JURNAL HENTP8 PESIIÎNDIPEA UITHNUEIOPE NATbPA.lE IUI ESAKTE, ÎN TOATE KJASEJE j PediifeatS de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. M 33. (Ans.râ a.is tpeijea) Bskspemti SentemBpie 8, 1858. Konpiinh’pca: Desnpe Aep.—■ MirMea 5aS nwijen» de nasept - KomsniKațjisnt tnliinjjifise mi¹!!. Aepiub. VI. Dempe razs.iă napnoni/că.— Apmonia d’intpe domens.is eerjela.iă iui anima.iă.— în anests apliKojs Boms KomnJeKta nena din OEsepBauisneje fiKsle mai nainte desnpe razsjs KapconiKs. Ja sna aats joks ams Bizsts ki razsjS anids KapeoniKs este foapte Bitimitops Ja pe- snipajjisnea nsjmînijops; (daps jsups Kspiossî), kb Kîts anestM raza este pus mi Bitimitops ns.i- mînijops, ks atîts este de fojositops stomaKBJsi ne Kape-js întipemte mi-JS îndpenteazi. Toate aneje fîntîneJopS npoasnete, mai kb seami neje emite din isBoape jimnezi aje msniiijops, sînls njine de aiests razs; însi sînls mi ajte isBoape în Kape razsjs anesta se afji întp’o Kîtime foaple mape snits ks OKsițrensJs (razs anids Kap~ Eoniks) mi ks RAte ejemente. Ilsinds întp’- Ăousitopil din aepă. aneasti ani neBa jsitps anps (oijets, Bins, bî- tpiojs), ana înnene a fepse, sKOiJînds razsjs a- uidă-KapEoniică d’assripa anei, npeKsms îjs bc- dem ja ane.ie minepaje namile sopsis, ani de Seidlijj m’ajleje asemenea. Dap mi Kiap Kudspa sinrspi esle în stape a npodsne o asemenea emipe. Aneasta esle Kassa de Bedems ki aneje Kape stas nsse în neBa ja soape, dsne Kîte-Ba ope skoIs nimte mini nistspei (Bimini); ks toate a- ieslea, razsjs KapBoniKE este .ns nsmai npinni- nsjs mi nstepea anei ne o Bems, daps mi ais tslspops lejops-j-ajte Bistspi opdinape a.ie noa- stpe, npeKsmS Bins, sepe, mi Kiaps paids. Este mlists ki toate aneste Bistspi ns ess în dati fopiriate mi ntite asls-fejs npeKsms je aBems, — 258 — din mina natspel, ni toate as IpensinijE de o fepeepe (fepmenlajjisne); npeKsmă miimă ke din msstă fiepsindă se fane Bină; Eepea dsnE ie fepEe In EBloiă, se fane bede de EESlă, asemenea iui sniptBJS înainte de a se disli.ia (pense se tpeaKE npintp’o asemenea fepmenlaiiisne. Dapă în aieaslE fepmentajjiBne se desBO-ilE razs.iă aiid KapEoniK Kape se apatE euiind afapE npin nimte nESlspei naini de aepă.— Bedemă daps ke în toate aneste BESlspi se at.iE razsj anid KapnoniK Ka npinninsjă fopmajjiBnei jopă. Anoi îhke mi în sîr.BJă nEinînlBjBl noslps razna anesta zKOoke sn pojB mape; keii în adînnimea nEmîntB.i6i sîntă mapî roainisni (KaBepne) n.iine de rază Kape este foapte inf-iamani-iă (anpinzEtopă); mi fi- inds-KE în sînBJB nEinîntsjBî domncmlo o mape KE.idspE, de aneea dana se îmîmn.iE Ka se se anpinzE anestă rază, mi anpinzînds-se, se se întinzE (Ka opl-no itopnă), mi slpimlopats fiind» nsmai în KaBepneje în Kape se af.iE, înncne a K.iEli (sKBlspa) HEminlBaB k’o nstcpo mape iii; tepinijE, mi aieaslE îmninycpc npodsne nulpe- msp&tS nzmlnts.is'^ sn» fenomen» n.iină de îrirpo- zipe desnpe Kape am Bopr.il» a.ilE dalE nc jnprs: însE anesl» raz» nB’ml mEpyinc iile efcKlc.ic sa.ie nsmai în sin».!» nEmînt».i»I, ni fane mi siiaima miniepijopă (scnEtopLiopă do miniepe) i;apc s’a mi fEKBls de s’a» npEiiEdilă în miniepe din Kasza .ibî, msjte fiinjjo omenemtl; fiindă-KE anesl» raz» inf-iamasLiB smirne loate miniepejc nc.ic adînnl, snde se bote oameni a siioalo mela.ie din sî- nsjă nEminlSJBi, mi fiind»-ke soiiElopii anpindă jsmînEpî înlp’ancslc miniepe înlsncKoase nentp» jBiipape, de aneea s’a înlimnjal» ke do o dalE se se anpinzE toi» acps.iă din miniepe mi în- tp’snă minstă s’a» mi apsă tojji .isKpElopii mi- niepel. Akbiii» îiise, npinlp’o inBenjjiBiio iinic- nioasE a snei deosenite jamne nentps anei sc- nElopi, iiiBenlalE do Kimisls.iă Enr.ieză Deai. s’a nssă staBi.iE anei asemenea ncnoponipi.