JURNAL I1ENTP8 PESnÎNDIPEA IimiXUE.lOPK NAT8PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. * ■ PedipeatS ' de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. «/M 22. (Ans.iă a.is tpeLrea) Eskspemtî 15 Isnie, 1858. ~ Konpindepea: OmS4S.— Kamc.leonșjis.— Ximia npraniat. Onis.iS. XIP. ĂimiM omiMsi. (Hpmape.') JimBe^e ini Jiîtepatspa nonsiuopă spmeazi tots, anejams dpsms Ka mi Kpemtepea ini desupe- înlepea najjisnuops, Ka mi Kspssis liepei indi— Bidejops. Toatt jitepatspa înnene kb noezie; nonsjii tinepi sînts Ka Konii tinepi; Kînta tots mepes. Asemenea rțsims .ia jitepalspiie înne- nttoape, o ms.iijime de tpadiijisni nons.iape. E- noKa tinepejjei este .ia indiBide Ka mi Ja nons.ii, enoita Kpedinijel. Mito.ioijiea ks toiji epoi ei, ks toate fante-ie jops estpaopdinape, a nststs nts- Koni nsmai ja sns nons.is timps ks o imapina- jjisne Bie Ka E-ienii npimitiBî. Dane te snă nono.ts se desBoajtt mai Bine, p:tepatspa jsi înneteazt a fi nsmai noezie, întpt ini în Kajea npozei; asta însemnează enona Btp- BtteasKi a naijisnei. JimBajiisjs astopi.iops de- Bine atsnni mal enoppius, BtpBătesKs, sKspts mi sojids. Najjisnea este atsnui în rjopiea nstepei ei natjionaiî. Daps fiinds-kb mi .ia opi-^e fi- iniji matepiajt, dsne Kpemtepe înnene deKpe- mtepe, ama mi ja najjisni; dsne enoKa K8.imi- naijisneî a înEiopipei naijisnei, înnene sKtdepea sa, întoKmai Ka dsne Bîpsta B’BpstteasK'B înnene anea a Bitpîneijei. Anoi JiimBa najjisnei este mi în aneaslă tpansijjisne sns aids fidejs a.iă slipei najjisnei. Kînds âitepatspa nepde enepjiiea iui — 170 - Simnjinilatea sa nposaÎKE, denenindă npea op- nati; ejoKsinija ei desenindă mai m8.ilă o ads- nape de esnpesisne nomnoasi, de Kîts de idei înajte; simjjimînlBjă deBenindă mai msjtă o sim- UiELiitate esnesiBE, sojnaBi, de Kîts o famlate d’a npiimi imnpesisni suiEtoase; rsslB.is aeste- îîks deBenită derpadală, npefepîndă mai ms.ilă fjoapi mi opnamente de npisoss, de Kîts Biuoa- p^a sa intepioapi ; Bieajja noiisasjsi dcBeniti mai msjts JSKsioasi, de Kîlts uomodi; Kînds. zi- nemă, asemenea semne se apEtă aa jitepatspE mi ja Bieajja snsi nonsas, e sirsps ks anestă nonsas a înnenstă Kajea sKEdepei saje nojiline mi najjionaji. Opi-nine Kape stsdieazi ks atenjjisne is- topiea nojitiKE mi a jitepatspei a difepiijijops nonsii, o ss raseasKi ja fie-Kape naijinE islo- pisi, sns aprsmenls netErEdsită nentpa anostă adeBipă ! Fijosofiea este Koni.i8jă noeziei; daps snă Konijs nepeK8nisKEtopă, denalspală, Kape Kabti. a nimi'ii ne m>pinjjii seI. De aneea lols-d’asna fijosofiea a Benită dane nocz'o mi Kînda odati. s’a apEtală fijosofiea anajitiKE₍ ja o najjiane? noeziea a sespată de ja dînsa. Dane Arislolel nsmai a fosta sns noetă mape în Ejada, nini dane Cicero sna adeBEpală noetă jipiKS în Poma; asemenea mi în Itajica, Anrjiea, Fpanniea