JURNAL lÎENTPS PESnÎNDIPEA IHTHMTE.I0P6 NAT8PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. ¹¹ IÎL Pcdii'ieatS- J * ¹ ............................ ■ de . ~ r • PROFESOR BOCTCCm-’U BARASH. 25. (Ansis ais tpeijea) BskspemU 8 Isjiie, 1858. Konpindepea: Desnpo simjiipea ijenepajt în Natapt.— manta Lotos saS fpsmoasa anei.— 'lena desnpe sim6oa.te.te snopa n-iante .ta Kieni antiai. Desnpe simijipea i.ienepa.iT» în Natsp'b. întpe ideije fîsinijops din timnspije antine, este sna a jbi Uitaropa (fijosofsjS Kape a tpiita ja Sipanssa în Sinuia în sckbjs 5-jea-înt. de Xs.) Kape mepiteazi o deosesiti atenjjiBne, fi- inda-Ki, bb nsmai Ki ‘este în sinenil sSEjimi mi adînKi, dapB se mi adeBepeazi din zi în zi mal msjts, ne Kînds Jipijima sfepa KBnomtinijei noastpe în OEieKteje Nalspei. Uitaropa zinea, ks «tots ape simîjipe în natspi, tots esle întpînsa în apmonie; ks tols.BniBepsBJB este ans Konnepts admipasijS, mi ks fijosofia ns este aila de Kîts slsdisj^ anestel mssine diBÎne Kape ns noale fi înuejeasi de oamenii pii, Kipopa je Jinscmte simHimînls.18 a o npinenc«. Tpadijjisneje neje mai bcki BopsesKB în fa- Bopsjs anostei inotese a jsi Ililaropa mi 'anea- sti idee o nsim în fsnds-i msjtop ajeropii (sas- meje) mitojoijine. Ast-fej anem si înnejeyem mi- nsneje jbi Opfes mi a.ie jbi Amfion kb msziKa JopS; asemenea esle înijejesBJ noBestet, ki nielpi. sas fiKSts oameni, miniKîndB-se de sEnelEJs ji- pei .isi /friOMivr, npeKsmB niiute asemenea nielpi s’a stpînss îmnpețuBpBJS jbi Anifitpion aszinds dsjnejjije KînleKBJEi ses, mi snpe peKsnomtiniji, sinrspe sas nsss sna ne ajta fopmînds .netalea Tesa mi Tpoia. . - Aneasti idee de simyipe țienepaji, de sim- nalie Kape domnemte întpe toate onieideje na- țspei, pîsnîndite în toati nemipijinita întindepe a BniBepsKJBi, este adeBipals o idee adînKi mi dpeanti. — 194 — Tols ape simijipe în Natspi! Din ste.ii.ie Kape OKsns ieps.18 sn.iendidă kb mipimea jopă nemipțjiniti, nini ja iapsa Mea mai miKi din KÎmns Kape o Ki-iKimă kb niiioape^e, mi nîni ja Bepme mi neJe-J-a.ite fiinjie, Kape asia jc natemă Bedea kb okh noslpil nentps miumopimea Jiops; țoale îmi as simjjipe, mi toati fiinjja jops na esle ajlă de Kîlă o esnpesiBne de simjjipe; fiindă ki toali aueasti fiinjji esle casați (înte- meiate) assnpa deosesilejopă jeyi de simnalie mi de anlinatie, de, alpaKijisne (alpayepe) mi de pensjsisne (îmninyepe) npeKamă apati mliinjje.ie Fisi’ie mi Kimiie, aceste desKoncpipi nsoi, raopi- oase a.ie snipits-isi omcnesi;». Totă KapaKtepsas nirînismajsî, npeKsmă mi a sislemeaopă fi.iosofiqo^ anli’it din opienlă (pi- sipită) a fostS sns feaă do ‘ antponomopfisniS (adiKi matepiaaismă în JSKpipLie zeemli).— A- fiinds-se sbeIs sns uepă tolă-d’aana njins de Kojope .limnede, azspe: .laminată fiindă d’snă soape neînietals slpi-isiindă în toati a jai fps- masejje; EbKBpînds-se de Bedopea snei nalapl Sape tolă-d’aana npesenla «io.ic mai nil tanioapi a.ic n.ianle.iops mi animajejopă Ko.iopale iks i;o- jiopl Bii; a’iemll oameni, a.iă Kipopa simjjă aă fosts alîta de KB-iliuaU mi xapo aa Ipiită nsmai nentps imnpesisnuo simjjsajc; ns sas ncl»!£ ipfta» jia Konpindepea idei.iopă acslpaKle, nponamă noi.