— Sînlă ne nEmînt» sneje joKspi snde anests rază npo- dsno deosenito cfeKlo foaple Kspioase. Sînlă adiKE nimte Kauepne, mai kb seamE în Ita.iia. KsnosKBte sbe nsmipe de Kaocpne.ic nîtnLiops. Bnde nini omsaă nini a.ită animajă ns noate in- tpa fEpE se fie în nepiKo.iă; aneste naBcpno sînt njine de raz8.iă napEoniKă (amesleKată mi kb a.ilă rază) mi intpîndă ukojo Bp’snă omă, mal ks seamE n.itKÎnds-se în ;koss, atsnni i.iă anBKE o amejjeajE mi snă jeminif moptajă, în kîIb ns mal noate emi d’aKo.io. î>nă asemenea fenomen» îjă. Bedemă mi .ia «Ba.iea olpEBitE» în lava mi ja noi, Kîndă nine-Ba se KOBoapE întp’o niB- nîijE adînKE mi întsneKoasE, Kape nîlă-Ba timnă a fostă înnisE, oms.iă intpîndă întp’aneslă .ioKă, este asemenea. în mape nepii;o.iă; de aneea omsjă Kape ape IpessiniiE se jsKpeze înlp’— asemenea jOKspI, (pense se jiie mal din na- inlo Kîtă-Ba timnă niBnuja desidsE, anoi ne spmE inlpîndă aKOJO, se jjie neînnetată sn» nspete ' n.iină de ojjelă .ia nașă mi ja rspE, npeKsmă asemenea se Eațje mi de seamE snpe a ns se anjeKi acosă nini o dalE, fiindă-KE anestă rază este mai rpeă do Kîlă aeps.iă, mi tolă-d’asna se afjE ncosă d’assnpa feyei nEtnînlsJSî. Sînlă nimte jjEpi a.iă KEpopa nnininlă Konpinde ms.ilE KÎIime do rază KapsoniKă idpoyenală inf.iamani.iă (snpe escmn.is, loalE naptea nenlpa.iE a Asiei); oko.io oamenii npîndă a anca fosă îndalE, narE np’snă naslonă în in-minlă Ka se cose raz» do ne.iă in- f.iamaiiiiă ne’.iă anpindo. In JOKspue r>E.itoase se apatE snă a.ilă fenomeuă Kspiosă npodssă din iiniBza anestsi rază Kape se csaJE aKO.io, adiKE, in pcyisnca aeps.isi de iKOsă din asemenea .10- iispi Kape sînlă tolă-d’asna ii.iinc do anostă rază inf.iamaiiij. Do ms.ito opi se înlîmn.iE ai;o.io, mal ks scaun, noanlca, Ka se so anpinzE anost raz în KÎIe-ua HKiiiile, mi atsnni n’in înlsncpcKă sc a- palE i;a o f.iaiiEpE .isnitoapc mimKÎnd»-se în toate in,pui.!e i;a snă jSKps niă, ini npîndă snă omă s’o spmezc, f«i,ic de c.iă (din Kassa Blnl»- .i«i npodssă npin omă mimKînds-sc mi smB'jînd); aneste f.iaKEpe aă npiimită nsmipca de Minuni epatbic^ Ka Kîndă apă fi înlp’ancslc JOK»pi eej- toasc nimic snainic saă fantome clatine, Kape noaplE în mina .iopă anenslE -ismiin.. IlinE aKsmă amă nopiiilă de razsjă Kapno- niKB, ÎnsE mi malcpica KapnoniKE este foapte pisinilE no nimînlă. Toate JBKp»pi.ie opranine (njanle.ic mi animajeje) dsiie nc s’aă apsă, pE- mîiiă KEpEsnl; ms.ilo din netpi.ie minepaje ne.io mal SKsmne sîntă malepiî do KEpsBni metamop- fosate (sKimEalc). întp’snă a.ilă jok» de mai sssă amă nomenită ke Kiapă diamanlB.iă, anea- stE nialpE sKsmiiE, nea mai sIpEjsnitoape mi nea mai tape, ns este a.ilă-neBa de Kîlă o ma- tepie de KEpEsnl Kpista.iisalE; ama dapă matepiea — 259 — MpEsni-iops Kape o apsnomă afapt ftpt Eirape de seami din Betpije noaslpo, esle tolă «na kb matepiea diamanl8J8l, ks deosenipe nsmai ks în diamantă, matepiea de opesni este foapte KSpatt mi KpistaJtisat'B. Oape ns tpeese st ne mi- pimă Kîndă afjtmă Kt nimîntsjă noslps este snă nimînls de diamanlă, adio o npetstinde- nea se rtsemle matepiea din Kape natspa mtie st fopme aiests OEieKtă npeiiosă 1 Dapă de ie nsmai natspa ? Ns noate npodsie diamantă mi lumislajă ? Ptbdape, Domnijopă! Ilpbrpeseje ieje însemnate aje Kimiei din toate zijeje ne di o bsnt snepanjit o neste nsjjini ani, saă dasa ns neste nsjjini ani, ie.iă- nsijins nesle kî- te-Ba seksji, ns nomă mii apsnna opesnii dsne Balpl afapi, ii BOpă fi înlpessinjjajjl a Kpistajisa nimte diamante fpsmoase Kape Bopă opna Kane- teje mi ritsplie dame.iopă ne aa bajspije mi a- dsntpije stpenenojjijops noslpii. Ilîni atsniî Ipesse sp ne BBKsptmă ks diamantele faspinate din mîna nalspei; mi întp’adeBipă npea nsșjine joKspi ne ntmînlă sînls fepiiile, mi se ss- Kspt de aiests tesispă, întpe Kape distpiKtBJă de diamanlă în Bpazi.iia (AmepiKa mepicjionajt) este foapte bine înzestpată de natspt în fejsjă aiesla; aiestă dislpiids, aje opsia netpime je Ka.10 Boiajriopsjă ks niiioapeje, sîntă o Eorijjie peraji. Ks toate aiestea, Bornă rpemi tape Kîndă ne Bom imajiina Kt snă asemenea distpih'lă de dia- manlă este daps.1 iej mai mape ks Kape natspa a nstslă înzestpa o jjeapt. St înlpestmă ne Enrjezi daKa Bopă st SKiniEe miniepeje jopă de opEsni, nentps distpiKtsjă de diamantă din Bpa- zijia! Miniepeje de Ktpbsni sîntă adeBipată snă fenomenă demnă d’a npodsie o imnpesisne de mipimea 0mninotentsj8i, a ne adsie a minte tpeiepea jsmei malepiaje ks toatt Eorijjia ei! Miniepeje de opssni ns sînts ajtă ieBa de KÎtă nimte psine aje antiiejop enoie tpenste; line ap Kpede ki ntmînlsjă ne Kape tpiimă mi ne Kape tpiesKă atîta msjjjime de Kopnspi BÎejjsitoape, a înrponală ssb psineje saje de mai msjte opi nimte yenepaijisni înlpcjii, njine de nensmepanije njanle mi anima,ie; aiestă neKpezitopă st . se sile nsmai ja miniepeje de Kipssnî mi se Ba înKpedinjja. o aieasti teopie ns esle spe-o mo- leși miniinoast, ii fanți adeopatt.