IIENTP8 PESnÎNDIPEA IIITIIXnE.ItW NAT6PA.IEIIH ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E. , , Ped^a,s , de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. , . ,1 _ 1 - - - - - ---------- ■ ■ - - ■ _ ■ - ... - — — Jtyo, 29. (Ansjs a.is tpeî.iea) Bskspeinti 8 ABrssts, 1858. Konpindepea: Desnpe Aepă.— Animale Acalephae.— &ns omS k’sns stomakS esipaopdinaps.— OnsepBajjisnl assnpa simțjipeî mi dspepeT. AepsjS. II. Desnpe rpestatea iui ea. as tiuitale a aepsjtsi. AKsms aBenis sb ne OKsnBms ks sna din neJe mai fpsmoase desKonepipi a.ie fisi'iei, adiKB a KsmnBni atmosfepa; dsne Ksms a fiKsts Fa~ jiiieS, Topiuejti mi HasKa.is. A'ieastB desKone- pipe a rpestBuii aepsjisi a npodsss inBenjjianea sapometpsjsl, ts.ismiiei mi a maminei nnesmaliie. Ilpin Ka.iK8.ie intima kb rpestatea almosfepei Kape anasB assnpa snsi oms d’o mBpime de mizjoKs; este de (33600) tpei-zeii mi tpei de mii mase sste de JÎBpe (fsnip). AieastB mape rptmadB a at- mosfepei o noaptB fie-sape din noi în sninape. 9e JBKps admipasus! Nsmai aepsjs Kape se af.iB în Kopnsjb nostps, mai ks seamB în nsi- mîni, sepBB Ka snS eKsijisps (Ksmnsnipe) a a- lestei rpest'Biji, anBpînds-ne de sdponipe npin rpestatea almosfepei!— Tols sns asemenea Kaj- KBJs a nposats, kb ssnpafaga rjoBBJsi nostps noaptB o rpeslate de aeps _de sns-snpe-zeie miaiapde^(sa8 11 mii milioane^) mi natps sste nalps-zeiE nii noaB de milioane AÎBpe (fBnjji). latB daps S8B ie rpestate tpseinte yens-is smanS I Sb Bedems aKsms Ksms s’a spmatb aiesle admipaBLie desKonepipi! O sb rBsims m’aiii kb eBenimenteje ieje mai miii, de msjte opi as npodsss desKonepiptie ie.ie mai imnoptante. înlp’sns opains din Ita-iia snde tpBia mapele ra.Jii.iei, tpeBsinds a se SBna sns nsns xotBpîts a sepBi de fontînB, jsKpBtopii as OBsepsals kb, nsindS în anB sns iLiindps (sns jemns potsnd# mi înrBSpitS) ini ssBijiindă aepsjis dintp’aiestâ — 226 — uijindps, ana din fontîm s’a bpKats în uuindps nîni ja o înugime de tpei-zeii ini doai de niiioape, mi nbri de nsmS mai ssss. înmtiin- gînds-se ra.ii.iei de aieasti îmnpegispapo, a- lesls oms ingeniosa a nsits îndati adcBipals-is motifs a.is aieslsi fenomens; adim, ni i:o.ioana aepsjsi de Ja mmîntB nins în Bîpfs.is almosfe- pei aBÎnds diametpsjs mipimei ii.iindp8.i8i, esle d’o rpeslate iiolpiBili înlOKmal ks aiests liuin- dps de tpei-zeii mi doi de niiioape ie iste amnustă de ani; de aieea sBEgiinds-se aeps.is sssB în iLiindps, iierpemils ki aeps.ii> almo- sfepel Kape se anasi assnpa anei din fonlîm, Ba îmninue aieasti ani în sssă nîni Ba Bcni în eKsi.iiBp8.i8 sie. Daps fiinds-m intima ki sns K8B8 de aeps este de onts sste de opt mal smops de Kîts sns ksbs de ani jimnedc, de aieea ama aflata ki înugimea almosfepei este do onlă sste de opi îmmsjgiti ks tpei-zeii mi doai do ni~ lioape, adiKi 25600 do niiioape; (înlp’ndeBipă atmosfepa este mai îna.itr, fiinds-m meprînds în ssss, nepsus se ssr.gie; daps aieasti soko- tea.ii apati minims.iti înijgimoi, adim kt> niii întp’sns Kins aepauB ns noate fi mai mina de Kîtă 25600 niiioape).— Aieasti dcsKOiiopipe a isi raxijicî a adssă o a.ili dcsKOiicpipe noate Îbki mi mai fpamoasi; adim dcsKoncpipca Ba- pometp8jsi npin Topine.ii. Topiue.ii m’a ziss, fiinda-m ana ksbb do mopKapis (npyinlă—Bis) este de nalp8-snpe-zcio opi mai rpes do i;H8 ana kbbs de am jimnedc, npin spmape sns ii- jindps d’o înugime de 32 do niiioape mină do am, ape întocmai atîta rpcElalo Kîts apo iui sns asemenea iLiindps kb mepKspis de asemenea dia- melps, daps d’o impimo de 28 desele (sas jjo- J8pi; întp’sns niiiops sînt» 12 ’/₂ degete mi în 32 de niiioape sînts 400 degete, npin spmape 28 ‘/₂ degete sînts de 14 opi mai nsijin de kîIb 32 niiioape): anoi, ziiea c.is, fiindă—ki nepus este în eiisLiicps ks ans iLiindps de am d’o impime de 32 niiioape, nerpemits ki totă a- leslă aeps Ba fi iapimi în