JURNAL IIENTP8 PESIIÎND1PEA 1UTIINIIE;1OP6 NAT8PA.1E III1 ESAKTE, ÎN TOATE KMSEIE Pedipeată ¹¹ ¹¹ de ¹¹ PROFESOR DOCTOR IUL1U BARASH. Jfâ 32. . (Ans.is a.is tpeuea) Bskspeinlî 30 AbessIs, 1858. Konpindepea: Desnpe Aep.— Bobj de noantea.— Ossepuațiisni desnpe inf.isiuțje.te mopaie. - Deski lepea snila.ts.iai de kotiii in EsKspemti. AepîuS. V. Desnpe Komnosiyisnea aepsjtsi. întpe toate mipaKOjeje din sniBepsă, nea mai mape întp’adeBipă esle aeps.is. a'iea mate- pie ne a apsnKat’o Kpeatopsaă întpe nimînlă mi soape snpe a înnonjiispa rjoE8.iă nimîntesKă.— Ka st îmjejiejjemă maî Bine aieasti esnpesisne, tpeese maî ’nainte ss snsnemă ki aepsjă Kape î.iă sonotimă ki esle una simnjs element», este o Komnosijjisne de maî mole ajte elemente ra- zoase (pepoase). Vleje maî npinnina.ie raze din Kape se Komnsne aeps-iă, sînts doai: razs.is ok~ siipens mi razMS azotS sas nîtpopens ja Kape esle snită mi nesa din razs.is auids Kapr.oniKs. Si n« ne snepiemă de aneste Bopse neîn- jjejiese, fiinds nimte esnpesisnî tpeBsinqioase mi adontale în nitiinjja ximiKi, Kape ns notă fi de- niplate; si ne si.iimă însi a.ie esn.iiKa înlp’sns Kină, Kîts Si nstemă fi Bine înjjejemi. Pazs.is OKsipenS este npiniinsdă Biejjeî ts- tsjopă fiinijejopă în domensjă animală mi Be- jjetajă. Eas este neBizstă Ka mi aeps.iă; dapă este mi npinninsJiă jisminei mi a.is Ki.idspei. întp’o ssti de nipiji de aepă, nsmaî doi-zedî mi sna sînts din aiestă rază amestesată ks 79 de nipiji de sns a-ils rază ne se idami Az-ots saă Nitpopens.— rIe admipasui Komnosijjisne ! Me mistepioasi jbKpape a ssBaimeî nalspî! Fie- Kape din aqcste doai raze esle în sine o isle otpaBi; razsjiă OKsipens este ns nsmaî b Eazi a nmijimejiopă de otpiBi minepa.ie mi Bejjeta.ie, dapă este mi atîta de iste în Kîtă Kiapă mi ne — 250 — fepă liăpoade ks timns.iă; vejă-.i-ajlă razii însi, adii;i azots.iS^ s’B ns ne rîndiraă ki cs(c Bp'snă rază fipi nstepe; ui din Konlpa, a*ieslS rază ns- (emă zive ki este npimiinsjă moppiî Islsjopă fi- inpe.iopă Beijetaje mi animaje, fiindă-kt Jisîndă sna animajs întp’snă jokb n.iină de veslă razs azolă, neste nspină se Ba asfissia (încna) mi Ba mspi (asfiKsială). Asemenea mi o jsmînapc a- npinsi întp’avestă joks, neste nspină sc stiime mi Kiaps Beyetajeje sc ssskt.. Anoî dani fie— K;ipe din aneste amîndoi raze sînts atîla dc isjii mi Bilimiloape, ve npodbKlă apă tper.ai st, ne dea îmnpesnapea jopă ? lIine apă nslea csista înlp’o asemenea arneslCKitspi ? Ks țoale anostea Bedemă kt> noi mi toati jsmea csisti în avcasli Komnosiuisne, Kape este însi- mi alinosfepa în Kafe tpiimă toni! Esle ai'ii îiiki m’o ajli îmnpcțnspapo maî admipaniJi; adin, ximislsj jsînd amîndoi aucslo raze ('oKsii.ienă mi azols) amcslcKînds-je îmnpesni. mi Jisîndă a fpeuc npintp’înse.ic o sKînlcc cjck- IpiKi, atsnvî sc tpansfopmi avcslc