JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA IHTIINHE.IOPb NATbPA.IE IUI ESAKTE. ÎN TOATE KIASEJE Pedipeats I 11 de I PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jtyo 36; (Ans.is a.is tpeiiea) Bskspemll 30 SentemBpie, 1858. Konp'itidepea: Desnpe Stadii asiponomiie — iManla npinzvoape de msnite.— Istopiea hiBenijfonuopif modepne.— - . . .; : • KnmsniKnc'gn» nniinnifi'ie iitni. Stsdii astponomfae. III. Desnpe mimuapea noininls.is'i în jjipi.ieno.iape mepidionaje (snpe esem- n.is în Faepjandă în AmepiKa mepidionaai) se spmeazi totă aceste Kspioase sKimnipi a.ie tim- nspuopă ne ans, însi întp’sns opdină Kontpaps, adim, aiii domnenite asmina (zioa jsnn) de ja 2.2 SentemBpie nîni Ja 22 Maptie, mi înls- nepÎKS.is (noantea jsnra) de .ia 22 Maptie nîni ja 22 SentemBpie. în fine este în ijipije noaape sns fenomens a~dmipaBi.is, Kape jinsemte ja Kjime.ie mai fa- Bopite; aiests fenomens este ki nonpije sînts jtfnninodse în timnsjtâ eepiî. fiindă ki în' aieste KJimo, Bapa ns nsmai ki nonni.ie sînts foapte miii, daps Kiaps aieasti mim hoante este atîta îmnpeyispsMi soapejisî. (Bpmape) de jsminoasi în Kîts ns noate iine-Ba si zidi ki este noanle. MapKisSJ de Ksstins ziie: .,Kiap nsmai nenlps aiests fenomens cstpaopdinapă, mepiteazi iine-Ba a KiJilopi ja UetepsEspră,’ Kînds ams fostă rie. mapea EaJtim anpoane de iletepsEspră, ams litits toati noantea ne Kone- pims.is KopaEiei întp’o Kapte fipi jsmînape ini fipi .ismina jsnei, fiindă ki totă opizonl5.is a fostă toati noantea n.iină de o jsmins ds.ne, de Kape nimeni ns noate si’uii fam o’ idee, nî- ni sinrspi oidl sii ns Bopă fi mîncîiani de a- leasti șimyipe nesnssi?⁴ Ama Bedems ki Na- tspa dpeanti, a nistpals nentps iiipLie fpirs- poase-no-iape, desnoiate de ajte fpsmssejji, sns — 282 — deoseBits fenomen». njinS de o deosebiți fp»- JDBsejje! Sn» Kontpast» Komnjet» ks jjipi.ie no.iape fopmeazi qspue tponiue (adim aieje ne sini» ne emisfepa nopdB.isi mi mepidiona.n. nîni ja o jijjime neorpafiKi de 23°).— JoKsitopii de aKo.io a» Kams tot» d’asna (kb n»uim deose- Eipe) zi.ie ini nonni eK»a.ie ne tot» ans.18; de doi opi ne an» sti soape.ie losmai neste Kansj» jop» (zenit»), mi mai lotg d’asna soape.ie ns se dempteazi ja ei în miez».!» zi.iei ms.ils de .ia n»nt»JH zenitBJBi. Toate aneste deosenipi în mipimea zijejopS ni’a nonjii-iops assnpa fi-jjil nimîntsjsi, npeKsms mi toate imnoplanteae deosecipi a.ic luimc- jops nimîntsjsi, (de Kape ooms Bopsi mai Ja Baje) denindS nsmai de nosiijisnen 0B.iiKi (in Kspmezims) a EK.iinliiei Kitpe CKsalopsis ne- pesKB, fiKînds amîndoi înlp’inse.ie »ns snris de 23 rpade (aiipoane). Daps aslponomii modcpni as OBsepaals ki anests snris ns este slaloptiiim, ni se miimiopeazi kb timus, însi. foaple Iniei» (întp’o