eKsiuicpB ks sna ii- jfindps sas o Kojoani do mepKspis do o înu- jjime de 28 ’/₂ degete; asls-fe.iă e.ia a incenlala vapometps.tâ; adiKi a jsats o neam dn sliiui ks o lungime anpoane de 30 degete, ja sns Kinitîis astsnali mi .ia leu-u-auls desKisi; a ^njnjBt’o kb mepKBpis înKUzit Bine (ka si SKoagi aeps.i dintp’însBj) mi a întops geaca ks Kans.1 des- Kiss în îkosb nesle snă EopKine.18 iapirni n.iins ks mepKspis iui a bizsIs ki în geam, mcpKs- pis.is s’a ssits nîm ja o înugime de 28 */₂ degete, mi aieasti ssipe a mepKsps.i8i, în ssss nerpemits ki a fosls îmninsi nsmai npin eisi- jicpsjs rpealigii almosfepei. Snagisis rous ie se af.ii ssss în napomelps nesle mepKspis fiindă de tots rojs de aeps, se nemernic ro.liuisnea .isi Topiue.ii. Aieasti rouiiisno ns pimînea totă d’asna de aiceami mipime, fiinds-m, Kîndă ae- ps.is este smeds, n.nna do aBspi anomi, alinii e.iasliiilatea sa cape se anasi assnpa mepKBps- jsi, so miKuiopeazi uii atsnii aep8.is ns mai este în stape d’a se ssi în aieste Kojoane ja o înijgimo de 28 ’/₂ degete; npin spmape înu- gimen Ko.ioanei se miimiopeazi ks Kîte-na .linii, mai niB-ile sas mai nsgino dam mipimea kiIi- gimel ar.spi.iopi!.— Ilpinlp’aioslă Kins, npin în- mjgimea saă mdopea nicpcspiaJbi în Eapomclps, nstcină af.ia daca aeps.is oslo îumpitals ks aEspi do am saă ns, adim iialenis npencdea kb o zi mai nainte dai;a Ba li liiniis.is ssi;ată, smeds saă IIJoiOSB. Saiiicntej Hasna.i (din sckojbj a.i 17-jca) Bpîndă a înnpcdinga no i;oniicK8ilopiI sil de a- tsml do adcBips.is leopici .isi rc.ti.iei napii îuki ns Kpodeaă aieasla, a psrals no amiKBJs siă Ilepicc Ka si so spio în Bipfs.is snsi msnlo din Fpanga, K’sns Eapomclps în niîm, zinînds: dam aieasti tcopio esle ndeBipali, no Bîpfsjs msn- te.isl snde acpo.is este ssegipo ini rpestatea al- mosfepii d’ano.io esto mai mim de nîts în B.a.ie, ncrpcmils m Eapomclpsis Ipocso si Kazi; iui auia a mi foste. — Kîndă Hepiec s’a ssită mal sssă, Ko.ioana mepnspisjBi din eapomclps rndea totă mai îKosit. în liinuspi.ic noastpe sndo iuti— inga IJcomelpici s’a desBojIalii foapte insulă, s© misoapi înugiinea insngijopi! d’assnpa nir.flîn- tB.isI nsmai npin miz.ioiib.is Eaponielp8.isl. rpestatea aeps.ibi ape o mape infitijingi a- ssnpa KopnB.isi smans. Aeps.is nalpifă noastpe Îjs ibcimii Kb deoser.ili ii.mcpe, Einda-m ne amii ociiiiBits ks inf.ibinga .isi, .iGKbitopii msn- gi.iops J.inî, i;apo sînlă ofiiinsigl a pcssf.ia sns aeps mai ssegipe mi smops a.is aiejops msngi, Kîndă Bins în a.ito K.iitne mai îkoss, snde rpes- taten aeps.iBi este mai mape, ns se simts pine, ÎI Bedemă Konpinmi de neastîmmpape mi do In- tpislape; nipKsjajjiBnca sînțmjsi jops ns spmeazi Bine, ini anemii oameni Kape ns osleneas spidn- ds-se ne Bîpfspije nejopă mal înajjjl msnjjV, aKsmă, de SJMinisne, asia notS fans Ka.iea de Kîte-Ba ope în BaJe.-— Amopsjă natpiei, anesti simtimints Kape este snsjă din ne.ie mai nostie aje inimel omsjsi, îmi ape pidinine.ie saje atîtă în esistenjia noaslpi fisiKi «îta mi mopaji. Am apitată ne mape inf.tHinjj7> ape aepsjă assnpa simjjimînlsjsi iscipei de nalpie; daps ns nsmai aepsjă, ni mi nimînlsjă mi Konfirspauisnea ane- jopă, fpsmssejjea KJimci, npeKsms mi toate dsj- . ntie ssBenipI aje sonietitjijopă mi OBineispijopă noastpe în Bîpsta tinepeijil, loate anestea sîntă nimte ejemente nstepnine Kape ne alpars, opi snde ne amă afja, Kitpe natpiea noaslpi. Ilen- tps aneasta anemă mis esemnjs ki nsmai sns KÎnteKs mi sns scoks nauionajs ajă EjBejiieni- jopă (Ies rens des Vaclies) npin deoseBiteJe ssBenipi ne .ie demteanli întp’înmiî, npodbKă a- nestopă oameni Kînds sînts în jjeapi stpeini, o mejanKo.iie atîta de mape în icîts sînts sijiyi a se înloapne iapimi în EjBeijiea, natpiea jops.