JURNAL HENTPtf PESIIÎNDIPEA IIITIINITE.IOPS NAT8PAIE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K1ASEIE. ' Jl PediifcalS H do ' . PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. JYo, 26. (Ansjs ajs tpeijea) a Bskspemli 15 Isiie, 1858. Konpindepea: Desnpe simjjipea țienepajl in Natspi.—■ Victoria Regia sas petjina iMante-iops.— O npinipe în sinsj» nimîulsjsi.— KomBnitîaijisni mliinijifi'ie mini. ’ • . MW—», l«n 1ₗ.IIIMMț^»^HgBB!lgȘlₗ Ulii, UIUM ■ II .III irlll'.l II I II—— Desnpe simijipea ijenepa-rt în Natspi». . (Spmape.) Ja xotapsja pețrianeî njanlejops uri mine- pa.ie.iop8 iapimi rBsims nisjte fiinjje, de Kape ne esle foapte rpes a xotipî din Kape din a- mîndot pepisneje se îmnBptBmesKS. K’o ajlB onasisne Boms Bopsi d’o KJass de animaje Kape se nsmesirâ zoofite (animaje njantiqe) Kape sînts niponite în jokejs jops, KpeșKînds. iui mspinda asemenea Ka mi njanteje (upeKsms nnppeaneje, Bspeyil, msjjjl din nojini mi din âstepide.) Daps aKsmS din Kontpa Boms da Kîte-Ba esemnje din njanteje Kape se ESKspx d’o simyipe foapte es- npesiBB. Sînts msjte fjopî Kape npeBTds SKimBapea aepsjsi, K’Bjdspei uri Benipea njoii. Fjoapea rajEent Calendula aivetisis se desface Kînds ieps.18 este jimnede mi Bes'emte fsplsna' în- doinds’nri foi.ie Ka Ksms aps boi a se aKonepi. Din notpÎBi, p f-ioape din Sisepia (Sonchus si- birisus) se îniride noantea Kînds np?Bedc nentps a doa zi o ppeme fpsmoasi, napKi ne apati npinlp’sns somns odixnits kb este sirspide tim~ ns.18 ne Ba Beni. ’ Sînls ajle njanle nape as o siinjjipe tol8 mai mape. Apsopri ksiiosksjjî sebIs nsmipe de ÂKaijiea (SajKîmspi) kb rîmni a.»Bl (Mimosa eburnea) aje KBpopa foi sînts. foapte dejiKale — 202 — iui npea aesne a fi sIp'iKale npinlp’o njoao, de aneea Natspa .ie-a dtpsits o npcsimippe ueutpa n.ioae, mi aptlînds—se sns nops în aeps d’ass- npa jops, nsmai de Kîts s'anponio foi.ic sna do ajta Ka ojaneje de anonepits, asts-fe.is, Kt ja naoaea ica mal lapc, ana tpe*ie în jkoss Ka neste sns aKonepinis. Este sns a.its-fo.is de AKajjit, (Mimosa pudica, psminoasi) Kape ape o simjjipe eslpaopdinapt. Kînds sns oms s'anponie noinds st nsie mîna ne dînsa, se dentpleazi. tptrînds’mî foi.ie înanoi. A.ile luanle sînts Kape simts întp’o maniept sirspt, snimnapea opojops. zijel mi a nongii. Aa opa xoltpîft ojo se des- Kids, sas se înKids, napKt se ksjkb mi se snoajt 4a opejo xoltpîle. Lle Basa anestel csnepienjjc, ’mi a ftnsls Bestits-is Bolanists Jinec, snî> neasopnins do deo- SGEile.ie namile, Kape H aptla întp’sns icinS si- rsps, toate SKimBipi.10 .ia 24 ope a.ie ziaci mi nonsjii, dsiit deoscBile.io sKS.ii.pi mi KS.iKi.pl a.ie anestops deosenile faopl. Meprînds mai dciiaplc, rtsims .ia n.ianlc ajls-feas de miuiKtpI mai ms.its admipaniac mi mistepioase. Noi BopsimS aini Ide fcnomencjc ne Kape Linee ao nsmiso nsnuue ii.ianlc.wps., adiKt de fe.isas îmnpcsntpil ainîndspoptt scksc- Jop8 în yensis n.iantc.iops. A.ilt d.|jₑț Kpi- asea oKasisnc a nopți mal ms.il desnpe maniepa nponaraijisnil, Kape natspa a xoltpît’o nentps mante; daps aKsms uoms nomcni nsmai Kîtc-na esemnao alinrsloape do miiuKapea simjiilonpe a n.ianle.iops, nentps skohbjs npoiiaraijisniî. .Ie- Vea Nalspei iui Kiaps a ra.ianlapici, nape oiî.jî— yeazt seKss.is masKS.iins, na ne sckssjs 'ic.iit tape, a densnc înKint'iisnca sa .ia ni'iioapcae sckss.isI feminin, Ka 'ic.isi dcainats mi sfii'iioss ; a'ioaslt jeno, ziss os, so întinde ns nsmai nînt aa anima.ic, daps niapii mi niin. a a n.ianlc. Aiji Birals de seami. np’odali. îm>sntps.iti snei Kopoane dc f.iopi? .Ia 'ica mai mape napte a naanle.iops se ni'.ii. în Kopoana aops, adii;i> aneastt napte Bi.nsih> ks fc.ispimi de feuc la corrollc do la