ssli de ani ks 45 sei;snde). Aina fi- nind» sOKolea.ia, as nstits ki dam a'iensli mia— uiopime se na spma nciipcKspmals, anoi dsm 188 de mii de ani so bo niepdc anests surii. ks lots.is, mi cK.iintiKa na Kidea assnpa CKsalops.isi nepesKS. SiâmBipi-io ne nops nainte din aneasti întîmn.iapc lepeasKi assnpa nunintsjsi nostps. Bops fi neste misspi! Atsnnî neste tots nimin- tSJS na fi zioi mi noantea CKsa.ii în toi» lim- 11848; în toate luimeie (afapi de yipi ie no.iape) Ba domni o npimiBapi elepm de Kape tolti-d’asna a Bisat» imaijinnuisnea noeui.iops, daps .ia |ji- pi.ie nojape ns im .linși soape.ie nini întp’sns minsl», aKo.io im fi o zi neinim 1— Dsm. 18a de mii de ani iapirni (dani aneasti iniinitape a eiuinliici Kiipe CKsatops.is nencsns ns Ba sta) o si aacsni'i dcoscBipi-ic luimatiie iaps în stu- pea snde se afji ausnis.— Dsm 700 de mii de ani (ns pîdejji ki Bopnims de sste dc mii de ani, iiinds ki în iiieaiia sniiiepss.isi mii.ie de ani sînls asia atîts iii» sînls neasspi.ie în Bieajja noastpi!) Alsnii Ba fane ciuintiiia sns snris dpent» kb eiisatop».!» icpesKS ! Bedcyi aKsms nc fenomene eslpaopdinnpe Bops emi aisnni assnpa HimîntB-isi! în toate zi.ie.ie Ba pisipi soape.ie în ssdB.18 opizontBjsi (în nsnlsas amiazei de aslizi) mi Ba ansne în nsntsj» nopd»j»i (în nsnlsj» miezei-nonjii d’aslizi). De doi opi ne ans (în amîndoi sojstiinspije) Ba sta soapeje în dpentsjS koiibjbI (zenils) a.i» JOKBilopijop» din pipi.ie nojape a amîndspops noj»pijops.— Kijdspa Ba fi pisinili întp’Bn mods eK»aJs neste toali fajia nimînls.isi; riajja elepm a ijipiJopS nojape se Ba toni mi na npodsie nimte dusnii (noto- nspi) lepisije; dap Kjime-ie nostpe nop fi .ia Bpe- mea so.istiiii8.i8i de iapni, ’esnsse ja o noanle Kape Ba jjine mai m»Jte zije. Soapeje at»mi în spma niiuiKipiî sa.ie mai isle, wii pimîinds mai nsjjins în fie-Kape jokb assnpa mmînlBJSi, Ba npodsie neste tots nimînlsjs o Kudspi e- Ksan, o npimiBapi elepm i:ape sa îmnjini jo- Ks.ts mapei Ki.idspi d’aKsms din yipije Ipo- niic.— Ilpin spmape ms-ilo din animajeje mi Beijcta.ie.ie tponiie npeKsms mi ic.ie nojape, Bopii ncpi, fiKÎnds J0K8 ja o yenepauisne n»oi Kosinono.iitiKi Kape Ba nstea esista npelslinde- nca.— llc sKimiîipi neste SKimnipi! Aicasli idee, sas mal r.ino aieslo OKipiî a.ic fantasiei, .ie a slpiKal» BCStit»J8 aslponoms Laplace, apilindi. ki miniimpca eiuinliiei Kitpe cKsntopsjS lepesiiS mepijc nsmai nîni ja »ns .un;», anoi ne »pmi iapirni se întoapie Jaie • osii.iajjisni) ja joksjs de snde n cinitit. Ilpin aicash. osw.taubmc (mimimpc în xolipîtc map- ijini) ns se Ba npodsie ne mmînts niii »na din anc.ic sKimsipI cnopmo dc Kape ams iiopiiits mai sss».