— Noi aiii ns ne nstemă întinde mai msjtă assnpa mtdnjjei ria.icanlo.to^ie'i, aieasti admipabi.ii mliinjit in- nenlali în zijeje noastpe, Kape îneajjt ne omă a desKonepi npin senapea ntmînlsjsl, islopii-ie seKSjejopă tpeKsle. Amă BOpbilă noi însi icbq desnpe aiestă intepesanlă osieidă mai sssă; însi aKsm nsmai atît nemenim aiii desnpe miniepeje opssnijop, ki eje sînt leje mal mapi maptope mi icje mai imnosanle psine aje enoiejopă tpe- Kste, înrponate în sînsjă nimînlsji 1 Bitînds-ne ja o semenea miniepi de Ktpbsni, risimă Kîte o dali nimte pimiuiijje jiiranliie aje snei .isml apse mi nimiiite înainle ks mii de ani, Eejpia, snpe esemnj8, este amezali în ica mai mape naple a el assnpa bimejopă (stpalejopă) de opasni minepaji (nsniă amă Bizstă ja snă ajtă joks). MepielipLie iutii nijejopă aă apitală o aieste Etnii Kape se afjt ja o adîniime de dot mii de niiioape în atosă de ja fajja nunîn- tsjsi, ns sîntă aJtă-iesa de Kîlă nimte ntdspl ijiranie aje snopă njante Kape ansmă ns se mai rtsesKă ne nimînlă, mi Kape s’aă slepsă din fajja nimînlsji Kînds s’a spinală snsjs din KataKÎJS- meje (penojsjiisnl fisiicj aje nimîntsjsi nostps mai înainte ks mii de mii de ani. Ja aiesle ntdspi de opEsni mi ansmă se notă deosebi mi Ksnoamie spmeje pamspijopă mi fpsnze.iopă. Asemenea miniepe sîntă mi ja Anr.îiea mi în ajte JOKspi, npcKsmă amă Btzslă Ja difepile oKasism, snde amă Bopșilă mi de islopiea fop- majjisnei niminlsjsi. Ja aieasti oKasisne, st esn.iiomă Ksmă se spmeazi aKtsjă pissfjtpii noastpe npin nsj- mîni, mi ie pejajjisni ape aiestă abis ajă Biejjel noastpe ks onepajjisnea apdepil Jeînne-. jopă dsne Batpi. Me pe.iajjisne Kspioast! Me | anajopie noate st fie întpe Biajja noaslpt mi jemne ie foKKJSi! Dapă ns esle de mipape! Ulliinjja ne noBtjjsemle a nsi nimte pejajjisni snde omsjă opdinapă niii o dali ns se rîndemle; ea ne apati ki natspa npodsie snă SKonă npin disepse mizjoaie; npintp’însa Ksnoamlemă Kîle o dali o Jupe jjenepa.it a natspeî, manifestîn- ds-se npin nimte. fenomene foaple difepile. sna de ajta ja înlîia înftjjimape. Mine ini-apă fi nstslă imajiina mai ’nainte kb o sslt de ani, adio înaintea desKonepipeî onsufens.isi^ o pesnipajjisnea (pessfjapea) noa- Sipt este nsmai snă abis de apdepe nebonlenită — 260 - ie se spmeazi în . sînpeje din nsjmîniî nostpil! Sîmjeje iipKBJindă în Kopns.iă nostps, nepde ms-its din oKsîijens.iă sape este Konpinsă întp’- înssjă, distpiiisinds’js în toate oprane.ie npin Kape se npefipi, snpe a.ie peînuia (fiindă-Ki nsmai npin oKsiyens se înBiopeazi oprane.ie a- nimajejopă); daps ne Kînds sînijejo nepde ok- sițensjă, alsnii e.iă adsm rază KapsoniKs ini rază idpoijenă din toate oprane.ie itonssinale npin aKtsjă Biejjei; însi, i:a si ns se Konssrae opranismsjs de Iotă, tpecsesKs sKoase dinlp’în- S8.I8 aiesle raze mopta.ie mi smn.islo din nsoă kb rază oKsiijenă. Ilentps aieasta, sînije.ie Kop- nsjsî Bine .ia nsjmsnî, snde pesnipi aepă Kspală. ie Konpinde o Kîtime îndesls.iiloapo do oKsiyenă, ini d8ne aieaslt tpansfopmajiisne, sîmje.ie esle în stape a lipKs.ia m’a înBiopa iapiml toate op- raneje Kopnsjsî. Auia dapă spmeazi în nsjmîni o desKom- nosijjisne a aepsjsî, o îmnpesnape a oKsipons.isi aepsjsî ks sînyejo din ns.imîni, ne Kîndă tolă do o doli razsj aiid Kapiionii; eso din iisjmînî mi intpi în aepă; înst aieslă aids a.iă desKomiiosi- Ilisnei mi Komiiinajjisnei, fiinds sns adeiiipală antă ximiiiă, asemenea ks icjc-j-ajte aide