JURNAL ITENTP8 PESIIÎNDIPEA niTBNnEJOPB NATbPA.IE nil ESAKTE, ÎN TOATE K.lASE.lE. ! j Pediyeats de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. M 24. ■ (Ansis a4s tpeijea) Bskapeinti 30 isnie, 185$. Konpindepea: Sus fspuiiiais Jiasdasus.--- TasaosJis nalspel. fcptiniars jasdaBM& Sîntems înKpedingaijj, ks avei Kape Bops citi 111841548 acestsl aptiKO48, Bops faie sns semnS de mipape; anoi daKS aBems onoape d’a aBea întpe cititopii nomtpii ini Bp’sns npoKspops d’sns tpinanai KopeKijionai, noate ks se Ba simni înda- topatâ a npolesta în Kontpa idei «8n8i fsptimars 4a8daEÎ4g.» Daps ne d’ails napte iaps sîntems sirspl ks dsne citipea aceslsi aptiKO4s, toate kb- țiete4e, msKaps ce4e maî SKpsnajoase mi deai- Kate, Bops fi îmnsKate; kscî sopBims aici de fsptiniar848 nianlejops fo4osiloape uii sa4Stape ijensiai smanS, SKojjînds-4e din mîine4e snops oameni mi non84i eroimtl Kape aps Bpea ss es- nioateze pensia smanS în BeneficisjS 4cps. FsptimarsâS desnpe Kape Bopsinrâ aKsmS este aceia a apnop848i din Kape nposine peme- di848 (doKtopiea) ne se nsmemte Kiiia mi Kape ds BindeKapea nea mai sirsps în Kontpa fpirspiiop, înlp’adeBSps, întpe toate pemeziiie Kape me- dicina 4e-a asats din pernsis Beuetajg, nini 8na n’ape efeKle aiua de sirspe mi de saistape oms- 4si, de Kîta Kina (Chininin sas sape de: Kiha.) Aneasts sape este faBpÎKats din Koaaca apso- p84si de Kina; sns «Â4Ka4oid» Ksms Îjs ns- mesKs Kimistl modepni; Este intepesants a iuti istopiea acesta! pemedis. în toate timn8p^ie a esistats fpirspi4e, în Kontinentsiă scrib Ka mi în nejs naos. Daps medicii Eieni, Pomani mi Keap mai ne spms n’as mtialB nici o pemediesirsps d’a BindeKa fpir8pi4e, de aceea ans oms atinsS — 186 Je fpirspî, mEKapS foapte snîoape, epa KEznits pEs nîni s’a BindeKats; îl sjosoadea sînije, îî de- tea fejBpimi de deaoate nentps Kspxjjeniea sîn- jjejsl, îjb sananeas .ia fejspimi de tpatamente Kape jjinea jsni întpeții. Asts-fejs nxlimea? alsnti oamenii Kape aS joK»ilă în ijEpi EEntaitf de fpirspi. Toarnai în -Kspssjs seasjsjsi a.iî 15-jea, ÎKessijji as adssă ja Espona, din Ileps în Amepiaa, aoaata ansi apsops ne nape indienii d’aaojo o întpessinnapx, asms as ziss, as fojoss în aonlpa atemtii nalimi. Dsne te as fxKBts as atestă pemedis, esnepiinjie în Espona, as bezbIs ke ateastE koojke mepilx toate jasdeje ie îi a dală. De atsntl, noasta Rinei a întcnBlK a firapa în meditinE aa sns «sneyifias» (doKtopiea sirspi.) în Kontpa fpirspLiops ssg nsmipea de Koaaca din Ileps (Cortex peruvianus.) Daps ks toate a- teslea, noasta do’Rinaa ansta sns deleitls (as- sspă) ke epa rpea do mislsilă de slomaas. Anoi fiind-KE snpe a Bindeaa nimte fpirspe, s’a tepsl ke EOjnaBS se iea nînE ja doE smiii (16 dpa- mspl) de aoajKE de KinE în najEcpo saă feplapx. de ateea atestă tpalamenlă a Kaszată adcsc-opi indipeslisnl mi sJXEitisnca slomamsl. Dap .ie .ie a dEpsită Natspa mi n’apă mepita ni’ii o KomnEtimipe Kîndă Bedemă ke npin spntepi.ie .iops pe.ie mi nepajjionasi.ie sîntă amepinuaui se neapzz din mîtte auestă daps; însz, snpe nenoponipe, d’aieastE nosesisne a jopă deninde sa.mtapea oamenipei; lie apă deseni iJEpi EEnlsile de fpirspi, fzpz sape de Kina? Aneaste Kseslisne imnoptanfr a OKBnată de msits natspajistif din Esponâ Kape aă frustă,, stadii JOKa.ie în AmepiKa nentps apsopsjă Kinei. Stapea