doai raze înlp'snă fjsidă Kape este o olpani fonplc iste, KbnosKSli ssb nsmipe de a/i<- tape /feau forte, acide nilriqne). Si favemă aiismă dapăil întpe- sape: Ksmă aă pimasă în almosfepi anoste doi raze în fopmi dc rază, nelpansfopmînds-so în ani lape, minapă ki sninlcijc cjoiilpivc adim fsj'iepsjă npea adese opî Ipcnă npinlp'a'ieasli almosfepi? înlp'adcm.pă Ipeimo si zinemă kii esnepieniiejc ’icjc nsoi, ximivc aă douedită, ki ' dsni mapije fsptsnî în almoslcpi se n,sesnă înlp’adcBipă nimic alomo dc ani tape, însi în ■ fopmi do rază. Dana înlpcitims aitsină: so noule na si sc înlîmn ic iip'j dali na dsne o rpozani mi iste lăpisni ÎDKODjimpmdă loati almosfepa nimînlsjsi, i;a toati avcasli almosfepi si sc SKimEe înlp'snă oveană dc ani tape olpuiindă toate 1 iinjiejc bîi dsne Iapa niminls >sî ? l’isiisnsă ja aneasta n’aBcms; dc aneea esle maî i;inc si jiisimă aneste Ipisle siicKb.iapibiiî snopă oameni foapte fpiKomi no sc temă nenlps niilopsjă js- mei în scKo.ii.ie zi; asuzi noi mtims foaple nine de ne apdă jemneje ne Batpi, intimă, nentps ia ne a esn.iiKat’o da- eoaz-ie npin desKonepipea onsiijiensjisi. flpin aneasti mape desKonepipe, e.iă a îniBorLijită mi pefopmată d’o dali toate miiinijeje noastpe. în- tp’o deoseEiti napte a anestsi atapna-iă amă Bopnit neea mai msjlă desnpe aneste matepii, însi d’o- Kamă-dati ne aacsnye a nomeni ia Âaaoazie a apelată: ia razEjă OKsipcnă ape o atpaKijisne xi- miKi (sas afinitate) ks neae mal ins-ite e.iemente mi matepii fisine, laslîndă tolă-d’asna a se îm- npeana ks dînseie, a tpansfopma fopmeje jopă npodsKîndă Komnosiijiani nsoi. Dapă în aneasti a jbi neînnetali aKliBilate, OKsițjenfijă iasomie o nediia în atpaKijisnea fbiia a alomejopă aneje lalpe⁻ ajteje; npin spmape, Ka si’mi noati OKsi- yenape-jă Bedemă ns esle ajlă neBa de Kîts o manifesta-. niane (aptlape) BisiBiji a anesleî KomnjiKale onepanisni a OKsiijensjBi; înst tajdspa Kape ease .ia apdepea biibi Kopnă, ns este npodssi din anests Kopnă, ni din atmosfepi, adiia din OKsipensjă ne se af.a înlp’insa; Kîndă ssf.a ni- ne-Ba în foiiă, Îjb anpihde maî nine, fiinds-ia npin aneasti înssfiape de mai majla aepă, inlpi mi o Kîlime mai mape de rază OKsiyenă Kape iține foKBjă. Snă imnoptantă pesajlats ajă aneste! des- Konepip! este mi adenepipea snei BopBe a fijoso- fi.iopa anli'ii: ia lot ne esle în Jstne ns se nepde nini odati, mi Kt nini snă atomă ajă aniBepss- jsi ns se noale nimini de .ioKă. Ohibjb opdi- napă ns Ba se upeazi aneasta; Kîndă Bede ap- zîndă .0 i:asi inonijalE, saă snă opauiă întperă npefininds-se în nensiuE, ne întpeani: Kbină zi- neni aKbmă ia matepia ns se nepde? Kîndă ns- ne eaă o jsmînape în KandejaspB mi neste Kîte— Ba ope apzîndă jsmînapea, KandejaBpsjă pEmî- indă ro.iă, ejs iapă ne zine: »ialE teopia soaslpfc Kape demonstpE, ia nini snă jBKps din jEine ns se nepde!