JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA IIITIINHEJOPS NAT8PAJIE U1I ESAKTE, IN TOATE K1ASEĂE l i Pediyeafâ H de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. _____M 31. (Ans.ia a.is tpeuea) Eskspeinti 22 ABrssts,. 1858. Konpindepea: Desnpe Aep«»--- Lima.--- SnHuape ks aepostatc sas snoane.--- KontpadsKijism întpe Kinezi iui Ksponeî. AepsJS. IV. Zefips.18. Minmapea nea ds-vie a aepsâsi KbnosKbliizefips.râ nentps dînseje «ape si ie ascsle tpan- ssb nsmipea de zefips Ba fi aKsms oBieKtsJb anestbi aptinojB. Aneasti smoapi ssfjape este fiKsli ns nsmai nentps noi oamenii a ne mîn- rîia ks psKopoasa ssLiape, ui ini nentps fjopi; e.is pidim napfsmsis (mipossis) EiopiiopS snpe ucp8, npeKsms ia mi simînjja jops ne apintie saje ini je densne întp’aJle JOKspi ne «ape Na- tspa Jie-a detepminal^ aae înfpsmssejja. însi fjopue, tOKmai Ka zeitiijiie din fassje, Kimto- pesKS în aeps; daps ns în Kapwe de îoks, ui Lapi.ie fiopuops este zefipsjs destinata de Kpea- lpps.18 a nonsepBa rpidina timnspijops Biitoape. II.iante.ie înlp’ademps n’as famtatea de a se miniKa de sine; de aieea natspa a detepminats | snoptsis dintp’sns joks întp’ajlsjg. Apsopii de ne msniji, npeKsms s.uni, fpasini iui mesteausni as nimte seminije. Kape se tpansnoapti de BÎntă. Aueste semințe a.ie mdspijopS nentps ijenepa- uisneje eiitoape, KW6topesK8 în aeps, nînt so KOBOap’b în nimic Kimnspi snde sînts destinate a pudica ne spini fpsmoaseie sinspe. II.ianle.ie Kape KpesKs ,iînn am, npeKbms nsuil ini ma- sjiinii ne apali o disnosiyisne mi mai admipa- bui. Seminijeie jops seamim ks nimte rriiui jsntpi Ka si noali tpeue mai smops neste ane; mi întp’auesls nins de msjle opi se Bede • ms.ijjime de aueste jsntpi mantile Ka nimte fiole, de KOpiBii njstinds în am în .isnrs.is pîspiiops - 242 — IpeKÎnds ja ma.if.phe deniplate nentps a pidina m’aKOJO nsoi KO.ioniî de feJSJb - jops. Si ns Kpedems însi, ki BÎnlbJb i;apc noapti njanle.ie ne stpeBizitoape.ie saje apinî, .ie apsnui bndc’i Bine ! Ns ! Ainî natspa îmi apati. a ei îna.ili, în- jjejeanli mi nine-fiKiloape npeBedepc! în i;.ii- meje peni, apEopiî (imnain) as ipensinjii a fi aKonepinl ks neBa mai i;a.ids, mi tomnai ano.io zefips.18 tpansnoapts seminj.ie.ie msmm.!ops (la mousse) mi Espejji.tops, na si KpeasKi ne din— se.ie mi si jc asonepe; însi ns nsmai în K.ii- me.ie peni, »ii Kiaps mi npclslindinea Bedems ap- EopI aKompijji ks iusuikî mi Bspcjji ne fajja .topii. Kape este esnssi Kilpe mcazi-noante, fiind»—ki aieasti pejiisne a opizonls.tsi este mal fpirspoasi de idts neje-j-aiic. Kini pazc.ie soapeasi niii o dati ns sală snpe nicazi-noaiile. Aieasti îm- npejiispape este foapte fo.iosiloape nentps ki.ii- topi.