amepinjjEtoape a .linsipei Kinei în Biitopă s’a afrats în Espona mai ks seaniE de Kîndă D, M'cdell s’a întopsă ja Espoiia din KEjEtopiea sa mtiinijifiKE în ssds.18 Amepiiei snde i’a tpimisă rsBepnsjă fpanvezs supe a stadia jia fajja .loicajiai Kaestisnei Kinei. Ks neaslîmnEpape aă BEZstă atanil mediii, ke Ba Beni sna timnă snde je Ba linși apma uea mal nslepniKE kb Kape aă Bipsită nînE aKsma snsjB din inamiiii 'iei mai pEi a’I sEnEteaei oamenuopă. As înncnstă ase întpesa: npin ne mizJOKă s’aps nstea anipa auestă nepiKojă amepinjptopă ? Keii a fostă însedepală ke rsBepnBpue penSEJinane a.ie statspijopă me- pidionaje din AmepiKa, sîntă alîtea de neKana- sijie mi de nepajjionaBMe în Kîtă ni’ii o noBajjE BsnE n’apă fi fojosilă nimiKă. Ama dapă a pz- masă nsmai o nosmi-iilate d’a-siizna omenipea d’aieaste nepdepe, adeKE d’a faie apsopsjă Ki- nei nedenindintă din AmepiKa, d’a nepKa a’jă a- K.iimata mi în ajieKJime ana.ioai.ie ks aie.iea aje Amepfaei mepidionaje. Istopiea int;e de a.ile asemenea îniepKzpi Kape jas pesmilă; s. e. tpan- sn.iantajjisnea. apEOpEJbi de Kafea din Apaeiea .ia inssja lava mi ja Indica oKiidenta.iz. Eota- nistii Ojandezi, mal kb seamz npofesops.is ilti- quel ja Amstepdamă a înnenstă se nsie în \is- Kpape aneste nepKEpi. rsBepnsjă Olandeză a snpmdnit aieaste întepnpindepe. Dap rpestalea nea mai mape Kape s’a npezenlală atsnui epa, ke esnoptarjisnea apEopsjsi Kinei din stalspi-ie me- pidiona.ie a-ie Amepiiei snde Kpemte aiests ap- Eopă, epa kb tols.18 nonpilE mi nimte nedense: foapte senepe auitenta ne aie.ia Kape apă faie ană Kontpasandă kb Bp’o pamspz d’snă apsopă de Kina; npintp’aiests miz.i0K8, aieste state aă opstă se nzstpeze totă-d’asna monona.isjă Kinei ne seama jopă. Ama dapă rsBepnsjă Olandeză a simyită ke nentps pesmipea aiestei întepnpindepe, tpesse tpimisă aKo.io snă omă ks mtiinjjz Kape iulie ss ajearz soisaă ne.iă mai ssnă de Kina, Kape ape Kspayiă deșlBjă Ka se se esnsie nepiKBJBJBl ;iie- densei daKE î.is Ba rzsi în AmepiKa fspîndă ap- Bspi de Kina d’aKO.10, Ka se je Ipansojanteze .ia aate napte; tots d’o date aiestă oină a tpeEfiită sz aiEE mi o ssjtetate posaslz Ka se noate pseda — 188 - npiBauisnije sneî Kuilopil în mizJOKsiă mds- pijopă seKB.iape din AmepiKa mepidiona.ii, de- niptati de opl-ie sport de liBiiizayiBne. Dsne ne rsBepnsJS Olandeză a îmepKală si nsie în jBKpape aieastt întepnpindepe npinlp’sns npofe- ' sopă olandeză mi n’a pesmilă, a înlopsă Bede- ,pea sa Kitpe IJepmania ini a aBBtă nopoiipe a risi aKoro sns omă înzestpată kb toate KBaiili- jjiie lepste nentps o asemenea misisne rpea ini nepimoasi. Aieslă oms este I. K. Hasscail, rpidinapă mi Eotanistă. Ja 1 NoeniBpio 1852, Hasscarl a nienată din opauisiă Duseldorf (snde a tpiită) nsîndă asoio famiiiea sa mi a mepsă, npin Olanda, ja Indica oniidentaii. Aa 1 la- nsapie 1853, a aatsnsă ia St. Tlioinas, mi d’aiil s’a dssB ja opambis Lima, Kanitaia pensBiiiel Peru. Dsne ne a SKinată aKoio d’o Eoa.ii foapte nepipsioasi adeKi o infiamajjiBno .ia o mînt Kape ’l-a amepinjjată st neapzi o mînt npintp’o amnstaifisne (tiepe), a Ipeiistă mipsiă de msnijl din Ileps nsmită Pună Kape aatsniie ja o îni.i- Ijime estpaopdinapi de 14,000 iiiiionpo (o în- DUtjime Kape n’o risimă întpe msnjiii Esponil mi papă întpe msnuii Asiei) mi d&ne înisiiiite