JURNAL ITENTP8 PESnÎNDIPEA niTIINHE.IOPd NAT8PAJE HIIESAKTE, ÎN TOATE K1ASE.IE i ii ii Pedipeatti de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 20. (Ans.is a.is tpeiiea) Bsk»peiiiti 30 Mai», 1858. Konpindepea: Ksesiisn'i arpikoie.— Kanpa psni-i je desfaKt mi st înieteze de a mai fi sliK.it sas sape. X inimlii KsnosKS airsinS mai ms its de mal-zenl ejemente. Mai iotă mclajeje OEimnsile sîntă asemenea ejemente. Daps este o îmnpepis- papc pemapKasiJt: Kîts de mape st fie do- mensjs njanrejops mi ajs anima.iejopă, Iotă Daps spînza njantejops este itonpinst mai ns Konpinde mai msjls de kîis nalps sas tpei ks seamt în luanleje nsmite jersmi (jcrsmi-je.icinenie. Dintp’aic.sle nspine ejemente, Dsm- noase) npcK<’;ms maz?,pe, fasoje, nm;s. Kînds ni-• nezes a Kpeats nensinepoase fopme dc Bepetaae stms asemenea jermni în r.bKtni mi'ii mi tsp-imi de aniinajc. Daps e.ieinenle.1» din Kape este ntms ant neste dinse.ie, albirii ana sunate din-1 Komnsss Iotă pernsjs Bepelajs, sînts aie- tp’înse.ie matep'ea Epînzi, mi Kînds o îiiiit.izims,| je.iiui e.cinente de Kape este Komnsst ana, aeptM aKbms st fa’ie ne dînsn mi o ne.iiyt a.mt. j mi Ki>pi;sni; ama daps nstcms st zi'iems, Kt toate Daps malepica jiiii’iioast sas i;oi:a este mai | nensincpoasejc iitdspl ’ie se afjt npe ntmînls, ‘ ks seamt Konpinst în toate’icpea.ie.ie, npeKimis: ?, ns sîntîi a.its nimius, de Kîts ant, aeps mi ’ieBa rpîs, seiiapt, opzs, obeze, opezs mi ae.ie-.ia.ilej Ktpiism. *Ic desKonepipe Kspioast! St jstms Kînds jstms ftint de rpîs mi nsnems întp'bns [ o nsKalt de Jemns, st’js nsnems în foKs; jemnsjs stKSJeij mi o ftpttriim tot mepes ks ain> npoas-Jst faie ncBtzslb. lIc a dcBenils aicsts jemns ? nttt, atsirii se sKspije o matepie a.ibt Ka jantele: > Ptsnsnss.ib osie ke naptea sa anoast s’as ftKsts asta este SKponea.ia. Kînds a îirieîats st. sm;p- 5nanops de ant: naptea sa aepoast, a ptmass rt aieaslt matepie a.n>t. pi.mîne în stKbjens^aeps, anoi KtpBsnsjs sts s’a Eomninals kb aJlt o matepie jini'iioast sas koke. Afapt de a- ii matepie a acps.isi adiKt OKsipensj, mi dinlp’a- ’ieasta, se af.it în ii.mntt mi dil’epile stpspi mi-< icaslt Koinînnapisne a einils sns Kopns aeposs nepaje Kape ptmîns a;;o.io <10115111?.. b. 7, ; s::;. raz.os’i, nsmilă amds KapEbniKS, Kape fiepte — 155 — în Eopriiss. Eati ke nslems zine ke toate irtds- . pije sînls napKE anE, aeps mi sopaiss îmnielpits. Ja ne pezsjlats Kspioss aKsnye mtiinna! . • < ¹ Noi am zis maî sss ke, niii sn element ns noate se fie niminits; daps noate se ne întpese nine-Ba: Kînds toninrâ asps (nape este sns eje- ments) în anE perajE, oape ns se fane neBE- zsls ? Sas Kînds esnsnems mepKspis (iapă sns ejementsj snei KEjdspi mape, oape ns se Ba faie neBEzsts ? Noi pEsnsndems ke sns Jbiips noate se se faKE neBEzsts; ks toate aiestea ns Ba înneta a esista. Ana din jaKs Kape Bapa s’a BSKats, oape s’a niminits ? Niii de nsmă, ni a SKimBat nsmai fopma sa, adeKE s’a SKimBat în anspi de anE Kape se af.iE aKsms în fopma de razs (aeps) neBizisijs în aepsjs Kape ’js pesbfjEms; ne