JURNAL ITENTP8 PESIIÎNDIPEA niTIINHE.IOPS NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E I i PediifeatS । de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 17. (Ans-iă a.iă tpei.iea) Eskspemti 8 Mai», 1858. Knnpindepea: Oiniîjs.--- Pipa.--- 0 npÎBÎpe în sins-is m»mintosî mi în iniepiops.18 Soape4«h--- KoinuniKajjisui mliingiti'ie mîțf. Oinb.ib. XIII. Noaptea omMsî. Bieajja omsJBi se tepmini npin moaptea sa; sas Ka sb zi'iems mai eine: ea înaene kb moaple «Zioa mopjjii este în zioa namtepei» zi'ie So.io- mons. IIpoMejjBJB Biejjei. amă zisă în mai msjte OKasisni, seaniinB kb o .ismînape anpinsi. Ilpin aKts.îB Biejjei fopjje.ie Bila.ie se KonssmB (kc.i- tsesKă) întoKinai Ksmă se KonssmB ses în jsmî- napea Kape apde. Si anpindemă o .iBmînape, Kîtă de mape si fie, daKB a apss o bbkbjjîk’B, nstemă sb zmemă kb jsmînapea a înienstă sb se stinrT., oii s’a miKinopats mi s’a anponiată Kitpe slin— ijepe, ama daps ană Konliă Kîts de mină mi de tînipă sb fie, tols nstemă si zi'iemă Ki a în- ■lenslă sb moapi; Ki'il o napte din Bieajja sa, s’a Konssmată dewa. Dapă nea mai mape napte din oameni ns mtiă d’aneasta; ei ns mtiă Kîtă Bieajja este je- rati înlp’snă modă intimă ks moaptea, înlOKmal Ka jsmina ks 8inr>pa, na zioa kb noantea. Ideea kt. (pense st. moapi, amipcmte Bieajja ms.itopa oameni. Kînds se rîndesKb .ia aneastb Kalas- tpofi, alsirn nepdă totă Kspajiis.iă, toati n.iine- pea bîcjicI. Ei ns seamini ks a>ie.iă fi.iosofs, Kape a pimass Bese.iă nini ja opa nea dsne spun, ziKîndă kb apă fi o nepozie Ka si se în- tpisteze nine-Ba kb nspisemte Bieajja dsne ne - 130 a netpcKsrâ cine Bîeajjâ, întoKmai Ksms apiî fi de pîss i;a nine-Ba dsne ne a ptmass msJlS liînnîf ja o masB BoratB mi s’a dejeKtats Bine aKOJO, sb înneanB st njînrB Kînds Bine nine-Ba sb’I ansnjjB kb tpem;e sb se SKoaje de ja inasB. Bieajja este mi ca o masB BoralB. snde dsne do- scpls tpefise sb se SKoaje nine-Ba, îiisb ks HJBiepe mi ks satisfaKijisnc nentps rineje de Kape s’a ESKspals, daps ns ks fana nosomopîtB: dc ne n’a pBtnass îiikb mai msjts .ia masB? Este pcmapKasi.is kb ja nini sn» anima.is ni: rusiin» fpiKa mopn.il-, animajs.is ape întp’ade- BBps sns inslinids dc npezepBapea Bicpei; c.is se nBzemte de moaple, îhsb ns e Ispmenlals de fpiKa mopniî. Asemenea mi Konii mi oameni SBJEati'ii ns se rîndesKS nini odatB .ia moaple. Omsj enepijiKs mi Kspayioss desnpepsemle moaplea mi esnsne de msjte opi Bieaija nentps nimiKs: nsmai oameni SBlpîni uii sjasi sb tems ms.ils de moaple mi întp’adeBBps, ziue Cicero. Esle sn tpisls sneidaKSJS d’a Bedea sns BBlpîns temîn- ds-se de moapte; toalB Bcnepapisnea BBlpîneijci se nepde atsnni. » lIine noale sb iipineaiiB mistepisj» Bieijei noastpe ? lIe esle moaplea ? De ne ne hemems ama de dînsa ? Oapo nentps dspepca Kape i;as- zeazB? Daps ns; KBn'i de ms.ilo opi ssfcpims msjlB dspepe Kînds IpBims mi tomnai moaplea ne SKanB d’aneaslB dspepe apzBloape; ks țoale a'ieslea Bcdems de ms.ilo opi asemenea ht>(î— manii dopinds a Bedea aneasti esislinpa ,iops npe.isnyilB, bocsks Kcap» sb ssfcpo nsmai mi nsmai sb ns moapi. Dai;i> moaplea este o ni- mi'iipc tola.iB a fiinjjei noastpe, ns noale >b npo- dsKB dspepe (kb'H sns uimii:» ns noate nini se HBtimeasKB nini sb ssfcpe nona.) Dapii temepea nea mape nape omsjs o ape dc moaple, esle temepca inncplilsdinei; ns mtims ne nc amtcanlB dsne moaple, de aneea npcfcpims mai sine a ss’fepi aini, de cilii a mcpijo oko.io în aneasli yapB ncKsnosKBlB de snde ns s’a ialopss niminca na sb ne zîkb nc esle ai;o.io. 11c .iîihb aneasti, tpadijjisnijc nonsjijop a îiiKomjispals moaplea ki: sns anapals de siiaimB mi dc lepoapc. «Snoalcnt .ieyioane.ie de femei sp.iBloape, zino Seneca, de- niplajji de ja mopts aaaisj» fsncBps Kape smn.ic inima ks înlpislape mi snrimB, mi moaplea o sb neapzB