difiKBJtmi mi npiBayibnl foapte mapi, Hasscarl a aBbtă EBKspie (în rana isi Isnio a ancslsl an) a da neste iei d’întîi apEopî de Kina Kape n BizBtă nîni aKsmă. îndati a adsnală no fspimă 150 apnopl tinepî mi ’î-a tpimisă ia Olanda. A- leasti esnediyie epa. lea-mal fepiiili dinlpo toate. Knl a aiKbnsă nine ia lava mi dintp’- însa se tpară apnopii de Kina Kape se risesnă ansmă aiioio. Mai ne spini Hasscarl a Ipimisă ia lava mi a.ile esnediiiisnl de apnopi do Kina, însi sneie dintp’înseie n’aă pesmilă. Dsne ie Hasscarl a pescuit» a fapa 500 apnopi de Kina Calisaya (lea mai ebu snejji de Kina) mi bi- zîndă ki oamenii din AmepiKa aă înienstă si afie adeBipals-iă SKonă a.iă BoiamBiBl siă, mi Bizînds-se ainepinijală d’snă mape nepiKoiă, > eiă a fsyită din Amepir;a, însi adsmndă kb si- ne npada sa. 0 fperali de nisEoiă tpimisi denadinsă ia AmepiKa a .isats asoio aiemti ap- Eopî tinepî mi ’i-a adssă ia lava; înst Kiidspa deosenili ie â domnită ne dpbmă, a fiKstă ki toate aieste mante tinepe s’aă ssKată mi n’aă fostă Ebni de nimiKă. Kb toate aiestea, aieasti întepnpindepe a pesmilă neste toate snepanjjeie. Apnopii tinepî de Kina tpansmantanl ia lava, KpesKS aKsmă ne fie-Kape ană kb isnijimea de 1 */₄ nîni ia '/₂ Kolă mi se desnoilă foapte fpbmosă. Ama dapă Hasscarl a pezoiBată o npoEiemi mape foiosi- toape yensibi Emană. Asta este ica mai noniii pisiuilipe a isi nentps toate ostene.ieie mi ne- piKoii.ie mi i;eap nentps nenopoiipea mi sbfepin- lieio ie a nipită, mal kb seami ks nepdepea fa- miliei saie; kiiI sodica sa kb 4 fete Kape aă mepsă K8 Kopaiîiea «Hendricâ» Ka si Bie ia din— ssiă, aă nsită moapten jopă în mizjoKSiă mi- pel ja nasfpaiiib.iă Kape aieasti Kopasio a fiKbtă ia 4 DcKemBpic 1854, îmnpcsni mi kb a.ijjl 72 de oameni, Kape aă nsită mi el mopmînlsiă jop in sînbiă mipel. Aieasti nenopoiipe a dens- - papiată înlp’alîla ne dlnssiă în Kîlă s’a înlopsă de .ia lava ia Espona jisîndă Hontinsapea ons- .ibi .ibl iojbI mape in mîlneje npofesopsisi De l'ricsc. St> snepună ki mi spmamb.iă isi Has- scarl bh fi nilpsnsă de misisnca ica mape ie i s’a înKpediniials, mi ki în niitopă lava na npodsie no ană milioane de fwnjjl Koaan de Kina, npe- Kbmă npodsie aKsmă milioane do Eoace do Ka- fea, Kipo mi eie a fostă tpansn.iantate asoio nsmai npin nstrino semințe adssc din Apasia asia nainte Kîte-Ba scksjc. (Ile iiapina Beiinnli se af.n npczentate fpsi»- le d’apnopBJă Kinel.) TaB.ios.i8 natspei. (Spmape.) Amă BizBtă Kbmă o .litpi de Kapne de Eoă s’a metamopfosată (upesniniEals) întp’o fiinjii Emani, saă ie.iă nsrjină întp’o naple a sneî fi- irijje smane •> aiii o matepie s’a ssilS ne ssapa fiinueiopă, fiind»—ki dintp’o matepie de Eoă, s’a fiKBlă o matepie de omă; asemenea Kîndă eapsa dsne Kîmnă ie a mînKat’o snă eoe, npin asimi- .laijiănp s’a fiKslă napnca eob.ibI, iapiml s’a - 189 — spmată o ssipe în ssapa fiintjejopă, fiindă-Ki | adiKi din zemspije KîmiiBjsî Kape se tpansfopmî dintp’o «apei nesimijitoape s’a frustă o napte lîn njante sojide; anoî desenite o datx njante, a- a snei matepiî Bie mimiixtoape mi simijitoape | ceste zenispî se faKă mi KanasLie a intpa mi a (a snsî eos); dapă aceasti eapsi de snde a Lisa napte Ja Biaiia animajx, adiKi se fană snă KpesKStă? Nerpemits ki din nxmîntă ssrîndă npin!nstpimîntă; simtosă nentps animaje mi mapă pidicinije saje, zemspije (seve, ssks) Kîmnsjsîg nentps omă.