spmE Kînds aepsjs se Ba pEni, anemii asspî de anE se Bops fane din nsos anE jiKsidE, (KsprEtoape), Eizini-iE. mi Bops KEdea jkoss în fopma de n.ioae. Asemenea se spmeazE ks mepKspisjs Kape se fane neBEzsts în foKs, adeKE se sse ssss în aeps. anoi Kînds nine-Ba ijine neste anemii aespi de mepKspiă sns nijindps în- Kiss, mepKspisj se na densne m^ se Ba fane bî- zîbîjs iaps ne fsndsjs nijindpsjsi; asemenea Kînds Boms esnsne întp’sns sas» neadînKB ana pirajE în Kape s’a tonits aspsj, snei KEjdspe modepate^ anests fjsids se sa esanopa, se ea fane neBEzsts mi aspsjs Ba pEinînea BizisuS ne fsndsjb Ba- SEJEl. Ama daps penetEms ke: nini sns ejements ns se noate nimini, mi în penepe nini sns atoms de matepia snsi Kopns din jsme ns noate se se nimineasKE. Ejs noate namai a SKimna fopma sa; Kopnil simnji sas ejementeje SKimns fopma Kînds se Komsins ks ajte ejemente, ne Kînds nei Komnsmi se SKimBs Kînds se desfaiis sas Kînds intpE în KomEinajjisni nsoi. Kînds ams jsats o BSKatE de jemns, ’jams apss în Foks mi s’a fEKbts neBEzsts, jEsînds dpents psmEmijjE nsmai o mînE de nensuiE ne BatpE; se ns zîke nine-Ba ke aiii sns Kopns s’a niminits; KEni s’a spmals aini nsmai o ssimnape de fopme, adeKE jemnsj ne d’o napte s’a desfEKBls în ejementeje saje mi ne d’ajlE napte s’a KoniEinats ke sns ejements nsos, adeKE din OKsiyens aepsjsi, de aneea din jemne s’a fbKsts anids KapBoniKS mi aBspi de anE, ne Kînds sepspije minepajeje Kape epas Konpinse în jemneje ne ns s’a siiimnals npin nponessas apdepei, as pEmass neatinse mi fopmezs aKsms nensuia ne BatpE. Daps npeKsms din jemne.ie apse fbKÎn- ds-se anids KapnoniKS, aEspi de anE mi ne- nsrnE, ns nstems zine ke jemne.ie s’a nepdsls mi niminits, uii tpesse se zin’ems ke s’a simncals în fopma sa, asemenea mi Kînds din fîns mi opzs se fane «apne de bob jante mi rpEsime; Kîndă din tpifois se fane jîhe în Kopnsis oijops mi Kînds din zeamE de fjopi se fane miepe mi neapE în Kopnsjs ajsinei, iapa tpense se zinems ke aini s’a spmals nsmai o siamnape a fopmei. Fînsjs deBenits Kapne, rpEsime mi oase, n’a fE- Ksts nimiK de Kîts a sKimsalb fopma sa. Tpifoisjs deBeninds jîhe, este iapEuii nsmai o suimnape de fopmE, asemenea mi Kînds din fjopi se fane miepe mi neapE. Bedems ke Natspa este sns mape essamalops; ea fane mai ms-ite mi mai mipaKSJoase esKamatopii de Kîtă oapemi-Kape SKamalops. dns arpÎKEJtops înjjejeuls uitiinds aneaslE jSKpape admipasijE a Natspei, o se se fo.w- seasKE msjls de ja aneaslE mtiinijE. Kînds ejs sa se afje Kape sîntă Kondiijisnije uEmîntsjsi fojosiloape nentps Ksjlspa snei njante, o se apzE mi o se desfaKE aneastE njants în eje- menteje saje, atsnnî mtiinds din ne ejemente este KomnssE, o se afje ne Kondijjisni arpiK0.ie tpeEse nsse în JBKpape nentps pesmipea i' tpeBse sKimsalt mi st ziiit «e lape din Kasza fepsjsi» adeKt din nasza oKsidsjsi de fepă, Kape se afjt în Bine.ie sa.ie. Eatb mi sns a.ită esemnjs: Oase.ie omsjsi mi aje tstspopa animajejopă, Konpindă Baps; adeKt o sape nsmits fosfată de Kajnis sas de Baps. Aneastt sape dt ttpia