— Bedeuî ie tpismfit nsos uenlps Kpedinya pc.iiyioasi a cniitâ dinlp’o opiijini ja Kape ni- meni n’aS rîndils I — Ka.iKspi.ic a.njer.pai'ie a.ie .isi Lnpltice (i;ape niii o dali ns s’a rîndits Ja Dsmnezes) doiiedesns kî. esle o Ilponidcniji e- lepm. mi A-lols-nslepniKi, Kape a întomnils loale admipaBi.ic.ie miiiiKi.pl a.ic Kopti8pi.iops le- peinli, nsls-lc-is în Kîts ns se SKiniBi K8 IoIsjb niii o dali! Aicasli inle.iiijeniii dinini mi ss- iipeim a îmiinsit» ki loale fenomenc-ie fipma- mcntsjsi si fie opnale ks ic.ie mai Borate Bapielmi. însi lols de o dati a iipsls Ka si ns uienpzi niii o dati KnpnKleps.i» .iops de snilale, de slalopniiie ini de opindsia.ii, Kape sini» nimte adcBipauî maplopi nentps ețepnitalea, fiinija mi iislepea a npeatopsjsi .ismii! Dsm finitalca înnlptipii mmînl8.isi îmnpe- ijisp».!» soapeasi, s’a sfipmil» sns ans; aiests — 283 — an se nsmeiute âns.is tpoirins', adeKi Kînd soKOtim ! t mns.18 ue tpeue întpe doi upimisepl, adini în- tpe doi adeBipate înuenslspî aje npimiBepiî, Kînds zijeje mi nonjji ie înuenă a fi nolpisite Kîte 12 ope fie-Kape neste tols nimîntsiă (întîia zi a emnonijiel de npimiBapi). ĂKsms intimă ki auestă ans tponiKs este de 365 zije, 5 ope, 48 minste mi 48,seKBnde; nîni în auaa esaKlitate a a®snsă mtiinya noastpi astponomiKi!— Daps în timnspije bckî n’a fostă ama.— Si jisims ne Kinezi ks istopiea jopă de tpeî-zeuî rai uinuî de ttiiî de anî, Kape ns noate fi ajlă nimisă de Kîts npodssi . npin Konfszisne în aueea ue nsmesKs ans, mi si ne.sitimă ja aueî nonsji ue as o xponojoțrie payionaBÎJi snpe a Bedea Ja ei rpa- ds.18 nporpessjsî mtiinijel astponomiue Kape este penpesentali ja fie-Kape nonsjă npin esaKtitatea Kajendapsjs! siă.— . Ețiinteniî, aueî înBiijitopI npimitiBi aî pensjBÎ smans, as soKotits ansjă kb 365 zije; npin aueasti rpemeaji, s’a întîmnjală ki fiindă ansjs Kajendapsjsî Jopă maî mină a- npoane ks a n: tpa napte dintp’o zi de Kîtă ade- Bipalsjs anii ajă soapejsî, de; aueea s’a - ssită rpemeaja în 4 ani anpoane ja o zi, în 120 de anî (anpoane) ja o jbm, în 360 de anî ja 3 jsnî, npin spmape Kînds a apitală Kajendapsjs jops iapni, a apilată Kajendapsjs uejs adeBi- pală, adiKi Natspa.: npimiBapi ,• anoi zijeje de sepsitopije jopă ue tpessia si sepeeze ja npi- miBapi, spmînds-se dsne Kajendapsjs jopă, s’as sepsată întp’adeBips iapna.— Illi ama dani sn* Kspsă de 1460 de anî as sfipinită sepBitopi.ic jopă de npimiBapi o npesmBjape npin toate jsnije ansjsî.— Aueasti nepiodi de 1460 de ani se nsmemte nepioda zotucs.