— Snpe esemius: Kîndă nedemă o poditopă, SKimBÎndsje în matepiea «neî njante I famijie de jjipanî Kape aă mînKată o kîji de saă eapEi; aceste zemspî aje KîmnsJSî sînts |nopsmEs, npodsKtsjă snsi noronă de nimîntă, nimte JSKpspî anopranice (jiKside, anoase) Ko-jnstemă zice ki aceasti famijie a sântă zemspije npinse în domensjă minepajejops (Ka mi însx’mî| nimîntsjsî de mipimea ansi noronă, npin miz- ana); npinspmape zeama tpansfopmînds-se întp’ogjoKSjă snei njante njantx, s’as ssits nerpemită din stapea anopraniKi (a snsi jinsidă anosă) ja rpa- dsjs snsi OEieKts opranins (ajă snei njante).— Kînds daps adsnxmă toate mai sssă nsmiteje metamopfose, asems sn mină esemnjs de Infinita tpansfopmaiiisne a jsKpspijopă malepiaje. A- diKi din zeamx s’a frustă njanti; din njanfr, Kapne de soă; anoi acests din sp- ini s’aă ssits nîni ja înajta tpeanti a fiinyeî smane! ÂKsms sîntems în stape a Ksnoamte ce mape pojx iKoaKi njanta în iKonomiea natspei; mi Ksmă dome- nsjs Bețietajs este nssă, npin mîîneje îna.ileî in te— jiijinije, în mizjoKă întpe domensjă mincpajă mi cejs animajs snpe aje îmnpesna ks o jerxtspi apmoniKi, mizjocindă ssEsislinija ts- tsjops.— Amă zisă, ki Bieaija animajejopă ape tpeEsinni de nstpimîntă (xpani); dap onieideje minepaje sînlă a- tîta de denapte de natspa opraniKi a anima.iejop, în Kît FpsKte.ie din spcopMS K'mei. ; nini sn anima.1 ns este în stape a se nstpi de «ns mmepajă; kt/ii nici sn» animajs ns se noate nstpi ks nimintă sas ks netpe; ama daps animajeje de snde o sx’mî nseasua nslpimînlsj jopă? Si se mxnînce sneje ne ajteje ? Anoi kb timnsj o si se nimi- ceasKi tots domensjă animajejops! De aneea, înajta npoBediniji a întOKmită domensjă njanle- jopă. ILianteje anînds o opranisajjisne a Kop- nsjsî mal nsijină nepfeKtx de Kîts a anima.ie.iops, noate si se nstpeasKi din. jiKside minepaje, ce se nsmemte nopsmBă.— Domensjă njantejopă este dapă Ka o imenși ESKitipie snde se rxtesKă din mine- pa.ie, nstpimînteje anima- jejopă!— De aci Bed mă ce admipaniji apmonic e- sisti întpe Kîte tpeje do- meneje fiinjjejops dsne ni- mînlă! — Natspa, aceasti msmi a noastpx mijoslisi, din a Kipiea mîna» nimiKS ns se nepde, ci toate sepBi ja neBa, a înrpiiKits maî ks seami nenlps isBitsjă sxă fiă (omsjă), Kt Kiapă aceje njante Kape ns sînts în sta- pe a’jă nstpi. Iotă si koii- tpiiise ja ssssisliniia mi Ja njicepije noastpe. lati nenlps aceasta snă esem- njs. Fînsjs esle o manii» ne nape omsjs n’o noate mîuKa; opranismsjă cejs dcjinală ajă omsjsî ns noate mistsi aceasti eapsx: ce dapă se face ks fîns.iă ? Me se face ks aceasti n.ian- ti Kape aKonepe cea maî mape napte a ssnpafeijeî nimînlsjsî; ne Kîndă ssiia- tcje ks simînijx (cepeajeje) aconepe nsmai o mini napte a Kîmnspijop ? Snpe a ne fojosi de⁴ fin, natspa ne a dipsit Biteje do- mestice, mai ks seami aceje Kopnsle.— O uiipx de fină minimii d’o tspmi de oî, s’a tpansfop- mats în opranismeje aceslopă Bite domestice întp’o însemniloape ssmx de oKaje de Kapne de oi sas de jante, npînzx, snts, anoî mi în rpxsi- me de ol; toate acestea sînts onieide npecioase nentps xpana oamenijopă.