msjls din rpoaza ei.» Dapg aneea ne fane ite moapte îhkb mai KpsdB mi mai nessnoptaBi.ie esle rupBsipea hb- mîntsjsi aneasta mi psntspa jerilspijop» npeni- oase mi tandpo Kape ne tpars Kitpc dînseje. Întp’adeBBps, esle amapB, foapte amapi simijsjs snsi mopiBsnds Kînds se «Hb ja sopiea sa do- pitB kb Ba pBmînea BBdsBB HBpBsilB, Ja eonii sbi mini ama de iscijji, ama de sesmni Kape Bops psminca aKsms opfani, fipB snpiaiinipe, fi- injie decije esnsse Istspopa mizepijop», Islspopa npir>auisni.iops Bienei. Ns este esopimacij» o asemenea simnipe a snsi oms în momentsjî; ss- npemS Kîndii îi se anponie moaplea! Nsmai fuosofiea esle în slape a ne înBBjj,a sb tpiimi, fiinds-KB ne încapi a mspi; ea ne a- palB .ia mapyinea rpoanei îna.ite.ie adeBBpspi; ea ne apatB sieapa mi moaplea, jsmea aneasta mi ’ica-.ia.ilB în adeBBpala a jops na.ioape. De Kînd ne oms.i nepajiionamas ideea mopnii sriepie ama de ms.ils, esle din conlpa nentps nejs în— pe.ienls sns isnops neînnetat» de medilajiisni npofsnde, de idei îna.itc mi Konso.ictoape. «E mai rJnc sb meapri nine-Ba întp’o kosb de mopts, Ka întp’o casB dc nsnlB» zinc So.iomon. Tîndi- Iji-BB ms.il» .ia moaple. zinc sns fi.iosofs Ejens, i:a sb bb nimiipajii înlp’adeBBps de BieajjB, i:a ideea nepdepei ci sb ns bb smirne în tots mi- nsls inima ks ancsictalc mi aniBpBnisne.» Daps sb iipinimii ammis ‘ierni .ia moapte din nsnKls.is dc Bcdcpc fizio.ioijiKs. Moaplea esle înnelapo.i mimi;Bpi.iopii Islspa oprane.iops noa- stpc. Tîndipca noastpB se stinije, oi:ii nsmai BEdii, spcKca nsmai asdc; KB.idspa s’a dssîî, fajja ‘n.iiiiB do nicajiB, do anostii fcpmcKiî neesnpima- bi.iii pBsuindits neste nei iiir>aiitjl, s’a snimEals întp’o 1'iijjB KadancpiKB napKB neKsnosKstB. în- (p’ader/i.pl; mi ancaslB M.imsapo înrpoziloape a Kopnsjsi oamenesKS a Koafpinsils ms.ili; a in- snipa o rponzB mape nentps moaple. liltiinjja rizio.ioi.iicl a iiposali; ki> moaplea oms.isi ns se inemtc d’o dalB neste loale opra- nc.ic sa.ic, ni kb difcpile.ic oprane mops sna dsne a.ila, în opdinsas spmBlops: ninioapeje, mîincjc, simtis.is Bcdcpei mi nc spma Istspopa, simijsjs aszs.isi. Aslii-fc.is kb mopissndsjs (a- ne.ia capo moape) Kcapii Kînds psdeje saje î.is sokoIcsks de mopts, e.iii lols asde îbkb Kîts-Ba linia» no se înlîmnjB îmnpețiispsjs jsi mi Ksms - 131 ei naînră. He simtimentă tepÎBt.is tpeBse sb fie anesta nentps aneja Kape moape! De aneea este sine kb în opeje d’întîiă dsne moaple, ps- deje sb ns njînrs toKmaî jînrs natsjă mopts-isi. Sb ns se mipe nine-Ba kb zinemă aini kb moplsjă asde îhke KÎte-Ba ope dsne moapte; KEni a nposală kb Keaps zije întpeiji noate nine-Ba sb pBmîie întp’o stape semBnBtoape ks aneea a mopjjii mi sb ns fie mopls adeBEpată. Dintp’- aneastB Konfszisne întpe moaptca adeBipalE mi neadeBBpatB saă asfÎKsiea, s’a nassată ms ite ne- noponipi fiindă-KB s’a înrponală oameni jbîl so- KotijLji de mopiii. întp’o Bpomsps nsBjiKatE nainte tpeî ani, astops-i a adsnal o msjjjime de asemenea Kazspi estpaopdinape Kape upoBE kb Keaps dsne 5, 6 mi Keaps 8 ziie dsne moapte, oamenii as peînBiats; ar;ojo amă apEtată kb din'naptea iuti— iniiei ns esistE sns ajlă semnă sirspă nentps moaple adeBEpalE, de Kîts înnenstsjă nstpezi- nisnei. De aneea toni I’sEepnii niBi.