xi- miie de Kape am nopsil maî sss (aptiKojs.i tpc- KBtă), neanipală ki tpcr.se st suoaiji mi ku- dspi, npeKsms apali mi esnepiinjic.io fisio.io- țiiie, ki în fie-napo Kopnă b s, Ki.idspa din ns.i- mînî se pesnîndomto în Iotă Kopns.iă i;a dinlp’o Balpi înfoitali. Ama Bedemă ki snă omă sm- B.iînds iste, npin spmape fiKÎndă mal msjti pc- snipajjisno de Kîtă este ominsilă, se mi îm;u- zemlo. Ama dapă Bedemă ki pesnipajjisnca ns.imî- nijopă ns este a.ită-icBa do Kîtă sns astă de apdepe, mi npeKsmă se Konssmi (apde) acps.iă în Balpi npin jcmno apzînds, tols ama se Kon- SBini aepsjă npin sîmje mi în nsjmîni. Anoî npeKsmă amă Bizslă mal sssă, kt» o jsmînapc anpinst iissi ssr. o sIîkji, nesle nsyină dsne ie apde OKsiyensjă, ea so slinijc; ama, usnînds o BpoasKi sie sse o asemenea sliKJi, Ba mspi neste nsjjină, do încKinisno (asfinsiali). A'iea- sla a mi nponală esnepiinjja; înst mi aiispr.jă ie ese din ns.imîniî nostpil npin pesnipanisne (pe- ssfjape). este Iotă aiejă rază moptajă (rază aiidă KapBonii<ă) Kape so spki din Kipiis'nl opiul; difepinjja întpe feniomeiis.iă npdcpcî din ns.im’nl. de aie.ia din Bat pi este nsmai, ki ic.iă d'intiis se spnieazi lipi f.iai;ipi (Bi.iBitac;; daps f.ia- Kipa ns a’.KSli nimină .ia n.idspa foKS.isî: snpe esemn.18, jemne.10 apdă kb o mape f.iaKipi stpi- jsiitoape, mi ks toate aiestea, f-iaKipa jemns.isî esle ks niB.ită iftai peie de Kîlă fjaKipa Bîniti asia bizsIi ks Kape apde snipls.iă. IlItiinHa zoo.ioijiKi ne di msjte apramente, ki Ki.idspa animajejopă este npodssi npin aK- ts.iă pesnipajjisnii jopă; ea ne doBedemte ki sn animajă Kape faie intp’snă minată maî msjti pcsnipajiisne, aiejă animajă sKoate mi maî mape. Kîtime de Kijdspt, adiKi, ape sinije.ie maî Kajdă. Ama daps upoamleje, upoamteje jjestoase, mo- nîpjeje (lesards) Kape asia se miniKi din joks mi aBînds o pesnipanisne înieti (acia pisefn o dati înlp’sns minstă) aă snă sînye peie. mi Kiapă Kîndă iine-Ba nsne mina ne dînse.ie, je simte peiî. IUi ncnitiî aă sîmjeje peie fiindă ki pesnipajiisnea jopă se spmeazi înlp’ană Kină imnepfcKtă npin spcKije jopă (branchies) daps ns npin nsjmîni. Din Konlpa, nasepîje K;-po, dsne isnijo jopă smiiele anîndă Ipeusinjii d'o mal iste pesnipajjisoe a pe’noi aepsiă maî dc-ă (nasc.pi.ie pesnipi do 100—150 de opî înlp’sns minată) aBînds dapă în Kopns.iă jopă o mape Kîtime de aepă, adim în nsjmîni mi Kiapă în oase.io Jopă; do aicea sînije.ie jopă esle iejă maî Kajdă do Kîlă .ia toate animajeje mi Kop- us.iă jopă nap-Ki apde. Mbjijî Boiapiopî no no- BcstesKă ki Kinezil se fo.ioscsKb de aieslă fe- noincnă a.iă natspei. ifiindă iapna în mîîni.ie Jopă nimte nolîpiiiiă mi npciic.iijjo a se ’nnuzi i;a kb sn fc.iă do minsmî. Amă Bizslă, ki toate animajeje npin pes- nipaiiiane nr.sopr.ă ncîniclată din atmosfepi opiniins.iă nieiicl (razsjă oKsiycnă) mi în- topnă în anoî snă c.icmentă moptajă (razsjă a- lidă KapBoniuă); ama daps nedemă ki animajo-io ' ns sîntă npea peKsnosKitoape, mi nentps cinejo Kapc’.iă npiimesKă din aepă, înlopi;ă înaiioî piă. Dintp’a'icasti ncpcKsnomtinijT, (pensia si easi ks timnsjs snă pis mape Kiapă nentps animaje; fiinds-Ki aepsjă tper.sin si se stpiio smnaîn- ds-so ks razs.iă moptajă, ncmaî liindă csnă nen- tps pcsnipaijisnea i.iapă a Jopă; însi înajta mi ssE.iima iislepo diaini a inucnlată snă miz.ioKS admipaitijă d’a penapa aicasli neînictali stpi- Kiiisne a ncpsjsl mi a manuiiie almosfepa în Ka- jitatea icpsli. Aieslă admipai;i.iă mizjoKs este pcsiiipauiwiea ii.iante.iopx. O! ie minsnate fe- • nomenc ! llstepniKi nalspi, infimii emil în miz-‘ joaiejo la.ie! l’csnipauisnea spmîndă întp’snsjă din domene.ic nalspeî (domens.iă njantejopă), penapi mi najaimcazi eleKle.ic 'le.io pc.ie emile din pesnipanisni a Kape se faie întp’a.ils domenă (domcnsjs animajă'). Pesnipajiisnea njante.iopă se spmeazi npin foiie jopă. Folio ;Koam sn po.iă ana.ioră în opranismsjs njantejopă npe- Ksmă aroaiti najmîniî în opranismsjs anima.ie.iops; e.io ai;sopi;ă din aepă nimte raze întopKÎndă. în .lOKs.iă jopă a.itcje. însi