oase.iopă noastpe; înst este ja Koniî o natimt nsmilt Racliitis (soajt anr.iii:t) .ia Kape oaseje Koni.is.isi ptmînă mol mi m.itdioase. De aneea. ninioapeje anestopă sonii, din rpestatea Kopnsjsi st slpîmBeazt iui Koni.is.i8 ptmîne nentps toalt Bieaija sa defop- mală (KpesKslă stpîmBă mi pts.) Fiziojoyiî ana- .lizînds aneste oase, as rts ts Kt je .linseuite Kt- timea de napă nepslt .ia ttpiea jops. Ama dapă •lepKÎndă d’a da snopa asemenea Konii ant de Baps de Btsls, s’a Btzsts Kt oaseje jops s’as inttpits mi Konii s’as înstntlomilă. Eatt Kt KopiiBjs anima.ie.iops mi a.iă n.iantejopă este Ka sns Kasieps Esnă; adiKt: Kîtă npiimemte, atîtă dt înmoi; daKt îl jinsemte neua în iipiimipe, îl jinscmte mi în Ke.ilsia.it.— (Ba spm<). Kanpa psni-kanpa. Natspa a npeală în difepilejo sfepo a.ie ci nimte oniente ne nape omsjă je a dală nsmipea de nocMt, fiindă- Kt sînts JBKpspî Kape as în sine nena deslinrală, nemi ncKomsnă mi n.n.Ksts. !•< pernsjs minepa.iă, oamenii as nsmits în toate timnspije: aspsjă mi apuintsjs »nieta.ie noi;i.ie» daps de Kînds eUslt o noB.icijt, Kape noale ni- ne-Ba s’o Ksmnepe ks asps mi apijintă, do a- tsn'ii imit ks mal ms-ils dpenlă aneste mela.ie mepitezs adiKCKliBBjă jopă de noni.iî. întpe ii.ian- te nstemă zino Kt n.i.iniicpi.ie npin fpsmsseijea mi înftjjimapea jopă maa?eslonst, sînts n.ianle nonije dapă mi întpe animajoJO sînlă snc.ie „noGi.ie." De snă asemenea „nosi.is^ kb nalps ni— uioape, nomă Bopsi aKSină. Kanpa psni-nanpa sas Kanpa potaie (Anti- lope rupi-capra. Chamois, Gemse) esle snă animajă, Kape /Koaiit snă poaă mape în noeziea opiema.it Ka mi a snopă iioii8.il, JOKsilopii jjt- pijopă msnloase. Ja înlîia sedepe, opi-nine Ba zine Kt a- neslă anima.iă este snă fe.iă de Kanpt; Ktni sea- mtnt msjtă, Ka Kanpa din msntji kb ntpsjă ei dsnră; este mi Benina el ne mânui întpe Kîmniije do ztnadt mi do riajjt snde ns noate st se anponie niniopă de omă. Koapnejo el dpen- te, Kape aă .ia BÎpfspi i;a nimte Kîp.iine țapi mi asKsjjitc, anoi îmiipcijispapea Kt n’ape BapBt, kt> ape Ka o Baprt oaKemt Ipast ja notă mi Kt jînrt okI n’ape o rpoaut mint snde s’adsno .iai;pt- mi.ie Ka .ia Kanpe; loalc aneste îinupeuisptpi, zinem, deosoBCSKS iiisjlă psui-Kanpa din Kanpa opdinapt. înlp’adeBips , anostă animajă ape KapaKlepide sade iiponpic: adeKt iie.iea ei o oaKemt mi ne- ledt, rîlsdă ci o jsnră mi ejcrantă Ka rîtsjă ansi ncpBB, do dindtptlB-iă Koapncjopă ape Ka o rpoaut adînKt; anoi loalt fopma a KopnBJBi jopă, ejcrantă, ssBijipe, ftuslă nentps stJtape întpe mEDijI mi stînni; ninioapeje sa.ie jjenene mi mjtdioasc, ne snsnă de nimic fopije Kape ns sîntă KBiiosKsto în KîmiiB.iă iiieuă. Okîsjs tape, BpeKca asKsjiilt apti o Bipijinnt Kape n’a doBîn- dil’o snpe a se ntzi de oameni, ni de ajijl ronilopi mai isiji imit de KÎt om. Dap mi ttjni.ie saje în- Konijispate kb snă fe.iă de nolsoaBt nal8pa.it de Kopnă, iapă aptlă Kt anestă animajă e ftKstă Ka st BinG ie st.ilîndă întpe msnijl, stînni mi ne- tpe. Vie apmonie admipaBi.it resimă înlpe fti- tspa Kopns.isi anima.ie.iopă