— Aueasti îm npepispape o risims aKsms rai ja Tspuî— Ejeniî rai Pomaniî bckî nîni, ja Isms Uesaps. as soKotits rai eî, din rpemeaji, ans.iă soapejsi Kîte 365 zije. Daps Imnepatopsjs Isjiîs Flesups Kape a SKimBată Poma ks IoIbjb, a SKimBată mi Kajendapsj sis, nsind ansj de Kîte 365 zije mi ■/ᵥ Daps fiinds ki nentps Ipessinija souietiuiî ns noate firspa o napte a snei zije Ka ans BeKiă, rai ajti napte Ka ans nsos, de aueea s’a xoli- pîtă ki, dsni fie-Kape tpei ani soKOtiijî fie-Kape Kîte 365 de zije, si Bie sns ans oisenls de 366 de zije; auestă Kajendaps este KsnosKBtă ssbIb numipe de Kajendaps Is.iians sas uetâ senis^ Kape a firspâls în toati Espona nîni ja ansjs 1582, mi Kape firspeazi mi aKsms în cisepiKa pisipiteani. Daps fiinds ki mi aueasti soko- teaji a jsnyimeî ansjsî ns este toKmaî adeBi- pati, mi maî mape ks 22 seKsnde de Kîts ade- Bipatsas ans tponiKs (sape este de 365 zije, 5 ope, 45 minste nii 48 seKBnde); de aueea s’a întîmnjală mi ja Kajendapsjs IsJiană ki dsni msjte seKoje s’a deniptată de Kajendapsjs na- (speî. Ama a fosts în ansjs Konsijisjsî de ja Niuea (325 dsne Xp.) zioa d’înlîiă a eKsinonijieî de npimiBapi ja 21 Maptie, daps în ansjs 1582 a fosts aueasti însemnati zi ja 12 Maptie; aKsmă Kade dsne Kajendapsjs Berna (ja noî în napa pomineasKi) zioa npimiBepiî ja 8 Maptie, daps în ansjs 2746 Ba Kidea înuenslsj npimi- Bepiî dsne Kajendapsjs nostps, ja 1 Maptie. liana Fperopie XIII Bizîndă ki în ansjs 1582 a întîpzială Kajendapsjs kb 10 zije de ja a-, nsjs întoKmipiî jbî ja Konsijisjă de ja Niuea (fiinds ki rpenieaja auestsî Kajendaps este ks 11 minste rai 12 seKBnde ii e ană, adiui ks ⁷/₉₀₀, din naptea sneî zije, npin spmape întp’snă Kspsă de 1257 anî (deja 325 nîni ja 1582) s’a ssits aueasti rpemeaji ja ⁷/₉₀₀ îmmsjgită ks 1257, Kape faue 9 ⁷/₉ zije sas 10 zije anpoane), de aueea liana Fpcropis a nopsnuită. atsnuî, ki dsni /Koî jj 4 OKtomBpie 1582, s’a înuenstă a ns- mipa Binepî ja 15 OulomBpie; npin auestă nins a îndpentală Tperopis întîpziepea Kajendapsjsî Kaszati întp’snă Kspsă de 1257 de ani. Daps snpe a anipa Kajendapsjs Kperatinijopă d’o a- semenea rpemeaji ne Biitopă, a întoKmită ejă, Ka de aKsms în Biitopă intpi 4 anî seKSjapi (ks Kape se sfîpraesKB 4 senojî) si alBi ajă na- tpsjea ană seKB.iapă 366 zije (dapă ueî-j-ajjjî 3 anî seKSjapi si aiBi Kîte 365 zije), ks aueea a miKuiopală nsmipajă zijejopă de 400 anî ks 3 zije, saă a miKinopată mipimea ansjsî ks ³4₀₀ din naptea sneî zije. saă kb 10. minste mi 48 seKBnde.—, Ilpin spmape Bcdemă ki niui auests Ka.iendapă nsos Kape se Kiami Kajendaps rpe- ropians ns este eKșaKtă ks totsjă, fiindă ki a- nsjă rperopiană ape aKsms 365 zije 5 ope 49 minste 12 seKBnde, ne Kîndă ansjă tponiKs ade- Bipală astponomiKă ape' 365 zije, 5 ope, 48 minste, 48 seKsnde, de aueea este ansjă : rpe- ropians mai jsnră de Kîtă ansjs astponomiKă ks - 284 — 24 seKsnde ne ans, nape faue nentps 3600 de ani, o deoseripe de o zi.