— El as fosts nimte oameni kb o ficpr.into imayi- najjiane, daps noi, .lonailopil K.iimc.iopă lemne- pale, sînlemă sno.iapil pesonsasi pcue; ic.iă mai îna.ilă ideajs a.iă nostpa oslo ideea «dcovpsdsl ne Kînds ideeajajă nomenite.iopă najiiani anli'ie, a fosls iioesia fpsmsseycî. De a’ieea, dani tona stadie mai sepioase în mitojoyia bckc, nsimă majlo idei acslpaKlo, adînii, înnuile întp’o îmi;piKiminlo fanlasliKi snpe a nslea fane mai ma.ili imnpesiano .ia oa- menii, dani Bpemen aqeea. Milo.ioyieaopienta.il mi EaeniKi sînla loamai Ka sns Ea. jeije fsndanienta.il a tstsjops fiinjjejop# din natspi. Soapeje, mmîntsjs, jsna mi njaneleje se nins sna ne aila nsmai npin jeraispa simnatiei, adeKi a alpaKjjisnei, ne Kînds țoale Kopnspue matepiaje nîni ja iej mai miK a- tom# d’assnpa nimîntsjsi nostps^ se nistpeazi nsmai npin simnatia affinitsuii^ Kape faie Ka nip- liie.ie.ie jbî se îmEpijjimez# sna ne ajta jerate fiind# npintp’sn# mistepioss K.iinape peiinpoKi.— O si aBems noate zaJti. dats onasisne a Bopni de toate aiestea mai ne japrs: daps aKsms Bom# spma desBOJtapea sislemii jsî Iii— taropa assnpa simyipei venepaje pisnînditi în Natspi. Bestilsj Eonnet, insnipat# de oBsepBauisnea simijipei în Natspi, a zis# în r.ismi, ke este foaple rpe# nentps sns natspajisl# a deosesi, întpe o nisiKE mi sns tpandafips. Hoațe Bejji nsi aieasti esnpesisne foaple napadonsi (msKajiti) daps mi por# ' îniets ns be rpiBijji! Sitaiji-BE ieea mai nine îmnpenispsjs Bostps mi ne spmE Bom# Bopsi. Se npiBim# ieea ja aiesls tpandafips Kape be adsie atîta mipape. Faija d’assnpa i’otiops saje este jsiitoape, jsstpsiti, sJSîKind# Ka sns aKO- nepimi feijei de îkos# Kape naști Kilpe nimînt# snde Natspa a nss# o msjjjime de miii nspcje Ka si noali tpaije smezeaja Kape’j# xpinemte. îniepKajji daps a SKimEa aieasti nosiijisne, a- neasti dipeKjjisne a pamspijop#, înloapieiji a- ieste pamspi aje tpandafipi.iops ast-fej Ka fana de.acos# a fotiop# Kape Kasli Kilpe nimînt#, si fie înloapsE snpe neps, mi nsmai de kîI# Bejji sentiment# d’o in-Jir>ₐtn Bedea ke folie se Ba îniene a se mimna întop- Kînds-se KEtpe Koada jops, tomnai i:a sns snîp— nej# mi neste Kîli-Ba Bpeme je Beiji Bedea tot# în nosiijisnea iea d’întîis, adiiti faija .isiitoape Ba fi iapirni în ssss, ne Kînds lei-Jajli fajji a foijop# mini de miii rispeje, na fi iapirni în- tqapsi ffloss snpe a npiimi smezeaia ie se spKi din nimînt#.— OEsepBajjisnea aiemlii miuiKipi apatE ke tpandafipsjs- ape sns fejs de simijipe, însi be Ba adsie o mipape înKE mai mape KÎndS Bejji îniepKa a sidi aiesls tpandafips înlp’a.ilS ■10KE ajs rpEdinei, snde d’onapte se afli sn8 nimînls ssnals mi de ajtE napte sns mmînrâ smeds mi rpass, atsnii Beiji Bedea ke pidni- ni.ie tpandafipsisi itape d’înlîiami dali sas întinsă nolpieits îninpei.nsps.18 njanteî, nesle Kîls-Ba timns, pidEiinije Kape a8 fosts sidite în ni- mîntsjS lejs ssnalS, se iiopȘ îndpenta Kitpe ni- mîntsjs iejs rpass, Ka Kînds aps fi simjjitS ke în Beiinilatea jops se af.iE sns nimînts fano- pasi.is nentps Kpeuitepca Jops. îniepKaiji ansnis, sinaiji sns manns în dps- ms.18 aiestops pidnini Ka si nsmai noali mepne în nimînts.is rpass, mi Ks mipape Beiji Bedea ki aieste pidsiini se Ksfsndi în moșii ne ssbIs maiijjs, meprînds tots înainte nîni ja nimîntsjs ie.is rpass. — lLne ns Ba