mi întpe joKS.iă snde — 157 — sîntS xotipîfe a tpn! în desepla nisinoasi, ki- mija a npiimits de ja Natspa o ta.ini Kintsmiti ks o nepinijji moa.ie; kmi ajtmintpejea, s’apă fi Ksfsndais aKo.io; ne Kînds Kanpa psni-nanpa fi- inds xotipîti a tpii ne msnjji mi întpe stîrici, a npiimitS din mîna Natspel Keaps în zioa namle- pei ei o notKoam rata. Keaps onisas de msnte Kape tpiemte Jînri psni-Kanpe, alipim, aceasti îngejencisne a Natspel, kicî ini omsjS Kînds Ksteazi a spma dpsmsjs psni-Kanpei, a kiak.i JOKspi alîlS de nepÎKbjoase fiind» înKon- pispate de asisspî d’o ndîncime de snepiats, a- tsnci înKaJHi uii e.is cizme aaîndS tonspi sitste ks Ksie de fepS, Kape îmnedeKi Ka si> ns ajs- nece, st ns fie npada sirspi a snei inopyi npi— nite ini lepibi.ic. Hpinlp’aqeaslb Kba.iilate a ko- niteiops saje, psni-Kanpa este în stape a smsja ne BÎpfspi.ie slînqLiop» cejops maî asKsnite, si stea .ia o înujjime piranliKi, napul snînzspati întpe ceps ini nimînts, ne o na.inn> de jokîî în- Binals dsne psni-Kanpe (Antilope nipi-capra.) Konpispati de aEisspije qe.ie maî adînci, a suta de ja o slînKi ja a.ita k’o esaKtitate atîta de mape în Kîtă sape Ja opi-ie nsnKtă mi î.is atinpe. Keaps neste K*ans snsi oms stîndS în Baje, sape din Bîpfsjs msnjjiJopS mi ns fane snS nass rpe- mitS, mi pimîne ne Bîpfs.i8 Kansjsi omsjsi. Eati în npesKsptape istopiea snsi animai netpeKînds o Bieayi atîta de intepesanti mi de pomantini; sns anima.iS ajg Kipsia cinată ape nentps oms o atpayepe mistepioasi, demoniKi *, Ki’ii msjyi oameni aS risits moaptea jopă .ia asemenea Bînale. însi ks toate a'ieste ncpi- Ko.ie, omsjs simte în sine o dopiniji nepesisti- ui.ii a smEJa dsne dînse.ie, iui întp’adeBips asia ki omsjS a a‘/KsnsîS în pepisnea joi;sinueî psni- Kanpejops, mi îndali i se npesinti natpiea JopS Kb toali Ipsmssepea ei mipeapi, i se npezinti toati istopiea intepesanti, aneKdoliKi a aueslops anima.ie. KuitopsjS în aqeste .lOKspi d’snS Ka- paKteps si.iEatiKb, se af,n în societatea BBJlsps- — 15S — isi, a bpssibi oaKems, a fjopijops m> a anima- jeiops amine înKonuiapate d’o zinadi etepni, Kape ns se tonemte în mii de ani; înlp’oiis kb- Bînts: se af.ii în mizJOKbjs anei suene nosi, in— lepesante nentps nostatea mi sinrsjapilalea ei. Psni-Kanpa ns anapyine Ja ijensjs anima- jeiops fpiKoase Ksms .ie npodsne sn nimînts niejjs desnoials de msnpl. ÎntoKmai Ksms a ob- sepBats Monlesquieux: oamenii de nipî ine ne sînls fpiKomi mi nei dm msnnî sînls i:spai,iioun. asemenea Bedems mi .ia animaje. Psni-Kanpa este sna din s,nima.ieje ue.ie mai Kspapioase. Ssss ukojo snde nemenil ame- pinni ks sromots.i .iop infepnaj a nir,i,ji neste tots mi a nimiui opi-uc înlîinesKS ne dpsms ; aKo.io ne Bîpfspiie nepiimioase a.ie stîmii.iops asKBijiixI snde noate o nisim aps anca fpii;i se pimîie; în a’iesle uetiyi nalspaie napui» neai;- uesisiie de opi-ue fiiniji nio, aKO.io stT> psni- Kanpa ks o mape mîndpie mi ’mi Bale ;kokb de ro- nitopii ei. Daps oms.is, aueasli fiinni Kape, Kîte odati. e mai sfii'iioasi de Kît îni,iepii mi a.ili, dati, mai