— lIine este ne Kîmtts mi ns mlic dipcu- jjisnea pciiisne.tops opizonls.tsi, si se silo .ta apsopi, mi snde na risi Koama aKOiiepili de Espejti, si mlic ki anca pepisne esle snpe mea— zi-noanle. înlpe Kspioasc.te pcjajjisiii pic se riscsbii întpe aepS mi n.ianlc, Ipcssc si nomenimii mi 'joje spnuloape admipani.fc fenomene. In i;.ti- me.to Ka.tdo este o n.ianli ksdosksIi. ssi; nsmipc de [.toapea acps.isl Kape n’apc IpcEsiiijii dc m- mînls na si KpcasKi. A'icasli n.iatili apsnimli în aeps Kpcmlc aiiojo mi sc înims.iLicmlc kb n- (îta isjjea.li, în Kînts neste iisjjini ani smr.pa ci îinspiijimeazi sns mape joks.— liincz-ii întpo- Ebinjțeazi a’icasli adm pabi.ii fjoape a asonepi sjijje mi Kiaps opame înlpejii m; smr.pa ci.— lIe Kspioss sncKlai;o.ib, Kînds inlpi ninc-na în- tp’sns opams mi’js risemte neste tots smupils d’o njanli Kape n’apc nini o KomsniKajjisne ks nimînts.18, tpirînds tolw nslpiminlejă sis din aeps! lIine ns se mipi bizîivJs aiul adinipasi.te.ic onepe aje natspei, Kape, fiKÎnds ncca c-dc fps- moss, ’ja fiKslb tots d’o dali Ka si fie mi de fojoss. Zefips.18 i;npo ne mînrîe K8 o simnipe alîls de n.iiKSli, tots dc odăii este mi însipni- nală K8 o dislpir>8jiisne nolpinili în domensjii njantejopă mi Kiaps a auonepi ne atic n.tanlc! dipinii KÎmnsjsi ns ’mi as jjessls îniEpiKiminte», ?iue EBanijeaia; anoi niii apsopii mdspi.iops ns’mi as ttessis imnpiKiminte, ui BÎnlSJS Kape ads'ie fpirs.ib, e.is sinrsps esle însipiinată a nese nentps dînmii sns înBijims de msmm ini de Espejji snpe a’i mstpa de alaKspije saje.— în domens.18 nalspei, aue.ts Kape adsie pisjs, cjs înssmi adsie mi pemcdisjs!— lIine ns ad- mipi aieste disnosinisni, Kape, în toali Kassa fiKifoape de pis, npodsKs mi sns ajts efeKls fiKitops de sine Kape .te BindeKi! Daps ns nslems .nsa auesis sssa:eKls fi- pi a nsmi mi ic.ie spmiloape fenomene foapte Kspioase; apitînds tots de odăii m’o pe.iajjisne intimi, adinKi mi mislcpioasi ne domnemte în- tpc zefips mi Bcjicla.ie.— Sînts o msjjiime do aptiopi mi dc a.tlc n.ianlc Kape sînlă de deose- bite scksc ; adiKi snc-ic dinlp’înse.ie sînlă de sckss.is masKSjin (aBÎndă slamine) mi ajleae tots ’ dc mc.iami fc.ts, nsmai ks oprane.ie feminine (nisli.ic, Jlinsnc.ie Natspei snde ams Bopsils mai ms.ilb desnpe aneasla,. Anoste n.rnnle d'sns fe.iă, daps kb deose- bite scskc, Ksms nols a sc îmnpesna Ka si po- deasKi npin Kidcpca no.icnsjbi din slamini în p apa nisti.is.ist ? (npcKbnib| ams apitals în nsmi- Isjs .lobii); însi aiul nsmai npin zefips, natspa a întOKinils îmiipcsnapea jops.— Zefips.ib noap- li ne apiui.te sa.to no.tens.t8, Kape Kadc din slatnina ntasKS.iini mi’.is densne în nisli.n;⁻s a- •icslopii fe.ispi dc manie.