îizani aă opdonată Ka sb ns se înrpoane nini sns moptă ne.iă nsjjină naintea 24 ope dsne moaptea sa ; sni.ie rssepne aă opdonată 3 zi.ie mi tpesse sb peneti>mă aini kb apă tpessi, Ka aneastE pers.iE sb se nBzeasKE ja noi ks o mai mape pirspo- zitale, KEni sîntă snii oameni mi Keapă Kjase de oameni Kape aă o npeatsdeKatB ke înrponă mopijh mops indatE dsne ne aă mspită. StEnînipea ns tpeBse se înrEdseasKE nini fntp’snă nins aseme- nea npeîKsdeKEjii Kape sîntă atenloape în Kontpa sirspanijii Bienii. MEKapă ke întp’o mie de în— timn.iEpi se sa întîmnie sns Kasă nenoponită de snă omă înrponată de niă, e destsaă ke sonie- lalea oameneasKE o se iea mEsspE Ka snă ase- menea asasinată tepÎBLiă mi Keapă snă napinids se ns se spmeaze; KEni Kape este napinidsjs nejă mai înrpozitopă, de KÎtă ke Konii se în- rpoane ne hepinjj.ii jopă Bii ? Dapă se ne denEptEmă de anestă sneKta- Kojă tpislă mi desKspayentă; se ns ne sitEmă ja omsjă în mizepiea sa ne mappinije rponii, mi dpentă Konsojajjisne se apsnKEmă o silBtspB assnpa anestsi omă Kîndă este în naenitatea Bie- IXei mi a nstepijop saje BÎBante. EalE ne am zis ja sn ajt jok {Minsneje Natspeî) desnpe aneasta. Anestă omă, Ka snă sssepană domnitopă se njimss d’assnpa nEmîntsjsi în mizjOKSJS ne- psipepoasejopă njEnepi mi marnifininge ne Na- tspa je-a npodsss snpe a îndsjni esistinQa a- nestsi liă issită!— Kîndă soapeje mi stejeje stpEJsnesKă ne nepă ks o JsininE dsjne, atsnni ejă simte admipaBija apmonie etepnE ne a nssă Kpealopsjă întpe jsmina Kopnijopă nepemti mi întpe jsmina omopă seî, KEpopa a dEpsită faKSJtatea de a ședea, npiimindă imnpesisnea simțjipei pazejopă jsminei ne esă din slpEJsni- toapeje Kopnspi nepemti! Kîndă zefipsjă nejă dsne ssfjE ks mspmsipea sa nea înKÎntEtoape, mimKÎndă foije neje dejiKate aie dsmspEBÎJopă smspite, atsnni anejă omă nepfeKtă simte adîn- nimea noesiei anestopă snene admipaslie, ne a npodsss Natspa nsmai nentps o fiinjjE smanE nEtpsnsE de simjjipi noetine !— Fiopije ne Kîmnă înfiopesKă mi napfsmE nsmai nentps dînssjă, toate animaje.ie sîntă nponpietatea sa; în fine, toate ejementeje ÎI sepBB, totă ne este, este nentps dînssj ! Totă ne esisls, este domensj SEă ! Dapă omsjă nentps nine este ?— Oms.is este nentps seama dsll Fiinjja sa este sKonsjă nejă finaaă ajă tstspopă fiinjjejopă nsmîntemtî; fiindă-KB aneastE fiinjrb smanE este nsptEtoapea snei npea înajte misisni; aneastE misisne se Kiams Umanitate mi ^ieiiitaujsne. AdiKE mani- festauisnea ideijopă mopaje ne.iopă mai înajte, diaine, paijionaBije mi desBOJtapea tstspopă fa- KSJlEuiJopă asKsnse în jsmea fi-iKE ini mopajE; în line, adt-BEpata rMpifiKauitme a npeatops-isl Dieins. — Smanilatea ama dapă este ea nemspiloape ? IJensjă smană ns se Ba mai nepde Bp’o datE ? KalaKjisrasjă diJSBisjsi fost-a e.iă nea din spniE peBOJBuisne fisiriE assnpa nEmîntsjst?— Oape se Kpedemă aneasta! Dapă noate iapă se mai întpese nine-Ba: este mi omsjsă indiBÎdsajs ne- mspitopă ? Ns Bedemă ke oms.is moape mi fi- inrja sa se nepde Ka mi a ne.wpă-j-ajle ani- maje ? AneastE fiintjE mspeatjE se sEBîpmeauite întp’snă Kină ama de tpists! Anests snipilă ne noaptE o jsme în sînsjă sek, se niminemte mi se nepde Ka Kîndă n’apă fi mai fostă ne jsme ! — «Dapă nine noate zine ke este ama? Snde amă BEzstă noi ke se nepde niEKapă snă atomă de nsjeepe din sniBepsă ? Anoi daKB snă atomă de matepie ns se nepde, Ksm dapă o se se ncapzE inima noaslpE. aneastE nstepe piranliKE, Kpea- Ijisnea nea mai nocliB ne a emită din mîlni.i© — 132 — Kpeatops.iaj ? Omsae! ts Kaajji npelalindenea ap- ramente nentps nemspipea inimii laae, de >ie ns te Ksfsnzi in adîniimeae niapă a.ie acestei inimi, snde Bel rEsi o imagine dininE, elepnE, nems- pitoape? Anoi nama noyi a te rîndi Kt aieastE imagine slpeasiitoape se ea stinge în înlsncpi- Kaaă mopmîntsjsî? lIe naasfemă! — Nnă r.iasă lepesnă etepnă, de nimină, te a nemată ja ni- eaua aieasla; namă daps te mai rîndciiili kt sfîpmita.iă aieste! nieni Ba fi sfîpmila.iă Ies, ui— miiipea ini nepdepea ta? N’apă fi aieasla >iea mal mape lipanie ? Ario! ns simgi i;e lalE.i latopa fiinge.io| ă, isBopa.iă ieaă etepns a.iă nanElEni.iop. ni'ii o dalt ns ea spma o asemenea lipanie !