îndpisncaiii de kîIb deaBOiii; oms.i, ziucm a Kslezats a spma psni-Kanpa nîni în aueste .10- Kspi faBs.ioase, neanucsiBiie. Nensmepomil i;î- nitopi de psni-Kanpe a n.ntils ks nieapa jopi;. aueasti îndpizneaji; kb toate aucstea, insuji a.jni ’i-as spinalii în aueasli Ka.10 nepiKBJoasi. Este o atpayepe mislepioasi, ncesniiinmiji, Kape a- tpaye no Bînilopsis Aineiops tomnai Kitpe ps- ni-Kanpa mi JOKsinpa ei nepiimioasi. Aueasli ’iipKsmslanij’B a dats joks .ia msjle tpad yisne mi fassie nons.iape în pr,pi.ic msntoase, snde e- sisli psni-Kanpa. Akojo se ziie 1:1 satana lipii— menite Kîte odati, fopma anei psni-Kanpe mi Ipa- ije ne oms Ki>tpe dînss Ka si’.is neapzi. Ama este oms; Kînds imnpsdenpa .isî j’a dsss întp’o nenopo'iipe, ns ziie ki eis o KB.inasi.iB mi în- BinoBijjemte ne loati .isrnea, Keaps nîni ia sa-pieseii mi amîndoi se petpars ja sns joks sin- tana. Satana nerpemits ki ns este np’o fiinpi» jrspatiKb snpe a rssia aiioio în tiuepe mi sojitsdine, amaBi.11, kb toate auestea e.is e de msite opi j db-iueapa amops.isi. Ja sfîpmilsis isi Anpiiie, ea foapte neBinoBats, în Kpime.ie Kape ie SKpiems’fati doi nsi. Ea ’i xpincmle kb jjîiji incase ne KonlsjS jsî, mi eas aps natea ziue na sns oms ’ Bestits. «Sînts pis daps tots sînls mai esiîb de Kîts penstaniea mea.» Femeia psni-Kanpei este mai jesne de npinsS de Kîts masKsis, kiui feme.1e.1e sînls a- dsnate în rpsne îmiipeitispsJB nsiiops jops, Kape înrpiaiesKB ks o mape tendpeui, ne Kînds mas- K8.18J8 netpeue o Bieani sinrspaliKi în jOKspiie ue.ie mai petpase. Snde s’adsni o taprai de psni-Kanpe femeie, aKOio nsne 0 sanline.n Kape je înmliinijeazi îndati Kînds se apati Bp’snă ne- piKo.18, atsnui toate îndati das fsra mi se faKS neBizste. Kînds aueste animaje se biiJb tape ronite, se apsnKi kb Kopns.is jops din Bîpfspije - msnni.iops .ia iia.ie, kb o mji-pitate ama de ad- mipaBi.11, în Kîts nb’mi fass niui biih pis mi SKans. Psni-Kanpa iapna se noroapi mai woss mi Bapa se sse mai ssss,- Kiui ea spmeazi xotapsiă peyisnei zenezeî Kape mi ea iapna se noroapi mai ;koss mi Bapa se sse mai ssss. De .ia jb- na isi Isnie nîni ja jsna jsi SentemBpie, este etatea de asps nentps psni-Kanpa, atsnui rasemte ea ue minții nisuisnea uca mai njiKKti, epsapii de insnui uei mai apomaliui; se înrpame mi se faue Bese.ii, daps iapna Kînds msnjjii sînts. aKO- nepini ks zinadi mi ns e nisuisne, ea ssfepe ms.ilb, daps lot» ns moape; în penepe ape a Bienjji lenaue mi se mtie ki de msjte opi ps- ni-Kanpa atinși, de rjonjjsjS Bînitopsisi ks BBpta i-puiati, ks nmpeje alîpnato afapi, as dats fsra, ^as si.pitî, neste aiiisspl cipoiasiie mi as sKinaffl din Bedepea omb.ii. AmopsjS seKse-iops se demleanti ja psni- Kanpa toKinaî ia toamm. Atsnui în mizjOKSjă. Bparanejopb tepir.ije ue domnesiiS atsnui întpe mBiiiii, iiapni, toate ejeincnle.ie natspei fiinda în .lânii,, în mizjoK8.;8 aucstops jante ziuemă, se spmeazi, mi o jsnti fspioasi întpe masKSjii psoi-Kanpe.iops. Femeia asisll ja aueste suene , si.iniepoasc snde Bi.ds ks sinpe peuo Ksms snsj mi a.ilsjii