— întp’acestă nins bî- leje Kopnsle ne nperxtesKă în sspta jops, din fînsjs. dsne Kîmnă, BSKaleje ci^e mal deiisațe ' - 190 — nentps mese.ie noastpe; e.ie sîntă BSKEti.pii.iejrsmenlă nstepnih'ă nentps snitatea Kpeaiopșjsf, noastpe Bisarile, npeKbmă fîns.is a fostă nentps | uri npintp’aieasla ne înupcdinuEină ke nsmai o dînseje ESKElEpiea .iopă n.ianliKE. lIine BEzîndălidee omninotenlE de Kpeape iui de manifesta- ■ toalE aieaslb fpsmoasE apmonie dintpe fiinn,e.iej jjisno a infinite.iopă fopme, a npezidată în zioa nEmîntemti, Kbmă sepBE ie.ie opdinape nentps| upeanisneî fpsmossjsî sniBepsă !— ssesistenjia iejopă mai nosiae, uri i;sms esle o I StoiKs.is Kxeapxs a npOBată esistinjja npo- jeye mistepioasE în natspE ua opl-'ie malepiel ședinței tocmai npin eaernentejc ie.ie snsimîn- tolă-deasna se fie îmninss snpe Ipcnleje do mailtEloape a.ie natspei: npensm oparane, Kstpemspi, ssss a,ie sKipei fiinue.iopă; uine. ziss eă, noate I înneKEtspi, ss.iKane mi nomele; ama Bornă faie Bedea toate aiestea mi se ns se mipe ?— ■ I mi noi. Inte.iiytnjja ssnpemE a npoBedinjjii Bornă Este o pers.iEvenepa.iE/ ke anhna.ie.ie Kap-|doBedi-o în loalE raopiea sa Kiapă din esislinjja niBoape (mînKEtoapo de napno) sînts mai ît-Jie-1 otpuei.iopa n.iantiue iui anima.te\ npin aceste jrente de Kîts anima.ie.ie n.iantiBoape (mîBKEtoapel isBoape a.ie mopjjii nsse în miz.ioK8jă niețjii!— do n.ianle); fiindă-KE ie.ie d’înlîiă fiindă si.ritc | Doke omsjă n’apă fi alîlă de eroislă npe- a-rni KEsta xpana npin jsnls sas BÎKjenic, dciKEină este, a’mi încinși ke e.iă fiinds ica mai aieea natspa je-aă înzcslpală kb o înjjejen'risne I noBÎJE KpealspE dsne nEinîntă, mi ke nsmai a- mai desBo.itatE mi ks o facs-itate a simjispijopă I icje fiinije nEmînlomll din nape eiă nede Bpe mai nepfeKlE de Kîlă a icjopă cape .ie n>sims | sns fo.ioss sînts r.sne, iapă aie.tea Kape ns npo- ja anima.ie.ie miantinope.— JdsKă nini snă r>snă nentps scama .isl, sîntă do ' Dapă se ne silr.nă sine .ia nensmepairijcjel npisosă mi ns sînts nsne; daiiE omsjă, zică, n’apă fopme a.ie difepite.iopă animaje, mi ne Bomăjfi ama, alsnii apă Bedea Natspa kb a.ijji okî mai înKpedinjja ke, ks toate aiesle deosetipi, esle I jimnezi de KÎIS aiisma; atsmii i s’apă desidde întpe toate o idee mislopioasE de snitale, nap-1 snă ajtă opizonlS mai japră mi mal .isminosă ke toate aă fostă fopmale dsiiE sn modeas idea.ilîn slsdis.iă natspei, dc Kilă aie.is opizonlă slpînsă mislepiosă, anponiinds-so mal ms.ită saă mailie-.iă a tpasă eroisms.iă .isi, miKpeanimosă. Tolă nsjjină de fopma idea.i .iei ncpfei;lă! Nb ne na-1 eroists.iă este opcă; fiindă-KE oi>iinbindb'-se a . temă aiii întinde mai ms.ită assnpa aieslupa, I iiirpimi mi a se sila nsmai 4a sine, oucsnije în- dapă Bornă nsmi nsmai Kîte—ua csemiue. — llp’snă rpadă a nsmai Bedea no a.ijjii; ama dapă Toate Kopnspî.ie anima.ie.iopă aă o fopim. | Bi'ris.iă eroisma-isi, uiapă în sine înri rEsemte ne- polsndE, anponiindc-sc mai msits saă mal nsjjinj demisa sa. Tpansnoplînds-ne .ia miiinua aslpo- dc fopma e.rinsei (snsi os); mie islE firspL ycome-1 nomÎKE 'ica bckc, nomă rEsi snă esemnjă ana- tpiKE mistcpioasE dans Kape mi r.ioiisj in>mînlcsK| ioră. Eroismsjă astponomicî ucKl a ftKBlă din este fopmală, npocamă mi ic.ic ja.ile n.ianele ;| mii;s.iă noslps nEmîntă, icnlpsjă sniBepsKJSi; îm- Ka mi toate napiepcje .iopă îmiipeuisps.iă slpE- InpcvispK.iă aieslsi nsnidă neînsemnată în panoptă .isiilsjBÎ Kopnă ’ientpa.iă (soapo.ic) i;apo iapi.mi