-' însi. noi miimă ia ejă este întp’o rpemeaJE mape; îi zinemă: «iutii, npietene, ia jemneje npeKBmă mi toate .iBKpspi.ie ssiisse ap- depii, Konpinde înlp’înseje o mape Kîlime de doai raze, adiia, rază-KapBoniKă (matepie de (apiisni), iui rază-idpoijenă; anoi Kînds înnepe aKtsjă apdcpe’, adiia, Kîndă ousiyenBJă din aepă înnene a se KoniBina ks aneste doas rase, atsnni Biiinds-se OKsiyenajă ks rassjă idpoyenă, npo- dsne aia, Kape tolă-d’asna o Bedemă Kîndă apdă .ieinne.ie ia niKbpE nona dinlp’înseie, mi nanapă Kîndă jemneje sîntă foapte BSKate; îna ana p'B- mîne în fopna de rasă, mi se *pia îmiipeaia ks fsmsjă; de aneea tolă-d’asna famajă este Kamă amedă.— Ile Kîndă aneasla se apmeaza, o napte din razsjă KapBoniiiă a.iă Kopnsjăi, se KomBint iapEiui kb •OKsiyenB.iă din aepă iui npo— dsne ană ană rază neBizală, adisa razs.is avidă icapnoni/că, anoi pLnaiuiîja malepieî nape ns j»7-^. IpE în aneaslE KoniBinauisnc, ptinino neap'sl? ne, BatpE în fopna de uensua.— S’a miA’fsKSÎă ; g’ — 252 — 8prm>top.i8 esnepimînlă: s’a tpass în Ksmnsns o BSKals de Jiemnă mal ’nainte de a apde, mi da- ns apdepea .181 iapsmi s’a mai tpasă ns nsmal Kspssniî mi qensma qe a jsuată, daps mi toate razeje ’ie as npodsss foas-is, Kape întp’adinss as fosls stpînse în deosesite Basc, mi s’a rssilă ks a'ieste psmsiniije ns nsmai ks n’as fosls mai nsyine de Kîts KOpns.iă nîns a ns so apde, daps îmo.z' tea, Kape se apilS din timns în tîmnS mi Bes- lesKS nimle nenopoiipl mapi. AjIi dati as zisă ki, Kînds se apali snS fe.is dc Bsfniiii (slrix flammeaj neste o Kasi, alsnii IpeBse si moapi iine-Ba în aieasli Kasi mi a.ite ase- menea idei aBsspde Kape si panopti ja «eoejS dc noantea» mi ja ncjc-j-ajte snejie de Bsfniije. Bosjs de noantea se întpesslnjjeazi mi ja npindepea liopijopg, înloimiai Ka moims.ifi nen- tps npindepea a.itopS nisipiî dapS nsmai itîndS sînts tinepi noate sepBi ja aiests skoiiS mi Keap alsnii BÎnilopsj Kape je npinde, IpeBse si alBi o mape Birape de seami Ka si’I taie mai nainle Bipfsjîs riape.iopS, kiiI ajlminlpejca noate si i se înlîmnjc np’o nenopoiipe. Aieslc nasepi sîntS mi în- ijejente. D. Collnr auea o Bbfiiiiji din siieija mim nsiniti «Bon- doK» (slrix scopsj Kape epa alila de înjj jeanli în Kîts Benei adese- opi sinrspi ja masi si meazi ne mapuinea fapfspiei mi,[jsa .sinrspi din toate 68- Kalejie. Kînds ns ia datS line- Ba nimiiiE, alsnii a mepsS Ja Kîine.ie dm Kasi, j’a ronitS dm fapfspie mi s’a nssti în jokbi; Kîle odăii fiiea rpimase foapte pidiKs.ie mi a apilals o mape fp'rni ninils a desKisS o bm- Bpe.il poinie- Sneje din AKademîi as npiî- inilii firspa siestei nasepi în siri.iBJE (neiclea) jops dpenls semiib de sanien[ii (înjic.ien- libne) fiindă-Ki aieasti na- sipe a fosts Kcnseiipati în mi- tojopiea, zeitT.