JURNAL


IIENTP8 PESIIÎNDIPEA IHTIINIiEAOPS NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE.


Pedițieată
de

PROFESOR DOCTOR 1ULHJ BARASH.
—          - ■         . —  - _ -  .            ' ■ > .                       .■ - "•     : — --- ■ 1-J
             27. (Ans.is a.is IpeLiea) btfkspemli 22 Isjiie, 1858.,
Konpindepea: Desnpo Xaptiea de kcueiU de uopsmsi.— fin» fenotnens p?ps ue mape.— UopKSjtâ ku rimnî. - O npÎBÎpe in sînsrf
                                 mănunlsJsT.— Kom#ntKa|xi»n1 uniințyfiqe mini.                               ■' . ’


        Xaptiea de konem de nopsmm.


     în timnsjS nostps, Konssmaaisnea xaptiei
esle foapte deosesili de mape mi Kpemte- din
zi în zi mai ms-ils, nîm .ia dimensisne nenpedi-
eui. Keaps Kînds ne sitims .ia dperitopiije
msjitopa statspi a.ie Esponei, snde oamenii ns
se mai rsnepneazi npin' sopse, ni npin xaplii
mi snde «de.ie.ie» KpesKs mi se îrirpoms ne
fie-Kape zi întp’sns mods de sncpials; anoi mi
în Arnepina snde oamenii sînls sKstiiji d’aneasti
slinînipe de xaplii, auoio iaps KonSsmezS ssme
fass^oase de xaplii k» KspnaJeie Jiops mon-
stpoăse în mipime mi în hsmlpsjS esemnjapi-
jops. Ama s. e. s’a fiKsts o KajKSji. ki nsmai
din xîptiea iKspna ie.iop8 ne fie-Kape ans în sta-
tsp’ue snite, s’aps nstea fane nentps rjossjs m-

mîntesKS snS Bpîs Kape j’apS înfimspa de 5 opi
Sns Kspioss npîs! Ns uilis dao tis apE ninda
Ka-ids ini daKi aps nislpa ne Eiels.iS nimîntS
de nimte KOJini mi opnipi xape i se înlimnâi
din ne în ne npeKsms mtims; daps opi usm,
esle npoBals ki Konssmajiisnea xapliei în tini—
ns-iă modepns' esle imenși mi Kpemte îhki din $i
în zi mai ms.its. ’
     DapS ne KîndS Konssmaijisnea xaptiei Kpe-
mfe mepes, matepiea npimitiBi de Kape se npo-
ds’ie, ns Kpemte tolS în aneasti nponopijisne;
Kini tpenueje de nunțiul mi de aate fe.ispi de
psfe înBeidte de Kape se faue xaplia, ns se îm-
msjjjesKs întp’atîta Ka si noate fi d’aatsnsS
nentps npodsKnisnea xaptiei ipeisimiioase; fiind-ni

— 210 —

întp’o sapi snde sînts msjjti .lilepani, ns sînts
tots-d’asna msJtti oameni ks Kimimi. • De aueea
s’a .fiKBts în Espona mai ms.ite 'iepKT.pl d’a risi
o a.ili matepii, afapi din tpennc. de Kape s’aps
nstea faie xaptiea. Noi întp’sns deosenits apti—
ko,ih (Isiss ans.18 1856 N . . ) ams Bopsils
desnpe asemenea nepsape, daps ansins Boins
Bopei iaps lesa desnpe inue nepKT.pl nsoi tots
în anesls skobs.
       în faspiKa imnepia.il de xaptii Jînri Fjof-
rnitu s’a fiKbls disnizi asemenea 'icpKipi în di-
mensisnî mapi. Sns.is ansine D. Diamant# a di-
piyials a'iesle nepRipi dsne o melodii nsoi ie
a risit’o mi anesle 'lepKipI as dats nîni ansms
sns pezbJtats foapte ms.ijjimitops. Daps >ie.is
il’iiilîis nisRonitops a.i# aneslei idei, esle D. Bou-
cliet în Fpanjia Kape a îmiepsals Ja înlîia oipi
în ansjs 1839 afane xaptii din KO’ienî de no-
psmEi. Daps opi ki Ksa.iitalea nopsmr.s.isi n’a
fost# destsji de bbiie, opi kt. Ke.it8e.ii.ie npo-
dsKjiisnel epas npea mapi, o desls.is i;a' st zi-
’iemS ke a'iesle ’iepKipi n’as aiisls ni'ii o spini
iojositoape mi d’alsn'ii îiiKoa'ic ns s’a mal fissls
în Fpan>iia ncpKtpi în dimcnsism mapi d'a fa'ie
xaplic din Koneni de nopsnnn. Aps fi mi nen-
lps yeapa noaslpi d’sns fo.ioss foaplo însemnați;
dam anesle ncpKipi nsoi dc ja F.iormily <<p<.
pesmi; Ki'ii alsmii Kiliini imenze dc Ko'icnI dc
nopsmEl, Kape je npods'îc m.mînts.is Pomînicl
apS auea mi e.ie o Ba.ioape mape în joks ki
aKsms sînls apsiiKalc afapi. Alsmil aps nslca
zi'ie 'iine-Ba de nopsiiir.s ki cjs nstpemtc impus
mi snipils adeKi npin rpisnijc.ic sa.ie, nslpenițe
Kopns, mi npin KO'icnii sil nslpcmlc snipits.is,
dîndsi xi.plii eftini mi ks xîplii, Ki.pni.
       Si Bopcinis ausins îhki d’a.Ho ’iepuipl in-
tepesanto nentps fa'iepca xiplicl do difepite
malepii.
       D. Schacfcr, a în'icpKals îiikt. în sckbji;
’tpCKsls si faKi xîplii d’o msjnime de malepii
, dinepse; în ansjs 1770 a nsEjisals cjs sns ons
. în Kape copseinlc dc 60 difepilc malepii ks Kapc
a îniepKats si fam xiptii a mi oailspals 60
, modeje de xîplii fii:sli dc 60 malepii. E.is a
fiKBts xîplii dc Koaan de fars, dc sa.i'iii, de
teis, de dsds, de fpsKlc dc njoni, dc niije linepe,
de spziKi, de siiaeiji, de bîjii suEaliin, dc Kpius,
de Bapzi, do neao de Kaptofî, de însumi mi dc