fleur',>, doi. fc.ispi dc oprane nentps nponaraijisne, adiat doat sci;se. Opra- ne.ie scKss.isi feminin se af.it în mixioKS, ace- stea as nsme de‘ Histi.iă mi Ocapis.is (joksjS otjopsj) snde se desBoa.ilt podspiae naanle- 4ops; anests nfctias este înKsnvispats de snsaii sas mai ins-ilc Stamine; sînts f.topi snde se rt- semte nînt ja o. sslt stamine. Aneslea înKsn- ijispt nisti.is.iS, toKmai Ka amannii ne amanta aops, Btraui de seamt .ia npins (lilium snper- luim, lis) în Bpemea jnf.iopipeî. Slamineae d’o- dalt napKt se’nssfaejjeazt, înnens a se miuiKa mi a se n.ieica sna dsne aata aa nisti-is, o- i;ieKls.ib landpeuei aops; sna dsne a.ila se a- nponie de nisliaS napKt’js stpslt ks Kaneleae lop aspite, mi în minstsj anesta Bapst în rspa nisli.is.i6l sns feas de npafs ra.lEens slpt-isuilopS (pollcn) Kape se af.it în Kansas slamineaops. mi ne spmt se dentpteozt, i;a st faKt joks aatops stamine, tots npinlp’o asemenea onepajjisne. in toalt a'ieaslt iipcmc nislijs.is pi.mîne ncmitu- KatS, tOKmai i;a o amantt psminoast; tomnai Ka o falt ncBinonalt ia nea d’întîis stpstape a jo- rodipei sa.ic. Fiinds-Kt no.icns.is este ’iea d’întîis nondi- Ijibiie Ka si. intpo în rspn nisti.is.isi snpe a ns- tea fa'io n.ianla podiloapc; do a'icca înuejeanta Natspt a iiiBcnlals fo.ispimi dc mi'.Kjoanc snpe a în.icsni Ktdcpca no.icns.isl din Kaiictc.io stami- ne.iops în rspa iiisli.is.isl.¹ Sînts fjopi snde sla- minc.ic sînt;. ms.it’s mai mi'ii do kîIs nisli.ic.io, npcKSin f.iopi.ie Campanula, Ancolia), anoi Ksm- st mKsnri. ai'ii Kansis slaminc.iops .ia rspa nisfc.ie.iops a’i m.psa a'icsts npouioss npafs po- dilopii? Ka st sc dcin.plczc a'icasli. difiKS.ilate, a înKiusilii natspa i;a a'icslc f.iopi st ptmîc a- n.icKalc, întp’sns Kins, Ka no.iens.is Ktzîndii din stamina do mal ssss, sinrspii st nazt în rspa nisli.ib.isî, i;apc so af.it mai jkos's. Daps .isKps.iS «ic.is mai do mipapo este ki. .ia a’icslc luante, dsnt ’io s’a sfipiuiti; îmiipcsnapca scKsc.iopi>. ns- mai dc kîIs so înBÎplcinlc f.ioapea, so pîdii.t ks fajja în sssl;. Dc a'icca tol^-d’asna Kînds Boms nedea în Kîmns Eiopi.ic an.icKalc .ia o napte, st mtims Kt în a'icslc f.iopi sînts slamine.ic mai suspin do kîIs nisli.is.ii>. .Ia a.itc f.iopl snde nis- li.is.is este mai .isnriî do kîIs slamine.ic, nisli.is.is îna.ils, tomnai i;a o amantt n.iint do tandpeue aBÎnds mi.it dc amanls.is niliKS a.is ei, sinrspt so îndsn.icKi. snpe dinss-is snpe a rssla ds.i'ieaua amops.isl, dsnt Kape iaptmi sc pidint. (în ast- fc.is de dc.iinalt nosijjisno sc af.it nisli.ie.ie f.io- pi-iops nigellr., passiflora mi epilobinm angusti- folium.; - 203 — iasKi noate domni, de aneea înnenă aneste npe- tendente aie tponsisi, si se isute sna ks aila.. Jâ aneslă sneKtaKOiă de isnli, asisti toati nonsiajjisnea stsnsjsi, adiKi 13 nîni ia 20 mii de albine, amtentîndă emipea anestei jante. Kape din pisaie nipsemte, omopîndă, sas ronindă ne aileie, aneasta pimîne pepini domniloape în stană, mi npiimemle înimiinisnea a toati nons- jaijibnea aminoasi. Toate se oiisni de aKsmă în Biitopă de dînsa; Kîndă ea mepije, toati is- mea se di ja o împle; Kîndă sli, țoale o în- Komjioapi mi amineie .iSKpiloape o mînrîîe.