aieasli pesnipanisne so faie întp’snă Kină Konlpapiă animajejopă. n.ianteje acsopcă din aepă razsjs aiidă Kapeo- niKă mi lena din idpopenă mi azolă, întopKÎndă — 261 — înanoi razsjs ossipens. Aneaslt pesnipaQisne se spmeazt nsmai zioa, mai ks seamt Kînds esle soape; alsnci njanteje ptsnîndesKs din sîns.is jops o mape Kîtime de OKsiyens, dap$ noantea, din Kontpa, peBapst razsjs aiidis KapeoniKS. A- leste Kajiltiji d’a peBtpsa (eKsaja) oKsiyensjs, o as nsmai ntpjiije ,ieje. Bepzl aje njanlejops, mai ks seamt foi.ie, daps ns mi ntpijije ie.ie Kojopate ks ajte fejje; de aieea, fjopije (corolla) peBapst tols-d’asna razsjs aiids KapEoniKs. Aiul se Kade st admiptms iaptrni inlejipinua ssnpemt diBint! Dana aps fi fosls nsmai animajeje ne ntmînls, ks limes, aepsjs Ipessia st se slpiie; de aieea njanleje penape eKsi.iiBps.iK Komnosi- ijisnei aeps-isi stpiKats, Kape amepinyt BiitopbJB jsmei, npin esajajjisnea jops de OKshjens, Mirarea sas nTiayensjs de nasepi. lliiaijens Mygale in .wm k» nasipea Colibri. întp’sns a.itâ joks (Isiss 1857,J amg nnp- sitH mai ne japrs desnpe nteațieni în ijenepe ; înst întpe toate fejspije de ntiapeni sna din snejjeje ieje mai intepesante este sneya nsmilt Mira ie sas ntiayeni de nasepi. A'ieste ntiageni as niiioape jsm.ii, onls okî; natps neii,. npin Kape skoIs jjest'spa iops; tots Kopnsjs jops îl este asonepits ks ntps dess mi tape. Ns faics gestlspi Ka Kspse ii smnjs ks uesttspa jops Kptnttspije netpijops mi a apBopi.iops roi; snii ’mi faiis . JOksinna ssete- pant iui Keaps rajepii de adîniime d’sns niiiops sas dot Kape o KtntsmesKS ks o ijesttspt Ka de mttase’mi fass aKojo mi sns aKonepiuis, npe- Ksms Boms Bedea ja Baje, ' fltiațiensjs auesta este, d o mtpime de dot jiojspi, d’o Kojoape lensmie, monolont ks nepi jsmji; niuioapeje as o jBnjiinie de 3 ijojspl, ja Ktnttîisjs jops sînts Kams snfjale aBÎnds a- ko.io mi Ka sns fejs de KÎpjirs, A’ie^ts ani- majs tpseuite în zone.ie tponiKaje aje Amepi- iei: în Surinam, Caj ena mi Brasilia; aKojo se nine întpe Kptntlspije apEopijops, întpe netpe mi Keaps în nașa snde yeast sns nijindps de mtpimea snei rnîini mi de Jtpyimea Ka de dot Uojspl; în aiests Hijindps Kape esle joKsinjja jsi, rneade toatt zioa daps noantea east mi ronemto dsne difepite inseste. Daps femeja faie mi o ajtt nesttspt de mtpimea snel nsie snde nsne ostje saje, a Ktpsia nsmtps se sse ja 60 mi - 562 — 100. Femeja faie auestă Kbieă .lînn Ks.iKsms.iă el mi ÎJ« nistpeazi kb o mape rpiart mi ten- dpejji; însi nb’aă noapte ne sninapea el Ksmă ’ml-aă înKinbilă anii. Aiestă niiayenă este auia de îndpisneiiă iui de sinyepoase în Kîtă alaKi mi nasepi miii, mai kb seami Colibris mi ’I SBije sinyeje (firspa noăslpi npezit li o .isnfi în- tp’o Mygale mi sns Colibri.) Si npelinde ki> maniKilspa eî npodsie mi ia oameni o infiama- Ijisne mape, Kape noate deyenepa în ranrpena mi st omoapo ne omă. D’anestă yenă de niiayenă st afji mi sne.ie sneye în ssdb.iă Esponei, înst sîntă abil mal mim de Kîtă aneae din AmepiKa mepidiona.il. întpe 'ie.io Esponcne sînlă pemapKai;i.ie doi siieue nenlpB Kbpiossjă fe.is.iă tpais.isl jopă; aiestea sînlb: nsiayena minieps.iS (Mygnln ea- mentoria) mi nriaywiB stmolops (Mygale fodiens) iejă d’înlîiă Ipicmte în ssds.iă Fpan'iici, în Sirn- nia mi Kopsiim. Amîndoi snejje.ic sam ra.iepil în nimînlă i:ape -ie Ki'itsmesKă kb yesilspî dc milase. mi .ic aKonepo kb «nK aKonepimă fiKslă înlp’snă modă foapte aplifi'iia.iă. Me.ienpB.ib natspa.iistă Oucn panopti desnpe niiayens miniepă, spiniloapeje or.scpr.ajii ni fi- Kbte de Kilpe .Smiea^cs .linei, opanib.iă Monl- pellier in Fpairiia. Eali >ie zi'ie anostă ousepnalopă. «Iliiaijc- nK.iă Kîndă na si so amezi'. ’inl| a.iei.ie ană ,ioi:ă «nde ane.ic n.ioii ns noate si. sc pic mi K»pe Konsisli înlp’Biib nimînlă tape, fi.pi. nelpe mi fipi. eapr.i. Akojo ’ml fa'ie o ra.icpie d'o a- dîn'iime d’bnă ni'ii >pă saă doi mi d'o nn.pime deslb.il Ka si noali si. se mini'ie ai.o.io s.io- nodă. Ta-icpia aneasta este, npoasniă amă zisă, Kinlsmili d’o nesilspi foaple fini