pizitspi de .lemne.. înlpe toate aweste nepKipi,
se deosiEemte nentps iipimea sa. sns fe.is de ¹
xîplii fiKBli din noame de Epads, ne Kînds o
aali xîplii fu-sli de Kaptofî, si deosescinte
nenlps fpsmssejiea mi de.iiKateiia sa.
     în timnspl mal modepne s’a fiKKls lepKipi
ks naie de . rpîs mi de senapi, npensm# mi kb
KoaiKa mai msalops apsopi. în ans.is 1838, sna
D. Degrand a npiimils sns opiiii-ieijis (o na-
tenli) nenlps fanepea xiptiei de .lemne mi de
(pestie. Daps D-ni Laroche, Ganbert mi Da-
inergue a# fiKsls în Fp.m'iia în ans.iS 1845 nep-
Kipi d’a npods'ie xîplii dc tpcstii mi din nimle
a.ite n.iante Kape KpesKb în msjnime în ani sli-
tsli (bijuI mi nopois) Kape ns kosIs nimiKs.
Xipliea fiKSli de Ipcslii s’a deosenits nenlps
tipica sa, mai ks seami i;îndb as amestenals
tpcstii kb 'ier.a Ipcnije.
      în slalspi.io snilc as finsls fanpi'ic dc xip-
tii Kape jsi.pczs de pizitspi ('lepicl) de jemne
Kape Kadc dsne pîndcaoa tîmiijapijops mi dsne
fepeslpes dsjrepijops. A# mi fiimls anojo irnj-
Ks.ia ki o asemenea xiptii un Kosta ks 20 npo-
'icnls mai eftini; de Kîts xiplie do tpcnjje. în
Albani (Anicpiim) na cmi aiism# 8ii?i iKspna.râ
(iiiipits ne o asemenea xiptii.
   - D-nil Petic mi Planclic în Fpan'lia npodsKb
xiptic dc naic, Kape sc deosescinte npin esiii-
tatca mi luscaiia sa. El al; tinipila no n'icasli
xîplii Kiili mspiiajii (g'tirnl du fabricat do
Papier) mi .fa tpimisi; .ia esnozinisnea mapo dc
ja London in ans.il; 1855.
      Daps D. lobard a inepsii mi mai denapte;
cjs a îii'iepKDls si fam xiptiT. din r,a.iiri do
Kai! însi sc Bcdc ki D; lobard, ni'ii 'ici-ja.nji
iiomcnini mi iiiejuI nciioineniiji aim, n’as pes-
milK r.ine ks 'icpuipijc jopii; Ki'ii tot# a'icslB'
D. lobard a nsi;jii;at?i în iismejo Mszcbjbl In-
dsstpiei de.ia BpsKsc.is, o înniliiniiape npin Kapc
firidsemlo odati o iipcmio do 50 mii de fpan'ii,
a'iejsia Kapc na desKoncpi o malcpio-nsoi Esm
mi eftini nenlps fa'iepca XT.plici. O asemenea
înmliinijapc ks o firidsia.ii do 2500 fpan'iî, a
HSE.iiKal nponpicțapii iKspnajsjsi Times în London.
      în fine Boms nomeni ai'ii dpenls Kspiozilale
ki în esnozinisnea ycnepa.n do .ia London, s’a
apitals o Kaplc senili din Arnepiim, linipilt no
rsmi.iastiKb (KaslmsK) mi epa jerali totă în

rBiniejastiK^. KoripinsBiB acestei Rippi epa is-
topiea insenuisnei KastiiiBKBjBi; însi a'ieastt napte
n’aaea o KOJoape fpamoast, niul o soliditate npea
mape mi Rosti npea ms-HS; npin aproape uast-
insKs na Ba firspa nini odalt Ka” o matepie de
sKpisă mi de aitepalspi. Ejs noate st firapeze
.   - ■ km ni T"