— fie Kîndă albina pețiini pimîne tolă d’asna a Kasi Înrpi'/Kindă ne amineie nizitoape, Kape sînlă însipninalO ks rpiaca Kasei mi xpana nsiiops; neie-.i-aite albine ibKpitoapa ssopă ne KÎmnă din fioape în fioape, din Kape ia miepea mi neapa adsbînd’o în nelalea jopă. Nsmai Kîle o- dali se’i.tîmnii Ka amina Kpiiasi st. se faKi neiinimlili, simnindă o doping nosi, Kiblîndă a emi afapi din netatea eî; snă sinliinenlă noă o Ispnspi, în Bpeme Ki nonsisiă ei o ossep- Beazi ks mipape. în fine d’odati s’apsnKi |în aeps, ne Kîndă amantsiă îndpisnemle a osp’H’A¹ l<£5*gă£Âni ssbtă boita nepsjsî, icrinati npin ze- fips, Ksnoamle dsinenjia ainopsisî nentps întîiaml dati. Intpîndă dsne 24 de ope, înnenă a nane osiie, fie-Kape oă, întp’o deosebiți ne.is.ii npe- rilili. IIîni în tpei sinlimîni s’a nssă nîni ia 12 mii osi; aneste osi sînlă țoale de naple femeiasKi, nsmaî de ia a sn-snpe-zeniiea isni innainte înnenă a nsne mi osiie de naptea bip- BiteasKi. Dsne 4 ziie ease din osb o anpoi amimoapi. Amineie isKpitoape înrpisesK'ă nen- Ips japee ks snă feiă de niopsi ne o nperb- tesnă, mi (ibKps Kspiosă!) aneaslz xpani noate si SKinibe fipea lapBei iSKpitoape în iapna snei amine peraie. «1a 5 ziie dsne hamtepea iap- bcî, amineie doînî aslsni. neisieie iopă, dsne Kape iapna se’nfami întp’o roroaiiii în Kape pi- mîne 13 ziie, atsnni este o amilii nepfeKli ; dap amina BipsiteasKi ease dsni 7 ziie. în isna isî Isiie, amineie femeemti omoapi ne amineie bipnitemlî de Kape Ko.ioniea nsmaî ape nini snă foiosă.— Pîndsiaia mi aKlisitalea domnemte lotă- d’asna în Koioniea amineiopă.— AKtiBÎtatea mi fepinipea e npetstindenea; dapă aneasti aittiBi- tate, aneasti pîndsiaii mi aneasti fepinipe atîp— Dani asemenea mipabsioase doBezi de sim- yipe, mi si nape Ki fie-Kape ea fi kb mine d’o nipepe, Ki este foapte rpeă a dislince totă-d’as- na n.iante.ie de animaie, dsni ie ama Bizstă ki 'nianteie sînt» îmniptimile de somnă mi de de- mtenlape, de npeBedcpe, de feispimi de simjjipi, de miuiK'Bpi Boioase mi Keapă de sentimentsiă amopsisî. lapi peBenimă -ia ssHiima senteniji a isi mtaropa: K'B iotă este simnitopă în nats- pi, Kape a fosta nsntsiă emipcî aplinsisi no- stps de aslzzî. Daps mal nainte d’a ne des- nipiji aslizî, Boiă a Bi npesenla mi din Kiasa inseKleiopă Kîte-Ba esemiue Ka aprsmente nose nentps simjiipea ijenepaii în natspi, ks toate Ki amă xolipîtă deosebite optime nentps inslinic- teie anima.ie.iop8. Inseideie Kape .ie-amă aiesă ansmă snpe esemnis, sînlă albinele. Kiapă nitaropa a slpi— rată: «Făli fpsmoasi, întpeam ne isnpiloapea «amini dana fioapea ns sisatemle ia a.ită neBa, »de Kîtă a fane ESKetspi». Admipasiii idee, Kape Konpinde o jeiqj sne mal admipasiii!— Aneste mini inseKte ne apatii snă sneRlaicoiă de nespe- zstă d’o societate ninliis .li, d’o iepapxie¹ mi d’o asKb.itape a aneiopă maî mini Kitpe neiea?^- mapî.— în fie-Kape slsnă se afli tpei feispi de aisine, adiKi pasa poiaii (domniloape), pasa iSKpitoape, femeiasKi, mi pasa EipeileasKi. Din jBKpiloapeie este o Kiasi Kape esle însipninali a adsna isKpspiie do xpani nentps Koionii mi malepia.ibpi.ie de Kiidipe, în speme Ki ne.ie-.i- aile Kiase Kape se nsmesKă doine. sînlă înszp- ninate ks înrpiatipea Kasiî din nisntps mi ks Kpe- mtepea nsiiopă. Kîndă o Koionii se ameazi întp’snă stană, astsni mai nainte toate rispiie jeninsisi ks neapi mi ne spmi fană farspi (ne- isie^ KsnosKbte nentps admipabiia .iopă Kon- stpbKjiisne; Kissije.ie farspuopă sîntă nolpinite sna ks aila, nsmaî ne.ie nentps pasa poiaii sînlă mal mapî.— Kîndă se nasKă amineie din pasa poia.ii, toate amineie slsnsisi se rpiEesKă aie nane în deosebite Kissije (neisie) din neie maî fpsmoase mi Komode, înrpi®esKă nentps dînseie ks nslpimîntă mi toate neie de Ipebsinyi, nîni ne s’a desBOilată Kopnspiie iop din stapea de .tapez. nîni .ia anea stape de inseKtă desiBîpmită. A- tsnnî aneste aisine Kpiemlî esă din Kissjjeie iop, ini fiindă-Ki întp’snă slsnă nsmaî o amini Kpi- — 204 — ns nsmai de esistenjja pepinei. Kîndă ea na nepi, totS stanaja este nepdslb'. toate jBKps- pije sînts nspssite, mi. te tpensiniis aa e.ie a- tsntea de jsitpape, KîndS d’odals maîKa nona- jbjbî, sinrsps nape esle în slape a npodate o penepajjisne nos, sinrsps Kape este în stape a Konsepsa pensjs a.iBine.iop8, nsmai esle ?