JURNAL IIENTPB PESnÎNDIPEA lUTIINgEAOPS NAT8PA.IE UIIESAKTE, ÎN TOATE OASEIE. I il Pcdii,ieat8 I . de PROFESOR DOCXUR "lULIU BARASH. _____Jfâ 28. (Ansjs ajs tpei.iea) Bskspemti 30 Isiie, 1858. Konpindcpea: pesnpo aeps mi pejaipsnea sa ks noi.— 8n$ dpesxtopS de «al.— KoinsnÎKaQÎsnî niliiniiifi’ie nM Desnpe aepS mi pejajjiîmea sa ks noi. Tpei filosofi antiii: AnaKsimandps, Dioțien mi Apxijes as penpesentată aeps-tâ Ka sns npin- nină zeesKS. Este întp’adeB’sps o adînKTt idee înlp’a’iesls sistemă; fiindă-Kt adeBiipatsJă Kpea- topă ajă jsmei este neBîzstă, întoKmai Ka ae- pSJă, iui este KsnosKBtă nsmai npin Biaga Kape o înssfâi ini npin faiepea de sine Kape o pe- Bapss npetstindenea. Aepsjs este nspt'Btopsjă ssnetsjsi; npin e.iă aiKsnije în speKije noastpe r.iass.18 dsjue ajă s- nei fiinjje SKsmne, mi nsmai ejă ape nstepea a KomsniKa ideijie Kape sînts Btpsate în sînsjă stă. Atmosfepa (aepsjs) Kape -ne înKonțrispE, este sinrspi isBopsjs noeziei mi ajă eJOKsenjjei, ă- lestopă doas sopopi, stp'E.is'iinde în jsmea mo- pajs; e.ie ns noate manifesta snj'endidt .ismina jops, fipi esistenua almosfepeî.— Fspi nsuins aep§, ahînds-se întp’aue.ia Kape Bopeemle ani întp’a’iejia Kape asKSJli, .ismea apă pimînea sspdi mi msti. Simiiimînteje ueje mai înajte^ imnpe- sisneje ne.ie mai dsjii mi ssBjime, aps fi pt- mass nentps noi o simijipe neKsnosKbti». Dapă aKsms, ks aepsjs Kape ne înKohijisp'B, natspa ne a dfcpsită faKS-itatea KomsniKanisnei ideliopă noa- stpe; ne a îmnstepniqits de a.ie SKOate din fsn- dsjs inimii noastpe Ka dintp’sris isBOpă neKonte- nită mi aje Bipsa în jsmea estepiopi. Tlpin aepă, âdiKB npin TJasă, ideije se suimEU în Bopee ue se asdă; anoi aneste Bopse eminds din rspa snsi oms mi KomsniKÎnds-se ks aepsjă, sînts în — 218 — stape d’a npesenla în imaijinajjisnea 8n8i a.ilb oms, ic.ie mai eorate laE.iospi a.ie nalspei mi a zsrpsBi în snipits-is stă siene infinite aje seKO- jiejops tpeKsle mi eiitoape. DaKE eoims a asea o idee în ue Kina bp- meazx KomsniKajjisnea ssnelsjsî în almosfepx, se OBsepBMis imnpesisnea ue fa'ie o niatpE miKE ie o apsnKEms întp’sns Jai;ă. Bedemă ke ds- he ie niatpa a atinsa fajja anei, îmnpeijispsjS netpii îniens nimte ta.iazspi polsnde Ka nimte nepiispi a se spua, a Kpemte mi a se mxpi din minbtă în minsls nînE Kînds se faiiă neBEzste, tots de odatE KomsniKîndă imnpesisnea nctpel nînE .ia uc.ie mai denEptale alome a.ic anei. întp’anests nins, ssnel8.is npodsie ta.iazs- plie aeps.isi nap'', îmninrînds-se sns.i ne a.itsj, aatsnțje nînE .ia spcKÎJO noastpo snde SKoale simjjipea aszipei. Ka se no înKpedinjjxmă ke nsmai aeps-fs este mizjoiitopb.ib KomsniKEpil ssnets.isi, este deslsjs pess.italb.iB snsi esnepitnînls FekbIs ks o maminE nnebmaliKE (Ja rnachbic pneuniiiticjuej AueaslE maminE ape sns KananS dc sIîk.ie. Aueslb KanaKs ro.iindb-so de aepă, iui¹ naindă înlp’însbJB sns opojop s, i.