        8»n8 fenomens

     8ns D. Champan în Kuttopiea sa .ia India
a fosta ne mape maptopa bubi fenomens foapte
Kspioss, adent: Kt ne o napte mape a Oueana.iBi
IndiKB a bizbIb e.sa roapea a-isili, Ka jante.ie.
Ealt Ksm‘ se esnpimt D. Champan întp’o . SKpi-
soape adpesatt ÂKademiei de nitdiijje ia (Tapisa.
     «Ja l-ia Aerasla, zine e.ia, Ioijl KUitopii
ne Kopaeie 8nde m’ama afjals, aa fosts npinuii
d’o neaslîmntpape, Ktii ais onsepeals ne mape
sns fenomens sapiosa adci;t ana O'iean8.i8l s’a
fiKata Bcpde întokmai Ka în joKapi neadînui, snde
se af.it ’ Etnii de nisina ne fande-iă. intpei, . ne
Kînds întp’adcBtpB oueaiis.iă epa ₍în anesta jokb
foapte adînKS. Tota d’o datt naopii ne uepă.
s’aa apitata kb o fajit slpeint, neoBiunailt. Dap
fiinda-Kt ns s’a ieits niul ana bîiiIb, de aieea.
zine e.i», ama Kontinsata Kt-iitopiea rioastpi în
auea zi nînt ,ia roeazt-noante.
     Dapa alsnui îndati a BenilB .lOKOlenentBJîs
.iui a ananijala KtuilanajBi.Koptsiei ki i se nape
Kt Kopasiea se anponie de o sanKt de nisins.
de mi zi'ie eja, i:s se rtsemte ne nini o xaptr
de mape ki apa fi aiul o sanKi de nisina. In—
tp’ana minata, noi tojji KiJitopii epamă sasa ne
Kopanie; dapa în anesta intepBaja, ana oueanaisi
a SKimEata Kojoapea sa iui ama Bizata denapte
ne opizonta i;a o Baprt de .ismint, nape se a-
nponieas Kttpe noi kb o iaijeaji foapte mape.
Noi atanui ne ama îniunaita ki auesta este sem-
na.!8 ansi aparana (bîuIb tape) Kape înnene a
safia uii ama anitentata în nea mai mape an-
Ksielate momenlaja Kînds sa amanue .ia Kopa-
niea noaslpt ne Kape o Ba snapije nerpemită.
Daps asia dsne ana minata, toati mapea îmnpe-
yiapsjia KopiEiei a înuenats st feapEt, întoKmaî
KBma fepse BopBisa.18 întp’ana iiaxapa Kînda se
nane Bina ne dînsa, uii toati ssnpafaua mtpel

Ka o matepie ebiu nentps ra.iomf mi nentps ajte
fe-ispimi de osieKte în apte, dapa o foapte npo-
Easi.ia ki na Bornă uiți Bp’o dati noezie timpiti
ne KaatiiiaK mi disnate.io îKapnajistejops dessi-
tste iapa ne KaBtmaKă.                        •




        pape ne mape.

s’a fiKstB a.iEi Ka .ianle.ie. In anests timnă ns
s’a simij ta nini sns Bînls; din Kontpa o jiniiule
adînKt domneai npetalindenea mi In aueasli .ii-
niuile ijenepait, napKt so.iemne.it, s’a aazits sine
rjassjs kinilans-isi Kape, kb o mape mipape s’a
întpesals: ne însemneazt aneasta ? Nenjliinds ne
Ba fi sifipuiila.ia auestei suene sniimînlitoape,
Kiii>tan8.iB a opdonala ini Kopaniea a slitata mi
Kataptapije s’a skoss ks mape peiiozinisne mi
noi lom epama mini .ia toate înlîmnupije ne
nota Beni. Dapa în anesta timns, auesla feno-
mena Kapiosa a spinala .laupapea sa în mi/K.io-
K8J8 snei tinepi sniimînlitoape nînt .ia. noante,
Kînda- atanui, ,iana nefiinds Bizisi ie ne opizonta,
ana înlsncpisa adinus a îiiBe.iitB napKt toati jb-
mea.
     Dapa iiaiiins dane aneasta,'s’a apitalS okî-
iopa nonitpii îiiKpemeniiji sns sneKlaKBJis nso$
mai fpsmosB mi mai rpandiosS de Kîts aue-ia Kape
ama Bizata nînt aKama, adeKt ja fiemi-Kape
miuiKape a KoptBiei, a einils din mape o .ismini
intensiei, Kape s’a întinsa în Btptiî slpiiBuiloape
ua apțiinlajă, Kape fai,iea ne ana oueanBjal în-
fosala, ne seamint kb aapaja tonits. Dapa ande
mape ns epa pouiic Ka foKB.i8, aKOJO epa ojei
Ka ztnada sas kii .iante.ie. Keapa Dejfini Kape
amsjaa în mape atanui, .nsa în. apme.ie JiopM
ninite Btpyi .laminoase. Kilpe opa 5 demineajia,
anesta fenomens a îirietata mi atsnni Iotă opi—
zontB.18 s’a îiiBe.nta înlp’snă întsnepiK^ npofands
întOKinai Ka întsnepiK8.i8, Kape sspnpinde o suent
dsne Te a înuetaia sns mape inuepdis sas Ka
înt8nepiK8.i8 sntimîntilopa Kape apmeazt ana
fajijepB .laminosB, Kape nitpande nsopi merpt ne
înBeiesKB ueps.i§ întp’o noante înlBneKati.
     Noi, zine D. Champan, ama Bmnjsis alsnui
Base kb ani de mape mi ams bîzsIS kj KeapS