din adopalopii ei, Kada din Bîpfsjă msnui.iops întp’sns asiss imensa, îmninss aKoio de Kitpe piljajs.iB sis, fspioss de dopinpi mi de jKajszie. Daps ks ucjs Bipsilops, femeia njeKi isni mi înrpi;Kemle sinrspi nentps npemlepea jops; Kiui laliiB jops e tols-d’asna neKiațits. mi ns Ba si mtie nimins din nsiî sil. Daps a- uemli nsi asiea ki sînls niSKBpi, ki îndati în- uens si sapi neste stînui mi aBisspi spmînd msma jops ks o isnea.11 în Kîts niminl ns noate si’i — 159 — «pmeze. Kînds msma jops e npinsE, ei din I sine se upedeas în posie, neapînd Ka se se senap de Ja msma jop's niul în BieaijE niul jia moapte. | BînEtspa psni-Kanpei este nea mal pea în-j tîmnjape în A.inî (mânui); ea esle uentpsjs în! îmnpegispsjs KEpsia se înBîplemte toati, jsineal ajninE. BînEtopsJs, ams zisa, este tpass în ssss; k’o nstepe mistepioas*6, demoniiîE Niul sn» Spanr», ni'ii o fsptsnE n» esle nentps dînss sp’o îmnedeKape. Sinrsps, ks usuiKa mi sns saus de nîme ne sninape, ks sns sastons l'epals în mini,, înnene KEJEtopiea sa în aueaslE pepisne .nepiKSJoasE »nde Ba pimînea mai msjte SEntEmînl O do- pinjjE nepesistiEi.iT>, îjs atpaije KEtpe aneste jo- Kspi nisKSte n.iine d’sns KapaKteps de maiestate uri d’o mEpeauE ssEjimE. Daps ne Kondiijisne mape sînts uepste de Jia dînssjs na se pesrnea- ske în aueastE întepnpindepe nepins-ioasE I Ejs tpeEse se aiEE sns sms.iets sirsps, niui o spniE rie ameueajE, Keaps Kînds niuiopsjs ses KajKE JÎnrs asisspl înrpozitoape; sirsps tpeese se fie OKÎsjs ses, daps mi nsuma sa iui rjonjjsjs ses tpe- sse se fie sirspg. Ejs OKeazE tots-d’asna ns- mai Kansjs sas inima animajsjsi, mliinds nine ke daKE îj» ca atinge ja sns ajts joks, oste- neaja sa a fost» în demepls. Daps Kînds BinE- lopsjs înlîjnemle anojo 9 psui-Kanpe Kondsse de sna Kape se nsmemte «pepeje psni-Kaupejop» Kape este sns animajs EEtpîns, atsnni BÎnEtopsjs peKomandE ssfjelsjS ses uepsjsi npintp’o psrE- uisne fepBinte; KEii este ‘icjs mai mape nepi- kojs d’a ro ii a'iests pepe a.is psni-Kanpei daps nea mai mape rjopie amteanlE ne BînEtopsj^ anasE în sîntsj» ses Kînds na peBeni.— Anests tpais a întEpits Bieaua oamenliops în aneste JOKspi. Ei as denenils d’sns KapaK- teps eneppÎKs, soBpi, întEpigi nentps toate oste- neje, desnpensinds moapte ks dessBÎpmipe, în- tp’sns KSBÎnls oameni ceJÎKOini anEpEtopil mapi ai jineptEijei mi a nedennendinijei jop nanionajE. Ams fi de dopits ke în msjte ijEpi se tpE- easKE KEnpioapa Ka se deeie asts-fejs o snoajE de uelEjjei Esni.— Omîus. Xir. Jimr.a oms.isl. •limsa este tot» omsj» în sfepa sa mopaiE. Ea este indiuisjs uejs mai sirsps desnpe sapaK- tepsjs mi temnepamentsj ses. Stijsjs oameni- jops este niKtopsjs uejs mai fidejs a.i» mopa- Bspijops mi ajs simijimînlejops jops; ej» este, Ka se ziiems ama, tpsdEtopsjs omsjsi; sns oms d’sns KapaKteps Kopsnts, opi-ue sijingE m’aps da a Bopsi m’a sKpie Ka sns oms BÎplsosS, tots ns Ba isBsti. InoKpiziea jsi, Kspînds sas mai tîp- zÎ8 Ba fi desKonepitE. Sns natspajists a ziss: dauimi mie nsmai 8ns dinte aj snsi animajs mi o SE be sfisiS fopma tolajE a auestsi animajs. A- semenea. sns oms Kape rntie a uiți, noate se de—₍ Bine nsmai npin slijs, snipitsjs mi KapaKtepsjs j astopsjsi. S. e. stijsjs snsi oms d’o Konstitsijisne l nepBoasE, sjube mi moBijE, este snipitsajs mii jsuitops; stijsjs snsi oms mejanKOJÎK8 este tape, oBSKsps mi stpînss; toate idei-ie sînts înrpozi- toape, toate imapinije irapKE Kojopate nerps.