JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA IHTIINHE10P8 NAT8PATE HIIESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E. ¹ ¹¹ Pedijeats ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 16. (Ansis aia tpeiiea) Eakapemti 30 AupLiie, 1858. Koirpindonea: Oins-is.— Snejc iuante Kosmiqe.— rieajja in Foks.— 0m8.iS. XII. Oameni [osul saS imnetpini. JJeoiopiea esle fpsmoasa intiinjji, Kape a desnonepilă npin simtapi melodi'ie în nimînlă, toati istopiea isi; Kape a skosb ia ismina zi.iei ssle uit mii de snejje de animaje Kape s’as slepsă aKamă dsne ssnpafajja nimînlBisi, nsîndă oaseie jopă îmnelpite mi înrponate în sînsiă mmînlBiBi Ka nimte «pine netindsile a esislinijeî lopă. Noi Borna aBea ’odati OKazisne a Bopsi mai ne japră desnpe aieasti pamapi, nea mai modepm a mliinjjeiopa natapaie; însi aKamă Borna tpala o Ksestisne intepesanti, Kape tots anapijine în domensi ei: adeKi oape nsim în sînsi nimînlBJBl mi oseminte îmnetpite de oameni, sas dani toate osemintele îmnelpite Kape se nsesnă în sinaia nimîntaiBi se pnnopli nsmai ia animaic, daps na mi ia oma ? în senaieie tpeKste, Kînda oamenii aa ansla idee foapte neKomnieKti desnpe Kanomliniia fo- siiiiopx, adeni d’a Ksnoamle din fopma anal osa îmnelpilă, ia Kape feiă d’animaie eiă a jjinsla; al»nm, snii aa npelinsa ki aa nsita în nimînla oaseminte îmnetpite de oameni, ca îm;i de oa- meni spiaini d’o mipime deosefiili. înlp’snă 1OK8 în IJepmaniea, snde s’a spinală în timnaiă Pomaniiopă Bitniiie sinuopoase întpe Pomanii mi IJepmani, s’a nsita ană SKeiela d’o mipime 122 âsipaopdinapî, adeKt nînt Jia 25 ninioape Jsnră. îndalt as zisă: ialt osemînlsjă ansi pene saă DsKt ajă țlepmanijopă sipsitopii Poinei. Dapă ne spmt s’a aptlală Kt anestă snejelă epa de- napte de'tponsjs perajă saă dsim.iă, Ktni s’a doaedită Kt anesta epa sKejetsjă snsi Ejefantă nsinită Mastodonții, Kape a tptilă întp’o a.ilt e- noKt a ntmînlsjsi. Asemenea soaplt a asistă mi desKonepipea npofesopsjsi Sciieuchzer în IJepmania, Kape a npelinsă Kt a rtsită mi e.iă snă omă fosijă anlideJSBiană (de naintea noto- nsjsi) d’o mtpime estpaopdinapt; dapă ne spmt s’a desKonepită anestă SKejels rtsită de dîn- sbje, nposenea d’o monîpjt ijiranliKt (snă fejă de SaJamandps), Kape iapă a tptită în aneste enone npimitise a.ie ntmînls.isi. Dapă ansjs în Kape Sciieuchzer a ftKslă sromotă mape ks npetennisnea jsî, Kt a rtsită snă omă fosi.iă antidejSBiană, în anestă ană s’a întîmn.iată mi snă aită erienementă, Kape a de- Bcnită d’oape nape imnoplanut în panoplsjă sta— disjsi nalspeî omsjsi; adei:t .ia 23 Jsnie 1723, neltjjeansjă Jurgen Maier din opams.iă Ham— meln în IJepmania a rtsită ne snă Kîmii₍ă .lînrt anestă opamă, o fiinrjt omeneasKt dc fapt oa- Kemt-rajBent, nejea ei epa aKoncpilt ks nepi jisnni mi