pimînea înKpemenils Bizînds aieste semne d’o adinKi simnjpe a aieslsi tpandafips ? Ilpin spmape, daKa mi tpandafipsjs ape simyipe întomnai Ka o fi- injji înssfieijilE, Beiji pimînea oape lots întp’a- leasli idee, ke Borinet a fosts napadoKsS în a jsi mai ssss nomenili esnpesisne ? AdeBipals, tojji natspajimlii aS peKsnosKbls ke este foapte rpes a da o definijjisne esauli înlpe tpei peuisni aje^Nalspel, adÎKi întpe pejiisnea minepaiejops, njantejops mi anima.ie.iops', fiind» ke sînts ms-ile fiinije Kape, npin Natspa jops, as napte în mai msjle din aieste tpei pejiisni, nap- ul sînts nsse.ja xotapeae Kape desmpjjesKS a- leste deosesite sfepe a.ie Natspei. Ama risiins în peijisnea minepajeiops deo- sesileae mi minsnaleje fopme aje Kpistajspijops, sape npin persjapilatea jops ne adsie aminte ki se anponie de n.ianle. ToKmai i;a sns tpan- dafips, ape tot^-deasna fopma sa xolipîti, Iok- mai Ka o iei namte iapirni snS jes, dap# ns ajts animaj#, ama mi dintp’sns Kpislajs kse# de — 196 — sape sa emi tolă-d’asna sns asemenea Kpistaaă. Țonini’js în anT, jisani aieastT lonipe, mi nvnen’o întp’sns boss Ja soape întp’sns nins, sa afinitate st fie esnssT Jia jsmina soapc.isi mi ieea-ja.ilT napte pTmîindă în snicpi, nejii Bedea kt în naptea .isminalT se Bop fopma fpsmoase Kpisla.ie sa mi mai nainte, daps în naptea lea smBpilT ns se Ba fopma nimină. Aieste feno- mene bt Ba apTti doT îmnpei,iispTpi foapte ks- pioase; adiKT înlîiă, kt aieslă m’nepajă ape o simnatie kb .israina soapeasi, npin aproape mi aieslă minepa.iă ape daps.iă simyipei, mi a.idoi- jea, kt este o nstepe niistepioasT în aieste upis— la.ie Kape .ie faie, Ka eminds din lonipe, st se fopmeze totă dsnT fopma jopă npimil'uiT_______________A- leaslT simnatie a Kpisla.is.isi kb .isinina soape.isl, o Bedem în rpadsa ica. anal nepfeKt aa diamant. Din aieastT npegioasT niatpT aKBina uilimă, kt ns este a.ilă de kîIb o matepie de KTpnsnil iei mai Kspajjl mi Kpisla.iisagi npin KTadspa soa- pe.isi întp’sns isină deoseailă, de aieea ns se tt- sesKB diamantspi de Kîts nsmai în naimeae foapte KTadspoase, ne Kînds toate aieste malepii de KTpBsni af.iînds-se în itaimeae mai lemnepate s’a fopmală în .rpafită, o niatpT foapie efteiiT din Kape se faie Kpamnspi (Kondeiă de nasmes).— xIe KBnomtiniiT eslpaopdinapT ne înBagT slsdisas Natspei! Se noate Ka diamanlsas ieas SKsmnă - st fie o malepie na aieea de Kondeiă de misniEB mi na niiiile KTpssni osmlemli nesoKOtiiji, afiîn- ds-se ssmT în nTmîntă mi ne nelpe.ie noastpe? Ama este! fiindă-KT, Kîndă apdemă sns diamants întp’o sHk.it, npin o sKîntee ejeKlpiKT, alsnii întp’sns minată se anonepe sliiua K’snă npafă niTpsnlB do KTpssne nerps, ini diamanlsjă s’a fTKBtă ncBTzslB, npin aproape sedemă kt dia- mants.iă ic.iă SKsmns kb KTpsBnejo iejă neso- Kotită sînts lols o matepie xiniiKT mi nsmai deo- scsită npin fopma iipistajisagisnii. (Ba spma.) ILianla Lotos șaS fpsnioasa anei. lIine na s’a n.iimnat no .lînrT sn .ian sas a.itT anT sItIsIt mi n’a btzsIb aito.io nimic foi mapi do fopma anei inimi (sas Koapdc) Kape, napKT notă nesle ssnpafana anei, mi în mizao- KB.18 jopă slaă n'iulo f.iopi ra.iEcne fpsmoase saă mi ajee Ka zTnada? Anoi psnîndă sna mi niin— ds-o jînrT nașă, line n’a simjjila o odoapo