— 212 —

akojo ană a .laminată mi în miz.ioKsjă anostei
ane s’as afjată nimte animaje jsminoase Kape
epaă înmipale ansjă jînra ailsjs Ka mips do
mitmii, fie-Kape mips aBÎndă jsnyiinea snsi
UOjă.»
      Ama panopli D. Champan.
   ' Dapă fenomensjă de Kape esle aini BopBi
ns e nesa nsoă în mliinyi; din Kontpa e Ksno-
SKstă de msjlă ki în sneje JOKspT, mal ks seami
în mapea Indiiti, mapea slpusnemte ks o jsmini
înfoKati napKi oneans s’a sitimeală întp’o imenși
Batpi înfoKati; anesls fenomenă esle KsnosKslă
de inuJlă ssb nsmipea de fosfopesueiiița mzpe'i
(nezi Isisă 1856, No: 6). Aneasli jsmini stpi-
jsniloape s’apali mal ks seami ne Bîpfsjă Ba.is-
pijop Kape, Kînds Kade, pesfpînrs jsmina în țoale
dipeKijisnije. Toni naBintopiî BopsesKă ks en-
lasiasmă mi admipajjisne de anesls fenomens.
mal kb seami Kîndă se spmeazi întpe sne.ie din
nonjjije opsKspe mi juine d’o linepc mistepioasi
Kape se Bede nsmai în miimcje Iponine a.io ni-
mînlsjsî.
      Fenomensjă fosfopesnenjjel mipel ape doi
Kâsze. TIea d’înlîiă mi nea mal yenepa.n sînls
o msjuime de animaje mini auia B:zir>i.ie ks
okîI rol Kape JsnesKs în mape întoKmai K»mă
JsnesKă ne BSKată Bapa sneje inseitto mi itapa-
Ebmil desnpe Kape Bornă Bopui ajli dali. Daps
Kasza a doa este nslpezipea malepiijopă opra-
nine, Kape (ha mi jomne nslpcde) jsnesită în
înlsnepiită. Ama s. e. fizinil Bccqneiel mi Brec-
het aă OBsepBată ki ana Bionici Jînri Venerica
jsnemle Bapa dsne nea mal mini miniKapo ne
se fane înlp’însa. Kîndă apsniti nine-na anojo
opi-ne Kopnă, miKapă neaă mal misă, fane ki
de p'spă îmnpeyispă ana jsnemle denaple. A-
nemll fizinl s’aă înKpedinjjală ki matepil animaje
nstpede sîntb Kasza aneslsl fenomenă.
     . Ama dapă, Ksmă amă zisă, Kass.iă nilată de
D. Champan este nsmai snă Kasă naptiKOjaps
ajs fenomensjsi uenepajă ajs fosfopesnenjjei
mipel Kape j’a Bizstă mai msjiji Ki.iilopl, mal
kb seami în sinsjă mipel ja Fsinea mi în ma-
pea ApabiKi. Ano! este intepesantă a Bedea ki
Keapă nonsjii antini aă KsnosKstă aneslă feno-

menă. Kini ueorpafajă Agatharchides Kape a
Ipiilă snă soKsjă înainte de Xp., SKpie în țeo- '
rpafiea jsi. «.Ia jjipmspije mipei Apaeine, ma-
pea ape Kîte odati o înfiijimape Ka snă pîs ajsă
de jante; aneasli înlîmnjape înspiminemte toni
KiJilopil.»
     D. Qualrefages a fiKstă Ja Boulogne mai
msjle esnepimente mi s’a înupedinuată ki in-
seideje Jsniloape, Kape npodsKb fosfopesnenna
mipel ai;o.io, ns daă tols-d’asna o jsmini miiui
mi intensiai mi ki de ms.ile opi daă o .ismini
der>i.n d’o Ko.ioapc aJEinioapi întomnai ki js-
mina KpenssKb.iapi. .Ia snă asemenea Kasă, ma-
pea se apati a.ici Ka jante, mi aneasla s’a în-
tîmn.iată în misă panoplală de D. Champan.
     Kns Boiayiopă în Indica, BpedniKă de Kpc-
zsls, ne HOBcsIemle spmiloape.ie fante Kspioase:
«întp’o fpsmoasi noante, ssbIs snă nepă .limnede,
«npcKSină. se nede nsmai în anoste K.iime kij-
«dspoasc, Kîndă aeps.iă epa înitipitală de mi-
npoasc de tnii de f.iopi, a itipopa ds.ineaui esle
«ncKsnosKSli, în a.ite iupuT mai nsuină fcp/iile,
«m’ams n.iimr.ală întp’o Jsntpc n’înă Kape a.is-
bnenamă ita no o or.iindi.¹ în mizjoKBjă ancs-
«tei nalspi IiksIo, d’o dali amă Bizslă ki> ap-
»r>opil (iionanii) Kape se af.iaă no mapuinea a-
»nei, stpusncaă ks o jsmini Bim.li i;a Kîndă
«apă fi fostă amincpijd k’o mîijjjimc de diamante
«stpijsnitoapc în fejspimi de Ko.iopi ita a.ie i:sp-
«KbBesjsl; de odati s’n înujjală ita nimic SKintei
«de foită mi iapiini întp’snă minstă .ic-amă bi-
»zstă Kizîndă assnpa apcopijopă Ka o n.ioac de
«aspă. Aneasli sneni Ka d’snă fosă de aptîfijjie
«mislopioss, mi-a fiKblă o mape imnpesisne;
»mi-amă imayinată ki nil af.is întp’o jieapi în-
«KÎnlali, înitsuuispali d’o nonsjaijisnc de shok- '
»tpe (stafii); însi nesle nsjjină, Bîsjamil Kape
»aă fostă kb mine, in’a sitosă dintp’uneasti îjb-
»sisne, apiiînds-mi ki npinninsjă slpusnitopă
«ajs aneslsi fenomenă na esle a.ită-neBa de Kîts '
«msmlcje jsminoase Kape se nssesc-pi ne a-
«nemti apispi srspîndă din pamspi în pamspi,
»mi ama aitoncpindă apBspsjă k’o jsmini fan-
«tasliKi Bapiaciji în fojspimi de KOJopi».
     Eali o sneni fpsmoasi!

— 213 —


        nopks râ ks rimni.