mi foapte slpiJB'liloape Ka de at.iasă (jlopen ai;lii:s); Iotă în a'ieslă Kb.iKBiiib ’ml fauc o huit. itapo made neste rnjepie întomnai na snă Kanaiiă neste o KBlio saă Kofepă. A'icasla este (afnpi d’o sin— rbpi sncjji de nasipe), sinrsp«.iă esemn.ib na sna anima.iă si’ini fam o smi .ia jOKbiniia sa. Dapă bina Konsisli în mai ins.ile stpate dc ni— mintă Kapo sîntă .ierate înlp’insejo ks nimte fipe; este d’o fopmi polsndi, no dinnfapi denadinsă ns e netedă Ka si seamene ks qej-j-ajl§ ni- mîntă itape’jă înnonyioapi, dapă ne de nisnlps aneasti bmi saă Kanaiis este netedă mi pidinată în miz.ioKă, aioio este mi anonepilă k’o jjese- tbpi deasi do .ia Kape mepye fipe de mitase nîni .ia fbndb.iă ranrbibi. Astă-fejă ki, Kîndă niia- yenb.iă tpaye de fipă, KanaK» ns noate si se desKizi mi astbin ra.iepia; dapă JBKps icjă mal Kbpiosă eslo ki aieasli smi este ama de cine notpiaili ne rabpa ra.iepiel, întOKmaî Ka o Bmi în nepnazb'pue ei mi napui apă fi fiKbli K’bnă Komnasă. Dapă miayensjă apali mi o mape adpcsl mi mcmlcmsră Kîndă se anipi în Kontpa desiiidepci aieslei bme. Kîndă Sauvages a des- Konepilă aieasli biui (i;ape o Kb rpeă; Kiii, npe- Kbmă amă zisă, sma seamini no din afapi kb a.ilă nimînlă dsnîn KÎmnă) alsn^T a Bizslă kb mipapc ki na noate s’o desiiizi, anoi Bitînds se în niBiilpb în răriră a Biz.blă ki niiaycn8.iă epa Kb.iKală ne sniimpo ne fsnds.iă ra.iepiei, tpirîndă Kb rspa .ibi fipi.ie smel mi yiindb-se tape kb ni- nioape.ie .isi .ia niponii ra.iepiei, Ka si se snpi- •AineasKi r.ine, Astă-fe.iă Kîndă Ba desnidea mi înK'dea buia Întomnai i:a Kîndă a.iama.ie. Kîndă StitMiges a pantă kb si.ia a'Kiste lipi, niiaycnb.iă a fsyită ini s’a a- sKBiiss în fsnds.iă ra.iepiei, dapă Kîndă a înneiiblă a jbicpa iapă .1:1 sini, Keapă no din afapi, niia- Ucnn.iă iapă a pencnilă mi a jjinbtă suia kb fop- |ji. Ama «Iapă si nede ki niiai,ienb.iă simte npin fipe, .iBKpbpi ne so înlîmn.ii no din afapi. Ile spini a deniplală i;’?;nă Kbjjită naptea do na- inie a ra.iepiei mi niiayenB.iă totă n’a Bpblă si so dcmpleze de sini. Dapă Kîndă j’a skos’o a- fapi .ia .iMiiina zi.iel, iiiinucnbjă napKi epa os- tenită ini n’a iiblblă si se mini'ie din ,iOKb. Ama zi'ic Stuiva^es^ e npoiîar.i.iă ki niiayenb, zioa ns npea iiede mi meado arași mi nsmai noan- lea easi mi bimui dsne npada .isi. Mine 'litemle a'ieasla, ns ’i nine în rîndă, ki a'ieslă niiaycnă seamini ks snil ti.ixapl întpo oameni, Kape ’ml fană KBir.ă în asKsnsă, zioa ns se apali mi nsmai noantea si n.iimi;ă dsne fsp- timarspl. întp’adeBipă, onis.iă nseinlo imayina sa în totă pernsaă animaaă în tiino Ka mi în piă. Slsdii astponomrie. i /. Fopma aii polaitisnca nsmint8.isl. în .isinea lisiKi, npcKsmă mi în .ismea mo- pa.11. fie nine Kape Bpea si riseasKi nosiyisnea sa adeBipali ne nimînlă, ipesse si se Bile mai ’nainle .ia >iepă. Oamenii, nsmai dsne ie aă în- dpeniată Bedepea ,iopă înyejeanti snpe fipma- menlă, dsne ie aă npinită mal d’anpoane ste^pjo — 263 jsminoase Kape stpusnesKs ne Kans.i8 jop^,| Firspa nea mape se. nsmemte spss-is hcm nsmai atBnnl a» nslst» K^uitira o Bedepe mailmape sas tpnsspa uea mape-, a, e, n, se nsmemte. jimnede, o Ksnomtinpi mal jimspili de aneasti oiiulea tpisspi!. Firspa nea mini se nsmemte stea nepeasm Kape o KWK'i.ms ks ninioapeje noastpe ini Kape se idami -nzininls. Kînds eiuim întp’o seapi fpsmoasi sseIs sojta nepsjsi nea jimnede, asia dsm ne soa- peje sipusnilops s’a noropîts ssbIs opizontsjs ansssjsl, jisînd» na sn» sseenip» rjopioss o imapini J»minoasi Komnssi de neje mal fps- moase Kojoape zsrpiBile ne mapțiinea neps.isi; aneasti jsmini KpinssKsjapi Kape ne Bestemtc întoapnepea soapej»! iapiuil de a doa dimineapi Kînds na adsne din no» nimînlsjsi Besejie, js- mini, Biajji, mimnape ini sns issops neînnetat» de dsjneje njinepl aje UtBJOpg fiinyejop» •, în anest min»t, zîk es, si îndpentim Bedepea noa- Sti snpe fipmamentsj» Kape este întins» assnpa Kansj»! nostps, atsnni opii nosțpi Bops fi d’o dati isEijj.1 d’o msjjjime do steje stpusniloape Kape aKOiiepe so.ita nepsjsi