isna. Daps Komeleje fiind» nimte Kopnl nessiouil (Ka snă aeps saă rază); do aicea ns OBsepniniă ja dînseje asemenea faze. Aaieaslt s’a nponnlă npin npKsinslanjja Kt s’a ntzBlă sle.ie npin Koada mi Keaps Kîte odalt npin Kopnsjs Koincte.iupă. 8ns a.ită aprsmcnlă desnpe aieasta, cslo lip— Ksmstaniit kt> Komctejo îndoit so fană ne- BtzBle, napKt s’a desftKSlă în cjcmentc.ic jops, aieasta n’aps nstea st so spinezo daiit Kometa aps anca jsmina jopă nponpie, daps ns îmups- mslalt dc ja soape, Ealt iui unS a.ilă nprsmenlă. Ste.iejc fiKsc icjo mapi (din opdinsjs do 1-iă mi a.iă 2-.ica) st Bcdo mi zioa npin tcjesiionă; msjtă mal ks rpeă esto aieasta .ia ii.miietc.ie, Keapă .ia icje mapi mi o asemenea iiaplinsjapilatc o rtsiină mi .ia nomele. Keaps Kometa jsi Donali, Kîlă do mape epa în .isna jsi Seiiteniupie, tolă ns a Btzst’o niminca zioa. Desnpe rpcsialea aieslei nomele d’ausnis mi a Komclc.iops în ijenepe, esto înacdepals kt ns mast. Daps aneaslt mast fssBstanija) .topi; e foaple mint, Ja sncjo în panopts-is mtpimeî jopă; do aieea na esepjieast niii o fopjit a- IpaKliBi (d’atpayepe) assnpa a.itopa Kopnspi ie- pemll de Kape s’anponie ms.it Kîte odalt. Kometa lea mape a jb! Lexell din ansjs 1770 Kape s’a a- pitată alsnii d’o mtpime îndoiti de Kîts aieea a JBiiel mi epa denapte de ntmînlă nsmai de 6 opi de Kîlă .isna (300,000 mije țieorpafiie) n’a spinală assnpa mmîntsjBi niii o atpaKuisne; npin spmape daKt aieaslt Komelt aps ii foslă sns Kopns sojids, nerpemită kt s’apă fi spmals ne ntmînlă eiienimente estpaopdinape, noate Keaps sns dltEBis (notonă); daps din Kontpa s’a Kon- slalală ki aieaslt Komelt aBea o desime kb linii mii de opi mai mint do kîIs a nimînls.isi. Pezs.itatsjă oBsepBauisniJops D-jbî Brnhns assnpa Komctejopă în yenepe mi assnpa aieea a.is Donati în nnpliKB.iapă, este lea spmtloape Komctejo sîntă Kopnspi lepeuili razoase (ae- ponse) sas neBSJoaso Kape as în icnlps Ka sns sîniBBpc so.iids mi mai tolă-d’asna o Koadt Kape se af.it .ia napica onsst aie.ieia tape Kati Kt- Ipo soape. E.io npiimesKă .ismina jops do Ja soapo no Kapo îni;onijioapt în jinii c.iinliie sas mipaBojiio. K» Kîlă so nnponie mai msjlă kt- tpo soape, ks alîtS Kpcmlo .ismina jops mi Iotă d’o dati Kpcmlo mi Koada jops (Kapo o roajt înisnlps) înlp'«nă modă foaple penedă; KometeJe sînls Ipansnapinte mi aă o dtsiino (mast) foapte mim. Dapă Komota Dotiiiti, si înaiptemlo îm- iipcyispbjă soapo.isl înlp’o .linie c.iinliKi (oboji) foapte jsnr/l, în Kspss do 2000 do ani anpoane. Ea a fostă nizisi.it no nimîntă în timnsjă jsi Aji’Ksnndpsjă ic.iă mape; npo o Koadi. roajt, jsni’t do 5 milioane mlie vcorpafiic mi .ismina Komclei esto mai lîinc mapimlt (xoltpîlt) Ktlpo osls de Kîlă Ktlpo bcsIs. Kînds cslo în ncpie.fi» (12 m’uioane mlie denaplo de .ia soape) dom- nemle ne dînssjă o Kijdspt ie.iă nsjjină do na- tps opi mai mape dc Kîlă no iitmînl'i; dapă Kîndă, neste o mic do ani na fi în Afeliu, sa domni no dinsa snă fpiră desnpo Kapo niminca n’ape niii o idee aini; ama cslo de lepinlit. Ama dap este sirspă Kt nini Kometa Donali ns esle jo- Ktiilo de fiinne însbf.ic)iitc. Ilpin spmape toate Bep- sspi.ie mi einslo.ie.ie Kapo .io am tpimile noi ja aneaslt, sînlă zadapniic; niminca ns mlie Kaple aKo.io. Kt'ii în Kotncla Donali, ns s’a înfinuată SKoa.it nînt aKsmă. Timpits în Tinorpafiea Kojenisjsi Sf. Saca.