      lîpoBepsBJB ziie «Ns tots ie JBHemla «a
aspBjS, este adeBipatg asp8»; npoBepBBJB ap8
nstea zi>ie Ki ns tots Kape se nsmeuite nopus,
este snS adeBipats nopKS, npeKsms este anima-
jbjb desnpe Kape Bopsimă aKsms.
      IIopKSjS K8 rimni (Histrix cryslata, porc-
epic) este opîyinap» în Kjimeje neje mai Ka.ide
aje Kontinentsasi bckîS (s. e. AfpiKa, Indiea) K8

toate aiestea noate st tpieasKi mi în Kjimeje
mai temnepate, mi st se îmsjjjeasK'b aKOJO, npe-
KsmS în Ilepsia, Itajia, Snania mi Keaps în sb-
dsjs Fpanqiei mi JJepmaniei. Dapit mai kb sea-
mi esisti în Itajia îmnpenispsjB Pomei, snde a
foslS adssS este aKsms nsmai nsuine serali.
      flopKSJs kb rimni, ams zisS, n8 e nopKs
mi întp’adeBEpS toati opranizanisnea jbi apali

riopk8/iă ks rimni (llishix iristata

ki e mai ms-its enspe sas miopii, de KîtS nopns.
mi nsmai stpirapea jbî seamini ks stpirapea
snsl nopKB. Mipimea jbî este de doi niqioape
mi /KBinstale; nmioapeae saje sînts susple, ne ie
de nainte, însi sînts mai jsmji: jia nimoapeje
denainte ape Kîle 4 dețjete, .ia neje de d'îndt-
pitS, Kîle G; KansjS seS ape o jsnijime de 4
UOjspi, E8za jsi de sbsb este Kp^natt, na aqeea
a enspsjsi, aBÎnds aKOJO mi o mBstaijE jenri;
OKii jbI sîntS mim; dap8 speKi-ie potsnde mi

KamM tsptite; Koada e foapte sasplE. In npiBinya
dintjijops risiniS ja aieslfi animajs doi dinul
inqiziBi mapi mi ni'ii sn? dinte KîinesKS (Ka ja
enspi); dap ne uiiioape ape deijete.
      DapS KapaKleps.18 4CJ8 mai inapKantS Ja a-
nesls animajs este ki KopnajS jsî este aKonepit
kb rimni, Kape 863011111 kb sițieala; însi sîntS
lena KBpsaai (Kîpjiraiji), sînlfct de difepite mipimi
mi rposimi, ne din afapi KOJopajji, JKsmitate
aJEi mi Hcsmitate nerpii. 8nii sîntS KBpajjI ajsfo

- 214 —

yei maî rpouiî sînt» iui Mei maî sK»ppf. Ase-
menea rimnî sx nsesK» mi ne Kans-i» a'iestsi
animai»; înst sînts aiii maî ssr>pipi mi maî mim
ini seaminx msit» kb aieea de nopss opdinapă.
      Kînd» esanfneazi ’iine-Ba maî de anpoane
aiemli rimn» sa» sipete, o sx nseasKx ki sînlă
roi ne de nxsntp» mi npin Bpmape seamxnx k»
nimte nene de kîski de ia nape s’a psnts capacie.
Anima.i8.i3 este în stape si .ie pidi'ie npin bo-
inița isl, atsnii nopK».i» enius se snf.ix întomnai
Ka »ns nspKan», dap» n» e adeiixpal» aieea ie
s’a zis» mai nainte ki, Kînds aiestă anima.!» se
neKi>;Kemte ființă roiiils, alsnii ’mî psne aie.ic
mi ie apsnKx ascnpa inamim;.isi sxă i;a nimte
sipete, tfns nopi;ă punîne lols-d’asna. iiopi;» mi
n» dcBinc niii oduli so.idată. Nsmai alila est *
adanipală ki, Kînds aies'ă anima.!» este loaită.
dcBÎne fspiosă, l'spe îiiKoirie Îiiko.io, mi pid in.
rimniî sil, anoi fondă-Ki. aiemli rminl ns sini»
tomnai cine .lini .i do ne.ie, se întimii.ii atsmi
de i;ads.
      Do mi aiesle animale se neiiT:i;esi;ă .lesne,
ks toate aicsli a ns msmi;i ne nimeni; nsmai
Kînds nsne line-na mina ne impusa» mi nie.ie
aop», atsmi deuine fspioss, slpiri mi alain> ne
a'ieaa Kape îi laie sns jsup» ama de nen.nmslă.
      Binitopii npelindă i;i ropKs.iă ks rimnî Ipx-
emle 12 nînx .ia 15 ani. In .isna .isi Senlem-
Bpic sini» în fspiea amops.isi; atsmi se intimii ri,
ki doi piaa.ii se psns sns ne a.its ks diurni
jops. Eall i;i mi »ns nopidî noate si denie a-
mopezală mi i;eaps îKajszs. Enoiai amops.isi a
aiestops anima ie, pine nînx .ia si fipmils.iă .isuei
jsi Noemiipie. Kînd» nasKă ușii, atsmi lati.is

apali maî m»ite tandpepe Kitpe dînrnil de Kîtă
msma .iops. Kîte odăii si Bede usi».!» KS.iKată
ne rît».!» talusi sxă, Kape ns se miiuKi i;a o
statse, Ka si n» simaie n»imop».i» .i»i. Dap»
usiî aieinlia mnds nasKS, as mi rimniî iops, însi
îni;i foapte nriiî; Keaps dsne natps, linii ziie
dsne namlepea sa, n» noate nimini si ia în mîm
sn» nsi» de riopn» k» rimnî, kiiî aie.ie sale s’a
înlipils nîm alsnii înlp’alîla ki sînts în stape
a pini mîiia om».isî.
      Msma di pini nsi.iop», o asm de ziie;
ea ’i oniinsemle alsnii si IpieasKi din npBspî,
din fpside ini Keaps din Koa;Ka de apuopl. Iapna,
aiestă animai» se ansiide întomnai mi »ps».!ă;
snii as npelin.s» i;i în limns.iă iepnei, ei dopm»,
ns minîni.i uimii;» mi ki aii.ic (rimniî) jops
.ie mid» atsmi mi npimiuapa iapă i;pesi;s .ia
.ioks; dapi; e sirsps ki zioa mnds e soape, ns
ess afapi, din Ks.usimpi.ie .iopă mi nsmai Kînds
s’auiiiH' soapeie. ei api.ti; o mape nioiiisne, napi;i
aii iiincse.iits, sn.ilă mi Isră îniioane îiiko.io. Sip-
maiiiac anima.ie! «Ie nape bine ki a sicinală dc
iii'iis.is .isminei: întomnai i;a snil oameni.
      în stapea .iir.eptipei,H n*i sie nnima.ie tpiesi;»
de pidi'iinî mi de rpisnpcje u.i-iilcjop» si.irm-
ti'ie: d.- a'ima fai;s ms.ite stpiiii'iisni îij rpidini
snde miale sl inlpe. .Ia slîpuiils.!» uepel, deuin»
rpami mi aii ulsn'ii o mipnc ssni dc mîni.ape ;
daps în slap" de punic minîiiKi mezii de niine,
fpsKlc mi pidi'iine.ie n.ianle.iops întpeiisinpate
în r.SKblipiea oameni.lopi;; dnpS n» i;ea ni’iT o-
dati. Ama dap.î a'iesl» nopicii, inamii:s.is .18-
minei. 'ic.is nspins n’ape nalima «Kislspei.»