— Upin aneasli esn.n- Kajiisne Bedem de ne esle aKsmă o deosenipe de 12 zi.ie întpe Kajendapsjă bckîs mi nojă nos, mi aneasli deosenipe Ba Kpemte ne fie-Kape 400 de ani, ks 3 zLie. (Ba spma/ ILianta npinzi>toape de muute. Aneasli n.ianti esle foaple Kspioasi; Kinî apali spme d’o simjiipe dejinali, npin spmape este Konpinsi înlpe n.iante.ie simuiloape. Ka si alBi jeKtops.18 o idee desnpe anesle n-ianle, si nileasKi aptiKO-is >mă nomenită în tpajiediea Aramemnonă Komnssi de E.ienă Aes> hylos, snde zine ki pe- jiina Clytiimnestre a afjiats foapte Kspîndă Bestea jsipei opamsjsi Troîa npin sipEatsjă siă, Pe- țieje Agamemnon mi a-iiaijii sii, fi.ndă ki aă nssă din distaniji în distaniji astă-fejă întp’o noante, aneasti peijini a afjală aneasti iisboji imnoptante; de mi dînsa a fosts desnipjjiti de Eipsals-iă siă npin o întindepe de 60 mije jieorpafise, anoi mi npin mapea Ae- raiKi mi MipotiKi. Dapă mi de .ia peijeje Darius Hyslaspes se zine ki a nssă oameni în tolă im- nepisjă .isi din distaiijje în disîanjje ne moBMe înajte, a Kipopa datepie epa si slpipe jSKpspije ne aBeaă st nsEjine în ijeapt; npintp’anestă modă, nssjiKajjiBnue s’as pesnîndită foapte ks- | findă în Iotă imnepis.iă Hepsiei npintp’anemtî j semne de foită mi | inoBi.iejopă siă a oameni Kape s’aă nsmit «speiibe peyejsi.» întp’o zi nsBeja.a fiKblă itajea ne Ipecsia snă omă Ki.iape s’o fast în 30 de zije în anliKa ],Iep- manie Kîndă aă Bpstă st pesnîndeasKt Kspîndă o nsBeji imnoptanti, aă anpinsă foKspi ne msnjji dpentă semne. Dapă toate aneste înnepsipi epaă nsmai în- nenepe imnepfeKti: nînt Kîndă în ansjs 1617 iKsrpaBSJă fpannesKbsă Kesjepă, ini ne sp- ini în ansjă 2633, Mamiustilu de k’orcesterd a niSKonită te.ierpafs.js ontisă, Kape s’a nepfeK- ijională mai ne spmt în ans.iă 1663, de Kltpe y4mdtitoțisu, snă fpannesă. în ans.iă 1684 , â niSKonită Aurjezsjă Hvoen tejerpafs.iă ks sem- ne.ie mi în ansjs 1765, • Anrjezsjă Edgevorth m’a KJidilă sns tejerpafă ne seama jisi. Tots în anestă ană, snă npofesopă jiepinană ansme Hergstraeser a apitată o metodi de tejerpafă npin Kape noate st se Komande snă jiaripă de doi sste de mii de ostami, adeKt dîndă fiemi-Ktpsia jrenepajă înlp’snă timnă snă opdină deosenită mi ki fe-Kape penepajs st ns mtie- mai msjlă de Kîlă tpesse ^si mi ki toate aneste difepite Komenzi st se faKiîntp’snă timnă foapte sKsplă, zioa mi Keapă noantea. Ejs a apitată ki aneasti metodi noale si fie întpodssi mi Ja Komandi de o fjolt mijitapi im mape. Anea- sti desKoriepipea jsî Bergelrae.