îtb dc tape se salE a’iesls opojoyis opc.ic sbr>tă a'iests nanaiis, ne Boms înKpcdinija ke n’o se n?;tcms aszi nimirtf dinlp’a'icaslE cxlae; întp’adeBxpă o se nedems V0K.an8.ib r.Etîndb, daps sanelb n’o se abzimă de .sok.;, fiindb-KE -linscmtc aepbjă dc ssb Bananii, r.Nlea se ne Koinsni'ie a'ieslb sbncts. întp’o mape tE'iepe am8 fi fosts noi oame- nii osîndini, dana nimînls.i» n’apă fi fost» îm- nEpiEiuits de aeps! Se nc înitinsinis o Jbino în ii-iîna sa mimnape, daps în Kapo se domncasKE Mea mai adiniiE tEiepe! Ni s’aps iiEpca ke a- MeaslE ,i8mo seaniEnE mai mb-ită ks o adsnape de fantome. AueaslE s'ienx apă fi «na din tojc mal înfiopEloape! Fiinds-KE aeps.is este mizjo'iilopb.ib mani- îeslajLjisneî sbnelB.ibi; do a'ieca se înjic.ieye ke aepsJb bnde este mai sbEjjipe, ano-io mi sbne- tbjs se asde mai s-iasă; din Kontpa iapEmi, bnde aepsjă este maî stpînsă, adiKE mai rposa, aKo.io mi sbnelBâb se asde mai tape. A'ieaslE leopie este adeiiepitE mi npin esnepienjjx. tfpKînds-ne în Bîpfsjs buși msnte snde aepbjs se pEpemte, □KO-io o se Bedems ke mi sbnetsjb so B.iE6emteț noIpiBils kb înEJjjimea Bîpfsjbi. FisiKb.18 Saiisute a sxoEozits sns nisto.iă în Bîpfb.is mbnte.ibi Mon(r,.ianK (sejă mai înajtă mante din Espona) Ja o înx.ijjime de 10000 niuioape mi a aszită sns sromolă foapte mină Ka Kînds s’aps fi fpînts sns Bastonă.— Din Kontpa, KODopînds-ne în nemtepî sas în nsybpî, sas în- tp’ajle asemenea nosinisni în adinuimea nEmîn- tb.i8i, snde aeps.is se înrpoaiuE, ukojo mi ssne- lb.is Kpeinle ks o nstepe mape. în IJepmania .lînrE Fs.ula este bus nsiiă adînKb Ka de tpei ssto dc niiioape; Kîndb 'linc-na apsnKE o miKE nialpE înlp’aucslă najib, esc d’aKo.io snă Sbnelă foapte tape, nap’K’apă fi do Kîle-na tsnspi s.io~ Bozite.— Ho temcib.18 aicslbi npimiins, s’a in- Bentată instpbmcnlb.is nsmits nsptvlopsau ssnets.isi {potle-voixj Kape nc înjespemte a aszi ană ss- nelb sas snă r.iass a.is snai oms nînE ja o de- HEplapo do o acbmEtale nomlE ; daps întp’ade- BEpS aucaslE iiiBcnjjțiBne ns esto noaE, fiinda-KE istopica .ibi A.ieKsandps 'ic.is mape nc noBes- temfe desnpe Bcslita sa tpîmi;iyE npin Kape îmi stpîmjca apmia sa pisinilE, dîndsi opdinc.ie sa.w k’biis masa atîta do tape, Ka Kînds apS fi fostă ::p.ictb dc Isnctb. Daps 'ic.ib mai admipa- Bijb inslpbmcntb de a sKoalo sbncle, este r.iasb.ib omcncsKB. în adimiimea rîtbJBi sxă, se af.iE d’asbiipa n.ibmîni.iopb snă aKoncpiiuă în Kapo se af.iE o KpEiixtbpi i:apo se noate .ixpiji mi stpim- topa ; npinlp’a'ieslă mcKanismă, r.iasb.18 omencsKb so shiniBE sbinjiinds-so mi înrpominds-se. De- snpo aieaslE opranisanisno dc tots admipanijE ai'ii ns nstcinc nopsi mai jns.ilb. fiindS o pamspx din sfepa Anatomici. Modspue npin Kape so KombmuE sbbcIb.iî', nc esn.iiKE fopmajiibiica ansi eno5. Kîndi; ta.ia- ze.ie acpb.ibi rxsesKb o iicdiiix, snpe esemnjb, bnii iixpclc; atbii'ii se pxsfpînrs mi se întopiiă înanoi .ia jokb.ib dc bndc as emită. Kaso.io eo.i- tilo în fopma suci ciiiise sos a ansi os, aă o Ka.iilato deosebiți; adio întp’a'ieaslE eaiusE so af.iE dobx nsnle foKo.iape în Kape doi oameni noate se stea Eopr.inds anb.ib ks ajls.ib fxps ss fie aszijii de 'iei-.i-a.ijji ne s'apb a£ia kb ei în KasE. A'icastx îmnpeyibpapo a dată jok8 snei aneKdote foapte opiijina.iE. întp’sns opams din Siuiiia. a.râ Kxpsia teninJB n fostă Bo.itită în — 219 - fopma snei ejinse; înlp’sns.iă din foKoJapeje aiejei ejinse, apxiteKtsjă dinadins» a auiezală sKasnsjs de mipfspisipe (isnoBedanie), ne Kînds în «ie.rb-.i-a.it» foi;ojapă se afjaă nimte snioni nape, în timnsjă mbplsp'isipei asK8.ilîndă toate seKpeteje oamenijopă Kiaps mi în Kontpa jegei Kpemtinemti, se nesteas adoa zi toate în ns- BjiKS.