apo- matiKT, niTKSlT mi foapie dejiiioasT ? AieastT njanlT se nsmenile în Eblan ss Nenuphar dapă ica a.iBT ape snă nsnie iioeliiis; ktii so ns- memte Nymphca alba., napKT esle o Nimfr, adiKT sna din aie.ie fiingo Milo.ioi.iiie, d’o nalspT semi- diBinT mi semismaiiT, aBÎndă o faiiT fpsmoasT kt o fiinjiT lepeasKT mi o ininiT s.iaET, mai ks seamT nenlps amopă, i;a o fiinijT nTmînieasKT. înlp’adeBTpă, o simjjipe Kb’pioasT ne iiTtpsnde Kîndă ne pTlTiima Bp’o dalT în miz.ioKS.iă et.i- gi.iopă sinrspaliie, denTplalc de joKsinueje oa- menliopă mi Keapă a anima.ie.iopă mi înlî.inimă îndalT napKT o rpTdinx fpsmoasT ks f.iopi odo- pante nolîndă în anT. Imaiiinagianea nona- .lapT, BTZîndă aiestea, eatT kt ’m’a înKinaită: kt aiesle f.iopi fpsmoase eșuate în asemenea .lOKspi nsstioaso mi imnspe, IpCEBo st bIet în sine icna mislcpiosă, icoa asKsnsă mi eatT kt aă zisă kt aiesto f.iopi sîilă nimte ISimfo fop- niesale nenlps nTKalcJio jopă; noate fiindă—kt as isnilă npea ms-ită. Dbkt mi în jsmea mo- depnT s’apă iicdcnsi aslă-fciă toate aieje Kape isnesKă msJlă, sa.ie.ic de sajspi mi de soa- pc.ie s’apă ro.ii Kspîndă mi ET.mi s’apă sninje ks f.iopi fcpmeKale. Dapă în Ei,liniă Kpemto în pîs.iă Nus o siienT do Ncnsfapă io se nsmeiuto Lotos Kape . ape mi ajle Kso.iilTUi intepesanto mi Keapă mi- paKB.ioasc. Ama s. c. aieastT n-ianlT se ksjkt noantea mi se sima.iT dimincajja; adiKT seapa noroapT f.iopi.ie sa.io do dessEls-iă anei mi de- , mineajja .ia pTSTpitsjă soapejsi, iapă je sKoate afapT nesle aiiT. Dapă din seminjjeae mi pidT- lina el, fTieaă în Eijintă snă feiă de nîlne foapte nslpitoape, Kape a nstpită mii de oameni; aiemti oameni se nsmeaă iLotophage* (mînKTtopi de Lotos) mi aă foslă o idee atsnii kt opi-ie stpei- nT Kape Benea în aieastT geapT a jotofapejopă mi niînKaă din fpBKts de Lotos, nepdea dopinga - 197 - d’a se mal întoapce axasE mi pEmînea nentps totS-d’aana în jjeapa jotofațjijopă. Asta ne a- d»qe aminte mi de KînteKSJB nostpa nonajapă desnpe ana DîmsoBiija, ki e alîta de dsjqe în KÎt «rine o mal eeb, ns se mal dane, Hoațe ke nimte lotose asKanse ne fandajă DîmEOBiyeî npodsKa ja noi acesta efeKta nentpa opi-ce slpeină, ke na se mai dace; îhse în Pomîniea n’aBema tpe- EainjjE se KEatEtnă nimte nimfe ajse ne fandaja EEJuijopg desepte, jie rEsima mai sine în eop- deia Ka mi în saloane. Dapă se ne întoapcemă 4a Lotos saa Nimfa din Eiiintă. Ilentpa toate namiteje KaajiitEjji, njanta Lotos epa foapte BenepalE ja animi Eyinteni. Ja temnje, mai kb seamE jo Ko.ioane.ie Kape op- naă aceste temnje, se tescsk# sEnate fo'ue fpa- moase a acestei njanle. ilatemă Keap se zicemă ke aceaslE njantE a fostă ceja d’întîia OBientă, Kape a fostă npezentala npin apta sKajnlapeî. Eapă mi în stiJBJB apxiteKtoniKa Ka mai majle seme mâine apniL, n.ianta Lotos kb tpel fol aje Il.ianla Lotos din Eiiiilts. saie a fostă ripieitE ja sKajntopii Ka o njantE mislepioasE (mai kb seamE ja societatea sexpetE namitE franK-masonepie). Ja noi njanta namitE Suljina (Melilotus) se pademte ks Lotos din Apaeia mi este sti- malE nentpa odoapea ei mi nentpa KaaiitEuije el medixaje; însE ea na Kpemte în anE. Dapa în aptiKO-iaiă BiitopS Bornă face k«- nomtinjjE d’o aitE njantE d’anE namitE Victoria regia ms-ita mai KapioasE