— în ajă 15-jea sckojs, în Tpenada (în nSnania)! Kîndă s’a KÎntată sn pomanuă me.ianK0.iiK8, nom- nsss de Maspi (apași) assnpa jsipei AjinarnEpei (nejă din spoit azijă ajs Maspi.iops în Snania). atsnni toati nonsjauisnea a fosts d’o dati issiti de njinsele mi oftipi.— O! oms sjacs, mspi- topă! Kîte-Ba inodsjayisnl aje aepsjsi îni ko- mandi simijipea natpiotismsjsî!— Daps, ne ss- Ejimi este aneasti simjjipe! Toate fanteje epoine îmi as pidinina jopă în aneasti zeeasKi sim- Cipe de isnipea natpiei! »Fiă ajă natpiei, din opi-ne natpio Bei' fi, zine sns inopajisls, ns zi- bobî Kîndă ea te seami! Ns’iji astsna speKije Kînds Kînleitsjs siă ssm în inima ta, tpi- rînds-te Kitpe sînsjă sis, ks mistepioase jeri- tspi d’o dsjneaui neesnpimaBi.il! Inima ta te Kiamt aKO.io, ds-te d’a o pesedea, opi mopi!» Afapi de rpestatea atmosfepei, aepsjă ape m’o Kajitate de e,iastiuiiate-, adiKi Kînds este jieepS, se întinde din ne în ne nînt .ia o mi- pime nemipnin ti, daps fiindă stpînss npin Bp’o ns’epe de dinafapi, atsnni se îndeasx întp’snă snaijiă foapte mină; aneasti îndoiți Ksajitate, ja fizinl este KsnosKsti ssb nsmipe de diâataipfine, (întindepe) mi icondensaipsue (îndesape) a aeps- jsî. Alai ne spmi, Kînds Bornă Bopsi desnpe BÎntspi, Boms ședea no mape poji xcoaKi anes- sti Kajitate în emipea BÎntspi.iopă, npeKsraă mi în neje-j-ajte fenomene a.ie atmosfepei, însi aini Bornă nomeni nsmai aneasta: Kîndă se în- deasi aep;jă foapte tape mi penede, atsnni se îiiKiJzemte întp’atîtă ki noate Kassa Kiaps si se anpinzi mi nimte malepiî infjamaBije. Este snă instpsmentă fu;stă Ka o mim jjeaBi de sIîkji, mi în fsnds.iă sis se af.n o ESKiijiKi de iasm; aepsjă anestei jîe:si îndesînds-se npinlp’sns pis- Binis notpiBÎlă ne raspa genei, mi îmninrînds-se d’o dali, atsnni iassa se anpinde; aneasti esne- piingi ne esnjiKi Ksmă de msjte opi, de sine se anpindă sne.ie nidspi, mal ks seami Bapa Kindă ssfji Bîntspi.ie ne.ie mai ssKate; fiindă-Ki aneste BÎntspi npesmBJînds-se ks o mape isneaji npintpe apnopi, mi neanîndă joks jisepă a se întinde, se îndeasi, se isnemle snsjă de ajtsjă, mi npintp’aneasli npesisne (anisape), npodsKă emipea snei Kijdspi anpinzitoape, npin Kape se anpindă aneste nidspi. Anoi îndali ne o ni- dspe este anpinsi, nerpemits ki BÎnlsaă din a- neasli nidspe Ba întinde foKs.iă mi assnpa ne- jopă-j-ajle uidspi. Boiaiiiopsjă Bepnie zine ki , npesmsjîn- ds-se rie msnjjii nei mai înajgi ne deose- BesKS jteapa BemvepS de geapa Kauicmips (în Asia), a Bizstă îkoss întp’o adînnime npea mape, nimte nidspi d’o nemipyinili mipime. Ks toate j kh auojo atsnni domniaă BÎntspi ama ds map în Kîtă toate nidspi-io .ierinînds-se, seminas ks Isiide.ie snsi oneană tspBspată, daps fiindă-Ki a- dînnimea a fosts foapte mape, Boiațiiopsjă de sssă n’a Bizstă de Kîtă nsmai aneasti Kspioasi mimKape lipi si aszi ne.iă mai misă sromotă.— Anoi ne Kînds Boiajjiopsjs se sita ja aneasti Kspioasi sneni, a Bizstă ki din aneasti nidspe a emită snă fină ne întp’snă miiislă a înfjinipat toati nidspea, mi toati Bajea aneea s’a înfi- Uimals Ka o Batpi infcpiiaji.— Esn.iiKaijisnea anestsi fenomenă este Konpinsi în ne.ie ne amă zisă mai sssă. Asemenea fanți Kspioasi ne no- Bestemte mi Iljistapxs.— Ejă zine ki, Kîndă Quintns Flarainius, rsBepnatops din naptea Fo- niei în Tpenia, a nililă în adsnapea nsuÎKi a nonsjsjsl, npoKjamaijisnea jiseptiijii rpenijopă, — 228 — atanii, din sromotsjă mBJUÎmeJopa de stpirtpT de EBKgpie, a Kassată Kt mal mBJjii Kopcî Kape atanil tpeneaă n’aKOJO în seopa, as Ktzsls mopiii napKt aprni. npin Komnpesianea aepsJBi s’a inBenlata mi o apmt nepimoast KsnosKstt sada namipe de TiBuiKa de eînts. Aneastt nsmnt esle na o nsnrt de metajă, aBÎndă ja o napte mi ană KOKOiuă de nsuiRt, Kape este în KomaniKaijiane kb o mamint nnesmatio. Aepsjă se îndeasă în nsnrE atîtă de tape, în KÎlă eaă se afjt aiiojo de o salt de opi mal ms.it îndesată de Kîts i;înd este .linep. Dane aneea, se aslsnt raspa nanțjeî, iui