— 8nS ajlă fenomenă asemenea Kspioss ' în npieinija eKosJsi, mimă mi în msjle neinlepl din Espona. în aneste JOKspi se asdă îndoite, întpeile mi Kiaps îmnbtpite OKospije snsjă dsne > ajlsjă. Jînrb Miiano este snă Kastejă (na iată) în Kape venă mai miKă sromotă, npoisie snă koii ieplă apmoniK». Anostă ei;oă apmoniKs esle npodssă din dot desnipijilspl Kape întp’adinsă sîntă nsse nentps aieslă skohs ks o deosesits nponopjjisne sna în dpentsjă ajliia, tonmai na doab or.iinzl nsse sna în dpenlsjă a.itiia aBÎndă întpe dînse.ie doab Jsmînhpi anpinse Kape, npin Kinsjă pesfpîngepei pazejopă jsminei în orjinzi, îmsjijesKs nsmeps.18 jsmînT.pijopă nînb ja snă nsmbpă nembpginilă. Isijea.ia ssuelsasl esle Ka.iKs.iatb. Illtimă Kb întp’o seusndb e.is a.ieaprb 1075 de ninioape (saă 360 de slhiavini). llpintp’aiesls mffl'Gtcs nstemă iuti tots-d’asna denbplapea Isnelsjsi de Ja noi, fiindă-Kb tsnetsjă mi fsjgepsjă easi. îmnpesnb înlp’o seKsndb din sîns.iă nsopijops din Kape so nasiis;. dapă fiindă-Kb ssnetsjă ts- nelsjsi inepție ms.ilă mai în'ielă de Kîtă Jsinina fsjgepsjsi, de aneea tots-d’asna aszimă tsnetsjă msgindă dsne Kîtc-Ba seusnde de Ja apbtapea fsjgepsjsi. Dapă mi nsjssjă (nîna) snsi omă în Bîpslb, sale în genepajă odalb înlp’o seusndb (anpoane): de aneea nsmepîndă Ebtae.ie nsjss- jsI din rainslsjs în Kape s’a apbtală fsjgeps.is nînb în minstsiă aszipei tsnetsjsi, nstemă bine afja denbptapea nsoptiopă fsjgepejopă de ja noî, soKotinds nentps fie-Kapo bbtae a ns.issjsi, 1075 de niiioape de distanjjb. Sb ne înKinsimă ansmă ne admipabijb apmonie domnemte întpe sninepsă mi oms, înipe fenomeneje uepsjsi mi întpe manifestajjisnije Biegii dpranismsssi no- slps! Dsjssjs mîmei noastpe este apbtblopsjs, dislangei tsnetsjsî! j Osiijaijisnea (tpemspbtspa) aepsjsi Kassalbj npin miniKapca Kopnspijopă, se întinde foapte j denapte. Ja snă pesBe.iă Kîndă Bneie din oiulipi se temă d’a fi npinse fbpb Beste de inemiii (epbîsmamiî), aă ouiieis d’a nsne ne toeb snă mină osă (nealpb din dama) mi atsnni se Bede Kb aieslă osă sape daKb Kasajepia se anponie, fie aieasta mbKapă mi ja o distanjjb mape. ; Kinsjă npin Kape noi aszimă, se faie npin— tp’snă meKanismă minsnată. Ssnetsis, dsnb ie s’a înlpodssă în speid.ie noastpe, atinge mai msjle KonKaBilbjji (rojiiisni), tpeie nesle mai ms.ite i a- naie mi dpsmspi, spmeazb mai ms.ite pesfpînyepi nînb aatsnge Ja Kpeepi (ja aieastb mistepioasb pesideniib a ssf.iets.isi) snde înmtiinijeazb de ko- npinssjă snei idei emile din rspa “snei fiinge Kape seambnb nob. Difepileie fopme de speră aje deoseBite- jopă animaje, sînlă sinrspe în slape d’a smn.iea o napte foapte Bo.isminoasb mi fo pte Kspioasb. latb Kîte-Ba esemnje Mbrapsjă îmi întoapie speKije snpe naptea do snde.Bine ssnetsjă ; asemenea, opranisanisne este mi .ia enspi. Kîptiija (Talpa) nape tpbe a te în nbmînlă, n’ape Bedepe bsnb, neaBÎndă fpe;:r- injjb niii odalb de dînsa, dapă ape o faKr.