— întpe ms.itc n.iantc dioiue (.ks deosebite scksc; sînts Bcslijji nspma.iii (palmicis;. Ms.tijiinc dc aneste iijante KpesKă în AfpiKa, mai ks scaun în Ejiinls. în Jsna înf.topipei .topii, lols-d’asna domnemte sns ze- fips stnopii t:apc ia no.tcns.ib (scmînjja) de .ta sckss.is masKbjiiis mi’.ts densne ja sckssjk fe- mininii; daps înlîmn.tînds-sc atsnni t:a si se pi- dine Binlspi țapi, i;apc si apsnnc iio.iensjs în dcscplcjc 'Jc.ic nisinoasc de aKo.to, sas înlîmnjin- ds-se t;a Ni.is.tb si se penepse în Kîls si în- ncuc no.icns.is, albirii Kspma.icje fcmeemll se înlpislcazi, .nsînds pamspLic mi Lioplie în atos, întomnai t;a o amanli nape în zadapă îmi a- mlcanli amanls.tb. însi sînts a.itc ti.ianle dioiue Kape KpesKb ssbls ani, snde niii zefips-tă ns noate mKsmje Ka si .ie îmnpcsne; aiul S8b.iima natspi a în- toKinils Ka, Kînds Bine enoiia înfjopipei, atsnni f.topi.ie imens a se mimKa, spmnds-se d’assnpa - 243 - anei, amo se desfată, ini în faija soape.iBî se anponie senseje snbjă dc ajtsjă mi npin aats- topsjă zefipajBi, rsslt daviearja amopbJBÎ. Sneje din familiile anestopă njante sînla KBnosKble sbb nsmipe de Nimfe (Nenuphar); aneste nimfe sînla nimte f.iopi fpamoase ajr>e saă rajcene nape KpesKă în mizjOKBja jaKspijopă anîndă ana nap- fsmă dejinată *).— Maî este ÎnKi a.ilt n.iantt dloiuz Kape se idamt valisneria spiralis ne ispe— nite în pîspije Itajiei, în pÎBjă Ronu din Fpanija npeKBmă mi în aneje din nopdsjă Amepineî. A- neastt n.ianl’B ape sn Bpc»ă SBBjjipe janră mi în fopmt snipajt; anponiinds-se Bpemea înf.iopipei mi a îmnpesntpeî, njanta fiminint se spKt înlîi d’assnpa anei mi namai de Kîtă, Ka Kînda npinlp’o simnalit mislepioast, manta masKbjint Kape Kpemte denapte de nea feminini», kb o isjjea.it mape npîndă mi ia a se apKa mi a se anponia de dînsa, pane Bpeaîs.iă, ,a.ieaprt .lînrt dînsa kb Kape se îmnpesnt mi dani» sfîpmipea anestsî imens so.iene.iă spmals sbb BOJta nepsasi, manta fcminint iaptml se Kosopt în JOKsinija sa ssr» ant fiindă înstpninalt kb rajiisjă amops.isi, ne Kînds njanta masmint psnlt din BpeatB, pnnoalt tpistt mi ofi.iitii d’assnpa anei nînt si» nepde.— Ajte njante, upeiismă lanuiiatlus aquaticiis, nape noaptt f.ioapea jopă de dessBlsjs aneî, npin spmape nenslîndă a se stBÎpmi îmiipesna- pea seKsejopa; aini natspa a imayinată ana naos mipaKO.iB d’a tpismfa din aneaslt îmiieditape a amopsjBÎ fiiiopă el. Ja aneaslt njanlt, sck- sene amîndot npcsKa în aneiamî fjoape; înst Ksina opa st se îmnpesne în ant ? Kama st se dansnt nojensjă în sînsjs nisllisjsî, ne Kînda Bajspije fie-Ktpsia minată îjb apaniit în ant? A ntptsi aneastt îmnediKape, njanta aneasta a npiimilă din mîna nalspeî o stmiKsijt njint de *) Bcstita fjoape de ja Arnepisa nsmiti» Victoria regia itape este nea mal mape fjoape dsne ntmîn'ă, este mi ca o njanti anoasi de fa- inijia nimfejops; fie-napc din folie anostei njante (v. regia), ape o mipime d’sn stinatină; sns Konijs !de 10 ani noate sta ne o foae d’a.ie el ini foaea si» ns se niJtdie. BezI Isis No. 28. aeps KpesKtndă in fjoapea sa; ja timnsjă îm- iipesntpiî seKse.iopă, aneastt BtmiKt se mtpemle întp’snă Kitis însemnată, atonepindă toalt fjoapea Ka ninî de Kbmă st na fie atinst de ant, mi ; întp’anestă asliă de aepă mi sbb aneaslt HOJlt ț KBpioast, se stBîpmamle mistepiossjă mapitimiă ajă aneslopă njante!