— Ateasls nsplape a atesfops mini inseKle, ni se nape ks noate fi nsmai npodsKls.is snei a- dînti rîndipi. De ateea fijosofbjs, mopajislb.is, nojitima psmîne înKpemenils de mipape; ci pa- ijioneazs mi ns npitens, ne Kînds omsjs pe.ii— pioss npitene fiinds-ks Kpede; Kpede ks esle o iiite.npenus diiîins Kape pssEeuile mi se mani- festeazs în toate fiinne.ie natspei, ua o fjaKsps nemsppinils, Kape pssriîndeinte paze.ie .isininei ei neste toats înlindepea nemsppinils a sniBep- SSJSl!— O, Natspâ este sns adcBspats Teninjs, snde omKjs înjiejenta noate însjna îiiKinstibiii.10 jsî Kstpe Atot-n8tepniKs i8 ! Bedcpea teps.ibi jimnede fate tots-d’asna o imnpesisne mapiits, nesnsss assopa snei inimi Kspale; îi înlpodste o simuipe mislepioass, o ds-iteaps ssE.iims, o npersslape de fepitipea elepns, >ie adasls ssf.ielc.ie os—r- t ni.jops Esnt; ne KÎndS atcslS sncKlaKO.fs ss- BJimS, esle snsimînlstops nentps oameni psi, mc se tenis a pîd'u;a oi:ii jops, snpe a npiai kojoo- pea azsps a tepsjBi în toals a asi fpsnisseue eKjatants, adîmts mi nemsppinils, apstînds-sc Ka o imapine zciasKS, de fpiics a ns fi tspns- pajjY npin a jops msslpape dc KBpelB; tOKinai Ka sna Konijs pss te se teme de psmino a pî- diirn okîi snpe laiKS-ssn 'ie e alîtâ de Esns mi mijoslictt.— JJens omenesKs! Ile jînrs toate ss- fepin*je.ie, .laKpsmi.ie mi dspepije sape sînt piși-' nileîn Kapiepa ateste! bsî înlpiststoape, ne se nsmemte Bians Kopnopa.is, nea .issals Dsmnezos o Konsojapisne itiins de nJS’iepî jimnezi, nspe mi neîirietale: aneasts Konsojaiiisne este tepisjs aJEaslps, Kîmnsjs Bcpde, aepsjS jimnede, soa- peje slps.is'iitopis, jsna .isminoass mi ste.ieje nsmsppite, mi noi nspssims aneasts Konsoja- iiisne!— Oamenijops! Snde fspini a Kssla eps penaBsă nentps osii Boslpii, dana iib’js rssipi în sBBjiniBJB taE.108 a ie natspei? tfnde rîndiui a rssi sna SBiielB fepnieKstopis nentps aszipea Boa- slps, dalta ns’.is rssipi în rjassjs Kspete.iop8 noastpe, ne BopEcmlo ncîntelats în inima noastps i;a sns siiirspii cko diiiins a.is apmoniei ssEjimo •ie domnemle în tolă sniBepssJb? Snde nsslapi pe.iipisnea, daKs’a-pi nicpdsls dapb.ib npejiioss a fi’ atinmi dc idcijc tnna.ite mi sai;pe, Kînds emilii întp’o dimineaps în Kîmns mi bî ss înfs- Ijimeazs Natspa în toals njenitatca norsijicici?— Hndo Ksslaiif dsj'ieniia sinujipii amopsjsî, dana inimijo Boaslpo ns mai nals ks Ks.idsps neiilps',. ru-t fimnțyea tstsjops fpaijijops Boslpii, fiii Jsi A- dams, fsps deoscr.ipc de ncams, naijionajilalo mi pejipisne?— «Inima omsjbi, zi'io bns fi- .iosof$, esle Ka o orjinds npin Kape e.iă oedo Ionii, jsmea ț Kîndîi orjinda este Kspals, toate oeîckIcjo se Bsda jimnezi; daps kîihIb orjinda este IspEspe, toals jsmea se apals Komfssiats.* O fpajjijops oameni! Kbpspini orjindvje Boaslpo Ka ss bs ESKspajii dc o Bcdepo jimnede!— Victoria Regia sas peyina luante.iopă. Animajeje nedeslpe ’ml-as pcțjcjc jops, anesta este jcsj; nasepije în acp iap ’mi-as pe- țreje Jop, atesta este Bbjtspsj. Kcap miim a.icins s’a Konstiloals întp’o nionapxie mi ’mi-a a.icss o peyins; de lie dapg n.mnle.:e ss ns nins sns «ssBepans» ? Daps eats ks njantc.ie, în toate i;i- nspije mai dejiuale de Ktt animajeje ’ml-as a.ies o pen:ns în joksjs snsi - pepe; o njanls dsj>ie fpsmoass mi ssass în joksjb jeajai, a’iestsi ss- Bcpan ssnpcposs mi în joKb.is BBJtspsjbi, ates- tai pope xpsnitops. DomensjB anei a nipsits totS-d’asna ne domcnsjs Konlinenlajbi. Ns nsmai ks pepianea anei e de tpei opî mai mape de kîIb pepisnea Konlinenlsjsi, anoi mi toate fiinucje opranite Kape IpsesKb în domcnsjs anei, sînts msjis mai mapi