mi IJepmaniea. Inaminil noeziei sînts fijojojii mi fiKilopii de rpamatine. Jitepalspa e.iei)E a nepits npin rpamalini; aneasta s’a onsepBată mi ja jitepatspa jatini., npeKsmă a onsepnată denm Velleius Palerculus. Aneasta se esiuiKi din sineml: adeBEpala noezie easE napKE din sine mi fipi Boinjja noetajai; ejă n» KÎnlipemle rop- Eeje mi esnpesianije saje; simjjimînteje saie easi din inima sa fepBintc, din imațjinaijisnea sa KsjopatE, Ka d’an pîa Kspnlop Kape denop- deazi toate zarazspije rpamatine. Kînds noets a înnenstă se faiiE Bepsspije saje dane persjeje rpamatine, noate se fie snă petops Esnă, dapă a înnetală se fie snă adeBipală noetă. Foss.iă saKps a.iă noeziei, ’j-a stinsă nomniepii rpama- tinci. Fie-Kape Konlincntă, fie-Kape K.iiniE ape snă KapaKtcpă deosesits nentpa jimneje saje. în opientă jimseje sînlă sKspte, enepjiine, noe- tine mi tolă-d’asna estpaBarante. Jimseje antine opientaje (jinifia espaiKE, apaEE, apamaÎKE ttiî sipiKE) sîntă d’o .SKsptape mi d’o enepjiie ne- \ KpedifiijE. în aneastE jimEE, o sinrsps zinepe de doi, tpei sijaHe însemneazi mai msj'ă de Kîts o fpasE întpe irE în jimseje esponeene, mo- depne. (S. e. zinepea de tpei sijaBe «leova» în jimsa eîejîke; însemneazE: aneja Kape epa, a- neja sape este mi aneja Kape Ba fi totă-d’asna.) Tolă în aneste jimEî, rESimă idei înajle, de mi de msJte opi estpaBarante. flenlps opientajis- tsjă, toate osiesteje malepiaje esistrnte, sîntă Bie, anoi toate fenomeneje natspei sîntă J8KpE- pije diaine. ) ie-Kape apsopă, fie-Kape f.ioape sîntă nentps ejă liiniie eii; seapă netpejo din natpia sa cjs je înispiijimeazE Ka aminii tine— pejjei sa.ie; anoi n.ioaia, Bîntsjă, zinada mi ne- je-.iaJte fenomene aje natspel, e.iă je npiBemte Ka aimisni imediate aje dimnitEnei omninstinte. De aneea rEsimă esnpesisnea «Dsmnezeă a apsn- Kal o njoae» saă «Dsmnezeă a ssf-ial sn Bînlă» m. n. j. Aneste idei înnate aă OBinnsită ne oa- menii d’aKOJO d’a nopții în inetafope Kape sîntă de m«jte opi foapte esayepale, mai ks seamE ■•înds Bopiicsită de ssBepană, npinnini mi eî mapî. Jimncjc opientaje sînlă foapte l.iEtEtoape, dapă ns sîntă sepnije; aKOJO oamenii ’iui fană snsjă ajtsia msjte Komiijimcnle, ziKînds’i ke «e jsrn na zijei» «slejea nonjjii» mi a.ile esnpe- sisne noetinc, însi. în opienlă Keapă SBBepana ns este ajtă-fejă lilsjată do Kîtă «Is.» Anestă simjjă de erajitatc mi demoKpajiie, a tpeKslă de ja opientă în Poma. Ke'iI mi jimsa JatinE an- Iîke, e njiriE de enepijie, d’o sirnn.iinitate ma- /KestoasE mi de dimilatca indiBidsaJE a omsj8i. HapKE în fie-Kape ssnetă, se asde rjassuă b'nsi Calo admipată de .isnic npin Biplslea sa pens- BjiKanE, saă rjas8.iă snal Cesar Kape a domnită jsmea npin ijcnisjă si.