— Opi noate te rîndcmii ke ns s’a natală în- fiinna nemupipea saf.iela.iai amană dinnojo ie a ftiisls ? laptini zîks, ie E.ias- femi;! Ano! danE d’o napte Atotă-natepnina.iă a T18M5 nerpcmilă înfiinija în NalapE nemspipea saf.iela.iai smans, ini ne de a.ilE napte nemtp- iiinitE mi.iosliiiipea dininE a [pensii a laie aiea- sta nentps fepi'iipea mi Konso.ianianea noastpE, K8mi> daps noate iine-Bii a fi .ia îndoia.iE de- snpe immopla.iitatea sa, desnpe elepnitatea sa- f.ieta.iai sts? — Ns ama, omsâe ! Emil întp’ade- BT>ps o fiiniiT. nemapiloape, ini mEpimea nosi- jiianii la.ie de anamă assnpa ntmînls.isl, este în apmonie ks aiea esistinjiE nn.peant ’ie’jjf este destinata întp’o a.ilE .isme ! Pipa. .Ia Surinam esistE sns feaă de upoasKE nestoasE foapte KspioasE, desnpe Kape natspa- .listil as noprdts msals: aieastE fiinijE se nsmemte Pipa (Rana pipa) sas Pipai. । i Aieslea sînts nimte indiuide anima.ie napi- oase Kape noate n’aă aseniEnEtoape în tot» per- na.is animajs, npeKsms Bornă Bedea mal .ia naje. Pipa este o npoasKE gestoasE do >ica mai mape sneQE. Kopnsjs ei e aKonepită ks o ma.i- jjime do înfjEtspi sas lanepnaje Kape seamEnE ks mEgrEpitaps Kînds anima.ia.ia IpEomte. Daps ne sninapea aieslai animală se Bede o ms-inime de ’ie-isje (Ktssjje) nsse ane.ie jînrE ajle.ie dintpe Kape sni.ie sînt8 desnise mi a.ileae înnise. O raapE osa.it se rEsemte .ia sneae, ne Kînds ' ,ia a.ile.ie raspa este polandE. Natspa.iist84s Bon- nel Kape desKpie o Pipă feme.iE Kape a Bizare, zine «Am BEzat .ia intpapea mai tstspopa ie.is- .leaopă dcsKise. Ka sns Kopns miiiă mi oascuiă mi auri Kanosnală nsmai de Kîtă ke anemii Kopni mini ns epa a.ilă nimină de Kîlă nsii de Pipa Kape pEmînea asKsnml astă—fe.iă în ne.is.ie dop- sa.ie a mamei .mpă. Tpirînds ks K.iemte.ie a- 'lemli nsi mini afapE din ie.is.ie, amă BEzală ke epaa în miniatspe nimte Pipe nepfeKte. flaii epas nsmi în aieste ne.is.ie întomnai Ka Kînd iap fi nss •line-Ba întp’o KStie mi ns epas nini întp’sns nins .linijjT de Kopiis.is mamei .iops. bnii din nai fiindă mai nupT de Kîlă «ie.iH.it», emeaă ks îKsmEtalea Kopns.iai afapE din 'ie.is.ie, .ia a.iijiî se Bedea emindă ana niniopa saa Bîpfa.iă 'lions- ,iai. Dapă mcmnpi.ie ancslopa nai epaa îndoiyi ne Kopnă ks ma.ilE aptE Ka se noalE KEm.ta -IOK8 3KO.IO. Dapă Kamă aă inlpată anemii nai în 'ie.is.ie.ie dopsa.ie aje mai'iei .iopă ? b’nde s’a BEzată în totă pernsaă anima.iă ke o maniE se KJO'ieasKE naii ne sninapc ? Kamă se fană aKOJO a'iemt; nai, ne Kîndă noi mlimă ke ni'ii ană anima.iă ns nainle nsi npin sninape, înloKtnai Kamă ns nasnă fele.ie Konii npin speni, iipeitaină ’rni-a imaginată fala ingenioasE în Bcstita Komedie .isi Molidre. Dapă ealE ke mai nainlo Keapă snii natspa.iisti aă iipezată ke naii Ilineî nasKă ne sninape; ealE, Kamă ama zisă, ke aieslă anima.iă a îKBKată ană po.iă napfiKa.iapă, anină în istopiea natspajE. Ansmă so mtie ke osjc IliiiEi nasnă în ao- na.iă oEiinailă nentps npodsnepea oseaop aa țoale animaaeae ovipare saă niSKEloape de ose (a- nestă oprană se namemle ovariu.) Aieste ose sîntă fenondale de KEtpe masnsaă, dsne ie aă emită din Kopnsaă femeaei: dapă, aanps Kspiosă, masK8.i8.iă îndalE dane ie ae a finală poditoape, .ie nane ne sninapea soyiei saae în leasaeae — 133 — xolbpîte iui aKOjo se MOiesiiS. 8ns asemenea mod» Kjoiipei ns’j» risim» .ia ni'ii snS aJt8 animajs. Dsne ie inasK»J8J»I a nss» obijc ne do- s».i8 femejei, osi.ie se jinesnS dc neje ne KÎndS fjsidsj» poditop» ajg masKs.i»j»i je înKoiiyioapi, atsnii nejea dossjsi se snfji, osue KpesKE, se snapr iui skoI ușii i>ape pimîne în lejsie, ne sp- ini esS mi d’aKOjo. Kînd» ousepBeazi nine-Ba anemti nsi în minat».!» emipel jop» din dosS, noate si Kpeazi ki e.ie sînt» nisKslc din dos»’ însi D8 e ama mi niii IJina n» nan? o»i4e npin sninape. Dap» mama, dsne lie n»iî eî a» emild din sninapea ei, se fpeasi de n.iante saS de ajte ofiienle, at&n*iî pimimijjKpije de o»i itadR mi k» dînse.ie se iiepde mi pesl»j dc