mi mai intepesanti de Kîta Lotos. — 198 - 'lesa desnpe. simuoajeae șnopa njante .ja.'Ejeni antbn. D. DoKtopă Liimlercr în Alena a nsujiuals disnizi «ns apliuojs desnpe simsoaje.ie njanle- jops, din nape estpapems or>sepnaniani.ie spmi- toape: întpe mante risims «lejo spmiloape Kape as assts simcoa.ie.ie jops. ■ /kifiiis.tâ (Laurtis nobilis) epa npiBils dpenls semns de rjopie iui de mepits. Ja nepemonie de tpismfe se nspta naintea Ipiomfalopsjsi (i;i- psitopsjsl) _ painspe de dafini; mi eis nspta ne fpsnle o Kopoam dc dafin». Daps anlitii Kpedea ki dafins este mi sns pemedis bmis în Kontpa nalimci ceijiei mi ki e Esns a nislpa o Kasi în Kontpa tpesnels.isi. Asemenea spedeas ki Kînds Ba «line-Ba si air.i noantea Bisspî npo- felite, si nsie fpsnza de dafin de-ssBtsj ncpinel ne Kape se ks.iko. Daps I’liyliea (iipofelcassi) în Delphy aBcas oni'ieis, ki pincas în rspi i;oanc de dafins Ka si so insnipcaze de sns snipits npofeliKB. Dafinsjs epa ini sonscitpals zcis.isi Appolon, sape nenlps a’ieslca se nsmeasn «Dafi- nilis (Laui ipotens.) ILinla Mjrl/ia epa KOiisenpali zcilipci Aphrodilci (Venus): Ki’ii dsne Milo.ioijiei. Kînds aceasti zeitate s’a ssils roa.n din sîns.is mi- pci snsmoasi, a Kislats si aicoiiepc nsililalea sa mi s’a asusnss întp’o tsfi dc apr.opî dc Miple. Eipsilopil în aplc-ie Ipsmoase, daps ns în pis- Bois, epa nsponapi ks uopoana de Mirle daps ns ks dafins. Apnopsjs Pinus' (mo.iiftej epa KonseKpats jsi Dianysos. bipsilopii .ia /KOKspije Islimi'ic epas Ksponapi kb pamspi de apBopsjs Pinus. Apcopsjs Citpressuv (Cypresse) epa Konse- Kpats jsi Appolo; e.is îiiKomjioapi niopmînlapea mopjjijops . ini, .isKps Kspioss, sigeleJC diiiins- jbI amops (dsne inupedinnapea milo.ioi.iiei) epa iaps fuste din jemns de Ksnpese (napul sui; oms atins de sipeata amspsjsî, noate si fie so- Kotils Ka mopmînlats.) Daps sntsjs uape’js SKOteas din jemne.ie Ksnpess, epa întpcBsinnals nentps îmBa.izamapea Kadasepijops mopni.iops (Ka si se jjie niSJls mi si ns se nslpezeasui.) Edepa (Hedera Helix) epa simnojsjs snei linepegeî etepne mi a snei Birope neîn«ielate. | foapte timnspis Apcopsjs Kape di snlsjs de jemns (olea europea) epa KonseKpats zeeli/joi Minerva; Ki'il dsne tpadsnisnea MiloJoyiKi, Minerva în ssmî a KSdliBals nentps întîia oapi a«iests ap- cops în lenwjsjs ei, ja Atena. A zetea napte din peKO.ila a'ieslsi apnops epa KonseKpats nen- lps ksjIsjs ateslei zeiliiiei, Kape aaea mi dc- menspiae ei sai;pe njanta.ie ks atesls apsops rni dati în apendi. Esle aiti mi sns ajls în- nejcss fijosofius, adeui: uei anliti Kape as apss în Kascje jop snls-de-.iemns, studia ms-ils noanlea .ia fi'ieasli .isinini; ama daps snls-is-de-jemns îi a axslali; a deaeni înue.ienyi. Ks dpenls ks- BÎnlii, epa KonseKpats zeiliiiei Minerva, adeui zeilijjci îniie.ien'iisnei mi a sanicnjjeî. Ai’ii boiiib «lila micea «ie zi’io Platnicii, ki bhsjb a întpe- r>als odati sns fi.iozofs: Ksms ai fiKsts ki al deBonils ama îniiejciits ? Ja Kape fijosofsjs.a pisnsnsî>: ams Ke.ilsits mai ms.its nenlps snts- dc-jcmns dc Kîls a.iuiî nenlps nîine (adciii a slsdials ms'Jls noanlea). Afapi d’a'ieasla, o pa— mspi a npBBpsjBi micasla, a fosls npiBili Ka scmns.is dc nane. Missionapiî ni'iei nsptai» în mîni, dpciits semns, o