î’.'r-j de a aszi foaple dejiKată; anoi Nalspa înrphmnd ii'entps (linsa, Ka tots sznînds în nbmîntă sb ns"mi aslsne speidje, i je a aKonepită ks o deosenitb memBpanb (neje) nape o noale desKide mi slpîn— ge ks în.tesnipe. Animaje.ie le.ie' m >i sjace. npin spmape ieje mai fpiKoase, aă în nenepa.iă o simijipe de aszipe foaple dcsBoitatb. Snpe esemius, enspii, razoje, enspii ajBT, moâpeiii, Kîptigi.ie mi ajteje; eje-asd ie.i mai mis sromot înlp’o denbplapo foaple mape. Jijieiii (yesper- ,tiHo^ a mi a.ite asemenea animaje Kape tpbesKă ks npada, aă npiimilă de ja Nalspb fa- KSJlalea d’o Bedepe foaple desBO.ilalb, snpe a ns- lea roni BijilinieJe jopă; daps de aszipe sînlă — 220 — sjase, neaBÎnds IpeBsinijB de dînsa, adiKB Ka sb se nBzeasKi de ronitopi mi sb fan. Aieaste admipaBijB disnosijjisne a natspei kb fopinapea opranejopb, nolpieils ks opranisa- yisnea mi tpais.i» anima.Je.iops, o risims mi Ja nasipi. lai'b sns jbKps demns de strape de seamB, kb nsmai nastpue ie se spKB .ia o mape înBjțiime în atmosfepB, as rjass ssnnipe, m.iB- dioss, ne Kînds nasipije Kape tpBesKS ;koss ne nBmîntb fnpeKsms pane.ie, rBine.ie, stpsjjbJb) as sns r.iass rposs. Aieasta Bine de aKO.io kb ae- psjs în înB.inimea almosfepeî esle sbBijipe, ne Kînds ;koss .ia nBinînts este rposs. De aiee» daKB nasipije nesBspBloape aps fi aBsts sns r.iass ssBijipe. n’aps fi nststs rjassjs jops sb fie aszits niii de Ksmă. IIofpiBits iapBini ks a- neaslB înne.ieante disnosiijisne, nasipije n’as speKi niii dejisms ne din afapi (de Kîts nsmai o raspB) i;a sb ns .ii se inipensKi Kans.is mi Ka sb ns .ii se npodimi Bp’o îmncdiKope în sbo- ps.is jops; Îiisb oprane.ie jops ne din înlps sinii; foaple desBo.itate, mai ks seamB .ia nasipi-ie pi- niloape de noantea, Kape, nenslîndii iiedea iiii;- tima jops, o simți» npin aszipc. înlp’adeBips. ie mape mi fpsmoasB apmonic este întpe aeps. speKi mi ssfjels ! FBpB aeps, rînds.is aps fi de npisoss, fiinds-KB n’aps nstea sb se manifeste ne din afapB. Idci.ie înjicjeiiiisnci sînls ncBi»- zste, 8innjînd8 npclstindenea siiiBcpssjB, inlou- maî Ka aeps.is. Acps.ib este ns nsmai ica d’in- tîis Kondinisne a Bieijei noastpe fisiie, ii esle îiikb mi ie.i8 mai Ipessinioss uenlps niana noa- slpB mopa.ii. Ejs este Kassa mipimeî noastpe! Osenits de aieasta, acps.is sepuB ns nsmai în sfepa pajjisnei snpe a no faie sb înticjeycms ideije; ii ape Îiikb mi o iislepe mape în sfepa s.imijipijops noastpe noeliie; fiinds-KB c.is este jearinbJb snde se namtc mssiKa. Mașina esle o masi dininB Kape Bopscmlo o jimni înyojeante nenlps toni oamenii. Kînds în difcpitc tonspi me- lodioase, esnpinn. ie.ie mai dejinale simlimenle a.ie inimii, atanii ->e spKB imaijinaiiisnea noaslpi ja sfepojc le.ic înajte în .ismea mssiKaJB, snde ! se nasKb din Bîpfs.iii apnopijops sas îmnpeyib- toate Bcdepca mi toate simnipea spmeazB nsma'lps.is psine.iops rotiie d’aKOjo, seaniBnB Ka Kînd npiq apmonie mi mejodio; snde lols lons.is pe-jfsrb mi Bins în anoi, mi HBtpbndb imayinajiibnea npesente o idee deosebite: snde tots aKopdb.isl KB.iBtops.ibT de bns simtiinentb de snaîmB; ejs este o nepsonifiKaijibne înKîntetoape a bnbî sim- • soKOtemle kb asiste .ia o adsnape de fantome! timents fpsmoss mi ssb.iiins ! |(nBJbiîJ saii kb asde n.iînțrepi.ie ssf lele.iop epaliie Daps mi fipB mssiKi, aepsjs ape o deo- sebite infjsinujB assnpa simijipei inimii noastpe. Ama daps mspmspa Bîntsjsî npintpe fobie ap- Eopijops, npodsie assnpa fiinijei noastpe o in- fjsinuB mistepioasB. lIine noate. fi aie.ia Kape sb se n.iimBe sinrspB ne KÎmnS sas întp’o m- dspiie, sb aszi de denapte aieaste mspmspB, mi sb ns pBmîe isnită d’o simnipe întpistetoape ? Toate rîndspi-ie