        O npiBipe în sins.râ m>niînto.i»i.


(Npmapc.j

     O a.ili îmnpeyispape pcmapKani.il .ia bs.i-
K.anî, o risim» în nepioade mapi Kape tpei;» de
msite opi întpe doi epsnpisni ajc snsi BoasanS.
fina BOiKan» noate sx pxniîio .linimlils sste de
ani mi ne «pmi se peînieanx .isKpapca sa întp’sn
mod» neamlcnlals; ne spini iapă pimîne în o-
dixnx m».ile sckb.ic nîm Kînds iap» îi Bine i;a-

npiiis.1, se nci;i;Kemte, skbÎiii I’oks mi nimiioinlc
Iotă io se af.ix îmnpoiiisps.is jsî. Eall s. e.
■le.is nini Ksnosnsl» uo.iKan» adeKi Bcssbs.i jînri
Neano.iiî, nape în timiis.iă imnepals.isi Tiber a
fostă npiBits i:a »n» Bs.iKană stins» de nisite se-
K»je, în Kîlă oamenii ns s’a mai tem»l» de dîn-
ss.iă mi eali ki înlp’o zi a dipîmală doi oparne

— 215 —

mapî nii Beslite în antimiitate: Erculanum mi
Pompea. Ile spms, Bes8B8Jă iapa a psmasă în
penăssă 124 de anî nîns .ia ansjă 203 dans Xp.
Kînda alannî a fsKBlă din nsoă o epanuiane; ne
spms iapa a piinasa neaKtiB» nîns ja an»jă 512.
De ja anestă ană iapă a fsKBlă o naszs .ianrs
nîns ja ansjă 9 3, atannî iapă s’a întîmii.iată .«a
dînssjă o epanjiiane Kape s;u penelată : în anii
1130, 1305 mi maî ne spms în maî ma.ite pîn-
dapi nîns Keapă în timnapi-ie noastpe. Aseme-
nea^ BOJKansâă Epomea în insaja Ischia n fs-
K81a nea d’întîis epanjiiane a sa KBnosKBts în an»J
36 d. Xp. i<ape s’a penelată mi în anajă 45
dane Xpist., ne apms saă odixnilă nîns .ia 1302
adens anpoane sna mie iui don sste de anî.
Kîndă alanuî iapă a fsKBlă o epanjjiane Bo.iua-
niKs foaple mape.
      Asemenea inlepBaje .isnijî de nc.iidmilate,
na je ossepnsmă ja nini snă fenomeuă, ja nim
snă Kopuă ne nsmîniă mi ne ⁱiepă. Namaî siiim-
Bi| i.ie licpiodi'ie a.ie aK8.iaî marneliKă apstă a-
seinei.ca fenomene mi doBedesKB npintp’a'ieasla
ks dcnjidă mi cjc, înloitmal Ka janpapea bojk.i-
■ nins, de fopyLie ssstepane, misUpioase asKsnse
în sîii:i.iă nsmînls.iaî.—
      Asemenea rssimă ja BojKanî o mpKamslanjis
ks totă naplimape nape iapă na o rssimă Ja
nim ană aJlă fenomeuă a.iă Nalapeî; adeas ia-
Ijeajs mi o fapie ama de mape în jsKpapea jop
deslpaKlins (npsnsditoape). Toate cBenemcnle.ie
nenopo'iile ne nsmîniă, iipeKamă: sparane, ne-
Ksnianî, eriidemii, ansnnă maî nainte sosipea jop,
anoi Kîndă sosesKă, (olă noale ss se sKane qine-
Ba, ne Kîndă epanjjiani.ie BOiKanme mi Kslpems-
pije Kape sosesaă, Bină îndals fsps nini o
Besle mi Kîndă Bina apmcză deslpBKjjism a jopă
ks o iajjeajs ama de lepieije în Kîtă niininea
namaî noate ss SKane. Inlp’adeBspă ns intimă
d’o fopjis destpsKliBS erajs kb a'ieCa a fopijc-
jopă sBBlepane, Kîndă se sae din adînmmea mis-