ă sejiuosă. Î5nă aslopă snipilsajă (Rotles) KipaKlepizs .limECJc modepne în modsjă spmElopă. Ejk zine: .iimr.ii iliijiani., este jimna mszinei; jim- sa snaniojE, a KînleKbJsi mi a pomanjji- jopă; jiniGa fpannei, este a KonBepsajjianei; jimna anrjeazE, este aneea a eJOKsinjjei noji- : tine mi jiniEa jiepmanE este jimea fijozofiei. Este pemapKaDijă ke dintpe toate aneste jimse modepne, JiniEa fpanneazE este mai jopiKE de Kîtă toate; Kini KonstpsKjjisnea ei este întoKmal 171 •“*. KonfopnTB K8 mipsj^ idetiopă Kape se npezintă în Kans-iă nostps. KonstpaKjjisnea nsmită «in napenteză» ns o răsimă în jimea fpameazi. Aieasti Ksajitate faie ki aieaslă jimEă esle atîta în faBopă ja stpeinil Kape je njaie a Kon- Bepsa msJtă întp’însa; daps Iotă aieastă Ksajitate a lăKstă ki în jimna fpaniează, noeziea jipiiti ns noate nini odată să aatsnn ja o înăJijime atîta de mape de Kîtă în ajte jimse mai nsțiină făKste nentps KonBepsaijisne: npeKsmă în jiinsa ita.iiană mi Keaps yepmani. Dsne difepinija Kjimejopă, Bedems kb toa- te jimseje aje gipi-iopă mepidionaje sînts dsjii. ne Kînds jimneje ijăpijopă nopdiie sînts dspe: ama daps jimna seamănă ks Kjima: în ssdă amîndoă sînts dsjii; în nopdă, amîndoă sînts dspe (tape.) Sînts nimte esnpesisni sas ziiepi Kape sînts eKsaje mai în toate jimseje. S. e. ziiepea «SaKs» este toate aieeea în jimna Eisjii;ă-opi- entajă (SaKs) în jimna ejeni-pomană (Saceus) mi în toate jimneje modepne esponeane, iaps se Kiami «SaKă.» Asemenea mi Bopea Kape în- semnează tsnets, ape mai în toate jimneje (a- fapt din jimna pomină) sns R. 'Asta apată ki npin aieasiă BOpuă, oamenii as Bpsts si imite jSKpapea tsnetsjsi Kape seamănă ks mai msjjii B penetată (KRBR.) în ijenepe: ks; Kîts o jiniBă e mai npimitiBă, ks atîta zinepije el imită mai ms.its aKjjisni.ie sas OBienteje nalspcî Kape esnpimă. Esnpesisnea de «liana» mi «Mama» se ră- sesKB iaps mai în toate jimneje; Kăii sns ko- nijă Kînds îniene a Bopni, 'le.ie nmi d’întîis nop- se Kape îî sînts mai smoape d’a SKoate, sînts «liana» mi «mama», anoi năpinijii jsi fiindă o- sienteje ieje mai d’întîis Kape îi se npezintă de aieea îi dă nsmipea de «liana» mi de «mama.» JimBa spmează întp’sns modă fidejă toate SKimBăpije nojitine a snsi nonsjă. Ejada pe- nsEJinană în tinwsjs jsi Demosihene mi Poma pensBJÎKană în timnsjs jsi Brutus, aseaă o ajtă jimiiă de Kîts Ejada mi Poma denenite ssnsse snsi astoKpats. Jimna anrjeazi ssstă Cro'>nel\ aBeas o ajtă enepyie de Kîtă ssbIs tipansjă Henrichus VIII,- jimna fpaniează în rspa laito- Binejops în ansiă 1793, epa nerpemită o ajtă jimEă de Kîțs aieea în rspa nsptezanijopă jbI Ludovîgil XIV. în penepe se apată ki . în pensBjiie, jimna este tape, enepyiKă, nasională, dapă fpaniă mi kb na nini nojiteaijă; în Monap- xiije modepate, jimna este njină de nojiteană,: mi de Komnjimente dapă desnoiate de fpanKeije, de enepuie mi de Bioiiisne. Kni în aseme- nea soiietiiji. femcije mi Ksplezaniî