(ici Minepnei (a sanienyei). Kasza aiestei onoape deoseBite epa okîi mapi ai a- lestops nasepi stîndiî amîndoi ne iayi nainle mi desiiimi noantea, înloKmai Ka sn8 fijosofS Kape pimîne noantea demtents mi stsdieazi. Dam Mitojoyistii aps li Ipiits în zijeje noaslpe Kînds Bedem ne msjjji oameni ie pimîn demtenyi toate nonjji.ie, daps ns nentps a slsdia în Kipjji, ii nentps a atsKa mpiji, nersemils ki apg fi fiKsls din Bsfnijji sns siniBO.ib a.is zeitiyijopb modepne, Kape si Keami «pira», «fante» mi «asS.» — 254 - OBsepBajjk>ni desnpe Oameni de mliinnc as Bopuilă ms.ils desnpe infjsinjjejo Kape noale st ai»E assnpa Kopnsasi noslps, imnpesisni isjiT mi izc’țoape : ama s. e mtim» ke o snepielspE mape noale se npodsKT. eni.iensie; Kt fpica d’o Eoa.it enidemicE noale st disnoseaze copns.is îiik'b mai ms.ils .ia a- neaslE Eoa.ii>. Dapă sns nsncl» de disKsnisne a pimiass îhkt nînt ansnis: csestisnca desnpe mi.- pimea inf.isinnei mopa.ie- .ia femei însEpuinale, assnpa desBO.ili>pei Koni.is.isi ,iops în milpE. Femeea esle o liinijE Kape esle ms.ils mai ssnssE oprane.iops ci, de Kîts noi r.T.pi;ani. .la dînsa, simjii'iisni.ie HEtpsndo ks o nslepc mai bîc mi npodsKS în lot» sistems.i» fiinnei sa.ie im- npcsisni mai npofsndc mi desopdino mai ds- pasLie; de aneea nalimc.ic nepid.iops fnci;pii:a.io) sînts ms.ils mal ociumcle .ia femei de cîl» .ia EipEaui. Dap sap'iin.i de femei es'e o npedcsnoz.inisna înKE ms.il» mai mape nentps asls-fe.is de na- limi; în a'icaslT. ciiokt., simnir.i.iilalca Kopns.isi esle dcoser.it» de mape; ea se af.n, întp’o esni- tapisnc Konslaiilt. De aneea, ns lpei;se se ne miptms kt opi ne inf.isiniii. fizici, mi mopn.n. npods'ie o înlini.pipc mai npofsndi. mi mai ds- paciiE ja femeea de i;îls .ia r.i.piial». Daps fanle.ie cape api.lă ndcBT.ps.is acestei tcopie, as fosls npiuite de KElpe snii ca simn.ie Koin'iidenue, Ka fenomene niz.npe. în ,iocs d’a peKsnoamtc adein.pala .mp» i:aszi> în simn.is simijs Esns, as npefepals o i.issisne: aii npsls se se înme.io îuseiiiî, ncrinds esistinjjn ancslop» fanle. Daps ns este ama. ui a'ieste fante csisli, întp’adcBEps. Noi ns nsleins si. adsm.ms aici toate fanle.ie Konslalalc mi adenepite capo se panoplc ja aneasti. Kscslisnc Kape s’as consta- tat» ns nsmai .ia oms cape este fiinjja nea mai imnpesionaBi.iE nentps inf.isiinic, ni ciaps mi anima.ie.io as apElal» adcBi.ps.is iislepci inf.isin- Hejopă mopa.ic assnpa esistinnei mi fopim.pei Kopnsjsi. EalE sne.ie fante a.ic anestops ocsepimijisni Sns medic» neslils zice ke a auslii în Kasa .isi întp’o Ko.iiaie nastpea Kanaps.is (ra.i- cens) mi tols în aneste odii s’a af.iat» mi o ni- intisin&e,ie mopa.ie. sîke EopijoasT.. Mediss.i» a onsepBats ke nisiKa toalE zioa se sita .ia nasEpe ini ns dentpla nini înlp’sns minsl» onil sti de co.iiiiiea nasE- pei. Kînds mai ne spmt nisisa a ftlals, nsii ei acea