sa.ie; sBoapB din sine’mi KBlpe o a.ite BiajjB, nBpînds-i-se a anea o simuipe neste niBsspB, ds.iie, daps me.ianKO.iiKB. Alsnii ni se înfinirneasi niajjn noastpB, timnsjs, toate .isme.i IpeKBtoape, mi îh miz.ioKS.ib aiestopa se apute nsmai anii .isnps netpeKBtopa, mi aiesta este moaptea ks nimiiipea oenepa.ii a fiinue.iops matcpia.io. Daps KîndS sbnets.is Bînts.isi se bpKB în Bîpfsjs psine.iops din scksjcjc IpcKBle, ie simijipe d’o adînKB niejanKo.iie ne Konpinde a- Isnii! Toate sckojcjc tpeKste, ks toate nensine- paBi.ie.ie jops CBcnimenle, s’adsni înaintea ima- i,iinauisnei noastpe mi noi no sinfems Kbfbndani, iiepdbjii în nemipvinilsjii oicans a.is limniiops tpcKSLji, snde miiiinopimca fiinijei noastpe este i:a o niKBtspB în aieslb oicans, Ka bilă atomii ac jînrB mipimea A-tots-nbtepniKS'.iaî Kpeatopă ie"Csiste în toate» clcpnitalca !— Aieslb mistc- piosă panoplii ie se af.iB înlpe inima omb.isi mi întpe namilo.io ssnete srn.imintetoapo sKoaso din aep, a a;sKat sn pojw foaple mape în tott inniBJ. Naiiisnc.ie anliie as KJBditii toii»—d’asna leni- iLispije jops în mizjOKSJb iiBdspi.iopb sas dsm- GpBBi.iops. De s’a anponiats lino-Ba de teiniiJSJ -isi Amon io a foștii aiuczalb în miz.ioK8.iS snei iiBilspi, inima aic.isia s’a simtjils înssf.iate d’sns simlimcnl mc.ianKOjiK, sniimîntetop; e.is a întpat aslb-fc.iii npcrBiitb Ja opaKJSJb tcmn.is.isi. Ns- ma llonuii.tis a foștii insnipats în îna.ila sa mi- sibnt*, de zcijja Eyepia io a JOKbitii întp’o bb- dspiio îiiKînlate, de slcxtapi. Kiaps mi aKsms line KBJBtopcmle în nidspijo Skoiv'cI în jbmjije nonyi aje cpnei, asde nimte ssnete fspitiBe în difepile mods.ia[iibni; aieste ssnete aepiene Kape — 221 — Daps mi miniKapea natspsm a atmosfepei, aneasli apmonie osinnsiti Kape lo'ă-d’asna ne înKonnioapi, ne înssfji ini ea nimte simtimente neesnpimaiije mi mistepioase. Toiji nocyii as Kislată a desKpie simjjipea napliKOjapi Kape ne insnipi Bedepea snei fsptsni, sas sromotsjă bîii- Isjsî asoniată de Kidepea n.ioii; ei as Kislată a esnjiKa simtimentsjă nejă dsJie iui mejaniiojină, .Kape namte în inima poastpi Ja Bedepea snsi Kimnă sînrspatiKS, jinimlită, jsminală de jsmina soapeisl în mezsjă zijei, Kînds denapte în opizonts se spui sns zefipă dsjne mi mînrîitopă! Daps anea- sli pejanisne intimi întpe oms mi jsme, este sn mis- teps neesnjiKaBijă! Esis- tenija noastpi fisim esle îiiKonijispati s’sn bij mis- tepiosă; ns intimă de snde senină, nini snde mepyein. în zadap inima noastpi în tots sromotsjs aeps.isi, în tots ssnelsjs almosfepei i se nape ki asde sns rjasă nepesKb Kape desi. llpintp’- aueasli metodi, oms.is noate si pimîii Coapte ms.its timus ssi; ani; Kiui Kindii a Ki.itsits ae- ps.iii din K.ionots, desuide sns r.slois de rass osii,iciis i.ape se al’.n> în K.ionots ,iinri dlnssjS. plsiiui K.ionols.is se smn.io din nos ks razii pes- nipani.is mi K<*.tÎ8indi;-se mi aue isla, e.is des;.i te sni; a'ii doi.ica itslois. în Kîts ns'i jiusemte niui odati aeps miiaps kt pimîne insitii timus ssi; ani. Eati. npcKsms arnii ziss, Kt .iciji.ie ft'atspci Kînds ae stsdiemi; sine, noate si no sepae în fo- .loss.is nostp?; Keaps în Kontpa a.ilops .leije în anepinni, mi in .urnii d‘a ne îtnniedcKa o înțep- ; npindepe itape seamini d’a Ci Kontpa natupei, din Konlpn ne o înjesnesits. Eati