Kîndă nine-Ba, Ba st înteBainjjeze aneastt apmt, nane întp’ană inapană din ’naintea rtapei, o ijeaBt de n simit Bmnjslt kb rjoanije (înst ftpt iapst do namKt); anoi de odatt tptrîndă KOKOiiiBjă, asls- nauiB-iă nsnyei se desKide do sino’mi, isnindă în jieaBt kb o mape nstepe, mi îmnințje r.ioantjojo d’aKOJO kb atîta isyeajt în Kîtă noate omopî mal ms-njl oameni de Kîtă ană r.ionjja omită din- tp’o nauiKt opdinapt. înst aneastt apmt este mi mai msjlă nepiK8.ioast de Kîtă o namKt op- dinapt, fiindă-Kt r.ioniia.iă se sjoBoade ftpt ne.is mai mină sromotă mi • npin spmapo nimini ns \ noate iuti Ka st se ntzeasat de dînsajă. Snă a.ită Kspiosă fenomenă npodssă din npesisnea aepsjsi, ne noBestemte Il.unis mi St ^a- eoiis: adiKt Kt slalaa .iai Memnon^ SKOtea nimte rjasspi apmonioase în ptstpilB.iă soapejai Ka Ksmă apă fi saaatată ks KînteKB.iă ei, slptjanita ptstpipe a soape.isi. A.ilt statae din temn.iB.ia AbîAnie în Eyinlă, SKotea nimte ssnete ds.ini dimineaiia .ia ptstpi- ta.iă soape-iai mi seapa o Ipislt ine.iodie mi ană KÎntCKă me.iaiiKo.iiKă. Aneste statae Kînltloape aă fostă în întpa roa.ie mi KînteKB.iă j’aă npodss npin snimnapea ejasliniltuii aepa.isi ne so af-ia înlp’inse.io ja suimeapea timna.iai dimineana mi seapa, Kîndă aeps.! se ptnemlo saă se îiiKtJzemle. Totă kb aneastt KomnosiiiiBne a fostă mi .iipa do noante a .isi Daeidă, Kape, dsne tpadiijiane, Kînta sînrBpt .ia miezsjă nonjjii. Anima.ie Acalepliac. Mai toate anima.io.io Kapo .10 intimă, so soa- mtnt snije kb a.itiJie ; toate aă ouil, rapa, iii. n. .1. Aneste KsajiltijI sînlă nponpio omBJsi mi Keaps msrntel; dapă sîntă niiulo animaje înfepioapo .ia Kape s’a nepdstă toalo apme.io dc aneste i;sn- jiltjji; ns so mai Ksnoamte dairt sîntă animaje saă na; namai nipiisnistanua Kt sc iniutKt i;a animaje mi Kt aă oapemi-Kape apmo dc simnipc, ie K.iaseast înlpe animaje. Dintpo anoste ani- maje Borna nami aKsmă K.iasa nsmilt .‘leatcphae. Animajc.ie anostei K.iaso (do Kapo npezen- ttma sna esemnJB în a.itlspala firspt) jokbcsks în mape, snde notă jiBepă. Sne.ic sînlă polsnde Ka rJOBajă (sfepa). ajle.ie sînts i;a ni.iintlpa. Ja sanepfaua Kopns.isi aă Ka nimte Koaslc, snde sînlă atîpnale mipspi de foini mini Kape sînlă tolă-d’asna în mimnape; sîntă d’o janipe mcia- JÎKt mi aă K0.10pi.1e KapKaEes.iaî. De .vi ano.ie JOKapi aje Kopns-iai jopă, îî east nimte oprane Kape seamtnt kb nanr.iine. Dapă .ia a.ite.ic, Kopoaja jopă ne.iă miKă, ape ne fie-nape napte i;a o nanr.iii;t, Kape fjolcza jicepă în mape Kînd animajs.iă so miuiKt. Dapă sîntă mi Acalepliac nape seamtnt kb ană K.ionolă (i;a în n.itlapala firapt;, saă kb o niopKint de stpsrspc, adeKt Ka nimic,r>oace dc stparspi ajtlspalc .ia ana nejiimopă, Kapo este Kopua.iă jopă. A.ilc.ie seamtnt i;a niancpnî. Fie ssiicpfaiia din afapt ; koiibckse\ Kopns.iă jopă e netedă, 110 Kîndă no ssnpafajia din ntsnlpa (kou- Kane) so af.it aKOJO im nimic fipi în fopma do cpaije Kape alîpnt aiosă ne mappinea k.ioiioIb- .isi i;a snă fe.iă do rapnilapt saă opnamentă mi Kîndă anima.is.iă srnn.it. st tpară dane dînsa Ka noada dane Komelc. Kopna.iă, Ka mi rapnitapa ancslopă anima.ic, slpt.isnesKă în nc.10 mai nil Ko.iopi mi Kîndă sînlă ms.ilo adanale ja snă JOKă ne fanda.iă mtpei, fană i:a mapca seamtnt K’ană napuelă din ne.ic mai fpsmoase f.iopi. Mtpimea jopă napieazt msjlă; sînlă sne.ie Kapo sînlă namai do mtpimea snei .linii, Ba st zii;t aisiea de Btzslc ks orii roi, ne Kîndă a.ite.ie a'/Ksnră .ia o mtpime de tpei ninioape. - 229 - Kopnsaă mal tstsaops Acalephaelor seamEiiE I k’o niftie (gallerte) tpansnapinte Ka stiKaa înBE— aitE întp’o neaigE ssngipe mi smn.istE KsanE de mape; Kîndă Jie SKoale 'linc-ca din mape, se tonesK» Kspîndă în aepă. Nsinaî nsgine dintp’- înseae aă Kâ sns feaă de KpeastE sa» nEBEze. Fiindă-KE aieste animale IpEesKă maî kb seams în fsndsaă mipel mi se