cojoapea ra.iueiiE Ka a nasEpei, sns jBKps foapte neoEi'insits. Aszindi; aneasta, nstems a ne încpedinna mi de adciiEps.i» islopiei Em.ii'ie, adeKi.: ke la- kobs Bpînd» Ka oi.ie .isl l.aban se nasKE mei ntlani, a nsss naintea oci.iops jops nimte ceije HElab’. Asta esle întp’adeBEps nea mai nene fantT. donediloapc ke Bedepea snsi onieuls, noale se infjseze .ia nsis.is în milpa snei femei sas .ia o feme.iE (d’anima.ie) Eopnoase. tfns medic» fpaii'iez» modepns, paconlE ke a KEStals o fernee Kape a iiesksIs ijemini (doi eonii). Amîndoi Konii acea .ia fîe-cape mini, sns a.i» mase.ica deiielii, cine fopmals- Feni'oa aneasta ne a asirspalii, zice anost» me- dicii, ke, KÎnd» epa insT.puinalT, a iiisal» întp’o noante sns omii ks mease dei.ielc; anest» iiiss n fEKSlt. assnpi.i o mape imiipesisne. Me.iecps.is llpofesopi; livrhutl niteazi. fanta snei fnmee însEp'iinalE rnipo, asistîndîi .ia o es.- Ksnisne cînd» aii omopîtii snii om» npin poala cape îl a penii; oasc.ie. aneasti. fenice epa foapte citi imiipesiona.iE de r.cdepca ancslsi sncKtaKs.is; ne spini. i:ind» a m.sKilii snii coiii.i», Koni.is.is anea o 'se.ie foapte Ipaijelc mi napKE psnte. D. Dr. Desimii tis de .ia Bordeaux, de capo iînnpsiiiiili.ms aneste .linie, zinc: ams bezsIs o danii, insma mai ms.ilopa Konii cape s’a amopi- zatii d’inii lincps mi cipsitT. d’o nasisne foapte i:ie, ns nsmai i;i. a KEicat» dalopii.te ei KEtpe r.Epi;als.iii si,ii, r.a îuce a fost» npinsE d’o anli- natie ci.lpe dîns» mi ceapă i:i,lpc eonii ci ne as ausls ks dins8 mi n’a iislsls si.’î ssfepc, ne Kînd toate afccijisni.ie sa.ic s’as Koiiuenlpal» ne nep- soana amants.isi si.» de cape a pi.mass mi rpea. Eati. acsms sns neBa pemapcar.i.is! Koni.is.is Kape a m,scsts din anostă ads.Hepis, de ini n’a iuțiși» e.is ndeBEpala sa opiyinE, acea mi e.is o mape ani n tic în Kontpa fpapi.iop șei mi ialE.isi si.ii .icijilim» mi lot» d’o da'.E a apEtals sns a- mop adîni; KElpe amanls.1 msmei sa.je Kape epa adeiiEpals.is se» lalE. — 255 — OEsepBauisnea aieslopă fanle ne sliemle a ziie ki, dam imnpesitini.ie tpisle, neninije, sne- pietoape npodsiiă .ia femei însipiinate efeKte Bitimitoape, asemenea mi ne d‘a.iti napte im- npesisn'ue njiisle. dsjii iui Beseae Bops npo- d«ie nerpemită mi efeKte n.iiK8te assnpa opra- nizajjianei .iopă. Kiii e îmiedepată kt; dam o ■imnpesisnea nenjiusli npodsie efeKte Biliini- toapc, o imnpesiane n.iiimli Ipense st npodam efeKte sa.iat'ipe. Ama dapă e înuedepală ke norapa Kape o dimă femeijops însipiinate i;a si spmeze. o dietrtihi papionailii nenlpK stapea jops, este snă lesa sajslaps mi aieasti nonani se pesami în spmitoapeje nsninte: adcni si Kaste Ka st aiEi nimte emouisnî dsni mi njiiimle; si‘ oe- sepee OBieide njiKsle oKi.iopă; nimte las-iospi, mi oameni fpsmomi mi si Kaste a întoapie OKii Kîndă îi si npezinti Bp’snă oisieală spiță, snii- mînlilopă, mal ks seami oameni 8pîpi mi des- firspapi. Eati dapă înBedepală ki Keapă no.ii- nica ns Ipense si înndse i:a si siiiejc în s.ii- ueje opamuopă nimte lepuelopi eslpoiiiapi, des- firapaijî Kape faKă snAma aiejopa Kape îi în- lîjnesKă; Kiii în s.iiyeje snsi opauiă mape nc- rpemilă ki în toate zi.ieje IpeKs msjle femei însipiinate. 