kok sn poj mape mi jimnapisjă Ksptezanijopă este Ka o KpinoJine fans majaKOBă) foapte pătsndă, foapte snfjată apătînds-se Ja Bedepe mape dapă în năsntps e nimină. Ja asemenea jimni s’anjiKă fpaza snsi lejesps dinjomats, Kape a ziss «Noi oamenii ams npiimită de ja Natspi dapsjs sop- Bipei, ns Ka să esnpimimă simjjspije noastpe, ii din Kontpa snpe aje asKsnde npin Bopsipe, adeKă Bopninds ajts-fejs de Kîtă simijimă.» Dapă în ijăpije desnotiie, jimna omsjsi deBine o adeBă- pată jiniBă a snsi sKjaeă, njină de inoKpizie, de sepBijîsmă Kape, napKă se tipemte rie nămînts Ka sns pentijs njină de fjatepie estpaBarantă mi pidiKBJă Kătpe aieja în a Kăpsia mînă este dată șoapta tstspopa. Ks Kîtă o naijisne naintează în jîtepatspă, ks atîts se onepează în sînsjs ei mai jimspită *o îmnipjjipe a jimnei în doă rpsne: adeKă întp’o jimni nonsjapă mi o JiniBă jitepapă. Mea d’în- lîia este jimnapisjă ijăpansjsi mi a Kjasejopă de jkoss Kape ns mtis Kapte; lea d’ajă doi.iea este jimsanisis jitepanijops mi a tstspopa oa- raenijopă ks inslpsimisne, Kape lilesKă Kipgî. în Fpmiia, IJepmaniea mi Anrjiea, ’ieliijeansjs nop- semte napKă o ajtă jimsă de Kîts ijăpansjă, in Kîtă sns fpamesă saă nepmans lelăjjeană niil as npin ne jimna uăpansjBî. Asta npcBÎne fi- nds-Kă iiipansjă a pămasă d’atîta sessje sta- jionapă în jimna si, ne Kîndă jitepatspa mepne’ io<ă nainte îmBorăjjinds-se de esnpesisni nsoi mpăsindă sneje esnpesisni bcrI. Kîn ă Bedemă ja snă nonsjă Kă jjipansjă Bopsemte totă a- icastă jimEă Ka-mi letijjeansjă mi jilepatopsjă, o să intimă Kă aiii jitepatspa e înKi npea tînipă mi n’a aBSlă înKă timns să se desBoajte. Anoi' anei Kape Băzîndă Kă, ks desnojtapea jitepalspei se adontează aiiojo zinepi nsoi, ne înyejease tstspopa, stpiră «Bai! jirnea stpămomijops no-: mtpi se Ba nepde» ; aieia ‘ns niliă mepssjă na- Ispajă mi neiesapă aaă desBo.itipei jimBejopă. Ks Kîtă o naij sne este mai Komepiiaji, kb — 172 — .ia E.iada, -litepLie mi ajfaEels: stpeinii fene- ■lieni a adsss în .ismea antiKă, de ja Asia ja Espona, Komepnis, inBeniiisni mi niBliizaiiibni; stpeinii Ejenl nipsiui în E.iada, as adsss ja Po- ma Kb’jtspa slpăjsnitoape a Eiadei. Anoi Po- manii cipsiții a adsss Ja opdilie ijepmane Kape ’l-as ssDîKsratS, ne.ie d’întîis psdimenle de nÎBi— jizaijisni mi de pe.iiuisnea modepnă. Dsne Kă- depea a Constantinopolui, pefsyianii d’aKOJO, stpeinii în Espona, a adsss anojo enoKa pona- rntepei mtiinye.iops. Ilînă în ziie.ie noastpe ams Băzsts Kă, toate slaleae tinepe n’;.8 pefszats a tpaye sns Eenefi'iis de inBennisni.ie mi de jsmi- neje Kape snii din stpeini je a adsss ks sinne- pilale mi Esnă-Boinjjă. Omninstents.is, tatăjs oa- menliops, ’i-a făKsts ne toiji fpajji; naintea ye- nisjsi smanităiiei, niminea ns e stpeini, tojii slu- teai Kemaiji a îmn.iini misisnea noaslpă smană ass- npa