semtna snsi ntială de 12 ani. Anca- stt fiinpt Btzîndă ne nsmilsjă optmană, a fs- nită; dapă ne spmt Btzîndă Kt îi dt mepc, s’a anponiată de dînssjă mi ama Maior a pesmilă Kt a adssă ne anestă omă st-iEatină în ntsnlps opamsjsi Ilamineln. Hoațe nine-Ba st’ml ima- yine ne sromols mape aneaslt anapipisne a ft- Kslă în anestă opamă. Etienii din sjipt Btzîndă anestă stJBaliKă, îi a dală nsinc de Ilelepă, de aneea anestă st-inalifă este kshosksIs în islo- pie ssb nsmipe de Iletcpă din Ilamineln. în zijeje d’inlîis dsne ne anestă st.ir.aliKă epa în sonietalea omencneasKt, n’a nslslă st pânde ninî o minnape Ka nei-.iajpl oameni mi toate jBKpspije ne ’î a dată, jo a Btpsată. Kînds acea foame, podea koikcjc apnopi.iopă, saă mîm:a neant mi pedini, s'a desnptKată de xhiicjc nape îi a dală mi je a apsnKală, asemenea a ftnslă ks niz- me.ie Kape îi as dală, a msmimtă oameni mi ’I a srîp als tape, a nssă nass .ia dînmii mi ’i m‘- posea mi dsne njtnepe saă nenjtnepe ne a sim- Jliiă de odoapea jopă, îi a jsală dpenlă amini saă inaminî. Ejă a fostă npieită atsnnî ks omsjă în stapea sa nalspa.it npimiliBt mi ns domeste- nilt. Fijosofii de atsnnî epaă întp’o disnstt mape în npiBinpa Ksestisnei: dai;t omsjă este ntsKSlă ks’ nimte idei npimitise saă ns ? bnii aă zisă Kt omsjă namte ks nopisnije e.iementape aje țjeometpiei s. e. ks nopisnea snel jinii nipnsjape saă a snsi tpisnriă m. n. j. , ne Kîndă aijjii aă npetinsă Kt omsjă e ntsKStă ftpt nini o idee mi ne spmt je dosîndemte npin înBtpttspt. Ama dapă rtsindă ne Ilelepă din Hammeln, snă omă alîtă de stjBatiKă Kape n’a înstpală nimifă mi n’a aBstă nînt aKsmă nini o Konnepsajjisne ks Bp’snă omă, fiziojoyiî aă înnenstă st faKt ks dînssjă esnepimente Ka st Bazt daKt omsjă e ntsKSlă ks idei npimitifie saă ns. Keapă mi Ss- Bepanii aă înnenstă st se intepeseze nentps dîn- ssjă mi ama a Benilă e.is ja Ksptea pera.it din Anrjiea. Medinsjă peijejsi Georg j’a jsală în nensionă mi a înnenstă st’jă înnepe, saă mai Bine st ia de .ia cjs îimtjitlspt, ne idei npi- mitiBe ape oms ks tots.iă neînBtnată. Daps dsne dot .isni, mediKSjă a iitzslă i;t ncpde timnsjă .isi în demeptă; Ktni Ilelepă în loalt uieapa jsî Kape epa desls.it de Jsnrt (in.nl a aiKsnsă Ja o Ettpîncpc dc 70 de ani) n’a nslslă st înBejrje nimiKs; nsmai alîla a înatnată st nponsnpt ns- me.ie jsî l’eler, a pcijejsi Georg mi a pepis- nei Kalepina. De sndc a Benilă anestă Pcler? Fs ejă nsmai snă Koni.is idiotă (npostă) ntptsils de utpinpii sti, saă fs e.iă' întp’adentpă snă omă st.iBatii;ă (homo feros , npcKsmă ’.ia namilă ma- pe.ie nalspajislă Lineo? Do sirspă ns se mlie, înst o foaple nposanijă, Kt ssnozipisnea nea d’înlîia este nea adcBi.palt; Ktni intimă aitsmă Kt toate islopiije de oameni iipinmi de .isni mi Kpe— sksiiI aKOJO în Kîts aă