pamspi a apBsps.isi sn- Is.isi de jemns. SmoKinsJ» (ficus) ja E.ienii anli'ii a fosiă simiîo.isjs podipei; aiica mi în sine snS «JCBa mistepiosii, mi epa nsmils apsopsas sanps; Ki«n dsne Ipadijjisnea noiis.iapi, nîm Kînds dinini— lalea Dcmcler n’a adssîî smOKinsJS în E.iada, oamenii s'as nslpils de rindi. Dsds.is (Morus) epa npiiiits ja anli'ii Ka simiio.is.is înnejcmiisncl; Ki'ii e.is îmiene npi- minapa a sc miuiKa mi a sKoale fpsnzi foapte tîpzis, Kînds timn jb s’a însuzils. Mai no spmi sbbIk îmnipauii pomani în Byzannis. Kînds Ue-io- nonezs epa aioiicpils ks o msjjiimo de dszî, îi a dais nsmipea de Morea (din Morus sas dsds, adcKi jjeapa dsz'Jopii). în Kontpa ks dsds, npiBils Ka înjjejenls, epa apsopsjs de inirdaje (/Amygdalus) npiBils Ka neîniiojonls, Ka snsjs sape se rpisemte a faie «leoa fipi si se rîndeasKi Bine; kihI apsops-is mirdajejops a intens!» si înf.iopeasKi în E.iada adeui în jsna jsi OKtomBpie mi - 199 — Noemepie Kînds c de ms4lc opi mi oko.io fpiră; de aieea fiopije se ueniteuîesKă, npin spmape asta ns este npea înjje.ients din naptea aieslsî apsopă. . Rodia (punica granatorum) iapă epa npi- b'iIi 4a E.ieni Ka simEo.is.is podipei mi îmmsj- țiipeî pamenijops, a mi firspais în misiepiLie pe- jipisnei mi epa KOnseKpală zeiliției Proserpina. Mips-iă (pronnus malus) fiinds sns i;opnă potsnds, sfepoiKb, de aieea epa npieils Ka sns ,i8Kps nepfeKlă (khi ja nonsjii antiii dintpe toate fopme.ie yeometpiie, lepKB.i mi sfepa epaă npiBijj.1 Ka jSKpsptie ie.ie mai nepfeKte.) Mai ne spini, mipsjă însemna r.ioi8.iă nimîntesKă, de aieea îmnipațiii nsplaă în mîni sns mips .ia jjepemonie mape, însemnîndă ke aieasla, ki dom- nesKs neste tots iuobSjs nimîntesKă. Dapîi mi- ps.îs epa npiuitB mi dpenlă simEOJSJS amopsjsî. rstsitM» ^Pyrus Cydonia) epa foapte npe- ijsits ja E,ienii antiii; Kiii epa npiiiită Ka siniBO- 48.1 amopsjsî, a4 fepiiipei mi aa feptLiiliiței sas podipei oamenijops; de aieca epa Kenseiipală zeiliuei amopsjsî (Aphrodite) mi.firspa mi în MistepiLie E-iesliie. îndali dsne Kunsnie, doi tinepi Ipecsia si minime o rslsii nîni Kînds ns s’a dss în Kamepa nsniiia.ii. Aueasfi noami este foapte slimali mi aKSină în E.iada. Nbkbji» (Nux jnglans) epa KonseKpată .iei aisnileps (?Koe);. epa mi cje npiBÎtă Ka simioiBAb podipei,' de aieea epa OBiieiă ki mipeasa, în- dati Kînds a înlpală în Kamepa nsnțjia.n, ninea oameni mi apsnKa auo-io nsii; astea însemnas psrnisne, ki acsnilepă (Zeus) si dipseasKi da- ps.iă feptLiilijței aiestopă tinepu Daps nsiii epas mi simB04s.iă Bioiiisnei mi aijepitiuei; Kiii Kîndă asBÎp.11 iine-Ba nsii jkoss, de sine sape k’o isuea.il înanoi sssă. Jcmns.is apEops.isi ILionă (Poppulus) aBea ja E.ieni onopea ki e4b sinrsps epa a-iess mi risită demnă d’a firspa Ka Aemns d’apsă ne a'4tap84ă a si Zeus (^siiitepă.) Este sil apnop kb fpsnzi mi fjopi fpsmoase, însi Kape sudate snă miposă spița (Anagyris foetid.) Kînds fpeani iine-Ba în mint fpsn- ze.ie aiestsi apsops, niipoase piă; de aieca anliiii aBea OBiieiă Kînd n’aă Bpsl si disnsteze d’sn AbKps hen.iiKaiă; si zîki «ns sKslspi din noi Anagyris.» Desnpe noameie nsmite Hesperide (adiKi .iimîl, noplonaje, letpa iu. i. .1.) llltims din Mi-: lo.ioyie ki aieste noame «aspite» as fostă adsse ia E.iada de Kitpe Hercule. Dapă epa mi sns isiieis .ia antiii, ki opi-iine .rnepyea .ia o ne— pemonie fsnespt- dsne' sns moplă, ini Keaps de-. jiKsenlsjs Kînds mepțjea 4a •Emal’ots Ka si fie omopîts, tpcssia si țjie o .nmîie în mîni. în panopis.is lepeaje.iops (BEKatejops) si risemie în Mito.ioijie mi .ia aslopii antiii leae spmitoape, Kape as Bp’sns intepess mliiniiifiiis. Kînds zeitatea Mepess a Kistats ne fiica ei Pro- serpină, .Kape îi s’a fspats în H u'.iia, mi n’a r>.