8nă ajtă" mizJOKS peKomandasi.iă femec.iopă însipiinate, este o .icKlspi niiKBti; Kiii niii o OKsnapisne ns e mai iioemi mi inlepesanli niii sna ns este în stape a oKBiia întp’sns modă n.n.~ Kslă de ms.ite ope snipilsâă snsi omă KSJliBată, de i;îts .iCKlspa. Papă ns toatE Kaplca e n;;ni nen- tps jeslsp.i snei femei însipiinate; keiI snc.ie din pomaiipe-ie inodcpne sîntă miine de islopii de Epiranjii mi de s'iiraiiu, saă de nimte fanle imagi- nape daps dc snepială, npeimmă de istopiea mop- pliopă Kape sms.il Ka iei nil; lilipea a'ies- topă .iSKpspi este denapte d’a npods'ie o imupe- s.sne luiKsli mi d’a esiila în imapinauisnea noastpi nimte imagine fpsmoase. în penepe, femei.ie însipiinate Ipesse m- zile de opi-ie anusielate, rpiîKe, fpiiî mi ne- odixne. Sînlemă îiiKpedinjjapî, ziie D. Dvsinarlis ki spmîndă aieste pers.ie, pasa oameni.iopă, si ua | mEsnilini; kiii femeile nopă nainte Konii mai fpsmomi mi mai sinilomi. Dapă ns nsmai .ia femeile însipiinate, ii mi ia opi-ie omă mods.iă mi Ksaiitatea im- npesisni.iopă mopa.ie ic npiimemle ape o foapte mape infisiupi assnpa slipci Kopnsisi siă. Sîntă nensmepoase cscmn.ie foapte intepesanle Kape BopEesKă nentps aieasta. Noi ne nponsnemă a Bopsi .ia snă a.ită joks maî ms.it s desnpe aiea- sla; însi aKsmă Bornă nomeni ie.ic spmiloape: în Aisanona, pepcie tînipă Bizilîndă soita- ■ispiie snde epaă oameni ks EOa.ia nsmiti fpi— rspi-ie rainene (Ia fievre jaune) o aoa.ii țepi— niii Ka ’iisma mi xo.iepa, a risită aro.io snă mliitapă în stapea ica mai KpitiKi. Pepe.ie 'a mepsă .ia dînss, ’i-a isală de mîni mi K’snă nașă n.iină de simnalie îi a zisă ki nerpemită ns Ba mspi. Aieslă cină în Aronie, îndali simte ki napni lena iiilpsnde KopnB..ă siă întomnai Ka o .lOBipe ejeKlpiKi, o Kpizi mape se onepeazi în s-opiiB-iă jsi mi ejă se însinilomeazi Kspîndă. în limns.is snei enidemii, e KsnosKstă ki aiei Kape se temă mai ms-ilă de noa.ii, se no.iniBesK- mai nainte de Kîtă iei-.i-a.ipi. S’a Bizslă în limi)8.iă xo.icpel ki sniT Bizîndă ne ajjji ala- Kapi dc aieasti sonii; imnpesisnea Bedepe! ie a KoinsniKală indati noa.ii. O fenice imnpesio- naEi.ii a nizslă oc snă omă atauală de xoiepi, îndali s’a dssă a Kasi, s’a K8.iKală în nată mi a zisă .