I kb soape.ie, aslponomii iei bck! uil-aă încinsită esle polsnds! Asemenea aă loate anima.ie.ie ncp-lKE se îniiîplemtc ne loatc zi.ie.ie ns nsmai soa- fcKte tpei dcsnEpjjitspi (KOimaBilEjiî) distincte ,| pe.ie, ii mi loalo n.iancle.ie ks tpasanlcje Jopă; adîKE snă cană (pepisnea simjispuops), sn ncnlălanoi mi desnpe toate mi.iioane.ie de slcje linse, saă țopăie (peiiianea pessf.iEpii) mi o BbplE (pe—I astponomii asirspE ke se îtiBîptesKS îmnpevis- visnea mînKipiî saă a asimi.iajiimrii). npintp’a-1 ps.iă oms-isi fiindă fEKStc nsmai nenlps dînss.iă; iesle tpei .icrElspi, adiKE npin sinmipe, pess-liicdemă d’aii snă eseinnjs nînE în >ie rpadă e- fjape mi asinri.ianisne, fie-Kape anima.is cstelcoisms.iă opcomle .ismina intejiiiinucl!— Aiestă jerală kb sniBepssjă înlperă. Kiapă ja sne.ieInimă smană a fEKslă ke în .iokb d’a Bedea în- din animaje de K.iase.ie infepiope (mo.ibs'JC.io}|BedepalE îiiBîptipea nEminls-is!, astponomii iei snde aieste tpcî desiiEpu Ispi ns sînlă bine des-peKi aă blzbIb kb tolsaă Kontpapiă; aKBmă îhse, BOJtate, tetă rssimă sprneje npimiliBe nelEiE-liejă nbijină sînlemă Bindeimiji de eroismbjă as- dsile a ie aicslsi sistemă întpeilă— AieastB ItponomiKă.— Dapă ns sînlemă înKE BindeKajji de snitale asiisnsE în fiinjieae natspei, esle snă ap-Jeroismă in He.ie-.ia,ite pamspi aje Ksnomlinye- — I9f - Jopă smane, maî kq seami în stadisas istopiei naUpa.ie. Ma.ini din nalspajiisti îmi îrndnaesKS mi aKsms Kt opi-ⁱie n.ianti din Kape ns se apali Bp’snă fo.ioss înBedepals nentps omă, este de npisoss mi ki apă tpessi despidininati; aseme- nea iapimi, opl-'ie inseidi sas mssKi Kape a- dsie nea mai miKi nenomodilate nentps om:> este o pzstate în .isme! Si> fa'iems o oBsepna- ' jjisne aKsms: toate n.iante.ie fo.iositoape nentps totă fejs.18 de arpiKSJtspi, ns sîntă măi msjtă de Kîts 250 de fe^ispî: toate n.iante.ie Kape notă fi sli.ie (de fo.ioss) în medicina din toate siste- mele medinaje, ns se sec mal msjtă de Kîts ja 600 de fejspi; în fine, toate n ianlcjc mi Lio- pije de jjskss Kape se yins în rpidini.ie aptisiiie nentpa miposă sas nedepe, ns se sse mai msjtă de Kîts ja 1500 feaspi, na sb zîki; kb toate naanteje în Kape oms.iă a risilă nîm ansins 'ie.is mai misa fo.iosă, se sse neste totă asia .ia 2500 fejspi; anoi Botanicii kbhoskk nins aiismă mai msals do Kîtă o ssis de mii de fe.ispl de n.iante difepite, pisnîndite ne nimîntă! Ilentps ie skoiis daps esisli aiestă npisoss de 98 mii de miante ? Sînts e.ie în zadapă ? în aneasti Na- tspi snde nini o ninitspi de moaie ns Kade în zadapă, noate st> fie aneste nensmepasLie Liopi, aueasti admipasui manifestaijisne a fopmeaopă luanti'ie, în zadapă mi fipi niii sns fo.iosă? — Ns se noate! întpe aneste mii de njianle sință mi sne.ie olpinile; însi snejie sînts olpiBite nsmai în npiBinuu omsjsi, daps ns mi în npisinija ie- jopă-jaale animaje; aini Natspa npodsKÎndă snă piă nentps oms, a npodssă sub sine nentps ajle anima-ie; anoi din Kape mi om8.i8 ne spini se fojosemte; Snpe esemnjs: ms.ite din n.ian- te.ie otpiBite nentpa noi, Jie ssrs aiBine.ie, din Kape faK8 miepe ds-iie; njanta hjoscicunus (jus- quiame), o otpaBi tape nentps oms, este sns nslpimînts ssnă nenlp» nopus nape’js înrpami ne dînssjă; Kanpa Kape ne di sns jante ama de dajie, se nstpemte, din naanta cicuta (KBKsle), ks Kape ueliijenii Atinei as otp’BBils ne ue.iă mai SBEjimă fijosofs antins (SoKpate); anoi uea mai mape napte din nasepi îmi aă nEtpimînts.iă jopă OBimisits din luanteje ne.ie olpiuite nentps noi: Kînd iine-Ba mmînKi dejinioasa Kapne de Dponii (otis, outarde), ns simte nimiKă ki aueasti Kapne este KpesKsli mi înrpimali lismai ks epsBpi 0- tpieite!