-,ser n’a risită fanoapea mi nonsidepajiisnea Kape a mepilală. Dapă fpannezsjă ('.laude Chnppe a îmsptijimaiă din nsoă în ăn8J8 1794, ideea j'si Bergstracsser intpodsKÎndă ai;ouo Kîle-na modifinaijisni; aneasti idee nsoi a filistă alsnni snă mape sromotă mi a deaenită Baza sislemsjbi tejerpiifisă în fpannia nîm .ia inBenjiisnea te.ierpafsjsi ejeKtpiKă. Dapă lejer».afs.iă jsi K-iasdt a fostă ftiislă în modsjă spmitopă. Ile Bîpfs.iă msnjjijopă saă Keapă a Ispnspijopă, a fostă fiKSlt o o ’tijji ks doi fep^slpe din Kape s’a asistă Be- dea to.ierpafs.iă Benină. fie âiionepiiusiă anesteî odiî epa nssă nepnendiKKjnpă sn Eiijă rposă, ne iiîpfs.iă Ktpsia epa nssă opizonta.iă snă ajts șină de 9-14 naume .isnrs fastă-le.iă T) Kape npin înnîplipe îmiipei.iibps.iă snei anse, a nststă si np-zinte difepite nozijjisni: asta se nsmea Hețpdtitor. Ile fie-Kape sifîpmilă a.iă persjalo- ps.isi epa snă Indicator iapă mosuă în difepile dipeKijisni. Fie-Kape napte a anestsi pers.ia- topă s’a mimKală npea jesne npin nimte rpes- (iijî Ka Ksmnenue snei nendsje. Toati aiea- sti mamini epa Binsilt nerps. Ilîni Kîndă — 288 - tejerpafsj# ns jsKpeazE, ebkeuîjc indoKatops- jbi sînts nsse ne persjatop# asts-fejg în Kîts ns se Beâe nimiK#, daps Kînd# însene se js- Kpeze alsnii 'toate nipuije te.ierpafs.i8i js- Kpezs. S. e. în persjalop# sînts nalps fe-ispî de semne nosisi-ie; adeKE ama (—), ama (—), ama (I) ini ama. (I). Daps nozitiisni-ie mi firsplie indinatopsasi sînts iiibjIb mai nsmepoase. Te- jerpafsjs aiesta ds ks totsjs 176 nozijjisni sas firspi Kape se kbiiosk# foapte- suiops; dinlpe a- ueste s’as ajes# 70 de firspi din iejc mai s- rnoape npin Kape se noate esnpima fpaze în- tpeiji mi asta as fosts npiimile în aiests sistem# te.ierpafiK8 Ka a.ifaselsas jbI; țoale aiesle mim- Kipi a.ie te.ierpafs.isi se esepseazE de KElpe sns sinrsps oms. AdeKE te.ierpafists.is uiade în o- daia jbi, de des»Bl5.i te.ierpafs.ist mi sipeanrspi.ie te.ierpafs.i8l Kape miiuKL toate nEpiii-ie sa.ie, mepră nînE .ia aieaslE odaie mi se nsii# ne sns mins lejerpafs modej# de mela.is, nsts-lej# Ka Kînds te.ierpafisl8J8 ds npin Ipauepea slpeanrs- pi.iops ja aiest# tejerpafs niiiis , semne.ie Kape Boemte a npezinta, niesle semne so npe- zintE din sine sssb nc le.ierpafs ic.i mape. Afapi. d’aieasla se af.iE în fie-Kapo odaie dc tejcrpnf# doE to.iesKoane uintaite de zid# npin Kape se noate Bedea ks o mape esaidilalo loalo scmnc.ic aje amîndspops Icjerpafc.iop# Bciinale. Tojji le.ierpafii din l’paniia a# usiikIbj# jops icntpajs în Paris. Kinds le.ierpafs.is din Ilapiss dE 8!is scmna.is, lojji le.ierpafii BCiînnul îmnpeuisps.i# Ilapizsjsi imilcz# aiests semna.it; anoi Be'iinil .iop# în difcpile.ic dipeKiiisni imilcz# îndalE aieste semne (kei! nc fie-Kapo Ic.icrpaf#, te.ierpafist8J# lpcr.se se sc sile nelnicîaîs npin amîndoE te.iesKoane.ic .ia umîndoE lc.ierpafe.ic K8 Kape KopesiiBnde mi BEzînd# okojo Bp’sn# semn#, tpeusc se’j# imilczc.) Astă-fe.i# a fosl# ks ns- linjjE a npiimi sas a tpimite o bseime imnop- timtE de .ia Ilapiss ja npoBinîju întp’sns timn# foapte SKsptg. Snpe esemnjs, o nsnejE de -ia opamsj# Lille, d’o ■ denEptape de 60 de ope ₍ (leasspi) de Ilapiss, s’a npiimits în Ilapiss deja în doE minste dsne emipea ei; de .ia Calais (68 ope) a aiKsns# nsBeja în 4 minste iui 5 seKBnde; de .ia Strassbourg⁻ (120 de ope de- naple) s’a npiimits nsBeje inlepesante ja Ilapiss. în 5 minate 52 seKBnde; de .ia Toulon în 14 minste, d.ip# de Ja Bayonne (ape o denEptape de 150 ope) nBBejeje s’a npiimits în Ilapiss npin mizjoKs.i# te.ierpafs.isi, în 5 minste uri 50 seKsnde. Daps Kîts de fpsmoasE epa a'ieaslE in- Beniiisne, îiise acea o mape inKomodilalea, adiKE a uepst ke neîmielat se se OBsepseze .ia lie-Kape slauisnc te.ierpafiKE KElpe amîndoE slînjisni.ie se- mnate; sn .isi.'ps ks rpe#, anoi în zije.ie nsopathe mi neG8.ioase, epa neste nstinjjE Ka se OBsepBe line-Ba .ia aiesls le.ierpaf#. Ks toate aieslea mi neanînds a.ile te.ie- rpafc mal nane, aieste te.ierpafo a# fosl# în- Ipodsso mai în țoale jjEpije esponeanc, în An- rjica, Fpaniica, (Icpaianiea, Itajia m. ‘j. .1. Daps iei d'inlîia dcncttiE tcjcrpafiKE Kapo a adsss aiest# tejerpafă, epa aieca Kape s’a esnediat# .ia 29 AnrBSI# aiisj# 1791 de ja Conde .ia Ha—- pis# ananuînd# .isapea aieslei ictTjjci, Ja Kape rsBcpnsj# penojsjjionap# d'alsmi (la (’.onvenlion) a pcsiihns# ke d'aKBm# In niitop# aicaslE 'letato se sc nsmeasKE Nord-librc. Timns.i# nenlp» csnediepea aieslei deneine mi nentps npiimipea pes.iBnssjsi, a ijinsl# nsmai 45 minste. AicaslE IpsmoasE mi mape imicnijisne a jbî Cliappe epa în zi.ie.ic noastpe înlpcKstc npintp’o a.ilE ms.it mal mape, nstein ziue auiea Kpcdinijc; asia este inucnuisnen Ic.icrpaf8.i8i ejCKtpii.#, de- snpo Kape nomă tiopsi în aptiKo.i8.i# niitop#. Konifmikanisnî SMienlifrie mbil. Desnpe npodsKts.is ains.inl in Espona. KnJtspa BÎnr.jsI este d'o mopc imnoptanuE în toaiE Espona. finit statisti soKOteshă ke se npodsie în Espona ne fic-Kapc ană 120 '/₂ mi.lioanc de bc- dpe Bins sa# 10,684,080,000 (11 ’/₂ mii milioane) stiK.ie; diitie snă a.its statisKiKă sc npodsie ne lie- Kape ans 182 mi.lioanc Bedpe; dapă nEinintBJă Kon- seKpată nentps Ks.itspa nins.isl se stitnE ja 21 mii noroane sas 976 mi.io ijeorpafiie nolpiiiitc. DaitE soKOtims sna neste a.ita, nadpa i:ito 3 raJEenf, a- tsnil Ba eiui o sbioe de 403 nii.tioane ra.ir.eni, Kape Espona .ie KÎnitirE ne fie-Kapc an# npin KS.itBpa Bins.iBi. Diike soKotiins n8nn.px.is tstspopa joKsitopI mapi (afapE de Koniî) în Espona .ia ssma de 116 mi.iioane ssf.ietc. o se nie ncntpB fie-Kapc om d’atnîn- doE scksc.ic ne ans (sns neste a.it») 138 stiK.ie, Kape je KonsxniE fie-Kapc Esponeans nc ană, adeitE mai nsuinii de Kîtă '/, stiKJE nc zi. Daps a.itc pczB.itate statistinc aă apEtat: ke difepitjl non«.ti scas o deose- cilE KEtiine de nin ne an : fpaniezii i;cas mal msjts