— Dapă înlpeeindb-ne ni- ne-Ba: temă s’a înlîmn.iată Ka toKinal în mins- tbjă IpeBsinniosă st se fopme anestă aKonepimă ‘ de aepă? De snde aneastt s.iaEt EO.itt, aneastt dejÎKatt zidipe st aiEt nstepe a jjinea rpestatea fjoapeî Kape netonlenilă este tBpme'nlatt de Ba- jsplie aneî? EsnjiKanisnea aneslopă înlpestp! j este foaple rpea, maî kb seamt nentps aneî oa- i menî Kape Bopă st esnaine ■ loale mistepilie na- j tspeî ftpt o npoBedinjjt dinint. Nsmai o inie— Liiijinnt nepeasKt, a nstslă npeBedea mi a npo- db'ie asemenea fenomene elonante, nsmai ea a listată stBîpini toate nensmepoaseje mi minsna- j te.ie efeute, nsmai kb bob e.iemenlă ama de sim- I j n.ib Ka aepsjă! 0! Aepă! Tb etntî opiijinca e- lepnt mi rmpt a BÎenei fiinnc.iopă anima.ie! Ts emti jeartiibjă Bînlapliopă Kape KonsepBt .ismea! Idelie noastpe nsmai npin line nasKB mi Kpesnă în jsmea inalepiajt! Fiindă-Kt tb .ie aî în.ies- nilă esopesisnije npin ssnete aptiKB.iate npods- KÎndă fejspimi de jiinEÎ! înst mi ssneteje neap- | tiKb’jale mi apmonioasc a.ie nissinei , aneaslt jiinst ijenepa.it înne.ieast de Ioni oamenii, a- ncasli» diiiinitate îniânltloape, aneaslt msst njint de n.itnepî ini de maiestate, este fpBKtb.iă ttă, | .iepE.ie I Ftpt aepă, o Ipislt ItMepe apă domni în .lame mi nini jsniina n’apă nstea pisini înts— nepeKSjă! Ftpt aepă, n’apă fi aspopt, n’apă fi KpenssKsjt! Fipmamenta.iă n’apă fi aBBlă KOJoape de azape mi n’apă fi foslă smendită! în fine, toalt jsmea nea fpsmoast n’apă fi ama dane Ksmă esle. Dapă aiiamă Kîndă atmosfepa pt- sfpînpe paze.ie soapejaî, alaun! tolă fjoesjb nt- mîntesKă se jsmineazt. tolă aniBepssjă se smnje de jsmint, alsnai toate fiinyeje animaje ini njanteje stuîpmesKă mlslepioase.ie jopă meta- mopfoze. Kape anin.is teatps.iă iitmîntbJM ks ne- nsmepabije imayinî n.iine de Biajji», n.il'ie de miiUKape, njine de inle.iiijînnt mi de nepfeK- jjisne, în fine njint de nemspitoape maiestate diBint! . — 244 — Jania. Esle pemapsals ki ja Kontinentsjs nsos (A- mepiKa) ne do napte jinsesKs animajeje Konti- netsjsi Benis, dap ne d'ajli napte natspa a npodsss aKO.io fopme anajoije kb a>ieste animaje ie jinsesKs hkojo, înst în dimensisne msjts mai mini, nap’ kt natspa a fiKSlS aKOJO o t'diiiisnc a a'iestops animaje în miniatspi. Ama ns risims în AmepÎKa niii jcs nini tirps Ka în Kontinentsjs Benis, dap în joksjs jesjsi risims Ksrsaps (sns jes în miniatspi) mi în joksjs tirpsjsi risims în Ainepisa Jaguarii (tirps în miniatspi): aseme- nea îmnpeqispapc risims mi ja Kimi.n, napens esisli în Kontinentsjs Amcpi'ieî, dap în joks'î e- sle aKOJO Lama. Jama seamini ms.ils ks Kimi.ia mi nalspa- jimlii de maî nainte as luasals jama înlpe ki- mijo; însi Jama este sns i,iens a napte. Jn panopls.is fopmaiiisncl diniii.iops , Jama difepi nsjiins do KimiJi; Ki'ii mi .Iama ape Kîte doi dinul inuizisi în ssss, 6 în ;koss