infjamajjisne (f.io- rozis») npodssc ne sninapea Ilinei npin npe- zinija nsijops. Eati »n» mod» iiaptiKSjap» mi KspiosS Kape Natspa ’.i-a întOKmittf .ia aiests animaji» Ka si nasul nsii sii. Natspa ape întp'adeaipS m»jte dpsmspi inijenioasc Ka si arsuri ja SKonsjfi si». Dina (Rana pipa.) O npiBÎpe în sîhb.iS n’bmînt&irî nri în intepiops.i» Soape^bi. AK8m» a emit8 mi Bojamsj» aj» natpsjeaJBim» o mape difepinjii întpe temnepatepa ae- din Bestit»j» on» «Kosmoss» aj» D-J»i AjeK-jp»j»i ja npînz», seapa, demineaija mi Ja mie- sandp» de TIumbold, a.i» aiestai lejesp» nat»-|z»J» nonjjii, snS om» mezîndS ja o înKisoape pajist», iistem» si ziiem» ieBa. fină asemenea esnepimenlă a fiKblă mi Arago ja o niimiiix în oisepsatopis din Paris d’o adînnime de 28 ninioape mi a a- îKsnsB tot» ja onestă pezsjtată. Kasza aneslsi lenomenă este kx, Kx.idspa ncpii de ne nimîntă, Kape nxtpsnde în sîns,is sxă, aiKsmje .ia aneasti i adînnime tomnai neste measc jt;ni adenx în la—! nsapie, ne Kînds fpirs.iă iepnei Kape nxtpsnde îir nimîntă, assiiije iapă oko.io tomnai neste iiiease¹ .isni adenx în Isnie. Ama dapă, snă omă îniiisă întp’o asemenea niimiyx lipi neasopuină mi fx- px Ka.iendaps ns na mlie nini smincapea zi.ie- jops nini amea a limuspijopă ans.isi mi nsmai Kîndă ea siinjji ai:ojo snă fpirs neua mai mape, o sx mlie kx ssss e impa în .nane, mi Kîndă ca simni o Kx.idspx icbo mai mape, o sx mlie kx ssss nentps .lOKsilopii nxmînlsjsi domnemle fpi— rsjă iepnei. Eali kx anostă sipmană îiiKisă im asea ne seama jsi o ,isme iiaptiKs.iapx, dapă o .isme tpislx. lloropînds-se nine-Ba mi mai adîni;s, olanii o sx se neapzx mi aieste mini difepinjje întpe Bapx mi iapnx, oko.io Ba înneiic o peijisne d’o temnepatspx eKsa.ix mi Konslanli în Iotă ans.iă. Ja Hapisă s’a fxi;slă OBsepBanisnea, kx .ia o a- diniime de 86 niiioape (10 % stîmKini) țoale difepinijeje lemnepatspei înneteză mi în tolă ans.iă (Bapa mi iapna) domneinte ai;o.io o tem- nepatspx de 8 saă 9 rpade. AKliBitatea mi snipits.iă întpeiipindepei a oamenijops aă desniss mi o adîniime ms.ilă mai mape în sînsjă nxmîntsJsi, adenx npin sxnapea minejopă în nxmînls nentps SKoatepea metaje- jopă. Taspa nea mai adînKX ne esislx în nx- mîntă fiKStx de mîine.ie oamenLiopă este aneea ja sajini (oima) jînn opamsjă Rehme în IJep- maniea, Kxni ea mepjie nîni ja adinnimea de 2144 niiioape, adenx nînx .ia o adîniime de 20 de opi mai mape de Kîtă aneea în Kape toate SKimExpije ansa.ie a.ie temnepatspei, înneteză ks lots.iă. Dapă sîntă mi a.ite miniepe de minepa.ie d’o adînnime de 600 mi Keapă d’o mie ninioape sndo JSKpxtopiî pxmînă zije întpeui .isKpîndă în nimîntă smcaindă aKojo Keapă mi ks Kai. Ja aneste miniepe s’a ossepsală kx, ks KÎlă sanx nine-Ba mai adîniiă în nxmînls ks atîtă dx neste o Kxjdspx mai mape. Ama dapă, snă omă în , Sicepiea iapna Kîndă domnemle snă fpirs ness- nessneptaEi.iă mi lepici.iă, noropînds-se okojo în mineje Spa.i8.ibl .ia o adînnime de 800 ni- nioape, o sx s m|jx o Kx.tdspx Kape o simte ni- ne-na nsmai în pipije ne.ie mai Kx.idspoase aje nxmîntsjsl (în jiT.pi.ie tponine). Dapă daitx apă nstea nine-Ba sx se noroape nînx .ia Isndsâb rxspei sajinei do jînrx Rehme, o sx simjje oko.io Ki-idspa nessneplaBi.il do 32 rpade, a- ’deKi Kudspa sînuejsi din Kopns.iă nostps. Aneaslx Kudspi ssBtepanx, este foaple deosebi lx de Ki.idspa ne o simijimă ne ssnpa- fana nimîntsjsi; Kini Keapă în jjxpî.ie tponiKaje «ude domnemle o Kxjdspx deosebiți, Iotă px- mîne ai;o.io nentps oameni oapemi-Kape peKopea.ii in ope.ie noimii saă dimineana. Boiațiiopii în dcsepla Sabara în Alpina snde domnemle o kxj- dspx nesnssx, tolă îi mînrîe din limnă în limnă sn acp nena mai piKopilop Kape Bine din .lOKspije iiiKoniiispale do smipe mi de fîntîne kb ani Ka Kpisla.is.i, aneste nsnide iepi'iite nsse nentps