nămîntoJsi Kape este: nporpessj, niBijizaijisnea desBOJlapea tstspopa famlăuliops noaslpe fizice mi mopaje snpe fepinipea tstsjops mi snpe r.io- piea A-lots-nstepniKS.ibi, Kpcatopsjs tstE-iopS fi- inuejops. KÎtS Bine în toate zije.ie întp’sng KontaKts mai d’anpoane ks nons.ii stpeini, ks atîts jimsa ei se SKimsă mal Kspînds; K'B'ii se îmEorăijemte din zi în zi ks zinepi nsoî mi adontează din mc în ne mai msjte esnpesisnî stpeinc. Msmal Kinezii Kape as înKsnyispats ks snS zids jjeapa jops mi n’as Bpsts să se ameslene ks nini snS stpeins, nsmai ei as nstst să Konsepneze jimsa .iop în stapea în Kape epa nainte mii de ani, adeKă o jiinsă opi— uinaJă, KonfszatT, Kape iepe nieaua snsi oms de 70 de ani nînă Kînds nitemle a.ifasetsj8 Jop8 Komnsss de mii de si.iase. Nsmai oamenii d’sns opizonts de Bedepe foapte stpimls, se tenis de stpeini. Fie-Kape nayisne Kape ape sns sii— tops, ape în sine o Bieaij’B inepenlă Kape fane Ka ea aesopse mi asimilează ne stpeinii daps ns stpeinii ne dînsa; întomnai Ka opranismsas Bitajs, assopse mi asimilează toate ejementeje Komnssc de matepii stpeine Kape as intpals în sînsjs jsi. Istopiea smanităuei apată Kă mal tots-d’a- sna; stpeinii as adsss .ia difepite nauisni daps- plie neje mai npenioase, adeKă KSJlspa, .icnea mi liBuisayisnea. StpeinsjS Cadmus a adsss .........3 ^1 Kame.ieonî>js. KîndS sn$ omS sKimBi adese-opî «KO.ioapca sa» mi este foaple neslalopniKS în afetuiisnlic mi oninisnije sa.ie, npoBepssjs zine Kă este «Ka snS Kamejeons». Kînds d’snS penss-imans s’a făKsts snă imnepiajists sas vice-versa, iaps să zine Kă esle «sns Kamejeons.» Kinds «atîpnă nine-Ba mantaoa jsi dsne Bînts» sepBinds as- tăzi snei naplide mi miine snei ajlia Konlpape, iapg se zine «iată sns Kamejeons.» lIe esle daps anesls Kamejeons, Kape a dalb esasisne ja aneste fpaze petopine ? Kamejeonsjs esle o fiinyă foapte modestă, este nsmai sns sepmans pentlis sas tîpîtops (o monîpjă); <>js se tîpamle a;oss Ja niiioapeje aj- topa Ka să se xpăncasKă (Kbms faiis mi snii oa- meni.) JimEn Kamejeonsjsi este nolpioită i:s anosta tpais; Kînds o iepe tpessinjia, ejs o a- sKsnde înlp’o teaKT, napKă ns esistă; daps ajlă dală ejs o sKoate msjls afapă mi alsnql tojji să mipă: de snde a .isal Kamejeonsj o jimsă ama de mape (iaps Ka snii oameni «tîpîtopii» Kape uiliS să lasă mi să i.iKă rspă ja Bpeine.) OkîI Kamejeonsjsi se inimită tots mepeS (Ka ja nimic intpiranjji) însă fie-Kapo ok'18 esle aKonepitsnb' mai ks o sinrspă njconă. Ks ni'iioapeie Jops aiăUăloape se ssie Kspîndit ja înăJuimi mapi; (iaps na bnil inlpiranpi); aii o ne.io rpoasă, ne- simniloape (iapa Ka asemenea oameni); daps ja naptea de d’indăpăls a Kansasi, noplă Ka sns iejs dc KtisKă mijitapă (Kbmii apală ajătspala firspă.) A’iesle animaje IpăCSKs în K.iime.ie irnade, mai ks seamă în Afp’rna. Ns esistă sns