- sit’o;: alsnii a xotipîls si KiJitopeasKi neste tots nimîntsjg Kiblînds-o nîm o ba risi. A n-ieKats din Miiiiia, mi â a®snss .ia Atena. A- ko.io a npiimit’o sine Phylalos ; anoi Kînds zei- tatea a Bpsls si ii.ieie. a dală razdei saie dpents. ms.iysmipe sns smoiuns.- De 4a Atena s’a dsss. .ia Eleusis snde iaps a fosts npiimili Bine în Kâseje jsi Keletis mi. fiinds-Ki a risits ni-, mîntsjs din Eleusis KOiiBenaBLis nentps Ksjtspa lepca.iejopă, de ai»ea .ia n.ieiapea ei, â di- psils .ioKsitopi.iops din Eleusis seminție de. ie- pea.ie mi a înBijjals ne Triplolemos de KS4tspa •lops. JoKsitopii din Eleusis as KsnosKsls Kspînd fojoss.ifi mape a.is arpiK8.ilspei,. as npeBizEts mi spmejc saje d’o Bine-faiepe imenși nentps Bii-. lops mi dpenls peKsnomtiniți, as zidits sns tem- n.is stpusiits aieslei zeitițjci mi as întoimiits. MistepiLie din Eleusis Iotă în onoapea KE.its.isI zciliițel lIcpes. Ariia ziic Milojoțiia. Daps în- Ipe toate ' fc.ispi.io de iepea.ie, rpîsjă epa . ie.iă. mai stimată .ia nons.iii antiii de Kape fiiea mai ke seami nîine. Kîndă în Atena namte snă ko- nijs, alsnii npeols.iă K8.its.iEi Minervei^ npiirneaă snă dapă Komnssă dc rpîă, d’a.ite lepea.ie. mi. d’o inoncti namili Oholus. Mană (papaver) epa iapă foapte stimată .ia. antiii. E.iă epa simuoJSJă timus-isi, ajă nimîn- ls.isi mi a.iă fcptLiitiuei sa.ie; a fostă Konpinsă mi înlpe luante.ie Kape sepsea .ia jjepemoniea Mis-; tepe.iopă. Epa KonseKpală zeilijjeî Heral (juno.J Tinepi în z;oa KBnsniLiopă nsplaă Kopoani de f.iopi de mană. E.iă epa npiaită ki taluă jeÎ. Mopfeă (somnsjs), de aieea .ia inlpapea temius- 48i ași Mopfeos si Bede iijante de masă. . Ihanla nsmili.ucani de mape (Scilla) epa: — 200 — npisilt 4a E4eniî antnii Ka 8ns pemeds' Esnăldane moaplea 4si, s’a snimtată în aneastt f4oape. nenlps npe4snpipea Bieijei. Pilagora a afnals esislinjja anestei n4ante în Eijinlă mi se zine Kt npin szapi848 ei, adeKt Eîndă aneaslt n.ianlt nsst în onetă, a a/Ksnsă d’a npe4snpită Bîeajia 48i nîni 4a o Bîpslt de 170 de ani. Ihanta Napuise (Narciseus poeticus) a foslă Konsetpalt zeittui.iops Eumenide. Mitojopiea ziie Kt Narcissu epa sns lîntpă fpsmoss, i:ape a menpizats nponoziuisni-ie d’amopă ie îl ftnsse zeitatea Eko mi a.ite Nymfe. Dap snpe nedcanst, aneastt zeilale îi a insnipals sns amopă ama de fepBinte nentps nepsoana sa nponpie, în kîIs sitînds-se odalt în Jian» mi Btzîndă aKO.io ima- țfina 481, s’a amopizată nînt 4a moapte; atomii zeitatea tot» amopizalt do dînssj» 4’a stimnals întp’o f4oape fpsmoast. D’alan’ii întoano sns lîntpă ra4anl8 amopczală de sine, se nsmcmtc »n» «Nap'iis.» Dopa n4antd ape adieKtiB848 de «poeticus» Ktii Narcissus Kape s’a amopizalb întp’alîla nînt 4a moapte, Ipctso st fie fost» «ns noelă. Biopa (viola adoracca) epa