¹ Daps stijsjs snsi oms bîjIoss este penede, iste mi napKE neKE®iuioss, ne Kînds stijsjs snsi om» d’o Konstilsrjisne sanrsiniKE este iiapials, siuopa, fpiBOJ», difsss sas japrs. Siîjsjs oamenijops fjennaiiui esle fads, spîuioss, înuets, asia nain- teazE uena. Asemenea difepinne risinis în slijs mi ja difepite Bîpste, seKse mi nosiyisnea so- uiajE a astopijops. Astopii tinepi SKpis Ka saursiniui, sns stijs Bapiats, Bis, njină de imagine noetiue; astopii de Bîpsta bshe sKpis ks sns stijs mai înaBsipts ks snipila de- KîlS ks imagine,- sns slijs sepioss, BEpBEte.sK»; astopii BElpîni, sKpis de msjte opi Ka uei mejanKOjiuf, adeKE sns stijs înuets, en8- ioss, ne Kînds ajtE datE stijsjs jops e d’o .rim- niditate admipaBÎJE; este napKE sns ueps senin», deseininats ks steje, Kape jsucsks k’o jsnririE dsjue mi Bine-fEKEtoape. în panoplsjs sense- jops mtims asemenea ke sILisjs dame.iops di- — 160 — fepeazv msjtă de sli.is.i8 Eipeapi-iopă. 0 femee,! Kîtă de penioasi aps fi. (ol# ns noate se sessiej ja înupimea idei.iopă anstpaKle, k.i Eipsats. Kînds i George Sand sas madama de Stael SKpie fi.io- sofie în onspue .iopă, aceasti fi.iosofie esle mal; insulă diainati (rîciti) de Kîts stsdiali; Kici fe- ineeje diBineză ms.its, nstemă si zicemă: toati sfepa inle-iipinijei jops ssnepioapi, este sns daps ajs diBinaijisnei Daps mi nozinisnea socilui a astopsjsî n’ape Bp’o mim inLisinni assnpa sli— J8.18I sis. Sns nosi.18 Kînds se noroapi în a- pena âitepatspei, se Ba si.ii d’a nistpa în sli— J8.1S sis ceea apistOKpatÎKS, nimte fpase uri zi- cepi înlpessinuate ini înpe.iese sine nsmai de Kamepazii sil de .ia «societatea E8ni». Ns ns- tems si zicemă ki sli.iK.is sis Ba fi tots-d’asna mai snipitsaj mi mal n.iii:8tă de Kîts a.i aslops- jsi d’o opipim nenonlii, dapă nstemă si zicemă -a.iteje ki, sli.is.is sis Ba fi a.ils fe.is. Aceea ce Bcdemă ja difepite BÎpsle a.ie oa- inenuops, Bedemă ini .ia difepite BÎpsle a.ie nons-rijopă; nons-fiî tinepi SKpiă i;a oamenii ti- nepi, în noezie. lkue d’întiiă .iiini;I a.ie oam>- nuops epas Komnsse mai ms.ilă de KÎntece de Kîts de disKspsspi. Ilonajil si.inalici Kînti ini ansms, adesi Bopnindă, mods.ios csnpesisnca jops npinlp’o msapime de ssneto neapliKs.iale. Aceuiti nons.il esnpimi mai ms-ită simjii- minle.ie jopă de Kîtă idei.ie, ei sc sepecsnă mai tots-d’asna de onieiite fizice i;a si esnpine mai toate anslpaKjjisniae 4opă idea.ie, Kîtă de imnep- feKle si fie. De aceea BopuesKă tots-d’asna în jmapine mi inelafope, în ajcropii mi mapade, npeKsmă onsepBimă .ia toate .rimEe.ie opien— tajc. Asemenea ape fie—nape oirieKlă în .rim- Eeje oamenliopă npimiliBi, Ksa.rilatea sa nicapi; Kici