fo.iossjs slsdis.isî .icțfi.iop nati.pei mi în rjenepe a tslspopa mliinjicjops nalspa-ie. ......................... - ImS dpcsi>top8 de kai. De mxjls, arspna.ie.ie as Bopcits d’sn Ame- piitans Kape este în stape a faue în iisțjine mi- nste, dintp’sn mu ST.isatiKs mi fspioss, sns ani- ma.is E.iînds mi asusalitops. Desmzi, auests aptisls ansme D. Rarey, Kape se nsmemte k’sus IiIsjs nomnoss «fepmeKitops dc Kai,» a dats o- Kasi.snea Keaps Kspijiî piraje în I.ondon a ad- mipa apta sa, înlp’adeBips Kspioasi, Kape o ijine e.is nîni aiisms asKsnsi. JIa uea d'înlîia penpezenlajjisne, îi a dats tpei Kai; ue-iii d’intîis Ka.is epa sns Ka.iS nerps anr.iezcsKs foaple fpsmoss daps foapte iste mi si.iBaliKs. 8ns D. Anderson ’ja Bîndsts npinys- .isi Albert (EipEalsjs pcțiinei) nentps o șsmi — 223 — mape; însi tipingsjă epa suită si dea Bînzito-I psjsi kojsjs înanoî, Kiti niminea n’a nststă si se anponie d’ateslă Kajă. D. Anderson nemli- indă te se faKi ks atestă Kajă, a noflilă ne D. Rarey Ka si apale dînssjsl apia sa de dom- nitopsjă. Kaijopă. D. Rarey, intpîndă în rpaa'dă, a risilă atestă Kajă stîndă deosebită din tel- jajjji, toijî oamenii temînds-se d’a mepne aa dînss, Kiti Kînds Bedea de denapte anponiepea snsi omă, întenea sb eati ks nitioapcje mi si snoarji sns rjasă SiJiBaliK». O msjijime de oa- meni se adsnase na si asiste ja atestă esnepi- mentă. Dapă D. Rarey a psrată ne toiji Ka si easi tui si’jă .iase nsmai Kîte-Ba minate sinrspă ks Kajsjă; ateasla s’a mi spmată. Dsne atestă inlepeajă, ejă a noft tă ne toyi sneKtalopii d’a intpală mi atsnti aă Bizstă ks mipape Ki atestă Ka.iă siJBatiKă a fostă Kbjnată a;osă ne naie mi jînri dînssjă epa KSJKală mi D. Rarey fapt Ka Ka.is.is si faKi tejă mai mină semnă de nco- dixtii sas de fspii; Ba îiikb mai ms.ită: D. Ra- rey jsase în mîni amîndoi nitioapeje de d’în- dipits aje ateslsi Kajă, mi je JOBea snsjă ks ajlsjs, Ksmă se moalii tinc-Ba ks doi Bastoane mi Kajsjă ns s’a mimnată, napKi epa o oaie Bjîndi. A doa zi s’a adsnală ajai sneKtatopi Ka- si B.zi atestă sncKlaKSJă Kspiosă; atsnti D. Rarey a Jsâlă o sKÎndspi, a nss’o ne uopnsjă atestai |jiisni, Kajă mi ne SKÎndspi a întenslă st> smnje ks o poaBi în mîni; Kajsjă nitî ai:smă ns s’a rnim- Kală, napiii epa moplă; a jsată mi o tor,i, a jiss’o ne sninapea Ka.isjsl mi a Bitstă ne dînsa; mi uSJSJă nitî aKsmă n’a dată Bp’snă semnă de siiepietisne; asemenea a pimasă jinimtilă, Kînds a mimnală o smHpe.ii nainlea pidjopă sii. Kajsjă ajă doLiea ja Kape D. Jlarey a a- pitală apta sa mislepioasi, epa sns Ka.iă a.iă Kspuii, sns Ka.iă tîiiipă ncînnijială mi iapă foapte siJBatiKi. Dsne ue ks si.ia asia aă adssă ms.iiji oameni atestă Kajă .ia apena pira.ii, de .ia Wind- sor, ’ja Jisată na uns Ksaplă o opi . sinrspă ks D. Rarey, ne spmi toati famijiea pira.ii, adeKi peijina, npinjjsjs AjBeptă mi o ssiti mape de jopzi, aă intpată în apeni mi aă Bizstă ks mipape Ki atestă Kajă SiJBatiKă este iapă ksj- Kajtă atosă mi Jînri dînssjs D. Rarey, Kapo so TKoani ks nitioapeje kqjsjsI. Dsne ateasli npodsKjjisne aplistini, a adssă în apeni snă aJtă Kajă de KOJoapea oaKemi. Atestă animajă a fostă tots-d’asna amepinuitops , nentps KiJipefis, Kiti papă ssfepea ne sns omă Kijape ne dînss; anoi adese-opi s’a snepiată mi atsntî s’a emnoplală mi a dală