mi kîIc doi dinjji Kîînemlî ja fio-Kapo fajKi; dap nsmipsjs mise.iejops uapiazi dsne Bîpsta animajsjsî. O mai mape difcpinjji întpe Jama mi ki- miji o risims în fopmnuisnea iii'iioapejops ; a- diKi ja Jama depcteje sînls .lir.epc, ne Kînds ja Kimiji sînts jeratc sne.ic ks ajtejc npintp’o merncpani (iiejc) rpoasi. Jama' este msjts mai miKi de Kîts Kitnija, ape sns nans mape , însi Komnpimnt» Ja amîn- doi jatspijrf saje , sns r.ols asKsnits, r.sza de ssss îi esle spinali, Jsnri mi foapte monln; speifuc sînls înrssic, asKsuile mi jsni.ii, rîls.is c- sle ssEjjipc mi jsnrs, fopmînds ks i;opns nap? ki sns snris dpenls. Kopnsjs o SKspts, pidii;ats in naptea din ’nainlc; ja mojdspi o foaplo ssi;- liipe; Koada e sKspli, nipoasi mi pidii;ali. mal ks seami Kînds anima.is.is smiui ; ni'iioapejc sînts jsnyi mi ssr-iiipi, femcja ape Kîle natps mameje (nîjje). Ilalpia a'iestops animaje esle iicpmspijc OK'iidenla.ie aje Amepi'ici inepidionajc, adiui jo- Kspije msntoase, peuî, jînri xotapsjs zinezei e- lepne, ja o îniJjiime de 13 nîni ja 15 mii ni- nioape neste niBejSJS mipii. Jama este oame- nijops din aiesle joKspi, aicea ne coi mi mai ks seami nanpa sînls JOKsitopijops msnyijops, ja noi în Espona; adiKi oamenii as aKOJO din jama fejspimi de fojoase. Sînts fejspimi ne sneno de Jame; însi este o «lipKsmstaniii nonisni tstspop, adiKi ki, Kînds jo nci;ia;emlc 'lineoa, îi sKsim din rspi mi as o deosebiți isteiisne (memtemsrs în aneasla, ki sksIiii tomnai în onpazsjs omsjsi; - anoi a'ieasta ns nsmai kt> este în Kontpa. pcrsjijops nojitenei, i;a înKi e foaplo iiiKomods mi Kiaps dspeposs ; Ki'ii snde aaisnpc snsma Jamel, npods'ie o ap- dcpe ne ncjea omsjsi mi o odoape foaplo ne- n.iiKSti. Dsne D. DoKlops do 7'schmli, esisli în A- mopiica ’icjc spmitoapo nalps snejjo dc jame, adiui: I. Jama nponpie ziși (Auchonia Lama). Ja a'icasli sucul Kans.is o mai miKs'dc Kîts ja țoale ’iejc-j-ajlo; apo îmnpeiKsps.iS Eszejops Ka nimic msstiiji. Ile or.pnzs apo nepi miii mi țapi, .iap ne Kans, neafi mi tols Kopnsjs apo nepi isnni i:a jîna fim, Kape । a;Ksm,io ja o jsnijimc i;iaps do sns ni'iiopH ini maî sine. Kojoapcn Kop- ns.ist n a’icstsi animam este opi ajr>i>, opi nca-^ rpi, opi amcstoKals nJi;s ks nerps. Dap se n- scskb mi Jamo oancinc, raJDcnc, pomionpo iivij. Eati Ksmî> so csnpimi Tschndi în panop- Is.is a'ieslst anima.is: «Este, zi'ie cjs : o npi- iiejimto fpsmoasi d’a nedea o Ispmi do Jame înKipKatc ks mipfspî tpcKînds insnițil ks smsje- ts.is jops în'icls mi maicsloss; no Kînds oi;ii jops so înBiptcsKs ncîn'ictats în dpcanta mi în stînra ; Ki'ii sînts anima.10 foaplo Kspioaso. Kînds mds itp’sns oi;icKlh! slpeini» Kape jo insnipi fpini, în-, dali toati (spma s’a pisinils în toate nipnijo mi uizitopii Jops so oslencsKs msjts nîni jo ads- m din nsos. Indianii în Amopina isECSKs msjts aieste a- nimajc, jo jcan spenijo kb fejspimi do nanrji- 10, jc atîpp.i