Kon- sojapea iioiaijiop i.iopă în mizjoKbjă anestel KÎm- nie de moapto. Dapă ane.ia nape pxmîne întp’o mini. adiiiKi în nxmînls, simle o Ki-idspx ness- noplabi.ie tolă-d'asna, cape ns înneteazx nini odalx, i:apc ns se piKopemle nini înlp’snă mi- nslă mi Kape ks limnă s.iiBemle toate opraneje mi tolă Kopnsjă oms.isl. Țoale sxnxlspije mi ncpnelxpije fiKbte snpe a Konslata Kx.idspa nxmînts-isl, aă nposată kx Keapă dinKo.io din xolapsjă snde nstemă a»sn- ye, Kijdspa nimînls.isi npeuite tolă mepeă în Kîlă, .ia o adînnime de Kîte-Ba mi.ie ueorpa- fi'io nsmai, Kudspa intepioapi a nxmînlsjsl esle aiîta de mape în Kîtă toate minepajeje mi melajeje sîntă în stape f.isidi (tonitx) de Kxjdspx. Este Kspiosă a Bedea ki mtiinjja e- saKtx a a/Ksnsă Iotă .ia aneste pessjtale Ka mi- lojojiiea antim, nape a nssă în sînsjă nxmîn- tsjsi, infepnsjă (Tartarns) ks foKSJă sxă nestinsă. Dapă o bltxtspx ÎnKi mai adînKi în inle- piopsjă nimînls.isi, ne npoKspx aKS.iă marnetiKă. Anestă inslpsmentă simnjs ks nstepea sa miste- pioasx, Kape ne apalx dipeKiiisnea nojsjsi ssds-» jsi mi ajă nopdsjsl mi npin spmape ne este un — 135 — KiJBsss sirsps ja H.titopii.ie Kape je fauems ne ssiials mi ne mape; auesls instpamcnlS zi'iems, a denenits ansins ?;ns kb.ibszs mi aa KBJBlopii.ic în sîns.is iiBmîntsjsi. E.is ne douedemlc d’o Bicaip» naplinsjapB, d’o miuiuapc mistepioasi, ue se spmeazB în întepiops.iN nEmînta.isi. Ka sb înuc.iearB 'iine-Ba aueasta, Ipcr.sc sb nomcnims ai'iT 8nc.ie OEsepBayisni fiziuc. Aksjs inarneliKB ns no apalB tots-d’asna esaKlS iisnKls ;s nojaps ojb nopdsjsi iui ojs ss- dsjbi, 'ii din Kontpa cjs s’asale ks kîIc-b.-i rpa- dspi KBlpe osii» saîi bcsIs din no.iă, aueastB a- Batepe a inarnetsjsl, se nsmemte Declmatziunea sa. Daps sns mamela alîpnals jiseps în aeps, ns pimîne kb nojspi.ie sa.io întp’o .linie opizon- tajB, ui se nsne întp'o nozijjisne KspualB, bns nojs alîpnînds jkoss mi ajlsjs pimîinds pidiiials în s8SS; aueastB aualepe în dipeKjiisnea opizon- taJB, se nsmemte Iniuinaujsne. Daps rpadsjs mipimei a nslepi ks Kape sns marnets spmeazB fopua sa, se nsmemte Intensitatea jsi. A'iesle tpei ejemente sas Kondiuisni a.ie marnetsjsi ns pimîn tots-d’asna Konstante mi auejeami, ui na- piazB tots-d’asna. Ama s. e. s’a ossepiials kb no.i8pi.ie inK-iinauisnei marnetsjai ns sînlii tots aue.iea aje nBmîntsjsI, ui kb no.isjs nopdsjsi a.i marnetsjsi este ks uinui rpadspi de jBijimc de- nBptats de nojsjs nsmînlsjsi. S’a OBscpeala iap, Ksms ams ziși;, kb deiuinauisnea mi intensitatea marnetsjsi sc siîimbB ks timnsjs. Ama daps nedemS kb fopiia fiziiiB Kape pczidB în inlepio- ps.ii> iiBmînlsjsl mi «ape npodsue fenomcneje marnetiue, apraeazB în nBmînts napKB o miniKapc poliloape fd’îneîptipe) mi kb o asemenea îirnîp- tipe se tepmineazB tOKmai neste ssle de ani, în- tOKmai Ksms Bedems kb îimiptipLie snopa steje fiKse se lepininezB iaps tomnai dsne sate de ani. OssepsEtopii s’as înKpedinyals kb al’apB de a’iesle sKiinBBpi seiis-iape, se spracazi .ia mar- ncls mi SKimiîBpi Kotidiene (în toate zi.ic.ie), a- tleKB neste (oalB emisfepa nopdiKB as r.Bzsts kb iio.ibJb nopdsjsi a.is marneisjsi sc af.iB în toate dimineuue ja 8 '/₄ ope mai anpoane .ia hojsjs nopdsjsi a.18 riBmîntaJsi de Kîts mai nainte; ne spinB se denBptcazB KBlpe Bestii tots roepes iiîiib ja 1 % ope dsne amiazB-zi; arama iaps înuene sb se anponie de nojs mi ama spmeazB nînB ja opa 1 dsne mezs.is nonijii; aKstns iaps în- uene sb se deiiBpleazB nînB ja opa 6 demineaua mi atbnui iapi> se anponieazB nînB ja opa 8 demineajia. Auesle osuidajiisni (sKimEBpi de denBptape mi de anponiepe) se bpmezb pers- jals în toate zi.ie.ie uapa mi iapna neste tots iiiinînls, fie l nitisjs fpsinoss sas njoioss, Bînts sas .linim'e. O a.ilB sepie dc osscpEapisni a apBtats KB esistB nentps uieaiia marnetiKB