— Uli aimîi)ls.i8, Kape {pense nomenite aiii în anests laujos apmoniKB a.is natspel. Ks Kîts o K.iimi e^ie mai i;ajdi, ks atîtă este mi mai ms-ita norati în miante mi anima-ie olpiBile. In K.iime.ie >ic.ie peni, itpesRS foapte nsjjine Liopi otpiBite mi nini a'iestea n’as atîta nslepe Bilimitoape.— ILianla ^conituin Kape este o otpaBi foapte tape în luimeje Kajde, (ks i:ape mi ra.ul anti'ii mi-as snsg sepealie jops supe a otpini pini.ie fiKsli ks dînse.ie), în Sucijiea o minînKi oamenii Ka o sa-iali. Kiaps mepniî .ia nopdsâB Esponei mi în IJepmaniea ns sînla otpiBiyî; idaps mi ja noi, paps se a8de ki msiuKitspa de meapne si fi omopîls ne ni- ne-Ba; dapa în KjimeJe Ka.ide mi Iponine, aKOJO e natpiea olpine-iops înrpoziloape. în Espona înuene a se apila meapneje otpiBită în jjinsts- pije IlaJtiel. Din mepniî olpicini ai Ita.iiei na- milă vipere (ks KanBJB KOJijopats) mi dintp’a.ite otpiBi, se npenapi o Diatspi foapte otpiuitoape nsmiti aqua-tufana Kape a VKSKals p poai foapte mape în mai ms.ite Kpiinine de asasinată.— . Daps aieasti Binepi a Itajiei ns e nimiKB ne jînn rpozaBSJS’ meapne ssnilopă (crotale) — 192 — din Kjimeje tponi'ie din AmepiKa; Bedems însi aci o admipasiji înidnsipe ! Aceslă ineapne, ine— miKSJă cejă mai nepins-iosă a.iă anima.ie.iops, a npiimită. din NatspE snă oprană Kape sânt Kînd meapneje smsji, toKinaî Ka snă K.ionolă, snpe a Besii anima.ie.iops de denapte, sosipea acestbi nsptEtopă a.iă'mopijiî!— Anoi foi.ie snei njante nsmili guaco. ne Kape a fosls KbJKats Kpota.isjă, Indiană din Amcpisa mepidioBa.iE, .ie întpessin- yeaZE ks fo.iosă .ia Bindcnapea mbinKElspii dc aceslă uieapne ! lIe îmnpeijispape KspioasE ! Kbmă tolă pE8.iă în Nalspa ’mî-a npiimilă pemcdis.iă stă Kiapă jîhfe dînss.iă !— fn K.iasa inseKle.iopă, în nepije tponice, nsimă snă fe.iă de mssce a nsme MosKitos, Kape sînlă foaple olpxBile; anoi mi în K.iasa n.iantc.iopă, risimă în HEpi.ie tpo- nice mi eiisatopia-ie, msjnime de n.ianle olpEBÎlc; dapă nea mal olpiEilE n.ianlE din toate, este snă apnope din inssja /«eansmil liafioiijiipti.'s (Man- cenilie/) Kape omoapE mi Kiapă oamenii >10 se odixnesKă ssElă sinspa jsi! Asemenea este mi Enă ajlă apsspe în Kjimejc mepidiona.ic namilă rhus-loiicodenihon, Kape face, Ka oamenii «ic aă dopmilă noanlea ssi;lă smiipa .isi, sKs.iînda-se dimineajia, se Bidă sml’jajil neste Iotă Kopns.iă, ' din napii anii mi mopă. । j în JOKbpi.io inul oase iapă so risesKă nib.Uc njante mi anima.io olpEnilc.— Enă yenia.iă nalspajistă (Aiinc-Martin) este de idee ke aneasti îmnpcnispape adiKi, ke n.ian— te.ie mi animajeje G.piBile se af.ti mal ks sea- nil în Kjime.ic foaple i;a.idc mi ja JoKbpijc inuloaso, este doccdiloapo kt. a'icsle osieiao aă o misisne a atpai,ie în sine mi a înrini csa.ia- Uisnlio (asspilj Bilimitoapo 'ie so sso din ut,- mînlă în aepă în a'icsle .loiispi; Aimc Martin în jimea jbI iiocIiks zice: Kpeatopsjă a zisă a- ceslopă njante mi anima.ie olpiinto: «boi Eoni nînriui loale