dcBenilă napKt oameni jsni, (homo lupinus) sp.it im .isnii mi Iptesică Ka .isiiii; intimă ausină, zisă, Kt toate aneste is- topii sîntă nimle anemlote saă Basme ini Kt fon- ds.is adeiitpală în aneaslt istopie esle Kt, sns Koni.iă, mai ks seamt fiindă npostă, se ptlt- nemte ptmîne în ntdspi, din înlîmnjape ns moape aKO-io iui Iptemle din noame saă rindt d’aKOJO mi fiindă—Kt n’asdc snă r.iasă omenesKs mi ns- mai ajă anima.ic.iopă, de aneea Kîndă î.iă rt- seuile nine-Ba, uedo ks mipape Kt aneaslt fiinpt — 123 - omeneasKE ns Bopsemte ii sp.ii sa .isnii, Ka spinii sas stpirE Ka noii sas oi.ie; de aieea a emită nsmipi-ie Kspioase aieslopă oameni s. e. homo lupinus (omsjă jsnă), homo urseus (o- ms.iă spsă), homo bovinus (omsJă r>os) ui. i. 4. Daps si, ne întoapiemă ansmă .ia omsjă fosijă. în timnsp'ue mai modepne, Kseslisnea de- snpe omsjă fosilă, a frustă snă nașă mai nainte. Nsmai se fa ie aiismă Konfszisne întpe oasele oameniiopă mi aje monîpjejopă jiirantiie, ii din Kontpa aă sistată mi aă nsils aderapate oase de oameni îmnetpite în sînsjă nimîntsjsi; însi Cnvier a pezo.iB. tă Kseslisnea desnpe omsi fosil întp’snă modă ks totă neratiBă. Ejă a zisă ks- pală: ke ns esistE oase fosi.ie de oameni în sî- ns.iă nEmînts.isI, adeKE ke în enoieje d’întîis a.ie nEmîntsJsi naintea dijSBisjsi, n’a esistată niil snă omă ne nEmîntă mi ke istopiea ijensjbl s- mană îmene ks istopiea enoiei aKtsa.ie nostă- di.isBiane (dsne notonă) a nsmîntsjsl. O desKonepipe jieoioijiKE frastE în ansas 1805, în inss-ia Guadaloupa, a dată din noă jn o- joyistijopă OKasisne d’a se ossna ks Kseslisnea omsjsi fosilă; adeKE atsnii a risită ofijjepsjă Mantiei Cortes y Camparnos Ja ijEpmspije Nopd- Bestă din Guadaloppa, oaseminle omenemtl îmne- tpite în nisntps snei stînii în mizjoKs.iă map- yeanejopă mi a Konxiâiijopă (sKoiii.iopă) îmne- tpite. rsBepnatopsaă aiestei inss.ie a sKosă ks mape Ke.itsia.iE toatE aieastE stînKE Ka s’o tpi- mijjE .ia mssesjs de Istopiea NatspaiE ja flapisă- Dapă ne Kîndă se frieaă aieste nperEtipi, An- r-iezii atsnii în EEtwiea ks fpaniezii, as .isată aieastE inss.iE mi îmnpesni mi aieastE stînKi. pemiipKabi.il mi a tpimis’o .ia mssessă din Lon- donti. Dapă stsdiindă mai bine aieastE stînKE, s’a apElată ke aieste oase ns epa foslie adeKE antedi.isoiane, ii din nimte oameni Kape s’a în- neKală în mape smbjîndă ks Kopasia în enoKa noastpE nostădiJSBianE. &nă semă KapaKtepistiKă Kape a xofrpîtă atsnii Cuvier nentps toate oa- seJe foslie este iejă spmEtopă: Kîndă fepsemă, ziie ejă, oaseae adeBipate îmnetpite foslie an- tedi-iSBiano în oaja nsmitE Papiniane, ns Bopă da nini o spmE de K.ieiă, dapă toate ie.ie-jajte oase, mEKapă aie.ie sape a pimasă sste de ani în nEmînls, daKE ns sîntă adesipate îmnetpite antedliSBÎane mi foslie, Bopă