mi mai piraniite de Kîts ateia în domensJB KonlinentbJbi. E.iefantsjB, tej mai mape animaj — 205 — tepestp», ns e nimiKă jînri o Băjeni, Kape a- wsnpe ja o mipime de 70 nîni ja 100 niqioape. Dap» ini întpe njante, apuopije tepestp# qe iS mal mape adiKi Pinus (»pad» din Asstpajia iui ajte K-iime Ka.ide, de mi aîKtmpe ja înujjime pi- rantiKi de 200 nîni ja 250 niqioape, toi» n» aîKBiipe Ja mipimea »nopa ii jante de mape din pen»jă fucus Kape aă Kîte odăii mipimea faiss- joasi de 400 niqioape (s. e. fucus macropyrus.) Dap» mi în npiBinpa fjopijopă, ana n» pi- mîne îndipită; Kiqi de mi în yenepe, nensme- poaseje tjopi de Kojopî aapiaBue mi d’odoape s»aBi KpesK» ne »SKată, însi mi mapea ape o msjuime de njante Kape îl sîntă nponpil, admi- pauije nenlp» fp»m»seuea jopă naplimapi, k» Kape aKonepe f»nd»i» oqean»J»i fiKÎnds’j» napKi »nă naplep» de fjopi din qeje maî eorate Kojopî. ILianla Victoria regia, i.ape Bolanistiî o n»- rnesK» aB»ms Pepina fjopijop» mepiteazi kb dpentă K8BÎnt8, aqeasti nsmipe. Domniea îi se K»Bine npin maiestatea inipimei ei. Si’uiî imapine qine-Ba o njanti aKaaliKl Il.ianta Victoriea Regia aa risipea ei in JleKsiKO. KpesKînd» întp’an» nasină d’ani Ka.idi, aBÎnd» fjopi atîls de pirantiqe, în KÎtă o foae aacsnpe Ja o mipime de 3 stînatinî mi Ja o rposime ama de mape în uită »n» Konij» de 10 anî noate si stea ne o foae mi si n’o p»ni! Anoî mi fin- t»pa »neî asemenea foae este estpaopdinapi. flaptea de sas» este neledi mi jsqiloape mi noali neste ani, dap» ssnpafana de aos» a foiî Birati în ani este fiKsti Ka qea maî deji- Kati siti, însi rispije aqeste! site sîntă »mnj»te k’o malepie Bepde (napanximsi» foiî). Dapă ne mappine, aqeasti foae pirantiKi este înKonpi»- pati k’o rajepie de pi»p» îmnpepisp»; ama dap foaia npezinli o j»ntpe nepfeKti în Kape noate si meazi »ns omă. Dapă K»ajitatea qea maî npeqioasi mi qea maî rpandioasi apali fjoapea aqeste! njante. EoBOKBjă ei ape mipimea »n»î nană de Konijă; anoî se desfaqe Kipînd» mi napKi nenpesizBtă, de m»Jte opî întp’o noanle k» snă mape zromot# — 206 - atsnnl dimineajja f-iopea desfiKsti npczinti sneK- taKSj» ie.ib mai admipaiiijă. Sale de fol ('ne(a.ie) ajee Ka zinada, înKonyispi mappenea napi;i kb sns fips pomis de Ko.ioapea slaiiHzie, mi toate fiindă d’o mipime neoBiinsili, fopmezs iniepio psjs aneslei f.iopi Kape atsnii ape sns diamelps d’sns niqiops mi mal Bine! Si’tni iniapine nine- Ba o fjoape de mipimea esfpaopdinapi a snsi niqiopg mi d’a'ieste Ksa.iiliui npi-iiante mi o si se esnjiie faBop8.!8 ’ie.is mape mi admipapisnea penepaji, Kape aieasti mianti a donîndils în ns- jjinl ani de Kînds a desKonepil’o. AKsms înKi ierni desnpe istopiea anostei n.iante. . Nainte KÎjji-Ba ani, doi Kuitopi mtiiniiifiii Amviezi as desnonepito în Mcksîko snde i:pc- intea în mizjOKS.is Bl.iui.iops (npcKsmS n.ianla Nirnfea sas Lotos). Ks mape iicpiKo.i s’as anpo- niats .ia aiests jokb, însi dopinjia d’a udmipa d’anpoane aieasti popim a n.iante-iop. s’as fiK8l ki oamenii as sîtals de ncpiso.is mi ai> Biopsii în .isntpe .ia dînsa d’sndc as .isats mi simînjia Ka si tpansnopleze în f.iopipii.ie Esponei. Dap în onoapea pepinel .iop8, Anr.iezii a daio,ⁿIΗ nesleî naanle nsmipea de Victoria Regia. Tonii .ismea a an.iasdaliî .ia aieasti nsmipe, Kînds s’ati înKpedinuats ki aieasti n.iânli este Inlp’adcmps pepina f.iopi,iop», Bipsinds.io no toate. De al8n«n aîi înnepsals înlîiS ja Besliia rpi- ditrt de Keiv .lînri London mi a seminali a- ko.io seminnc.ie anostei njanle; Însi fiindb-Ki nepe sns uasinb de ani na.idi Ka si KpeasKi ai.'o.io, de aieea a finalii aKO.io dinadins» o f.io- pipie mape bînmisli. kb. sns sasins d’ani Kajdi nentps aieasti mianii, Kape a pcsmil