apEtă papă aa ssnpafagE, anoi mi Kopnsj» aopă fiinds foapte deaiKată mi nenstîndă si se nistpeze în snipts nentps esaminapea Kopnsjsi aopă; de aieea mi istopiea aopă a pEinasă nsgiuă kshosksIe nînt aKsms. ' Ks toate aieslea, se mtie aKbmă kt. Kopnsaă aiestops animaae ns e ama de simnas npeKsms îmi i- maginE sniî. Eae se ns- tpesKs de nemte, de paii de mape Kape ae Ears în rspa aops, Kape este opi o simnaE KpEnEtspE, opi o rspE nepfeKtE ks ssze. Din rspE, aaimenteae meprs în stomaKsas aopă. Daps sîntă Acalephae Kape n’aă rspE mi eae npinds aai- menteae ks snă feaă de fipe, roaae înEsntps întoKmai Ka liaindpî; ks aieste fipe, eae npindă aaimenteae aopă, ai ssr SEngeae mi ast-fea ae mEnînKă. 8neae dintpe aieste animaae aă în Kopnsas aopă sns fea de sistepie în fopma snei nîanie snde nEstpeză ans. în aieslă aoKă pEinînă mi pEmEinigspiae aaimenteaopă nemis- tsile, sape d’aKoao sînts îmninse nstpe sneae rsspl mi d’aKoao afapE din Kopnă. D. Ehrenberg npelinde ke a mită Keaps okîî aa sne.ie Acalephae, dap Dr. WilI npetinde ke a rEsilă Keaps sns oprans nentps aszipe aa aieste animaae. Ea îhke maî rasată: as desuo- nepită aa aieste animaae opraneae genepagis- nei masKsaine mi femenine mi ke Keaps aieste animale se îmsagesKă npin ose. IlinE aiiî a- leste animaae spmeză aegiae genepaae aje na- tspeî, domnitoape în pernsas animaaă. aiiî mi o lipKsmstangE esiengionaaE aoKă Ka aa leae-aaate animaae Dapă este j țoape adeKE în nsisaă Kape namte s^aniEnE totă-d’asna nnpiniiijops șei, aa aieste"’ânimaae genepagisniae ns se seamnnE niiî de Ksmă mi nsisaă Kape easE dintp’snă oă, noate se ns seamene niii de Ksmă nEpingiaopă seL Asta este o lipKsmstangE foapte naptiKo- aapE mi foapte pemapKasiaE în pemsaă animaaă. Acalephaele noate se se mimie kb o mape isgeaaE în toate dipeKgisniae; mimKapea aopă se spmeazE npin KontpaKgisnea msuiKiaopă Kape ae aă înlOKmaî Ka aa animaaeae ssnepioape. Msate snejje de Acalephae as nponpietatea ke asiesKS din sine noantea mi KonlpiBSesK npintp’~ aieasta msată aa fenomensaă asiipei mnpeî (eezi Isiss No: 27.) O lipKsmstangE maî ks- pioasE este ke nponpie- tatea d’a asii deninde de Boingeae aisepe a aiestopă miii animaae; Kîndă bo— esKs, asiesK; Kînd ns bo- esKS, ns! Dapă mi nada— Beph Acalephaelor mopgi asiesKă, însE asiipeaaopă se deosesemte de aieea a Acalephelor nie, în aieea ke Acalephaeae sie apsnKă pazE d’o asmins Bie ne Kînd aa leae moapte ns rEsimă aiestea mi ns KontpiEsesKs aa asiipea mEpei. EalE sns eșemnas de animaae miiî foapte Kspi- oase în msate Kinspl, fie în fopma Kopnsasl aops, fie în feasaă tpaisasi, fie în fine în npiBiaegiă Kape as din NatspE d’a fi fiinge asminate, na Îiike ke as o BoingE aifiepE; Kîndă Bops, asiesKă. Msagî din «al nomlpiî» aps dopi se aisE sns asemenea npiBiaegiă anoî eae asmineză ns nsmai în asmi- natsas seKsaă aas 19-aea; ml Acalephele epaă fiinge asminate Keaps în neaKspî Kînds noi oamenii epamă înKE foapte «oBSKspi.» Sneae din aieste animaae as npiimit nsmipea de Medusae ketî Bedepea aops e ama de nizape mi fspia aopă seamEiiE ks mepniî în Kîtă adsie aminte Bedepea Medsseî din Mitoaogie, Kape asea nepi de meapne mi a KEpia Bedepe snEimîntE- a fEKStă, ke oamenii s’aă înKpemenită în- tp’adeBEps mi s’as fEKslă netpe. Sînts feaspimi de Meduse din Kape apitEmă aiiî sna. - 230 — Sirâ oni6 ksitfj stoniakb estpaopdmaps. întpe fenomenele eslpaopdinape, ic istopia nalbpa.n ni ie npili în panoplbjă snopa oameni d’o finlspi fiziiî’B estpaopdinapî (npeusmă spiaiul estpaopdinapî, Eondoil foaple miii, sas oameni mînuiqiomi estpaopdinapî); întpe lonte aneste fante, ziuemă, firspcnzi în pîndsas d’întîia istopia fpanuezsJBÎ /•w/h.'