lepioass, pezidenjia jopă mi apmeazs JSKpapea
jopă destpsKtiss neste nsinîntă. în najiine minate
mi Keapă seKande, se dmoaps .mil. mi sate de mii
de oameni mi ss dspîms opauie mi jjspî întpeyn
IAma s. e. în naijine minate s’a omopîla 60 mii
de oameni în Siuijiea în anajă 1693; nîns ja 40
mii de oameni s’a omopîla în najjine £CK-;nde în,
opama.iă Rio Blanca în anajă 1797; dap» nînS
ja dos sate miî de oameni aă mapita ja ană kb-
i tpemapă qe s’a înlîmnjată în Asia miKS saclă im-
nepalsjă Tiber în anajă 19 mi o asemenea ne-
nopoqipe s’a înlîmnjală Iota miojo ssbIb: Insti-
nian în ana.iă 526. Keapă ja Kslpemsps. din
ans.iă Ipenală (DcKemBpic 1857) aă mspilă în
pirala.iă Nanojii nîns ja 30 miî de oameni. .
      Anoi afapî. de acestea, loate qeje-jajle Ka-
lamilsjii na apmcză JBKpapea jopă desIpaKtiBS
neste loate jaitpapLie, ne Kîndă fopyeje e.iemcn-
lape sanicpane Kîndă sînlă înlspîtale, ns mena-
liesă nirnină, na jass uimii;» în joksj» jbî iui
npsnsdesiîă totă. Fopue.ie aneste napus sînlă ade-
Bspals.iă npimiină ajă nimi'iipeî totaje, a lata-
popa jaKpapi.iopă >ie esisls; napKS BoesKă ss se
^nloapas jsmea ja uaosă de andc aă emit; napKS
sînlă insidioase ks esisls o Kpc.iHisno în jame.
      Dapă mi oms.iă, ne jînrs snaîma pcaJs Kape
îi npods'ie asemenea OBcnimei.te nepihs.ioase,
simte mi o a.ils imiipcsisne înlpislsloape ja Be-
depea sna! Kalpemap mape. Kîndă Bede ks loals
jsmea ss miiriKS, alamii e.iă îiepdc Konfienjja în
esislinjia jameî, npin apmape mi în edstinjja sa
nponpis. E.i a opinii nîns anam nsmînlBJ Ka Kop-
H8.18 ae.iă maî slalopniiiă, <ieaă mai sirapă, anoî
Kîndă nsmîntBJB îmiciio ss sa.ilc ssb ni'iioapeje
sa.fe, aude se Kaatc anaină npinmnajă slalopni-
qieî uiiaj odixneî ? Kînd nsmînlBJ, aaeasls fiinjis
nea maî KonsepBaliBS, >iea maî nporpesins, se
fa'io îndals ană: dcmoiipală peBOjauionapă, alairni
loals jamea ncpilc snepanija, toals jamea a
nepdală Kană.


        * Komsnikaiiisni snientifine Inim*

Vcea desnpe som/iS. (tipmape.')
          Animajeje nind» dopm», atsnqT iaă nosifjianea î nentps dinssjă. Kîndă adoapme tuezîndă ne suasnă,
     Kape aă aBBt’o Kîndă aă fostă în mitps; dapă otnsjăIatsn'iî Kanaj» Kade ne nents, ossiă sninspil se Ksp-
     ia atsnnî . nozijji»riea Kape este ’iea niai Komods | Beazi>, Bpăjjeje sîntă atîpnate în JKOsă mi în țienepe

— 216 —

toiîl msmKi! estensopl tcapl întind» meniBpe.ie .top»,
KapI pină Kopn848 dpentă în Kontpa 4epil cKsi.iiEpwBl,
ini KapI 48KpeazT în fe.iapimi de modspi Kînd» e
demtentă, anemtl msmKi penaazT aKsma.
       Ilentp» snă om» ad»4tă, nîni 4a 7 ope som-
11548 în 24 de ope, e de aaisnos»; sCKss.iă Ipsmos»
Kape ape o KonstitBpisne maî de-iinatT tui mal ipita-
EÎ4T, «iepe mal ms.it» somn». K» toate anostea, noi
Bipsapil n» nstemă pTBila atîta în panopts.i» insom-
niei de itită o femee. 8nă omă poB»stă n» noate st
pemîiT doăe, tpei nonni nenpeK»pmatS fi.pT semnă,
ne Kîndă de ms.itc-opl o daniT d04iKatT tunde mante
oniă zi4e neadopmitT 4a natsaă snei fiinpo ianite,
s. e. »n»I Konia» sas 8n»l son» issit» ițind» sînt» tape
EOanaBl; sa îiikt zioa îi înrpiwcmte ks le.ispimi de
rpiîKl tandpe.
       Konjî dopmă mal in».ilă <lc kîi» oamenii ad«.inl,
ktmI 4a Koni.i» sonniB.iă c mini.ape; k» kîi» oins.iă
înainteazT in BîpstT, ks atîtă dopm» mal n»ițină;
,,Somn»4» BTtpîn»4»î f»i,ieeste »nă nponepa» foapte
adeaipats.
       Bapa, mal k» seama. în zi.ic.ie KaniK»4C foapte
Kizdspoase, simpimă dopinpa d’a dopmi, kthI kt.i-
d»pa mape npod»<ic .ta noi o ostcnca.iT fisiiti, ini o
analie inopa.iT, nc Kîndă din Kontpa. eapna Kîndă e
yepă, at»n>il ne simțjitn» n.iinl dc oiroapc mi de c-
neptiiE mi n’aBcm» ni'il o îiiK.iinapc nentps somn».
Aneasta este mi isasztt kt nauinni.te napi med", in
K4imc4e Ka4de, sîntă mal somnspoase, .icncmc, de i;it»
naui»ni4e KapI medă in. K.iime.ic mal lemncpate, peni.
Ita4ian» mi Snanio.ts.iă ipcnso si. afBi. ,, Siesta “
(somn»4ă) st8 dsne npînză.
       TimnB.i» nalspa.iă nentps somn» e noantea, înst,
st ns ne imapinTină kt nsmai Kîndă soapc.ic c s»r.
opizontă, tpeBBc st dopmimă. in ijTpi.ic nopdi'ic
n04ape, eapna noante aatsnuc .ta o niTpimc do 22, 21
de opi mi j.iapă .ta o 4»nT mi doăe, mi oapa zioa
axsnye .ta o asemenea mi.pimc; ks toate anostea, no-
ns.tajjisnizc KapI csislT iiko.io n» dopm» eapna .isnl
întpeyl neintpcpsnts mi napa ns pimină .isnl intpeyl
întp’o stape dc demlcntapc ncinfpepsntT. Natspa a-
uestopă oameni, indincndintT de .if.mim, saă intsr.c-
pess KapI domnesK» afapi., ape in sine tnTsspa ei
nentp» neqesapil intepoajo dc soinnă mi de deinten-
tape. In SBCnica dopmă oamenii Bapa ninT .ta 10
ope ne zi mi eapna pemînă 12 ope nc noante dc-
mtenifi,' dapă în I’pc.ianda snde o zi mi o noante pine
Kîte-Ba 48nf,'se SKoatT mi se kb.ikt oamenii întp’o
noante, de o sstT de opî.
       fină omă Kape tpTemtc o BicapT pcrB.iatT, tpc-
bbc st se KS4>ie timnspi», st se sitoa.ie timnBpiă
mi st ns faKT din noante zi, mi din zi noante npe-