KJonojici fpsmomi jeraui de nan- rji'iejo Kojopale, jo sipsti Kiaps tots d’asna Kînds Bops si je înnapue. Kînds o jami s’a o- stcnils mi a Kizsls îkosS, Indiansjs stinîns.is ei se KSJKi jînri dinsa, njînrînds mi mînrîind kb fe- jspimi do mînrîepi ne animajs.is ses. — 245 — Dap .Iama, ns nsmai Kt tpaije rpestmi Ka o Kimiji sas Kajs, dap Kiaps itapnea iui .iante.ie ei sînts npea Esne de mîiiKape; din ni.ps.i8 ei se faie jjesitspi foapte stimate Kiaps în Espona; uii Kiaps nejea ei e npea bbhi de lizme. II. UanaKo (Auchenia Huanaco); Kansjfi e jsnră mi tape; mssliHije sînts mici. Aiestă a- nimajs ns e domesticită în AmepiKa. III. Alpaco (Auchenia Paco). Aiestă anima.iă este nsyină mai mape de KÎtă oi,ie noastpe, rîtsj siă, de mi e Jsnră, daps totă e mal SKsptă de Kîts jia Lama, daps ejă jjine Kans în sssă în- tp’snă modă msndpă; Kopnsjă e aKonepită kb sn fejă de jîm fini, ieBa înKpejjilă. Aiestă ani- majs pândi Kudspa înui inai nsjjină de Kîts Lama; de aieea tpiemte nsmai ne Bîpfsjă msn- jjijops foapte înajjji mi idnds î.iă s’uemle line- Ba si tpieasKi în Ba.ie, atsnii ’i Kade nipsjă mi se sjiBemte. Aiestă animajă e domesteiită ja Indienii Laina (Auchenia viauna.) din Amopiita ; însi ei ns apită nentps dînssjă o issipe mi o tandpejje Ka nentps .Iama ; ks toate ieslea ns esisti snă animajă, Kape iepe snă tpaKtamentă mai BJîndă de KÎtă Alpaco. Kînds adesnapte lineBa sns asemenea animajă din tsp- ma jsi, ejă se ksjki acoss mi ns Ba si meapn mi ks toati sija ns noate lineBa si’js fam Ka si se sKoaje; kiii deBine fspiosă mi sKsini în OEpazsjă omsjsi; atsnii dsne msjte mînrîiepi noate lineBa si’js îndsnjeie Ka si se SKoaje. De aceea e foapte rpes d’a tpansnopla d’aceste animaje Kîle sns, de ja snă joKă ja ajts. Fiindă ki jîna acestsi animajă di o mate- pie foapte Băni nentps nesitspî, de aceea aă nponssă a aiaimata aiestă animajă mi în Espo- na, adiKi în ijipije msntoase npeKsms în EjBe- tjia, Asstpia, SaKsonia mu. Biitopsjă ipesse si doBedeasKi daKa aceasti nponoziaisne ap fi fo- jositoape; atîta nsmai intimă ki mat toate ani- majeje domestiie, Kape je nosedimă în Espona i — 246 - ne aș Benită din a-ite nipuî a.ie nimînts.isi; ama dap e nposani-iă kb mi întpods'icpea anima.is.ibi Alpaco de .ia Aniepiim în Espona, aa fi ks fo.iosă. IV. ViKnna (Auclienia Vicuna). Aieasli sne- Iji de .iami (nape e npezenlali în a.iilbpala fi- rapi) ape »nă «ană anrsstă mi .lanrs, «peKi.jc stas sna .lînri a.ila, sînts jsniji mi asKKjiite; rî- *8.18 e .isnră mi foapte sssnipe, Kopnb.iă e sKsplă meinspeje .isniji; ti.ini.ie sînlă mini, mai ks sea- mi we.ie de .ia ni>iioapc.ie de dindipilă; Korda e nesa maî .isnri, îmupeacsp8.ib Eszc.iopă ape nimte măslini a.ise Ka apj.iints.i8, nips'.iă Kopiis- jsî siă e jsnrs, moa.ie mi desă, d’o mipime de 2 uo-ispî, dap no iientă mi no ni'iioapc.ie din nainte nips.iă ape o .mmjimc Kiapă de 6—8 UO.ispi mi n8 o ama