? de Fid'tise nisustă în ans.iă 1754 .lînri Paris. Eali istopiea aieslsi oms. E.iă a netpeuslă o napte mape din Bieaija sa OKsnmds-se k’o .isupape rpea, adeiti psnîndă nelpe .ia Kapiepiie de Montmarlre (.lîtiri Papis); în aieslă limnă, din întîmn.iape, a fosts uenială .ia o nsnlT> ie s’a spinală întp’sns sală snde lacque anca nifi.ipi amili mi snde epa rine in- zsts nentps lipea sa tots-d’asna bcsc.ii iui a- mszanli. .'Ia aieasti nmili, KonBÎBii as jusimlă fejspiml de n o nepcue de Kippî de îkoks fipi si .ie moaie maî nainte ks siisnn. din T8pi; a.iti dati a înripilă moapeui aiul (din Afpiua) nil, Kape aă dinul maî abKspipî dc Kîtă moape- qii nostpii; nsmai odăii snă moapeqe ’.iă a insinuați .ia r.azi Kîndă a spală si’.iă nsic în răpi; a.ilininlpe.iea n’a mijită niinÎK». Bpanica, uîls de mÎKi oslo, ape snă «liouă tape mi mape ne .lînri mipimea el: anoi ape mi riape foaple asKspile; u« țoale aiestea, laequc a înripilă de ms.ite opi epicii nii. De mB.itc op! lacque a înripilă paul nil mi piinipi nil, anol fiindă-ki a- qeslo anima.ie aă o oieape tcnaqo mi ns mop în— dali, de aneea Tacquc a simpită 0 opi, doi dune ne .ie a înripilă, K8ină s’aă n.iimBală în ispta.181. Dapă Kîndă aucaslr. ininumpo n’a Bpslă si înue- tcz.e îndali. alsnul lacque omoapi anima.ie.ic nil din Bspta .181 npinlp’snă naxapă de sniplă saă dc pomă lape. Mediii! supe aă esnminală rîls.iă aueslsî omă, ’.iă a nsilă mai .lapră de uilă 0 ociinsită; daps aueasli .iippimc, aă zisă, ns noate si es- n.ii'ic .isi.pspi fiKslo de Kilpe aieslă omă, ks slomaKs.iă siă eslpaopdinapă. Dapă ks toate aiestea, lacque Falaise ns epa mîiiKi'iiosă Sn simps OBiunsilă. Ilofla .isi de miiinape ns epa deosecită de mape. Ama daps ns uitipimca deosebiți, ii Ksa.iitalea .iBKpspi.iopă •ie a mînsală a fostă de mipape; mai K8 seami, ki aieslă oms în uspsă de 1118.1 pi ani mi ks ast- fe.iă de tpaiă, ns s’a EO.miBilă niii odati. Anoi iapă epa de mipape ke anlinaliea mi asepsisnea, Kape opi-ie omă apă anea d’a nsne în rspi — 231 - asto-fe-is de 48Kps (moapoul uit, pa‘il bîi iu. q. 4.), 4a e4b aueaslE anliualie n’a esislals; din uonlpa ns aBea ni'ii o SKÎpEE nii ns ’i-a Kostats nirniito d’a înriiji a'ieste 48KpspI sKîpsoase. Nsmai atîtea fEuea e.to nentps în.iesnipca diuestisneî sa.ie, ke a besIs nsjjins iui în toate zi.ie.ie fE'iea o mi kt. ruimisape snpe a mistoi JSKpspi.ie Kspioase 'ie a BErats în toate zi.ieje în stomaKb.is .isi. Ja 20 Aurbsts ansjs 1825, laeque Falaise a dals o mape penpezentaijisne a aptei sa.ic nu- intea snsi nsBJÎKs mape, snde epa de fa^E mi mai nis.ini Anrjezî. Atsnni sns anr.iezs a în- tpeBats ne laeque dara aps fi în si.ipe se în- rijiE mi qeasopni«8.i 48i d’asps ? Ja Kape laeque pEsnsndea ra Ba se buze mipimea ueasopniKbâsi: daps asia laeque .i’a .isats în mînE iui îndatE 4a mi înriyits îmnpesnE ks janps.is. Anr.iezii, be- zînds aqeasta as pEmasă ks rspa rasKatE; ms-ite 0BsepBa.uism assnpa c b'nS fiziojors anrjezs ansme Dr. Carpenter iioiîestemte, ke a bezsIs sns sizitiS Kape, ks.i- i.înds-se întp’o noante fpirspoasE de iapna jinrE •snii i.snlops, a adopmits aK040 nînE dimineajja atonul si;8jînd8-se a bezbIs: ra anii niuiops (nape a atinsa ne Ksnlops) epa apss .ia rapesnl iiîhe jia rapide; nesle 14 ziae, auesls oms a mspils de KanrpenE. Aiql, ziqe D. Carpenter, .linsipea dspepel epa Kasza mopuil a aneslsi oms iui în— tp’adeBEpî; Natspa ne-a dats simuipea dspepel i;a sns fe.iif de monitopS sas semnajis, Kape ne Ecstemle de iiepiKO.1848 Kape ne amepinjjE. De irieea, pczidenjxa dspepei noaslpe pezidE nsmai ne mapiiinea Kopnujisi noslps adera .ia peyisnea blide esle esnsss .ia fe.ispiini d’ataKspi nepiits- jioase. De a'icea, ne.iea noastnE este oprans.is mai simuitopb nentps dspepe de kî!s intepio- ps4ii Kopns-isi noslps. Kînds se taie ni'iiops.i Biisi omif, qea mai mape dspepe ssfepe c.iii. .ia tEiepea ne.iel, no Kînds tEiopea msuiKi.iops (uap- nea pouiie) c nsipnii dspepoaSE. O a.ilE uip- KsmstanijE pemapnabiiE este, ke oprane.ie 'ie,ic mai noHije Kape .10 iiosedEms, adera- icpeopii mi inima ns sînls simjjitoape. In limns'.is pcye.isi Carolus I, a IpEilii în Anrjica snii iiom.is din Kasa Montromepl Kape asea în nents o fisls-iE asls- fej» ke s’a bezbIs ne din afapE Ksms inina .isi Eate; s’a nststs nsne mi mîna okmo. ’țe.