Tinspilă în Tinorpafiea Ko-tcijis-isi Sf. Șaua.

K»m» faK» m84ijl JiOKsitopI al Kaniia.ie40p8 mapl. Snii
din medi'iil nejespi npetindă kt a'ieastT esistenjjT în
Kontpa natspel Kontpicse m8.it» .ta npesKsptapea Bie-
pel; însT ocineiB.tă fane ins.it» mi în panopts.iă a-
•iesta. Sîntă ms.tfti saoanpl KapI .isKpeazT mi medi-
teazT pcrs.iată tîpzi» mi nînT .ta mez»4ă nonpil mi
ipTesK» ms.ită. finii din KaptofopI .ta noi aă fTKBtă
esnepienne ana.toaye.
       Este o qipKsmstanijT pemapnaBi.1T, kt în pa-
nopts.iă 4SKpi.pi.iop» snipits.iKl nostps, difepite.ie tim-
nspl a.ie zt.iel aă o mape inf.i»inpT; adeKT imauina-
nlBnea noastpT e mai Bie seapa, imnpesisni.ie zi4el
as .iTsată iu inima noastpT nimic sseenipe loapte Bil,
alsmii rlndKpi.ie noastpe scop» kb cnepyiT mal mape,
doinens.iă fantasiei e mal Borată ansmă, tpesaBpi.te
sa.ic sînlă mai dcsitise ai<»mă înaintea siiipitB.i»! no-
stps. Este mti»tă kt ne.ic mal qc.icBpe onapl de
noez.ie aă fost» .nmpiitc noantea. Dapă dimincapa,
din KcnlpT, idei.ie ii.iosofiqc mi aEstpaKtc sîniă mal
impc în noi, kthI sKf.ielB.t» n» c îiikt tspEspată de
inf.i8inpe.ic mi dc nasisni.ic zi.icl; dc a'reea opeae
dc dimincnpa sînts 'ic.tc mal faBopasi.tc nentp» stadii
adin'il, aBstpaKle mi fi.iosofi’ic. Ama dap» boiiib no-
BTptsi noets.i» na si. 43i;pezc seapa, daps fi.tosofB45l
mi ticonietps.i»! i;a si. .isupcze dimincapa.
ț N» c papionaai.i» na st mTiiîn'ie 'rine-na tîpzia
seapa n»pină timiiă iniiinlea somnsiRl; anost» oms-
noate si.-ml cstisc iipeepii stI .ta o Konucstisnc bt-
iTinitoape, niapă anon.tcKliiiT; anoi afapT dc aneasta
na anca tiizfiini neii.tTKBtc. Mina Ipensc st fie 4»atT
i;r. tpei ope înaintea sonins.tsl uo-iă nspină, anoi mi
niapă al «nul n.iiinentc i pc.tc dc diijcpnl» sa» 6T»t8pi4C
aupinziloape s. c. i.afen ncarpT, 'icaiă tape mi u. 4. t.
n» tpcr.se jsalc, kthI imnediiiT somnu.i*.
       Mal m».itc desnpe .Ticslea, npcKBtnă mi desnpe
nisspl, desnpe anostă fenomenă foapte inlepcsant» în
tiiapa noastpT, amă riopsils mi a.itT-datT.
       Or.i'iein.iă, i;a st nc dopimă biik.i» n.itsia o „noan-
te buiit'¹ ttindă nc iminiiiiă, este snă oei’ieis foaple
fpBinosă; m.'il nini odati. oms.iă n’ape atîta tpcBsinpT
dc o iiKtcpe iipotoKiini. sKiiepipapT, dc kî(b noantea.
Oinfî.i» ne.iă mal nstcpniKă zioa, noantea Kîndă doap-
mc, este 'ic.iă mal dcr.i 18. Kîndă ne KS.iKTmă în nat»,
amă tcpminală o ciioki. din niapa noasipT, tnîine na
înnene o anii. aieanT; dc micea 'lo.icBps.iS Imnepatopă
I’onians Titus aă airntă osiuci» na în toate sepi.ie
itîndă s'a i;».n:aiX, fi.'ica o penistT de ai.pisni.ic sa4e
din zioa ipciisli., mi Kîndă a fostă ms.ipBmită de a-
’ieste atipisni, îmi zinca ,,Titus, al anstă o zi E8nT,
n'al ipTită in zadaps zioa aneasta.FepiuipI sîntă a-
’icl napi notă imita escmn.i».!» anestBl sBB.iim» Imne-
pată, mi seapa zii.îndă Benin».!»! st» „noante B8nT,“
sc noate st zîkt mi Kiap» sic’ml „ts al tpTită astTZl
o zi BoiiT mi n’ai tptit» in zadapă.“