«eati ki amă aBSlă spdinapen s’a silată mi a Bizstă ki n’a acslă nimiKă; neste KÎte-Ba tninsle a sipirată asemenea; iapă s’a Bizstă mi iapă n’a risită nimiKă. Ks toate aiestea, aieasti femee neste KÎle-ua ope a mspits. Amă panoplală .ia snă a.ită joks ke «nil mediii aă fiustă ja Biena ană esnepimenlă ks snă omă Kpimina.iislă osîm’ilă ja moapte; .i’aă nașă înlp’snă oală a.i ansi oms sinilosă, însi îî aă zisă ki esle nssă întp’sns nată ande a ms- pilă snă omă dc xoiepi: neste KÎte-Ba ope, de- jiK8enl8.iă, nsmai npin infisinpa fpiiei, s’a bo.i- niBilă ks toate simnlome.ie de xojepi. Eali ie infjsinna imenși, KoBÎpmiloape as imiipesisni.ie mopa.ie assnpa slipe! fiz'ie a o- inB.isi. Eali ke sc adcBepeazi nopsa Bestits-isi mediK.ă Stnhl Kape a zisă ke tots-d’asna ssf.ie- tsjiă nostps îmi zidemle Kopn8.iă, - - — 256 — Deskidepea siiita.isjisi de konii în Eskspeniti. Nainte Kîte-Ba timns ams ansnuats i;i se aa desKide sns staBi.iiments nsos de aine-fa'iepe în Ka- nitaxa noastpi; adcKi snă snitajs de itonil; assms Kînds aneslă staEi.iimentă -a înuenslă a spma Jisitpa— pea sa Bine-fiKitoape, , nstemă si ansnijiniă nss.ii- ks.isI desnpe inods.iă aKuisnel a’iestsl staBi.iiments, qeje spiniloape: Snita is.iă dc Konii în Kanita.ia noaslpi (fondata de Kitpe rsnepns.is dsne npoieKtsjs c.ionapaiă de Kitpe D. DoKtops Bapamă) upiimeuite sonii EO.inaul al nipinjji.tops sipmanl, fipi deosesipc de najjionn- xitate sas pe.iiyie. Je di mcdiKamcnte, Kistape ine- dinaxi, xpana im. >i. .i. nîni .ia însinitotnipea jopă. nipinyil anestopă itonil n’as si n.nteasKi nimiuă. Konii de za Bîpsta de 3 zi.ie nîni .ia 10 ani, sînlă npiiiniijl in auestă snitajs; nentps nunii de u.î— Ui se afji doini nepinatnente în stuBijimcntă. Kîndă nisma snsi Koni.iă sipmană na dopi si puniie jînri Konijs.iă el ja snitajs t:a si’.iă in- rpi/KeasKi însiml, aa nslea pimînc mi dinsa în sni- tajs, însi se na xpini din Kejtsejeje el. Snpe a smspa ads'iepea nouiijopă .ia snitajă, s’a întoKinilă o deosesili tpisapi inidsi, ks snă Kondshtopă ne seama snita.isjsl. Aueasli tpisspi inepție în toate zi.icxe ja toate Komisii.ic (uinscje.ie) Kanitajel in opdinsxă spinitops: Aa KOinisiea dc Bepde sosemte ja opa 9 '/₂ demincajia. Aa KOinisiea dc ra.iBenă ja opa 10 Aa Komisiea de a.isastps ja opa 12. Aa KOinisiea de pouis ja opa 1 iui Aa KOinisiea de ncrps ja opa 1 '/ᵤ dane amia- zi-zi. Ton,! Konii Bo.inaBl ne se ai.ii adsnaul ne .ia Komisil in noinenilejc ope, KondsKtops.iă iî ia iui ii tpansnopli ja snitajs. Asemenea ads'ic itondsK- topsjs Konii iiisiniiouiiuî înanol iaps ks tpisspa .ia KOinisiijc de snde ias .isată. Dapă ja opl-'ie opi si npiiincasiii Kouil eo.i- nasl Kîndă nipinuil ii adsue ja snitajs, dam sînts natspi Baitantc. Konii nape mips atica Eijcisxă snsia din D-ni duitlopl al Kanitajel, nopă anca npefc- pinyi nainlea tstspopa. în auestă snita.iă de Konii se alzi iui o deose- niti senijie nentps uonit ks ii.iati (Pensionari); adciti sînts în opauic.ic distpiKte.iopă iui iteaps tui în Kani- ta.ie snil nipinjil Kape, de iui ns sînts