Bine ai>ojo mi London as aosls nesle împins, onasiane a ad- mipa aieasti dcsKonepipe naoi slpi.iBiiloape a înliinije.iopb natepel. De .ia London, KS.itspa a- leslel n.iante aKsaliKi piranliii a tpei si mtie de nini sn pesncKlîi nenlps np'sn i;an Koponal, so înnini .ia mnsKCSlaloa anostei pepine njanlape mi npetind ki ano.'Sta n’a alentats nîni aKsms întpe nimins .ia institsuisni.ie ,iii;epa.io a.io mapejsl Woslnnglom 0 npÎBipe în sîiw.râ ihjbîdIs.mT. ApHno.iti.iS Il-.tea. Nsmai .ia o adînnime do nalps sas linii miie peorpafiie, do desbBls.ib ssapafeiiei nimîn- tsjbi, domnemlc o Ki.idspi atîta de mape în Kîts toate minopa.ie.io mi incla.ic.ie ie se af.n aKo.io, IpeBse si fie în stape Eisidi mi fepcinle. A- neasli Kpemtope ncînnetali a Ki.idspei în inlc- piops.iB nimînlBJSi, s’a adenepilb în mai ms.ite joKspi npin difepite sinitspi finale aKO.io. S. e. .ia Grenclle în Paris, întp’o rpoam adînni .ia Mont-Wcarmont în Anglica, ja Neusaluvcn; in fjepmanie m. n. -i. .la toate aieste .lolipi s’a apitats ki, ks kîIb adînnimea Kpemle ks 90 nîni ja 100 ninioape mai msals, kb atîts Ki.idspa niminlsJBÎ Kpemle mai m8.ils ks ană rpads a.is tepmoments.iBi .isl Celsiu. Asemenea ns este aKsms nims.isl np’o îndoiaji ki malepii.ie apzi- toapo (Lava m. n. .i.) Kapo css din BO.iKani, ns npoB'nc de nimic slpatc de KipBsni sas de ns- nioasi, Kape se af.n> ssb ssnpafaya nimînlsjsi, npeKsms ’mas înmiisits snii; ni ki aieasti Kili- [iime f.ibidi mi fopi;iele npoiiine din adînnimea sîns.isi nimînlcsKs, mi ki BOJKanil sînts întOK- mai Ka nimte Komspi, Kape skoIs afapi malepii inf.iamaBi.ie mi apziloape Kape apda ncînielats ne oatpa imenși ne smn.ic sîns.is nimînlsjsi. Ks toate aneslca, zine D. Humbold în bo- .ibins-is 10.18 dsne spmi din Besli(8J8 sis BBpapis Cosmos, ns nstems si KonKidems d’aieste — 207 - pezsitate rne sBiiBlspiiopă noaslpo -in UBmînlă ftKste nins aKsmă, ki aieastB KBidspB KbBîpmi- toape mepge Iota KpesKîndă nînB ia lenlpsit nBmîntsiBi mi înKB mai denapte. AieastB Kon- Kissitne, ziie Humbold, apă fi ama der peiulli, înlOKmaî Ka Kînds sn Jionsilop ai Kiimeiop kb.i- dspoase Kape n’a emită niii odatB din aieste K-iime, Kîndă dînsbiă s’apă înidosi kb totă ub- mînlsjs ape o K.iimB KBidspoasB Ka mi natpiea , sa, mi daKB e.iă aps mepge KBtpe nopdă aps TBsi îiikb o KB.idspB mai mape. AfapB d’aieasta ni se npezintB mi o aitB difiKbitate Kînds ne imaginBmă kb tots inlepio- ps.iă nBmîntsjsi este miins d’o matepie f.isidB mi fepsinte întomnai Ka o cparB iepeinte; kbiî 1aiK8.1e.1e astponomiie as npoBată, kb densimea nBinîntsibi este de linii opi mai mape de kîIs aieea a anei; adeKB daKB tots riossiă nBmîn- tesKs, ks nrBpimea .i8i d’aKsmă, apă fi d’anB; a- tinii apa KîntBpi de 5 opi mai nsuină de Kîts KîntBpemte aKsmă; anoi fiinds-KB matepiiie mi- nepaie ie se af,iB ne ssnpafajxa UBmînlbi8l n’as o asemenea desime, de aieea sîntemă siiipi a ne imagina kb, în intepiopsiă nBmînlsisi SBj afiB nsmai mcta.ie.ie rpeic; anoi daKB aieste^ metaie rpeie aps fi .tots-d’asna întp’o slapo de fszisne (tonipc} Ipesse sb ne rnipimă i;sniă ia înBÎplipca nBmîntsisi în toate zi.ieio îniiipcijis- psjs osiei sa.ie mi ia mcpsspa isi ama de iste în ro.iiiisnea Jismei îmnpegispsiă soapeisi; «usmă iiiemS aieastB rpcsiale n’a snaplă de mbilă Koa»a nBmîntsibi? Kînds bmniemă o sIîkib, mBKapă fiind» tape, ks apgintsiă Bis mi o în- Bîplimă iste, Kspîndă stima se snapge mi mep- Kspis.iă easB afapB; Kb Kîtă mai msjts Ipessia sb înlîmme aieasta ia nBinînlă Kape ape o KoaacB S8cjiipe nsmai dc 15 miie georpafiie, ne Kînds lenlpsiă isi, o BatpB imcnsB de sns dia— metps’de anpoane 1G00 mue yeorpafiue e hjî— iib ke atîta melaie rpeie uri f.iside ? Noi