a nBmîntsji o enoKB de 10 '/₃ ani; adeKB în uinui ani, de- Kjinayisnca mi intensitatea marnetbasl se mi- pesiâî; no spniB iiine o ajlB enoKB de 5 ani Kînds toate auesle e.iemente marneliue se miK- inspcazB; ne spniB iaps Kpesra 5 ani mi ne bpniB ianx se miimispeza 5 ani mi ama mepțje totii mepes. Daps aueastB nepiodB este essaji ks nepioda înBÎptipei almosfepei soapeasi. A- dcKB Beslilsjs bchvabe ossepsatops a.is soape- Jbi mi aji> netejops sa.ie, a fBKblS oEsepBajiisnea: kb neti.ic soapejsi (adeKB netede Kape s’apits npin tcjesKons ne disns is jsuitops a.is soapeasi) se înBîptesKs îmnpeijispsjs Kopnsjsî so.iaps în- tp’o nepiodB de 10 '/₃ ani. Ama daps, o i;on- Kjssisne JOțjiKB BasalB assnpa auestops fante Kb’pioase, ne nepmite Ka sb ziuems kb e foapte npoEaBMB kb sKimEBpije nepiodiue ue se sp- meazB în sînsjs nBmîntsjsi în npiainua fopuel marneliue, sînls întp’sns panopts -inlims ks SKim- EBpi.ie almosfepei soapejsî Kape npodsue namila nepiodB dc 10 '/₃ ani. Ama daps, ai;8J8 mar- netiirn esle în stape a nel înmliinija de' sKimEB— pije mapi ue s’as spmals ns nsmai în intepio- ps.ib Kopnsjsî iiBmîntsjsi, ui Keaps în aueja ajs soapc-isi. Hine aps fi ziss mai nainte kb simnjsjs aKs.is marneliKb na aatsnije odalB a »?8Ka 8ns pojs ama de imnoplanls, kb cjs ne Ba dcsKO- nepi mistepiije nBmîntsibi mi aje soapejsi! Daps fiinds-KB sKimEBpije almosfepei noa- slpc deninds ms.ils de npezintja sas assinija ne- Icjops soape.isi (adeKB Kînds sînls msjte nete Bapa c peue mi mioioasB Ka est-timns), de aucea c înBedepals kb, în niilops, fiziuii Bops desKonepi o nepiodiuilate de 10 ani mi în sKim- sapca limiis.iBi noslps atîpnalB dc SKimEBpije marneliue. Alsnui nsmai o sb fie nosinijs d’a upezi'ie mai nainte ks oapemi-Knpe sinrspitate Kîndă ca fi timns fpsmoss mi liînds Ba fi ens limns njoioss, daps ns Ka Ka.icndape.ie noaslpe d’aKsms, Kape Bopsesiis sns .limEayis ensisous Ka OpaK8.ii.ie nBrîne anliue, în uîls ns mtims Kînds as minjjits mi Kînds as rîuitb. în fine, s’a apBtats ini ja tns.ilo sleje fiuso o sitiinsape ncpiodiKB în .ismina jops, adiKB în- tp’sns timns .ismina .iops Kpemte msjtb, ne spniB iiapKB se slinye mi deaine neBizisijB. lapii nc spniB stpBJSuesK din naos. Desnpe auesle SKim- EBpi în Kopnspije uepemll ama de denaple de noi, iaps aKS.is marnetiKS c destinata a ne îmnBp- tBmi K8 deSKonepipe rpandioase mi admipasije, — 136 — Konwnikanjsin sqieiitifîqe mini. în nsmtpsjs tpcKSlă ams nxs.iiKats opdins.is înadls.isl FsBepns, nentps înfiinjjapca snsi snita.is de Konii in Kanita.ia noaslpt sseis dipeKjjiea ssEtă-în- semnats.isl. SoKotimă BKsms de KSBiinijt a qita aiul sns nasaqiă dintp’o spomspt a astops.isî tinipitt în ans iă 1853, intitsjatt „Desnpe sne.te din institste.ie ft.ian- tponine in Espona.,, A'teslă nasații?; se panoplt .ia staEMinienlsaă fidaniponiKă de sape e Bopna aKsmă adem desnpe snila.ie de Konii. „8n a.ită opdină de stasLiimentc ns mal nsjjină fo.iositoape iui imnoptar.te în efeKte.ic ,iopă, sînts snitaae de Konii.— Ane.ia ne Kpede i:i> sns ko- ni^ă Eo.maBK noate rtsi snă nsns fo.toss in snitaieie de oameni mapi, mtKaps Kîlă de Bine Bops fi opra- nizate, este în rpeinea.it. Bîpsta KonidtpeasKt ape sfepa sa naptiKsjapt de simjjimînte, dopinjjt, nitoepe mi dspepe; noi oamenii mapi ns mal nstenis a ne insnipa de aqeaslt jsme fantastiKt Kape a înKonțiis- pată learinsis nostps; ama daps, wS Koni.is noate fi înjjejesă nsmai de sns a^ls Keni.iă; npin sprnapo fi- inds stnttoss sas soznaBS, koums.ib noate rtsi nit- vepe nsmai întpe Konii. AKStnă st ne inninsimă sns sepmans Koni.iă EOinass apsnitats întp'o sa.it snde sînts o ms.tjiime de so.inaBl mapi! '’lea d’întiis sim- jjipe ne î.is nttpsndc este snalma, anoi ne spmt Bine spinisnea, n.iiitsisnea ini o antsapc Komn.iciitt a sui- pitsisl stă; KiapA mi