fsra ks KiJi- pejjs. în nsuine minste D. Rarey Kape, nîni ai;smă ns Bizsse nitî odati atestă Kajă; dsne te a pimasă sinrspă Kîte-Ba minste ks atestă animajă, Kajsjă s’a fîKstă înlp’alîta Bjîndă în Kîtă fitea tA D. Rarey îi a opdonală, adeKB a stitstă nemimKală ne Kîndă D. Rarey siJtîndă s’a nssă ne sninapea jsi, Bilîndă întp’o toni saă Uiindă o smspeji nainlea oKÎJopă sii. SneKlatopii Bizîndă atestea. as fostă întp’o îndoiaji, daKi D. Rarey este în stape a Koms- nina mi aJtopa metoda jsI sas daKi ateasti apli, este nponpie nsmai nepsoanei saje. Ka si pisnsnzi ja ateasli îndoiaji ns- b.ukb, D. Rarey a KomsniKată meloda jsi. Pe- nepajbjsi Sir Richard Airey, Jopdsjsi Ajfpedă Paget mi Kojonejsjsl Hood; însi toni ’i as ,fi- ridsils Ki nopă ijinea meloda ateasla în seKpels. Dsne ateasli KomsniKaiiisne, atemli noEiji anrjezi, mai ks seami Jopdsjă Paget, a pene- lală naintea famuiei piraje în London toate fan- teje eslpaopdinape tilale mai sssă «pipate de de Kitpe D. Rarey. Dsne ateste penpezenta- a sosită D. Rarey în nepsoani mi a a- pilală nîni ja te rpadă m’a ssnssă Kajsjă si.i- Balihă ajă D-jsI Anderson, adtKi e.iă s’a nssă ja snă Ko.iijă ajă manejjis.isi (apena) mi a Ke- mală ne Kajă, Kape de sine a Benită Ja dînssjs siJtîndă mi napKi acsKîndă; ne spmi îi a opdo- nată mi Ka.is s’a KSJKală ikoss ; iapă îi a opdo- nală mi Kajsjă îi a spmată în apeni, înloKmaî Ksmă tină KÎine îiiBBuală spmeazi ne slininiuă jsi. D. Rarey este snă omă d’o BÎpsti Ka de 30 de ani, d’o KOiistitsjjisne dejiKali : eaă este fis.is snsi apendamă (fermier) din opamsj Oxio în Stalspije Suite. De .ia tinepeyea sa tea maî fpai.ieli, cjs s’a oKsiială ks . n.iitepe ks înBiUi- tspa Kaijopă iiîiii Kîndă a desKoiiepită meloda sa nponpie Kape ăpati asemenea pezsjțate nap- Ki mipaKSJoase. D. Rarey a dală msjlo peHpezentajjisni mi ja Paris, kb snă mape ssKtesă, mi Si' ?ițe . jf& 224 — Ministepsas Arpimlspei în Fpaniia a opțională d’a se Ksmntpa seKpels.ia jbî dpenls sn» upejis de mai msate mii de fpanii. Asemenea se ziie Kt tots. seKpetB.18 jbî Konsislt, Kt insiif.it lena aepa în nipiae Ka.i5.i8l sMEatiită. Dapă opî-Ksm, Kistapea Katiops a D-.isi Hayer Konsislt înlp’sn tpalamcnlS fonpie Binan iui deosesit BJînd le’as înlpesfiiniieazi kb Kai. Ealt ke, kb o Kstape B.iîndi mi ds.ne, a- iKsnije nine-Ba npea denapte kb anima.ie.ie Ka iui kb oamenii. Komsnikaijisni sⁱiientifbie mini. DifepiieAe KO.wpt de v/ca.w hac nons.ti.iops. Ko.ioapea de îKa.ic aa EsponecnI este nearpt; aa Sipieni este xanai»; aa Eqiniiicnl este raascnt; aa AetioncnI, nensutit tui aa lanonczi, a.iBt. în aac- yepea aiestopă Ko.iopI de saae, ziie snă astopă, lie- Kape nonsaă acea niotiaeae sa.ic. Sipienil zii;» Kt Koaoapea tpeaac st adsKt a minte aoK»aă snde mop- tsas se ai.it atismă (adeKt xanaiă sa» Koaoapea ne- psasl). Eyinuienil zisă: Koaoapea raascnt insemneazt Bcmteacipca bîcucI, npcssmă aa naante Kînd» foi.ic se rtaaencsK s’aă Bcstewită mi naanta monpe. Dapă Etioncni a» otiinisuea Kt, Koaoapea ntininlsasl fiind» uensmie, de aicea Koaoapea de am.ic dsne sns moptă Kape a întpată în ntmiiilă, tpcEse asemenea I st fie lenamit. lanonczil ’ttil imayint Kt Koaoapea nani., Kape înseinneazt inoicnya, se KKuinc aa îKaae kh m, apate upintp’aieasta Kt mopis.iă a ncipeiistă incasa sa în inoienut