ks tots.is lipi miz.ioa'ie, însi îl jinsesKs snă xoKa.is nonBcnaEi.is nentps a înrpi'Jti Konii jopă so.inaBl de soa ie aKSte sas Kponite; maî ks seami sintă nis.iul nipinul .10- KsitopI în distpiKte Kape dopesKS sa Konii jopă bo.i- naBi dc soa.ie Kponi’ie si fie Kistaul de Kitpe me- dalii Kanitajel; daps nîni aKsmă a fostă nentps msjui dintp’înmil foapte rpcs, nostesitopă mi Keapă imnosisi.iă Ka si Bic aiul în Kanita.ie.il si se aineaze întp’snă otc.iă ks Koni.is.iă jops Eo.inaBă nîni xa în- sinitomipca xsl;. kiuI ns nsmal Kejtsejeje neste misxpi, anoi iui jinsipca dc xpana iui dc inrpiiKipea KoiiBcnaBi.il nentps sns Koni.is BOjnaBă, întp’snă ote.is nsEjisă, a ijpodxsă aneasti nenosisi.iitate. Daps in anostă amezunintă nos sc nopă npiimi în seKiiisnea ncnsionapi.iopă asemenea Konii, uopă npiimi xpana, medisamente mi Kistape niediKaji mi Keapă xpana a suci nepsoanc Kape i:a nuni ks dinssjă mi na noi si puniie în snita.iă, iui nentps toate anostea nensio- napsj ua n.iiii nsmal j e I ont u c zi ja Kasa sniia- .isisl. Kîndă snil din uipințiil Konii.iops n.iatni'ii, i;op dopi Ka mi sn axis incdiită aj Kanitajel si ide din timus in timus ja Konssxtauisne nentps K0iii.is.is jops ks mcdiKS.is dipenlops a.is snita.isjsl, Bopă as- tea fauc mi aucasta, inși în a'iesls nașă nipinuil eop :imi dcoscEită onopapis.is mcdiui.iopă nape nopă .isa n.iplc .ta aneasti Konssxtauisnc. Kîndă sns.is din D-nif Doiilopi onepatopl al iianiiaxel nopă anca in npaKtiita jopă naptÎKOXapi sn casă d’o onepauisne mape xipspțiiitaji ja snă noni.iă dc nipinul sipinanl, dipenuisnea stiiiajs.isl na nsne ks ii.n'iepc snă nats .ia disnoziuisnea Jops, dindsl iicpinisisnc il’a fane el înssiul onapauisnea uepsti i.eaps in staBi.iiments. De mi npin țiencpozitatca înajts.isl rsBcpnă, auestă amezimints si sssuine npin Kejtsejeje stats- .isl, inși snpe a da josă mi xa țiencpozitatca napti- । iio.iapi a Konlpisai xa sssuinepea ansi asemenea amczi- I mintă fixanlponiK, s’a intoumit ki anexa Kape na da sni- ta.ia.ial de Konii o ssBBenijic anaa.ii de 1000 jel, saă sn dap dc 10,000 .ici nentps tol-d’asna, Ba anca dpentă sa sns nats si noapte in .lilcpc d’asps na- mc.ic .isl iui cjs ua nslea disnoza de auestă oală. A'iests snitajs se af.n in Kasa mape uii uca nsoi în a.iijja Dademti (maxaxaoa Kpa'ica de Healpi) No. 42, mi e nssă ssb dipcKjjianea D-.ial DoKtops Kapams. E de npisosă d’a nmala uită de fo.iositopă mi dc saxstaps na fi auestă snitajs naoă nentps Koni- taxa noaslpi, snde mopta.iitatea Konii.iopă miul (Kape e npetstindenea inape) a amansă ja snă rpads de snepiată, mal ks seami în maxa.ia.ie.ie opamsxsl. A- uestă ameziinînlă fijantponiKS nsoă este o nodoaBi nsoi in Kopoane de slaBiximente fi.iantponiue, Kape imfpsmsscucazi uanita.ia noastpi. PedaKuisnea. Tinipită în Tinorpafiea Ko.ieyi»J«l Sf. Sa>a.