uitimă, nonlinse Humbold, kb, Kasza f.i8KS84sî uri a pefjisKssibl oieansisi, Kape ie OBsepBBms în toate zi.ie.ie, esle alpagepca iib- mînlsisi KBtpe opi-ie Kopns ie se af.iB ne iib- minlă, daps mai ks seamB Kînds c fisidă. Ama daps daKB inlepiopsiă nBmîntsisi aps fi smmslă ks mela.ie.ie lonite mi f.iside, nerpemită kb îm- npebnB ks f.isKss.iă oieanwl .iasa tpecsia sb se ssie în Kpalepiie BOjKaniiop Kape npin intepiopsi nBmînlsibl, este în KomsniKapisne ks .ssnpafaga sa, npin spmapc esnssă infisingei alpaKlspei a isnel. Dapă nînB aKsmă ns s’a OEsepBală niii snă panopls (o peianiej întpe isnB mi BSiKani. Ama dapă, ziie Humbold, este nposaniiă kb Kpemtcpea KBidspei în sînsiă nBmînlsisi ns mepge tots mepeă nînB .ia lenlpsiă isî, ii din Kontpa, mepge nsmai ia o adîniime xoVbpîlB, ne spmB înieleazB mi se miKmspeazB, aslă-feiă kb, lenlpsiă nBmînls.isi ns e smmslb ks metaie tonite, ii kb malepii so.iide. 'O analogie ia aieasta nsimă mi ia Kop- nsiă soapeisi. Mai nainte, aslponomii ’mi-aă.în- Kinsită kb totă Kopnsiă soapeisi este tolă-d’asna întp’o KB.idspB nesn«sB, apzBtoape; kbiî este în slape a tpimite noB mi atîtopă manele, alîla is- minB mi KB.idspz. Dapă ansmă Aslponomii s’aă înKpedinpală kb, Kopnsiă soapeisi e neisminosă (nerpsj mi peie mi kb nsmai îmnpegispsis isi se afiB snă hmeiiină .isminosă mi fepEinte; de aieea snde aieslă înneiiină se rienBpleazB de Kopnsiă soapeisi, anoip se Bede în soape nete nerpe. Ama dapă, ziie Hnmbold, nslemă sb ne imagiiiBmă kb întOKinai Ka soapeie esle înKon- gispală ks snă înneiimă fcpEinlo ne Kîndă eiă înssmi c peie, ama se noate kb nBinînls.iă no- □8 esle înBeiilă în intepiopsiă sbs ks snă în- Beiimă fepbinlc, no Kîndă siinsopsiă saă nenlpsiă sbb oslo snă Kopnă pene. Ama dapă, Humbold difepeazB în oninisnea sa dc Ioni 'icl-iaigi geologi Kape iipelindă .KB totă nilcpiopsiă nBmînlsisi esle o BalpB înfoKalB, snde toate nrincpaicie mi metaieie se afiB în slape de f.isidilatc fepsinle. Humbold Kontinse mi ziie: sb ne înKinsimă snă OEsepaalopă afrinds-se în lentpsiă iiBmîn- Is.isi; aicia Ba Dedea ibKpapca BOiKaniKB a hb- mînlb.isi în mods.iă ve.iă mai iBinspilă. Stpato înfoKale Kape înKongioapB icnlpb.iă nBmîntsisi ns i se Ba apBta iipclslindenca snifopmB, ni în Kîlc-Ba .lOKspi Ba fi mai înfonalB de i;ît în aiteie; adeKB aKOio snde uoaina nBmînib.isi e mai sbk- gipe, ai;o.w ibKpapea BOiKaniKB e mai mape. Aicslsi oină nssă în uenlpsiă nBmîntbibi, îl se Ba nBpea BBzîndă sssă ne ssnpafaga nBinîn- tsibi apzînds 215 Bb'.iKani, întoKmai Ka alîta steie isiiloape, Joiispi mine de BO.iKani, ÎI se Bopă — 208 — mpea jbminoinî întOKmai kbiiib ni so nape noi în neps sniae .lOKBpî .isminale de mB.iijiine de steje ne se af.n adsnale aKoao; ne Kînds a.iie. JiOKspi ne sanpafaija nimînlbJBî, desnoialo de.is- Kpapea BpJKanÎKi, i se Bops nipea ossKspc, npe- Ksmg Bedems mi noî în neps snije pevisne.on- SKspe snde ns esisli sle.ie. E.is Ba ossepna o îmnpețiispape pemapKaBi.ii, adiKi ki: jKsmilatea din ssma lotaai a BO.iKani.iops «ie esisli. ne lols nimînl8.ib, se af.n îmnipajji .ia sns .ioks în A- mepiKa «jentpa.ii; ama s. e. esisli în naplea «jentpaji a Amepi'iel o ms-njimc de BOJKani yi- ranli'iî, în Peru sînls 22, în Neorpenada 18, în Bolivia 3, în Chidi 13 m. n. Asemenea Ba onsepoa oEsepBalops.is nostps în sînsas nimînls.i8Î, o adenilspi do ms.iijl bo.i- Kani 4a inss.ie.ie opientaje mi mepidiona.ie a.ic Asieî, snde se af.n .ia sns joks stpiinls ndsnauî sna-ssts iui zeue BO.iKanî, maî ks seami în pe- țjisnea ueorpafiKi ne esle Konpinsi înlpe rpads.is 10 a.is Jiiuimeî mepidionaje mi întpo rpads.is 14 aas 4iuimeî Bopca.io. Daps Espona noaslpi so Ba npezenta . OEsepiJalops.isI noslps din sîns.is