îespsaS din dame Kape aif fosts do fajjE, ai* îmieiislb sE fjiiie mi ss stpiije, ne uînds ajijl EEpnaiii as a- n.iasdato ks fpenezie. Aszinds aqeasta, as senils ms.ini aiir.iezi 4a laeque i:a se’jb BazE. EaS atonul s’a ofepats ra ea peneta aqests esnepi- inents, însE niminea n’ansls Kspaijis a pisKa qea- sopnÎK84b ses. Daps sns Jopds a nporissb 4bl laeque i;a se înriijE bskeijI de 5 fpanul. laeque a npiimits mi aueaslE npinsoape iui a înriijilK tpel-zeui d’aqesle monede sna dsne a.ila ks o mape îa.iesnipe, napra aiBKÎnds-se mi totS qe~ pînds mai ms-itS: a'.snui Jopds.is ’iul-a 4sat§ seama mi a bezsIs ke, ks snii stomaics Ka a.i8 4sl laeque, aqeea Kape aS vani ns ipesse se rjsmeasKE. Asems bisjbi oameni Kape mEnîm;S stapea aatopa, daps esle aiul sns oms Kape întp’ade - iBEpii a mîiiKats nanii a4topa. sinijjipei mi dspepel. Dr. Harvey a furai» atonul ks dînss4s esnepi- mente în npezenjja peije.isi. Kînds auests nEti- mains înindea okîI, atonul a nstola qine-Ba se a- linra ks- dei,iels.is ne inima .isi (nsmai Kînds n’a atinsa mi ne.ic) mi aiesls oms n’a simjiits ni- miKb. Ama daps. s’a apElals npinlp’auests esne- pimenls mi npinlp’a.ile asemenea ke inima noa- slpE, anesls oprans 'icnlpajs a.is sicnei noaslpe mi ne nape uoeyii ’.is iipiiiesus na iziiopsjs sim- qipel; ra lOKinal anostii oprans, zi'icnis, nsc sim- jlitops nentps dspepi.io fizi'ie, qi nsmai nentps dspepea mopitiE. Daps mi irpecpii, a'ieste iz- Boape a.ie rîndipi.iops noaslpe, sînts nesimjiitoape iienlps dspepi.w fiziuc. S’a fEKslli oiiscpBaijisni ke s’a lEials csrani din xpcepil snopa oameni aBÎnds pi>iil adîn'ii .ia Kaiiii mi a'iemtl oameni n’aii simqils ni'it o dspepe .ia aucsle onepaijisnl; sa Îiike, snii as nopisit în limns.i onepajjisnei ks me- diKs.ig, napra us se spma iiimiKS ks dînmil. Asemenea qipKsmslanjja uspioase FEsiniS mi 4a oprane.ie, simijspi.iops noaslpe. Kînds a- lințic qine-Ba okîs.is nosîp;;, niEsapif nsmai ks sn fs4rs, sinininto o dspepe ncssuopiai.i.ic, daps 0- Ks.iisto.is ia iLieona în mînE, o înloapue mi ue- timams.is ns simte nini o dspepe. Meincpana (iie.iiya) foapte deaisatE iismilE Retina, nape se af.iE în' fsndsaii ouisasl noslps, este alîta de sim- yitoape nentps imupesisni.io .isminel mi tols d’o dalE foapte nesinmitoape nentps dspepe.te mo-r — 232 — Kaniie. M.ugendi a tiiats ks sns ksjjîIs, Retina animajejops bî! mi aieste anima.ie n’as apitats niii le.is mai niiKS semnS de dspepo. De aicea, Kînds dims Ksisa o najmE, e.is «Bede slcâe» Ksms ziie npofiepas; keiî o joBipe ks mîna ne RetinE, ns npodsie a.iti simnipe de Kîts Bedepea jsminei sle.ie.iop8. Este sns Bepme Kape se apatE ne KÎmns dsne n^oaie (iombiic). Aiests animais e foapte fo-iosilops nentps Kîmiis.is d’apitspE; înst esle BiKtimt nentps Eine-faieplie Kape ne faie; kliI fie-Kape anisape de nisrs, taie msjijiinî d’aiemti Bepmi. De aieea fie-Kape uipan» a nstals Bedea kb, Kînds laie sns asemenea ,iim- npiKS în don, ke fie-Kape ESKatE sa.ilE ks sns fe.is de snasms; însE aieste sE-itipi ns sînls npodsse npin dspepe, keiî o îKsmEtale a snsi animajs ns noate se simit niii o simuipe de dspepe. BpoasKa, Kipia s’a tEials Kans, sa.ilE înke ms4ts timns ks niiioapeie; o inseidE nsmiti Mantis religiosa (cB.iaBioasi) pinemto nc oms ks niiioapejie ei, miKaps kt. îi s'a liints Kans. Kînds se taie o jiniloape în doi, fio-Kope U'S- mitato noalE în ant mi sns asemenea anima.!» le’i Jiinsemle Kans mi noada, noate st. tpicasKE înKi jsni întpeții. O a.ilE sepie de oi;scpBaiiisni se panoplE Jia Kpemfepea nipjji.iops ncpdslo a.io snsi ani- mai». Ama s’a obsepBals ki snsi Bepme, dsne