pa nimte diamante npi.iiante seminale în Kîranspl faBBJoase a.ie snei Hipi înKîntiloape. Ja întîia Bedepe o si ni se napi ki toate steie.ie stas în joks, daps dsm ne am pimass nsmai na o opi întp’o neînnetali npiBipe snpe nepș, p si ne înKppdipjjim ki toate ste.ieje se miuiKi, ,d.aps ijs snpe fejspimi de, Eizaiț. Haptea d’întîis se nsmemte naptea d’a- jOKspi, ni din Kontpa toate meprs snpe ansss. SSJ₁pₐ opizonlsj»! (jiaplea zLiei), mi naple a asls-fe.18 ki ns mi sKimci nos'jjisnea sna Kitpe| ₍ⱼₑₐ neBizsti, se nsmemte naptea de de- aj>a. Ama npe o firspi de steje, itape sti! aKsins -toiimai îp dpentsjs .Kansjsi nostps (în nsnlsjs zenilsjsi) neste o opi Ba fi tpeKSls neBa snpe ansss. Asemenea o ajli firspi de steje Kape sti aKsms nesa snpe pisipits, neste o opi Ba aaisnne tonmai în dpentsjs Kansjsl nostps (în zenîls). Dap» aneste firspi a.ie ste- jtejop» ns siiimBi fopma jops, mijiap» snde uop» ■ fi. Aneasti. sirape de seami n’a SKinats din Bedepea najjisnijops Kiap» neiops mai Bem, Kape m’as înKinsits npin aneasta ki toali Bojla ne- psj»i, ks toate sleJeJe dintp’însa, se înBîptesKs ne fie-Kape zi de Ja pisipits snpe an»ss îm- npeqîspsjs nimîntsjsi Kape se afji în nenlpsjs sniBepssJsi. Kînds ne nsnems seapa ks fajja snpe mia- zi-noante, atsnni Bedems în neps doi firspi de steje. Fie-Kape este Komnssi de meanle steje dsm Kinsj^ spmitop»; * * abc * * spss.iS ue.tâ miițs saă tpssspa uca miitut anoi steaoa a în aneasti firspi, se nemernic slea nojtapz, fiind» ki este anpoane de noj»jă nop- d»j»I în nep». Aneasti mim slea nojapi este »na din neje mal însemnate steje în nepg, fiind» ki îmnpepispBJs sis se înBîplemle (d»ni om» ne nape noi) tots neps.18 kh toate mi.doane.ie sa.ie de steje ! Anoî nine ape Kspiosilate mi pis- dape a pimînea în doi-zeni • mi natps de ope întp’o rpoani adînKi snpe a npiai ja aneasti napte a nepsjsi, Ba Bedea spsBi» nei» mape ini spssj» nej8 minți kș toate neje-j-aile steje de anpoane fiKînds o înBÎplipe KomnjeKli, adirn fiKÎnds sns Bmsjels nipKBJaps (nepK» Ksolidiens) îmnpepisps.JS steje) n.ojape toșmai în 24 de ope. Ks Kîl» s’af.11 o stea mai anpoane ja steaoa nojapi, ks atit» este anests nepus Ksobdien» (de toate zi.ie.ie) este maî miK», ini ks Kît» se af.n o stea în nep» mal denapte de ja steaoa nojapi, ks atîtă este nepKSJS si» Ksolidiens mai mape, nîm Kînds ajKsnijem» j.a »ns jok» în neps snde se Bede în 24 de ope n»mai o napte a anestsi nepKs, ne Kînds neea-.i-ajli napte pimîne ne- ssrds.ix opizontsjsi (naptea noniiji). Meprînds omsjs de ja nopds snpe miazi- zi, Bede' ki steaoa nojapi se KOBoapi tots mal jkoss Kitpe opizontsjs sis, nîm Kînd» ajKsnție ja sns joks ne nimînls snde steaoa nojapi este toKmal în jiniea opizonlsjsi, adisi slînds ks fajja desnpe miazi-noante, Bede steaoa nojapi Iok- mai în dpenlsj» niniuapejbps sa.ie. Anests joks se afji toKmal în j niea eKsalopsjsi, adirn snde în tots ansjs sînts zij.e ini nonjil notpiBite în mipime, aBÎnds fie Kape toKmal doi-snpe-zene ope. Anoi ns nsmai soapeje, daps mi toate steje.ie pimîns în anest» joks tots d’asna Bizste 12 ope d’assnpa opizontsjsi, mi 12 ope neBi- zste de .dessBtsJB. opizontsjsi. Daps ne înici— nsims în imaijinaijisnea noastpi o jinie Kape tpene neste toate joKspije ne nimînls snde în tots ansjs zijeje mi nonjjije sînts eKsaje (no-? IpÎBite) în mipime, atsnni soms așea o jinie de - 264 — . EKsatopS (nolpiBilopsjă). Aneasli jinie na fi snă nepKă Kape îmmpyemte rjOES.iă mmînlesKă ■ în doi emislepe («simtiyî de rjosă), sna snpe miazi-noante, mi a.ita snpe miazi-zi. JoKfii- topii mmîntemli ssbIS jiniea eKB.nlopBJBi se bb- Kspi de Bedepea tslB.iopă steje.iops nepsjsi; însi tots d’asna Bidă noantea ««uniate neps.iă stpi.isnindă neste opizontBJă jopă, mi a doa zi (nsinds-se întp’o rpoam adinKi snpe a nstea ședea steje ini zioa) Bidă neea-j-a.it! «anu- late a nepsjși neste opizonls.iă jops; dapa jo- Ksitopii mmîntsJBî afapi din 'iei de ssslă eiisa- topă, npisesKB iota d’aana nsmai .ia o «smitate napte a nepBJBi mi neea-j-a.it! pimîne nentps el tots