moa.ie, ne nspli mps.iă e snsptă mi .ia Koadi c însi mal simplă, KO.ioapea fcjjei c ra.iBcm, dap nvpirata e a.ini; oi;ii sînts înRoiniispajiI de 'icpiispi ncrpe, dap ssss.iă i;ans- J8î, naplea de sssă a rîtsJbî, naptea de sssă a Kopn8.ibi mi naptea din afapi a nmioape.iopb, sîntă pomioape. Mipimea a’ieslsî anima.iă de .ia Bîpt'8.18 Kans.isî nîni .ia Bîpfb.iă noadei, este 46 Iiojspî. Anestă anima.iă tpiemte nsmai în stape sc-iEalim mi ns e domesticită. Eati difepite sne[ie de .Iama, de aneste a- nima.iă, Kape KontpiEsemle atîtă de ms.ită a da Kontinentsjsî Amepincî o fizionomie napliKSjapii⁻, întoKinaî npeKsmă Kimi.ia KonlpibEemte a da koh- linenls.i8Î Asiei mi Alpinei o fisionomie napliKb- japii. intepesanti în desepteje .iopă; întoKmal Ksmă Kimi.ia epa sinrspsjă miz.ionitopă a.i niei- .lisaițisniî în desepteje de .linia d’Apania mi d’A- sia mici, ama mi .Iama este sinrbpbjă miz-ioni- topă a.iă niaijizaijisnii in miz.iOKS.iă nisnui-iopă aKoncpini i:s ziunzi etepne în Nuia mi în Ileps. Natspa, Kpeîndă K.iime.ic ncamiezini-ie, a Kpeală mi anima.ic naplimapc, nape fană aneste K.iime o- snila.iiepc ini de .loimilc nentps oameni. SiniLiape ks acposlate sab Ea.ioanc. (?>pmapc.) Asemenea idee desnpe mi/.i pia .isnii'I, na- niialca ini miiaiiopimea oms.ibî, m'a mlpsnsă iicnlps snă minsiă mi îndali ’mi a ucnilă o idee sizapi. Icpisi.ii, adiKi: dana sns nfsanlpons saă ncnoponită, ostenită de B'eajii, nape na si i:o- mill snă ssinidă, apă auea ideea d’a se nsne sin — rspă întp’snă ua.ionă ini d’a se îmiisnina ai;oio, în Kîlă anestă KiidaBcpă sîm,ieposă, ks nenls.iă siă desKisă si ssoape sssă în îni.iiiimca aeps.isi mi Ea.ions.is nsplînds’jă totă în sssă, nap’ ki ki- tpo nepă, Kitpe tponsjă diurnă snpe a se n.iînyo de ncnoponipi.ie nimînls.isi mi de mizepiea oa- menijopă ! lJe idee maî lepini.n de Kîlă snă K.a- danepă naanîndă a'slă-fc.iă neste KanelcJC noaslpe, nap’ ki înlpe sle.ie mi nimînl, mi ninilspijc sînue- 48Î .iei Ka.id Kizîndă nap ’ki din nepă ne nirnînlă i:a o njoaie pomii apziloape, noate niapă ne mîT— ni.ie anejopa Kape aă Kaszals sinsnidepca jsî ! Asemenea idei ncrpe smimiilitoape ’mi aă npodssă QEsepuaiiisnea .minei mi a netei mim o- ua.ie 8mn.isti kb manie ssie de mii de oanicnî! Dap no Kîndă ni’aină nfsndală că în aseme- nea niedilayisni fi.iosofi'ic, n’amă siinuils ki ] a- pilalca aeps.isî de sssă a îmienslă si mi sb- nepe, mai ks seami npodsKinds’mî o rpeslale în bpcKc. Dap că din Konlpa, Iotă iioiamă si mi ssiă în sssă. Amă npslă si fană o u.iimr.ape .ia „Mercurictf saă .ia „Vcnus'¹ saă ’ic.iă nspină ja: .isna noaslpi si das mîna sc.ieniiji.iopă (joKsito- pi.iopă jsnapi) de Kape D. Ilpofcsop Fccliner a mlisiă si noBcsIeasKi nlîtea islopiî; Bpeamă si aids dana mi anojo snii «iepx „o mîm de fepă“ mi a.iijil, rsBcpnsjă „l)penlnjii.