nimînls.isi, Ka sn$ .ioks oESKbpă; ki«iî ahi Ba Be- dea nsmai natps nsnKle '.isiiloape sni.ie în nopd \ a.ileje în ssdsj Esponeî, dap maî IoijT anapui- nînds inss.ie.iopK daps ns Kontinenls.isî. Anoi naplea imenși a rjossasî nimînlesKs snde esle 0'ieans.is «joje, mape, i se Ba apila iapă oisKsps; Ki’iî aKO-io sînls nsmai 26 B0.iKanî. Oieansas At.ianliKS îl Ba apila nsmai natps nsnKle .isni- loape, ne ițind» Afpina, nsmai sns; Kinî în A- fpiita esisli nsmai sns BO.iKans. Ama daps toali Bedepea a a«jeslsî «icps BOJKaniKb, Ka si zineniă ama, nentps ossepBi- lops îs nostps, se Ba deosesi din r.iOE8.is nepesK» Kapc’.is Bedems noî ne niniînl?, npin îmnpeyis- papea ki no Kînds sle.ie.ie sînls pisnîndile neste lols «leps.ib, BO.iKaniî fopmoazi îmnpenisps.is m- mînls.isî napiti sns r.pîs înKonyispînds nimînls.is .ia amîndoi esipemiliui.io sa.ie sns.i în osl84 A- sici a.itb.is în bcsIs.iS Amepi'ieî, napKi în a«iesle pci,lisai s’a adsnals toali fspia ssnlepani a ra- sc.iops anpinso în sîns.i nimînls.isî, Kistînds Iok- mai ano.io dsne fe.ispimî do nsnKle do einipe. (Ba spma.) Komsnikanitfiii sⁱiientifiⁱic niril* 'lena somnii. Nimenea ns Hoațe si se asslinc dc somnii ks sila. Nimenea ns noate si se dcsoci'in»iasKi ks si.ia de somn». Ks KÎtă ne suimă mal imul» i:a si ns adopmims, K»'atîts somns.iă pciiinc ks o n»tcpc mal mape ini nepesistisMi; ks kită uoinga noastpi se .isnti mai msjtă ks somnx.i», ks atilă se s.iiBemte mai ms.it». Sns omă dcsnepată este In stapo ita si se omoape npin foame. Ks toate d»pcpi.io apziloapc itapo .ie simte în slomattă d»ne o aamnapc ncîntpepsnti dc 8 sas 9 zi^c, dana coinița oms.i»! dcsnepată Kape axo- lipită a înneta din Bicagi este d’o mape cneptiie, a- neslă omă este in stape a sipsi opl-nc ncpimpe it:- stinKtim nentps minicape, o si’uil 4cuc niapă înssml niiine.io sa.ie i;a si ns inncpnc si ad#Ki ncsa ks mîî- noje în rspi mi ama Ba sipsi în tendinija sa stsinidi, daps 4a somn» ns c anta, oms.i» sinrapă ns noate si se si.ieastti ne sine im si n» adoapini, Kinlsom- ns^ă este omninstentă Ka mi moaptea. Dap» daKi om»4» ns noate si si.icasKi ne si- ncml Ka si ns doapmi, însi oms.iă noate se fie îm- niedcKats npin a.ml mi si.iită ita si ns doapmi. Bestiti este în panopts.is anosta o nedeansi do moapte Jia Kinezi; oms.iă osîndits 4a aneasti moapte țepi— emi, ssfepe nimte ssfedinuc infepna.ic. Eati aneea ne aă pauoplat» razete.io Etir.tcze desnizi snpe a- 'icasta. tini; neniijitop» Kinezs itape a omopită ne soijica sa, a fostă Kondutnnată .ia moapte npin in- somnie; ’4-a n»să în intiisoapea de .ia opams^S Amoy nxindă .linri dinss.iă tpei nasniul sapi SKimslnds-sc a» pimass jînri itondamnats.i» zioa mi noantea lipi snă minstă dc intepsiiui»nc mi aă fostă îndatopaul Ka ni'il întp’snă șină si ns .lase no Kondamnats.iă si doapini miuapă »nă niinstx, a.iminlpc.ica I aă dată dc minimpc mi do Bi»tă KÎtă a npstă. llini .ia ontă zi.ic, ssfepinuc.ie Kondnmnats.isl dc mi aă fostă mapi, tots .ie ssnopta; dapă d»nc anestă limnă, nefcpinitsză a parată ita si'.iă sninzspe mi si snanc dc aneasti ainsipe infepna.n. IlMcpca somns.isl assnpa .isi a doBenit aistini alit dc nepesistisi.ii în Kîlă nasninil aă foslă si.iițp si’.iă înițeiie ks k.iciuIcjc dc feps îiKSte pomii in foit» Ka si’.tă dcuilcnto ițind» a înnenstă si’.iă fspe somns.is; neste Kitc-na ziac a Kizstă întp’o fs- pie neBsni mi in aneasti stape dc ninsipc tepisi.ii, neasziti, a tpiită ncfcpinils.iă 19 zi.io mi 19 nonijl fipi snă minstă do somiiă, ne spini a esnipată. Oa- menii aă fostă totă dc sna ințtcniouil in insengisnea miz.ioane.iopu de toptspl mi dc Kinsipc snilmînli- toapc, Bns.iă Kitpe a.its.iă. Timpii» în Tinorpafiea Ko.ieuib.i8i Sf. Șaua.