ie fi s’a liials nans mi Koada, fi as i;pesi;sts din nos; a^ti dali s’a fiKsts din doi JKsmEtEjji, doi Bepmi înlpeții. Daps ,ia sns a.its Bepinc (nsmils Lumbricus variegalns) s’a OBscpBats ke, dsne ie ’js-a liials în 26 ebkejiI ; neste nsjjins, dinlpe aieste 26 ESKiui s’a fiKSts 26 do a- nima.ie înlpeijl. Asemenea a apilals csnepiinya ke o jinitoape Kînds ssție sinuc, noate iine-Ba s’o laie în doi ks foapfcic.io mi jinitoapca tots ns Ba înicla si ssri, din Kontpa ssiie însi mai sine, Ksms ziie nonsis. Este înlpe inscide sna nsmili Libelula sas «Demoiselle» Kape ape 12,000 de ok! mi ape famtatca papi., ke noate si. sr.oape nainte, îndtpils mi .ui o napte. Aiests anima.nî esle ama de mînKiiioss în Kîts Kînds îi anponio ii- ne-Ba niiioapcje Kitpe rspi, anima.isjii ’mi nu- nta sinrspi; niiioapoic; ks toate aiestea, s’a OBscpBats ke dsne io aninia.is.1» ’ru-a msmKiils niiioapeje, e.is spmeazi zbops.is .isi Ka Kînds ns’î s’aps fi înlîmn.iats niniiss. Asemenea s'a Bizsls în Ko.ieKjiisni de inscKtc, ke sne.ie Kipi- Ksme piniloapc, dsne ie îi s’a înnspits Kopns.is nsinds-je ne aie, tots ai. spmals pinipea .iops mi as mîiiKals Kamapazii ,iops. Asemenea s’a ObsepBats ke snije Kapassme din .isna .isi Mais, Țimpits în Tinorpafiea dsne ie nasepue ie as skosS mageie din Espti, tots sumai ks znopsi ,iop persiat; asemenea fan a.mineje, Ktpopa s’a psnts Espta întpeari; aieasta i se OEsepBt mi ja snii nemți. \ Ama dap» Bedems ke Natspa n’a îmnipti- mils toate anima.ie.ie ks o Kitiiiime eKsa.il a simifipei dspepei; anoi fiinds-KE sKons.is simni- pci dspepei esle d’a HEStpa anima.is.i8 de nepi- Ko.is.i8 Bieiiei, de aieea e înBedepats ke ja sns animai» .ia Kape aiests nepiKOis ns esisli, niii dspepea ns esisli. în yenepe: ks Kîts sns animajs este mai înye.ienls, ks atîts simjiipea dspepei este mai mape .ia dînssj8; aieasta o Bedem Keap .ia om»-. Konii a Kipopa inle-iițieniji esle nsijins desBOi- lali, simt» mai nsuini dspepe de Kîts oamenii mapi; de aieea Konii noi» si ssfepe onepajiisnl xipspriKa.ie, Kape oamenii mapi asia ,ie aps ss- fepi. Noi oamenii nil, ns mtims dam aKtsas mop- H'ii este însojiits ks atîla dspepe Ksms ’mi inia- yini ms-ijii. Kni .ia ms-ipi, fpiiîa mopjjii, ns e a.its nimins do Kîts fpisa snei dspepi foaple mapi. Daps Bedems kt. mB.ijji oameni mops fipi si aici nainte miuapă sns minsts dc dspepe, npo- Ksms aici ie mops d’o anon.icKsio, sas de psn- tspa inimci .ia Kape moaptea npoBino întp’o se- Ksudi mi fi.pi niii o ncslo. Asemenea ns mtims a nc csn.iiKa: de io i.pealopsa» jsmei a pisnîn- dils alîls dspepo în pornsAS animajs ? lIine-Ba, nape a oBsepoat» nanii» Bs.ilspsjs omoapi Bpania Kape anpins’o; irnin fi psiio nencao sna dsno a.ila no Kînds BÎKlima slpin mi ijini de dspepe, ns- Icms st. no înlpcDim»: do io atîla dspepe în .isnic? însi aicea Kape n’o mtims noi sine es- n.iiKim8, noate si fio csn.UKaEi.18 nentps o fiinjjE dinim. mai ssnepioapT. mi mal înue.ieanli de Kît noi; atîla nsmai mlinis r.ino ki ssma dspcpi.iops Kape esisli în .ismo înlpe oameni, o ms.ils mal miKi de kîIb ssma Eine-faicpi.iops Kape simjji- pca dspepei adsie oameni.iops, opi Ka neslito— ps.is nopîKo.isJsi do Kape cjo îi SKani, opi npin simjis.is lui'iepci i.apo npodsie îniclapca dspe- pci. Kînds SKO.țapii .isi Sospalo as intpats în înKisoapca .isi In zioa mopjjii saje, e.is jea a zis.¹;: «Domni.iops, simt» aK8ins o nJiicpe ne- snssi., Ki.ii ns nstoiii st. bt. înKinsijji njiiepea ie sns oms apo KÎndi» îi ia iino-Ba .lanuspiae do feps din ni'iioape.io sa.io Kape ’.is-a stpînss atîts timus.» Eali ke aicsls fi.iosofs a nslsti. se fe- scasKE Kiap» în dspepe, sns izBops de n.iiiepe mi înlp’adcBEps, dspepea mi ii.mepea sînt» doE idei Kope.ialiBc, adeKE sna ns noate se esisle fEpE a.ita, InloKmai Ksm ns noate se esiste zioa fspi noanle, sas .ismina fEpE snwpE. Ko.ieui».i»î Sf. SaBa.