simEo.i84ă mop- Uii, fiinds-Kt Biopa ape o KO4oape întist, nea- rpt napnt de wa4e. Kpins.iă (Lilium superbum) epa 4a, E.icnii antini siniBO484s ino'icnjjci iui a modestiei. Kpi- ns4s ks Biopeaoa îmsomna fpsmssciic. Daps 4a Pomani, Kpin848 epa simBO48.iă siicpanjjci; în- semna mi npinjjs.18 momtcnilopă a.iă Kopoanci (Ktii mi 048 iptcmle în ntdcaidc.) De aneea se riseurte monede Pomane anlino kb snă tpins S8B Kape e snpis Spcj publica sas «spcs Augusta», gaă «spes populii Pomani.» Ueana (Allium ccpa) înscmncazt 4sna în SKpiepi40 epor.iifinc din Eijiniă. Eyinjjicnii acspa ne neant (târnă /Kbpa a.ijjii ne DBmnczcă sas ne onoapea 4opă.) Ei Kpedcas Kt, Kîndă Kpcmle 4sna, «ioana se miKmspeazt mi Kt ca Kpcmle Kînds 4«na dcupcmte. bstopoisas (Allium salivam) epa upinită Ka 8nă pomedă în Konlpa Eoa4C4opă tonlanioase (4iniiioase) mi în Konlpa fepmene.iops pe.ic. Ilpeoijii ai zeiltijci Isisă ns mînnapt nini odalt 8slspoib4ă. Ile f4oapea n4antei Delpbinium ajacis se Bede nimte neie nerpe Kape seamtnt neBa ks zinepea AIA; de a«ieea antinii as zisa Kt Ajax F.ioapea fpsmousi Anemone sa fopmală, dsne Mitojoyie, din stm.ie.ie fpsmos848l Adonis; sas dsne o a4tt tpaditjisne, din 4aKpime4e a Aphro- dilei (Venus) Kînds a U4Însă 4a moaplea aman- ts-isi ci Adonis. lIe idee noetitt fpsmdast! A- manto.iă snei zeiltijei, dane moapte, dinine o Î4oape fpsmoast îmionijispatt de 4aKpime.ie slpt- .isnite a amantei sa4e dinine 1 Ealt «ie noate «o damt mape» st faKt din amanto48 ei, idaps dsne moapte I lllofpan848 (Crocus saliva) epa KonseKpală zeiltijei llepes mi Eumenidelor. IHofpans.iă Kape ape Ksa.iitalca Kt amejjemle, epa înlpeEsinjjată de Kttpo Pomani nenlps npenapajiisnea snopa Eșuate mi a snopa Etslspl d’ameijils. Daps IIIo- fpans4s tonits în ant sas în nins, s’a slponită 4a anti'ii în Tcalpo Ka st npodsKt o odoapo n.itKstt. Kîndă Imnepato-iă Neron s’a înlopsă nipsitopă din Acbaia (E4ada), slpade.ie Pomei epas stponito ks ana de LUofpană. Ja timns4ă îînntpaijijopă, Ko.ioapea Illofpan848i epa K040a- pca Statonsi mi întomnai Ka ansmă 4a o jjcpe- monie mape so.iemnc4t, ntpBajjii tpcEso st se iipczinlo înlp’snă fpată nerps, atonii tpeEsia sț se npczinle înlp’snă ncstimcnlb ra4Bcnă de ko- 4oapea do JJJofpană. Dap» ini 4crsme4e aBspt simsoa4O4O 4opă în anliKsitalc. Eoeb epa npinilă Ka o luanlt ne- Kspalt mi epa siniBO484ă rnopuil; Pomanii, Epin- [licnii mi Indienii a» npinilă mi ci eoes Ka sim- i;o4B46 mopiiii; de aicea Epinuicnii na minună niil odalt E068, dapă upeopi^iopa jops epa no- npilB Keaps st nazt eoeb. Pitagoras a nonpilă nenlps sKO.iapii sti mînKapca do bob»; '046 a zisa Kt dBiio moapte; sbIjcIcjo snopa oameni se suiniEt în eoeb (leopica metemnzixozci.) Anoi daut sns nopKB mtniiiKt a'ieste soațe, S8f4et84ă oin84Bl so sKirnnt în aicea a nopmai, anoi snă oms mînKîndă tapnea aucslBi nopKB, inlpt mi în c.iB SBf4el6.i8 pta Kondcmnats 4a o neodixnt neîn'ielalt. Dani înll-inimă odalt în 4sme oa- menii inspdapi mi pti, ipcnso st aBemă ntns- iant Kt noate aă mintală mi ei din eoee48 48î Pilagora. Ealt simsoa4e4e snopa n4ante 4a nons.iii anli'ii. Aneslo osscpBaiiiBni sînlă d’sns mape in- lepesă nentps a«ie.ia Kape slsdieazt istopiea K84- tspei oamenemli.— Tintpită în Tinorpafiea Ko.ieyis.isi Sf, Sasa.