anima.is mai neKăpnoss (sjass) de Kîts Kamejeons Kape este nsmai nejea mi oss; însă Kînd» se bnf.iă, să nape Kă e tape mi mape mi fiinds-Kă atsn'il ape mi bns .smsjets înqels mi sepioss, de aneea fane atsnni o firspă. — 173 — foapte imnozarilt (iapă Ka nimte oameni snfjani 1 mi nape ’i-a fmt penstâijisnea sa tejfeBpt, feste Kt uestă animajă SKimBt în opl-ue minslă Kojoa- mi seul.) Mal tolă-d’asna Kamejeonsjă made jinim- tils ja sns KOJjjă (Keaps în irnseje oamenijops snde ÎJ8 ijină nentps npindepea msmtejopă) mi Kîndă i se anponie Bp’o mssKt, alsnui SKoale kb- pîndă jiniBa jsi uea jsnrt, afapt mi o npinde. > Snă jsKps foapte ks- piosă st rtsemte ja auestă animajă, adeKt Kt, e.iă este în stape st se site totă d’o dalt K8 8nă omă Kttpe lepă mi ks uejă-ajlă Kttpe nt- mîntă (Kt Tartufulu lui Mo- liere mi iei-ja.iiil aseme- nea inoKpiijI); dapă o im- npețiispape mai Kspioast înKt esistt ja Kamejeonă KamejeonsJB (Chamaelepn africanus.) pea (iapa s i.) întp’o zi, de natps saă de uinui opi sitimBt faija; napKt atîta opi SKiniEt toajeta; Kîndă e Bepde. Kînds rajsent, Kîndă xanait, Kîndă pornit mi Kîndă aJBt. Mal ks seamt s’a OBsep- Bată Kt afeKijisni mopaje npodsK penede auesle SKimBtpI aje Kojopijop sa- je : Kînd e neutaiit se faue pomiă; Kîndă e atajasă, rajBimă; Kînds ’i e fpirt, desine xaBaiă mi Kîndă Ba st se apate neBinosată, se faue ajsă. Eatt o Kspioast mo- nîpjt Kape e napKt o sa- tipt a maimsjtop KapaKlepe mi nspltpi ajesnopa oameni. Ximia opranikK *» (Spmape.) Jeijije țrenepaje Fisiue mi Ximiue ns notă jBKpa în întpepimea jopă assnpa Bnsi sepetajă saă animajă, Kîndă se afjt în întpepimea Kpe- mtepil saă BieijiI jsi. Snpe esemnjs: sînijeje, Ka totă Kopnsjă fiindă skoss din Bînt, Kade atosă. dapă icîtă tptemte animajsjă, sînijeje uipKSjt ss- inds-se mi în sssă ja Kansiă animaJBJsI. Hine dapă îmninije sînpeje în sssă în Kontpa jejiei fisiue d’a ns Ktdea, Ka toate Kopnspije în ®osă ? Aceasta este faKEjlatea Bieijei (biodinamia.) O asemenea fansjlate îmiiinije iui zeama (la sfeve) Beuetajejopă a se ssi din adînuimea ntmîntsjsi mi a intpa în ptdtuineje Bejietajejopă snpe a spma dpsmBjă stă nînt în toi ja Bîpfsjă apBE- psjsi, spKÎnds-se Kîte odatt ja o întJijime ții— rantiKt! [Ie snă mină snaiiiă ne Kimnă, rtsimă mai msjte fjopi KpesKÎndă fie-Kape dsne fejsjă jopă; dapă npin ue se nslpesnă toate auesle fjopi? Ilpin zeama (seve) ue sară din ntmînlă; anoi zeama oape ns este tolă aueeami mi nentps toate auesle difepite fjopi? Kape este dap Kassa Kt zeama intpîndă în fjoapea KpinsjEi, o Btn- sernle ajBt saă rajBent, iapă intpîndă în folie pozei Je Btnsemte pomii ? Asemenea nstemă în- tpeBa: ue este Kassa Kt iapta Kape o mtnînKt oije se sKimJt în jînt ssBijipe, iapă totă avea- Istt iapst Kîndă o mtnînKt nopuii, se tpansfopmt I în nepi țapi Ka aueje. AdmipaBije mi