“ Dap i;a.ions.i8 încă n’a foslă de ideea mea, nap’ ki ostenise, a apilală dopîniia jsî d’a se noropî în aa- lici, Kineziî aBspi deata snă mape rpadădeKB.i- tspi mi de ciBijiBapisne; dap d’alsncî în Koace, es- poneenil aă nainlală înlp’snă modă imensă, ne Kîndă Kinezi! aă p< masă snde epaă alsnci. Doki sîntă snii în Espona, Kape slpiră în Kontpa nporpesi- stuopă, ki sîntă peBOJSijionapi ini demoKpapl, ei sili ki mi eî însbiui sîntă upiciui Ka mapi npo- > rpesisll mi peBOJspionapi ja Kinezi, Kape aă xo- a lipîtă Ka si hb se mimce din aonă mii de ani, - - '/ — 248 — Ama dap Bornă nomeni aiii snc.ie oniieispi, Kape 'Bops apila difep.inue ks totB-iă onsse mi KontpadÎKtoape, ue se afai întpe osiicicpiae a- icjbI nonsaă KonsepBalins ks tot8.iă în fsnds.is Asiei mi întpe noi Espponeenii. Kînds noi saastimă ne linena, tpayems Ka— neaa din Kans, ne Kînds Kinezs.is sa.iBtîndă, o jjine în Kans. Noi dună amiiii aa :o dami,. dap Kinezii na se msajia- mesKă kb niiioapeac mini, Kape natspa a dipsils snopă fiinne npiniaeiiiate din seKss.iă fpamosă, mi ci înlpensinueză feaspiml de mizaoaie sapnape mi dspepoase Ka si defirspeze ni'iioapeae feme- jaopă aopă, aslă-fe.iă ki ns se mai Ksnoamte ki e ană niiiopă, niiioapeac seminîndă ks snă nsmnă mi femeea na mai noate si meapri ne dînseae. însi iib tojjî Kinezii lână aieslea, *ii fcmeiac oa- meniaopă de pîndă sc ssitspi kb niiioapeje aopă nalspaac; nsmai feteae de nosiai sînls itiznito din Koiiiaipica aopă kb nimic mamine amsiloa- pc, napo ao noptă no niiioape, nîni Kîndă niiioa- poao aopă s’a miitmopală Ksm o iepe moda Ki- nczcasKi. Taplapi Kape jokscskb in Kina n’a a- donlată niii nîni aitamă aieste rbstă aaă Kinczi- aopă în npiiiinua ijiiioapoaopb miii ne Kape Ki- nezii ac nsmesnă kb nsmipea nociiiti de „itpi- nspi d’abpă.“ în foaca dc zcslpo a snbl Kincză, (irspeazi mi aicsli «itpini d’asp.» Opiiiina aiestsl oniieis dalcazi dbiie Biiii do aa 1100 ’nainle do Ap. Kîndă albiul femeea bnsi imiicpală itinc- zesi;ă mica niiioapeac deslirspalc ini a opdonală Ka aa toali asmea, femeiao si aini niiioapeac miii. Eali ki în Kina, Kînds imncpalbaă ape snă KbSbpă, loali asmea Ipcnso si’a aii;i. Aiestă rsstă sizapă aaă Kincziaopă ncnlps abKpbpi în miniatspi, si întinde mi assnpa ap- Eopiaop mi rpidiniaopă. i>ti Boiayiop modepn a uizbIb în Kina apEopsas Mangipcrus indica (Kapo npclblindcnea este snă apnops mape) nesă întp’o oaai aBÎndă o mipimo nsmai d’snă notă. In opamBaă Kanlon sînls rpidini miii aae Kipopa sbnpafaiia nb c mai mape dc xîlă mipimea anei mese; kb toate «ieslea, o asemenea rpidinijii ape Kîte odati 15 nîni aa 20 de sneuo de ap- Eopi foapte miii mi Eilpîni. Aieasti miimopape a apsopi-iopă na sc faie de odati ii iepe o -.ibKpapo KonscKbliBi mi ncîntcpsiili în mai msale lienepajiisni. Dapă Kinezii aă destsai pindape, aieasta o nposală npin pibdapea aopă în alîta sckb.ic , neiitpa snă rbncpnă infamă a Kipaiax paijibiie îna.ili Konsisti înlp’sn Baston de eobiess. KoJcyibJbi JSf. Saca.