csajajj sneje 'ie.io pe.ic (scminue.ie «npEiisdipii omsjsi) io copă cini din nimîntă »npin Kudspa snsi soape înfiepEÎnlitopă în K.ii- »me.ie tponi'io; npin aieasta, noi Bejji fi nspi- »jjilopil aepsjsl, însi pislalea «ie bcjiI înrijji, so »Ba sKiniEa în boI în olpaui; anoi oms.iă, l'is.iă »meă ibBită, ui na Ksnoamte npin nen.iiKSlcje »mi tpisle.10 noastpe firspl snpe a se fepi de »boI!o— De aieea, toate animajeje olpinite sînt foaple spîle .ia Bedepe, upensmă mal toate njan- te.ie otpiBÎte aă în înlpsjs fjopel jopă iia nimte nele nerpe, Ka semnă a.iă mopjui iui aas a»a.ieî, npeKsmă a ossepeală BesliU.iă llapauejiss.— Esle npea fpbmoasE ideca aceea a jbI Aime-Maplin, mi Kiap» daKE n’apă fi înlQKmaî adcBipali!— Tinipită în Tinorpafiea Kojeyisjsî Sf. Saca. O pejaipsne foapte pemapKBEi.n întpe omă mi întpo jsmea Beijetaji mi anima u Kape’jă în- Ksnnioapi, o nsimă în Kajitatea sa de soiiasi- .litîlo. Omsjă este destinată de Natspi a ns \ tpii sinrspattKă în nastietate, snde ks timnsjă loale Ka.iiliiji.ie sa.ie fisice mi mopaje se de- rpadi mi se nepdă; keci misisnea omsjsi știe a se af.ia în miz.iOKBjă semoni-iopă jsi snpe a fopma o soiielate.— Ama Bedemă ks mipape ki ns nsmai animajeje domesticite aă instinulă de sociaii-iilale, npeKsmă î.iă Bedemă ja Bite.ie do- mestice a.ie noastpe; dapă mi Kîndă sîntă Kiapă în stape SE.iEaliKE (sa în Arnepina) .io risimă în nensmepoasc adsnipl de soi, saci, niBOJi, Kal mi oi, liiSKîndă îmnpesnE în cipezi, anonepindă ncinipyinile Kîmnspi snde niciopă de omă cini— .lisată n’a KEjKată nici o datE. Anoi mi n.ian- te.io domestice,.. adiiiE ace.ie npecioase nentps ssEsistinna oms.isi (gramineeje, cerealie, ESKate) KpesKă mi c.ie în societate, de mi în stapca si.i- iialiKE nefiindă seminale; toate aceste njanlo • aiionepă Kîmnspi întpeyî kb f.iopijo jopă, ne Kîndă luanteje olpinilo KpesKă sinrspatiie, nap- ke s’apă spî sneje ne a.ile.ie. AceastE îmnpe- pispapo o TEsimă asemenea mi Ja animajeje sîmjepoaso Kapo mi eje IpECSKă sinrbpalice, Ka Kîndă fsră sna de a.ita.— lIe adinipanije semne r.izisi.ie dc o npoBcdinjji iimiziniji, nsimă npe- tstindenea! Anoi se OEsopBEiuă mi îmnpeyispapea sp- miloape foaple nspioasE. Sînlă nimte epnspi - i;apo însoiicsiiă ne omă snde so ameazE, mi a- ccasta întp’alîla în Kîlă sniEJîndă ’iine-ua înlp’snă KÎmiiă deseplă, fEpi. Bp’o spmi de oină, mi n- sindă aceste n.ianlo KpcsKÎndă ne Kîmnă, noate se fio sirspă ke ai'ii a KEJKală iip’o dali ni'iiopă de omă, ke aici a foslă niEKapă o medepe mo- mentani a snsi nislopă ks KOJÎBa jsI; asemenea n.ianle sînlă urlica (spzi'ic.ie), malva (najna), ru- mex, chenopodium mi rnourele do nasepi; npin spmape aceste n.ianlo aă o simn dio mislepioasE K8 omsjă I Dapă ce Iper.sinjiE anemă a Kisla denapte bpmcjc snei npoBedintje, Kîndă din toate nipițije ni se npcsonli nedepca infinils.isi! Kîndă fipi încclape, ncadopminil ok! ai npoBcdintjeî nitpsndă oui! nostpii îmipcmeniijl do aceaste jsminl! De ce se Kislimă denapte snă masă noBEnsitopă a ne îiiKpcdinua de fiinpa dininitEijel, Kînd lemnjsj Natspeî pEsmiE dc nensinepoaseje enspi mi de imne etepno ce se KînlE în cepă mi ne nEmîntă; de mii dc milioane de fiinijo ce smnje snaijisjă BiiÎBepssjsi do jasda acejsia Kape esle snsjă, elepns.iă, isBops.iă nstepei, mi isBopsjă fepicipii Ists.iopă fiitiiie.iopă!—