minsnate iîînije sînlă auejea Kape je ziuemă opraniue ! Fie-Kape njanLt, fie— Kape animajă noaptt în sînsjă stă o idee pnajlt de Kpeaijisne mi de nepfeKjjisne 1 Kape minsne este mai mape de Kîtă aueea, Kape ne apalt ană apsope ernindă dintp’snă rptsnte de stmînijt ? Ksmă a fostă apsopeje asKsnsă kb toatt mtpi- mea, kb toate Bapieltijlie saje în sînsjă missjBi rptsnie de stmînijt, în Kape ns rtsimă niui o spmt de fioape saă foaie, saă nomi, npeKsmă je rtsimă desBOJtate în apBspe? Kîlt jsntt SBSjjine ană animajă kb infjsinija fisiKt npin Kape, în KspsBjă Biejjei saje, Kastt a-i nimiui esistinija ? lIiuepone ziue: «nopKEjă ape ssfjetă nsmai Ka «st ns i se îmnsijt Kapnea». AdmipasiJt idee! întp’adeBtpă, nsmai o opt st ptmîie ană nopnă mopts în Ktjdspt, înuene a se îmnBjji, ne Kîndă fiindă siă mtKapă ani întpeju esnssă fiindă ja Ktjdspt, ns se stpiKt! Eatt dapă Kt nsmai sKÎn- tera Bierjii, nsmai ■ ssfjetsjă ntslpeazt Kapnea nopKSjsi a ns se îmnsiji. Kîte fejspi deosesite de mînKtpi înrite snă omă în 24 de ope, mi ue Ktjdspt domnemte în.stomaKSsă stă! St ames- teKtmă nsmal toate aqeste stocate întp’snă casă - 174 - mi sx’jă nsnetnS mxttaps întp’o zi ,in o mÎKX Kxjdspx, mi Bornă Bedea emindă o odoape de stpiKxiisne nessfepitx! . Ilpin toate aiestea ne ns- tems înKpedinua ki nstepea Biețgil nxstpeazx Komnosiuisneje Ka sx ns se stpiie, npeKsms nx- slpeazx BSKatejie în stomană de a ns se slpiita. Dapă dani ne nstepea opraniKX, aieaslx ns- tepe ne yine Bieana, a nxpxsită o njantx ssnatx sas sns Kopns animais, alsniî atome.ie din ma- tepiea opraniKX nefiindă sssijinslx de nini o a.ie.i mai opdinaps; din opzs fass în Basapiea sepea Kape ns noate st fie imilalt de nimeni, mi din jante, Kape nerpemits se af-it npeistindinea tots aieia, se fa ie în deoseBÎle ijtpi alîtea deosebite fopme de Bpînzeîspî în kîIb se mipt ⁱiine-Ba ziKînds: ksiiis se noate Ka din- tp’snB fe.i8 de jante st iast alîtea fe-ispile npo- daitle? Daps npin esn.iiKauisnea de mai sas» ama Btzsts Kt Ximiea esle în slape a sKoate dinlp’sns Kopns, ncnsmcpoase SKimntpi mi fopme nsot dsnt dcoscnipea Kondijjisni.lop» temne- palspei mi a atmosfepei în i;ape s’a 8pma(8 a- ■icastt dcsKomiiosiuisno ’XimiKt. Ximiea daps este înzcslpalt d’o nslepo Kpealiut, fiinds-Kt dinlp’o malepio simn.it sitoale nenamopaBije. fe- nomene, iiap-i;t ne apatt Kt în fie-napo Kopns mtpvinils este asKsnss toi» ncmtpijinitsJB sni- Bcpss, toate fopme.io fiinije.iopb. Skoiib.18 apliK8.ie.iops noaslpc, Ka mi ns- B.iiK8J8 Kttpe Kapo sînts adpesale, ns ne iaplt a ne întinde ai'ii mai niB.ilB dtsnpe miiinua Xi- miKt. De a'ieea am» dată aiiea mai .niiit idee d’ayeaslt mliinjjt imenzt Kape a de- Benits aKBins, Ka st zi’iems ama, Baza esislinjjei .ismei modepne; raza fepiiipei atîtopa milioane de oameni. TintpilB în Tinorpafioa Kojejjis.iai Si. Saea.