mi în impitatea KapiiKtcpsasI. Daps aa Espotteenl, Koaoapea ncarpt, s’a adontată dpentă Koaoapea de waac; Ktii nerps este stint.tepen asmi- nel, adiKt npin nape nopă st apate, ki> moptsaă a ntptsită BÎeajia amninoast mi s’a iioropîlă in mop- mintsaă întsncKosă. Dapă ziie snă aats astopă, kos- tsmsaă lioiaă BtpsttcsKă de ra.it aaă E»ponccniaopă ' este npea monoton?;. Kînd» ne inssptmă, nspltm sn fpait» nerp»; Kîndă ne npczinttmă naintea snsi oină . .mape, iap» tpcr.se st nspltmă sns fp.iKă nerp»; Kînd mcppcms aa r.aas, iap» tpeBse si. ne înltijimtmă în- tp’snă Bcstmîntă nerps; anoi Kînd» se înrpoant sns mopts, so noapte iaps nerps. Ealt monotoniea kos- tsmsal nostp» r.tpr.ticsKă în Espona. [.(■uKolm. Ks aneaslt nsmipe se tisincuiie o matepie des- Konepitt aKsms de Kttpe snă Ximistă în Drcsda, Kape ape Ksaaiitul mal nane nentps asminapea Kaseaopă, do KÎtă icae-aaate matepil întpcBsinjiatc nînt aKsms aa aiestă skohs, adeKt: seă, sntă-de-acmnă saă de paniut, veapt, sncpmanuetă, rază m. i..i. Anoi Kostt nsmai a natpa napte din aieea ne Kostt snt-de-aemn». TintpilB în Ținorpafiea Hn5 kHs nsos. Snă i;ilă mal Esnă de KÎtă nea» întpcE»inijată nînt ansmă, a desKoncpită aKStnă D. Edm. Davy în Amidon. Anostă tiiiă se faic de smoaat mi de gut- ta-perea de atnîndot asînds-se ntpijl eraae mi a- mîndot tonite îmnpesnt înlp’snă boss de fepă. Aiestă silă Kîndă se sssst, noate nine-Ba st’aă ntstpcze msată timnă, mi Kîndă îaă întpcBsinueazt î.iă tonemte în foită. Dapă noate st’aă ntstpcze mi sdă ssb ant, Ktii ns se stpittt în ant mi sc aincuite tine de jietnnă, tiealpt, siiitat, noptjcannă, fiadeiuă, ncac, xtplic, fsai.il, aînt mi toate matcpiiae ftKKte de ină, Kînint saă EsniBaită. Anta dapă anostă uită ape snă mape jniitopă in apte mi ind«stpic.| O ASf/iinz cpaliicn. Aneasta s’a aptt.it din nsoă în scapa dc aa 22 Mnptic a aicstsl ană in opain» ITcibcrg. Toyl aottsitopil al a'iestsl opaniă mnpc, nă in.zstă anostă fenomenă ks- piosă. fină panoptopă mtiinuih'Kă zinc: itîndă ne am anponiaiă an aneastt asmint, amă simtiită o odoape mape de pliosphor KÎndăapdc. A'ieastt matepie (plios- pliop) s’a desBoatată în anostă aonă "din Kasza ms.i- topn t.ndnBcpc de KifnI mi de nisi ;I moppî to se a- psniia aitoao; tn.nl c mtistă t.t opl-'ie Kadaiiepă do animnac (mi dc omă) desnoaatt raz» de fosfor. D’a'icnsta nopă snii sc csnainc aneea ne rtscmte în tpadinitaica snopa nonsal adeKt Kt s’a Btzstă Kîte odalt t;a o asmint desiat ne snă nimitipă snde sîntă inrponaiil msapl mopițl npoasneițl, stil ancmtl i:ada- nepl dcsBonatt insată pliosphor sape, npcKsmă sc mi ic, iasmineazt în or.sKspitaie. K.tonofe mavi. Kaonoiiae 'trac maî nestite nentps mtpimea iui rpestatea aopă sîntă ncac spmttoapc. Kaonotsaă ncaă mape in Moskbq, Kape s’a snaptă în ansaă 1737, a Kînltpită 193 Tone, (o tone ape 20 dc mase); K.ionolsaă dc aa Kpcmain (iotă în Mostma) Kape a Ktzstă în ansaă 1855, KÎnttpciiite 63 Tone; aneaă din Nonorpodă (Pssica) ape 31 Tone. 8nă Kaonotă mape aa Biena Kînttpcmlc 18 Tone; K.ionolsaă dc aa Ei- scpiirn Noire-Dame aa llapisă ape 13 Tone; aneaa de aa Bestita sisepiKt Sf. Pcler aa Poma, ape 8 Tone; anc.ic dc .ia ciscpisa Sf. Paul în .london ape 5 Tone. Dapă în opamsaă PcKing in Kina este sns Kaonotă d’o rpestate de 53 Tone. Ko.ieijiBaBî Sf. Șaua.