rapdians.is (inrpiatilops.iS) do.i- naBMopg, fiinds itt ns este osi'tnsilă na Eonii soinaBl, nenpînds se fanc sns lipanii a'te.iopă Hiiijrc dcniitatc mi Kanpi'iioasc; mal ne spmt, intitapă itînds Koni.is.iă a SKtiiatis de nepiso.is.is mopjjil mi a aatsnss in stape de pcKonBa.iesnenjjt, neaBînds smiietale de sonii nit JKSKtpiijc saie, nape sîntă sne.ic din nene d’înlîis Kondijjisnl a.ic esistenijil .isl, Koni.is.is ipcssc st ss- fepe msală, mi ssfcpinjje.ic snsi Koni.it; psincazt st- nttatea mi Biajja jsi; de aueea se csmiiiit nefaBopa- si.is.iă pess.ilats ’ic s’a aptlals ,ia Ktslapea Konii.iops eoJnaBl în smta.ic.tc destinate ncnlpt; oamenii mapi. Anoi tpesse st .istniă în Btrapc de scaun, Kt ne de o napte nini o a.ilt oîpslt a oms.isl ns este ama disusst nentps Eoa.ie.ic rpc.ie mi nepiits.ioase sa Bîpsta Koni.itpcasKt, mi Kt ne dc a.ut napte, foapte nstjinl din ntpinijil de K.tasc.ie dc a;osă a.ic sonic- ttjjil (mtKapă nefiinds si.paql) tulii; a înrpiti ncnlpt; Konii .iopă so.inaBi ((tindă Kt inteiiyinnt mal mape este qepstt a i:txla sine sns Koniis so.imiBS, de tdts a Ktsta sns EO.inanS mape); în fine, st ne ads'tcms a minte Kt Konii sînts snepanjja iicnepajjisnel noa-| stpe, Kt el sîntă nsptttopil șoaptei smanittțjii în' limnspLic qe Bops sosi, npin spmape Kt dsnt stapea fisiKt mi mopa.it a Konii.iops nostpil, Baemisnă Bii- tops fepiqits saă nefepiqits nentps spmamil nostpil qel mal nostcpiopl! Pess.itats.is aqestei meditajjisnl oa fi, Kt o st ne miptmă Ksmă se noate Ka snita.ie.ie nentps Konii st fi fostă ncniiatatc atîts de ms.ită timns in Espona! Akeius ns este in EsponaoKanila.it snde st ns fie snă snitsaă nentps Konii. O dopinut foapte simijitoape este snă aseme- nea slasi.tinients mi .ia noi snde mopta.iitatc a ko- nii.iopă mini e deosesilt de mape mi apatt neqesi- tatea fsndatjisnel snsi snitaiă de Konii. *) Dr. B. ÎV0T7). 8(>miioape.i<- noliije stalistiie lpa»e din aislc.ie luopij'.iops din Komisiea KO.io|d Ncrp® a Kaniia- jei (snde ssbts-itisemnais.i» esle alaiuats Ka me- diu».) Apită mopla.iitalea mape a Koitii.iopS mini, tn jsni.ie .isl lausapic, Feup®apie, JIaplic iui Anpi.iie. As nispits 354 oameni. Întpe Kape epas Konii nini aa 5 ani 198. Idem — 10 — 23. Ks lots.is Knnil 221. Ba s • ziKt ptmîne nentps tets qcT-iaUjI mopip din toate uîpste.ie nsmai 133, (intpc sape epa 30 nttpinl mal mapi dc K tS 70 dc ani.) || lipiți sptnnpc aă mspits doi nipjji de sonii miqî nini ia 10 ani mi '/, napte oameni mapi. Daps 111 'te.ic dsne spmt natps jsni din ans.lS tpeKStă a- desi: Senteinnpie, OKlomiipic, A'ncmupie tui Dekemupie, moptaji- tatea Konii.iops mi'ii epa inul mai mape; Kini aS mspitii in ko- npints.lî; a'ieslei ko.iopl. Ks totalii 115 oameni. întpe Kape epafi konpinmi nunii nini .li 10 ani in nsmips de 315. Ba sa, zîki, anpoane 1 mppi konii tni’il mi o napte oameni mapi. A'icste 'tifpc, ni se nape uopr.csus dests.is desnpe nc'tesi- lalM snsi 'iiiiatâ dc sonii .ia noi. înniliinnapc. l’edtiKlops.iă micstsl n;xpmiis se simte datopă a se csKSsa Kttpc Ouop. st.I ar,ona|il nentps inuelapca îKspna.is.isi „Z^paiiE-tă.¹’ fie d’o napte difepite oks- nayisni mi ne d’a.itt napte Keapă mi stapea stnttt- jiel astops.isl sîntă Kasz.i, Kt tspna.isiă ssnicments ,,Zcp.ins.tă‘l, f'irxdsiiă D-.iopă aminaul -ia înqensts.is a’iestnî ană (din nape aă mi emită 3 nstnepc) ns- mal na eitti astă timus. Ama dapă pedaKijisnea ns npiiincintc nini snă anonatncnts deosesits nentps ,.Zepans.iă'‘. Dapă nentps D-ni asonaițl ajs msp- na.is.ixi Isisă, dpeniă desntrsrdpc, pedaKuisnea ii Ba ipimitc ks Ao. Biitops rpatisă Kîte snă cseinnaaps din Epoumpa astopx.tsi desnpe „Iiticna Hons.iapt" tpantate în .icKiiisni.ie dc dstninina în IJimnazis.iă Najjionajă d’aiql.“ PcdaKtops.iă Dp. Kapam. TintpitS în Tinorpafiea Ko.ieyi8.i8i Sf. Sasa.