oms.18 npimitiua sas susalină ns este înm în stape si deosescasm csistinpa din aieapi; ,u dînssaă esistinpa mi Bieapa sînls tots sna. A- ceasti idee a fostă mi opiijina iiaranismsjsi -ia nons-iii antici; Kici în sislems.iă iiaranismsjsi fis- Kape oiieKlă în natspi, a fostă insnipată de bî- eapi mi Keapă d’o foppi diBim; de aceea ni- rînii aă adopals ms.ite diBÎnitipi (zeilipi) mi pe- •ripisnea jopă sc nsmemte no.riteismă snpe a.iă deoseni ' de pe.ripisni.ie Kape adopă o sinrsfi di- vinitate (Monoteism».) Ks Kilă .rimneje se desBoajli mai msjts, | ks atîlă se înaBspesK» mai msjtă de semne mi i de esnpesisni. Kape esnpimă idei anstpaKle, ne- HmauinaEi.ie. întp’o;.rimei sapsapi ns esisli es- npesisnea de «Biplsle», de «dpenlate», de «fps- jtnssene» mi de ajte asemenea idei anstpaKle,• Kici nsmai onieKteje malepiaje, Biz.iEi.ie ini na.ma- ni.ie (de uimită) as nslstă si fie esnpimate de Kitpe nonsjii .npimitiBi; nsmai .iBKpspi imayinaBije notă firspa în .rimneje npimitine, daps o idee asstpaKli ns e imapinaEi.ii; oape. noate si’mi i- mapine 'rine-Ba ideea Biplspil sas ideea dpen- tipei ? Nici de Ksmă, astea sînts nspe idei filo- sofice, aBstpaKte, Kape esists în inlejiijenpi dap» ns în imapinanisnea noaslpi. Daps Kînds oamenii aă încenstă a se cîbî- .liza, a desBO-ila intejipenjja jopă mi a o înaBSjji ks idei nsoi anstpaKle, alsnci aă Kistată a nep- feKjiiona mi jimne.ie jops însi ncaBÎndă tots- d’asna mizjoace d’a Kpea nentps idei nsoi mi esnpesisni nsoi, de aceea as întpodssă sistemsjă nsmilă depisapisne saă îmnpsmslape, adeKi aă întpensinnată csnpesisnLic de mai nainte n» ns- mal în simps.iă .iops opdinapă, ci mi întp’snă a.ilă simpă mai adîmiă ini mai anslpanlă (sim- ps.i depiual) ama s. e. Kînd cinc-na, nocmle si esiipime ki ape o mape dopinpi dsne cesa, z ce «amă sns foKS în inimi» de mi n’ape în inimi o soni anpinsi ks Kipssnî. Kînds acea- sli dopinpi e mai desul, zicemă ki anemă o iniu nape, de mi Keapă K8Bînl8Jă «îiiK.iinape» ape aici sns simpă nsmai depiualiBS, Kici în esnpe- sis'jen sa simn.it mi npimitiBi însemneazi Kîndă sns .iSKps o nssă stpimlă în Kîtă Kade mi s’a- iLiiKi Kitpe snă iută ofiicKtă Becinată. Este întp’adcBipă o îmnpeijispape Kspioasi, adci:i dam apă noi si stsdieze cine-Ba opî-ce .limni modepm ks oapemi-i;ape atenpisne, o si so . riseaSKi maî toate Komnsse de nimic KBBinte mi Hpaze depioale saă îmnpsnistate. Ama dapă toati ’zioa noi Bopnimă nsmai în fpaze depinate. Kîndă zicemă s. e. ki ne afjimă aicsmă în «miz.ioK8.i8» Bepei, sas ki slimă S8Etă «so.ila» cepsjsi, saă ja «noa.ic.ic» msniji.iopă, saă ki nipepea snsi omă e «stpimli,» sas ki «saiipifiemă ne a.itapsj na- tpieî» ; toate aceste sînlă fpaze siniEO.iice, îm- npsiiiBlate (depisale) mi nici sna n’ape simps.iă sis natspa.iă npimiliBă. Eati ki .iiniEe.ie noa- stpe sînlă a.icropice, dpese, nenatspaje mi îm- npsmslale Ka mi toati nozipisnea noastpi so- cia.n, Ka noi înmine, Ka inime.ie msjtopa din nipsani, Ka fapa mi Koade.ie msatopă din femei. (Ba spma) Tiuipită în Tinorpafiea Kojenisjsi bl. Sasa.