d’asna neBizsli. Ama noî Esponenii ns Bedeină nini o dali nimle ste.ie inapi în naptca mepidionaji a nepsjal Kape slpuanesKS nentps jOKailopii din Eyinlă în Alpina. Aneasli îmnpe- yispape a fostă ksiioskkIi mi ja E.icniî bckî. Ei aă Birată de seami ki steaoa nsmiti liano- zzsjs (Kîine.ie ncjă mape) a fosta tota d’aBiia slpusnindă în Eyinlă kb nea mal mape fpsma- seye, ne Kînda ea n’a fosta Bizata nini o dali în E.iada. Ilpin anesta fenomens aa a«snsă el ja adeBipata KBnomtiinji a fopmii mmînls.isi nostps ki esle potsndă, întoKmaî Ka sna r.ior,ă sas sfepi. Aneasli adcBipali ideo a nauisne- jopă bckî se ailaso în scKapijc do mi«J0Kă. Anejopă oameni napnapi ji so mpea nimiiils.iă Ka o masi Ko.iijopoasi dapa na potBiidi, ks toate ki apramenlejo desnpe fopma sfepiKi a nimîn- Isjsî sîntă atîla do simn.ie ini atîta do amoape de afjală. O si noinenimă aini namai sna dinlp’- înseje. Hine-Ba Kape KUilopemlo întp’o yapi, miKapă Kîla de n.iam mi fipi mante si tic, anponiinds-sc de ană opamă, Ba Bcdca de de- napte namai Bîpfspi.ie tspnspijopă ini a.10 Bisc- pinijopă; kb Kîla se anpoiiio Boia«op8.iă mai mută de opamă, ks atîta ncdc mai nine aneste tapnspi. AdiKt i so napo ki napKi so sao tsp— napijo dintp’o npinastio ando aa iostă asKsnse nînt aKamă; anoi Kîndă a«8iiyo KiJilopajă Jînn opamă. toKmai atsnni înnene a Bcdca ninioapcje tapnspijopă. Anesta fenomens simnjs mi Ksno- sKslă tals-iopă, ns nslemă ajă esnjina de nîlă namai npin teopiea sfepiKi a nimîntaJSi; adiKi ki nimînls.iă ape fopma ansi rjosă în Kape Kon- linents.18 mi oneans.iă se îmnpesm nenlps fop- mapea SBnpafeyii sa.ie, Kape ape o mipime de noi milioane mi.ie yeorpafine. în aneste noi mijioane Konpinde am (pei nipyi mi ssKats (Kontinenlă) nsmai o napte. Ilepifepia (oKO.iă) anests! r.iosă ape 5400 înlie yeorpafine, mi este îmmpuili în 360 rpade, fie—sape rpadă aBÎndă 15 mije yeorpafine saă 57 de mii stîn«ini ftoisesj fpaniiozemli în .isnyime. Kîndă mtimă sanpafaya mi nepifepia rjousjBi mmînlesKă, atsnni nateină nsi npin o Ka.iK8.ii simn.ii matemalim, diame- tps.ii iui padin.tS («simtale diamelps) a.iă anos- tei r.iocă. Ama s’a apitala ki distanya snsi joks d’asanpa mmînlsjai nîni .ia nentpa.iă mmînlesKă este 850 mi.10 yeorpafine, npin apmape toati rposimea jiimîiitsjsi esle do 1700 mi.10 yeo- ipafi'ie. însi nepnctipijo aslponomine din zi- .le.ie noastpe aa donedită ki nimîntBJă ns esto ană tjobs în tomnai pers.ială în pitsnzime, ni este taplită (applalilii) .ia doi iiojspi. Daps a- neasti Isplipe este atîla de mim în pe.iayisno ks niipimca mmîntsjsî, îiiKît ki dam si ne înid- iifiiin sna r.ior.ă d’o mipimo do 1 '/₂ niniopă, a- Isn'ii Ba fi aneasli tsplipe namai d’o rposime â anei .linii sar.yipi Ipasi kb ana Kondciă dc njsmnă. Do aneea țoale r.ioi;spi.ie yeorpafine din sK0a.1e.1e, i;iapa ne.10 mai mapi, înfiijimeazi mmînlsjă sa ans rjosă pcrs.iată, ne.isîndă în seami nomeni- tc.ie Isplipi. Asemenea ne noato rjor.Bpijo din SKoa.io a .isa în seami impimea msnyijopă d’a- ssnpa mmînla.isi; fiindă ki Kiaps nei mai mapi (linlp’inmii (Danajayipii în Asia) Kape apo o înijyimo de 4500 slinadni, seamini no .lînri r.iOBS.iă mmînlesKă tomnai Ka ană sor>ă de nisină iissă d’asanpa snsi rjosă d’o mipimo de 6 ni— nioapo în diamelps. Dapă lolă Bo.isms.iă mmînlesKă ape o rpo- Simo dc 3480 milioane do mijo yeorpafine în Kssă. (Ba spma) Komsnikaiiism nitiintifrie nihii. De 14 zi.ie înKoane Bcdemă in toate sepi.ie o fps- bîji noropînd«-se ssb opizontă, apilinds-se din noă moasi Kometi Kape se apati scapa dane ansnepca dimineajja Ka ja opa 3 în naptca Nopds-Estă a soapejBl în naptca Nopds-ficst» a.is neps.iaî Kam» 'icps.isl. Ilini aKsmă n’anis afjată înKi noyisni în- întp’o dipcKijisne dpeanti k« amîndoi ste.ic.ie aase.iape ' dcsts.iitoapc desnpe natspa anestel KOinete daps neste aje spssjsl mape. Aneasti Kometi pimine aizisi.ii J nsyins snopim* ki aoms nslea Komsniia jeKtopi.iops Ka o opi mi JKsmitato mi ne spini si (ane neiiizi-(noiutpil 'ieaa desnpe aneasta. Tinipită în Ținorpafîea KojeyiBJSi Sf. Sasa.