da Ja fepeepe oa- pemi-Kape KElEijime de K.ieiă aiuiiiosă. Se ns se mipe iine-Ba ke aieîf oameni ne- Kaiji jînrE Gtiadaluppa, s’a îmnetpilă aKOJO, în Kîtă seaminE a fi foslie; kei! sîntă mi ajte e- semn.ie de oameni îmnetpijii în nimîntă mEKapă ne fiindă fosili saă antedlissiani. Ama s. e. se mtie ke se rEsesKă în adîniimea snopa minepe (oKne) oameni îmnetpijji Kape aă kezsIs aKo.io nainte ms.iiii ani. Este BeslilE istopiea snsi mi- nepă în SBejjiea, Kape în zioa Kînds epa se se Ksnsne, a Kizstă în mina de ja Fallun snde e anE în Kape e tonitE apami; aiests KadaBepă dsne ie a pEinasă aKo.io iimi-zeii de ani, npin întîmnjape a’a skoss mi aă BEzstă ke s’a îmne- tpită ks tots-iă pimîinds Ka o statse în Kape s’a KsnosKStă toate tpEssplie obpazsjsi sEă, în Kîtă mipeasa sa Kape n’a mai Bpslă se se mai mi- pite, ansmă epa o femee de 70 de ani, ’ja ks- nosKstă mi a njînsă. Asemenea se mtie ke KadaBepii Kape pE- mînă msjtă timns întp’sns nEmîntă namilă Tspea, Ka se ns se îmnstpezeasKE mi Ka se snimbe în- tpe o matepie rpasi aJBb mi tape Ka snepraan- ijets; de aieea dsne sste¹ de ani asemenea Ka- dasepl se KsnosKă. In ans.iă 1830, s’a risită în- tp’o tspsiepe (mine de tspBe) snă KadaBepă d’o femee opnati ks msjte sKSje d’aspă mi jeratE .ia snă Kîpjiră de fepă mi s’a doBedită ke aieslă KadaBepă epa aieja ajă snel peuinei ne Kape BEpbatsjă SEă peyeje }Ka.isză, a jerat’o ja snă stimă mi a apsnKat’o întp’o rpoani de tspBE în ansjă 960. Ama dapă aieslă KadaBepă a pEmasă în nEmîntă noE sste de ani mi ns s’a stpiKală. D. Lyell snsjă din iei mai Bestiui jieojoiji Kape tpiesKS aKsmă, a fiKstă dinadinsă în mai msjte pîndspi Boiaijispi mliințjifiie jsnțji mi os- tenitoape snde a aszită ke s’a risită oaseie de oameni fosi.ii, Ka se Konslateze daKE aieastE este adeBipată; mai ks seami desnEzi Kîndă s’a ri- sită în IJepmaniea o maKsliE (faJKi) ks diniji fosi.11 ne Kape toijî oamenii de mtiinjje aă de- Kjapată ke sîntă diniji de omă. Dapă Lyell a desKonepită ke aiernti dinjjl a anapjjinstă ja o snejjE de maimsije Kape as diniji ie seamini npea msJtă dinijliopă oms.isl. AieastE snejjE de maimsije, Kape se rEsesKă ansmă nsmai în K.iimeje foapte KEjdspoase, în timnsplie antedejsBiane — 124 — itînds nTmîntsjă anea o teinnepalbpT maî Ka.id'B, tpTeaă mi în K.iimeje modepate upeKsmă în I,Iep— maniea , mi nsmijiiT dinjjT sîntă pTmimijjBpije anestopă animaje. PesBJiatBjS finajă ajă a’iesteî lepqelipi este kt, H8 se rBsesK8 oameni fosi.n din timnspLie antedijSBiane; kt yensjă o.imenesKă n’a esistală ne nTmînlă în ane.ie enoMe anlepioape mi antice a esistinijei rjoEB.isî nostps mi kt omninslinija Kpealop8J8l a sKosă ne omă neste nTmînlă ne- mții bIbiimI* Kîndă nTmîntsjă ftKBse toate peBOJB- Hisni-ie saje fizine, Kînds safepise fejspimî de KataKJisme mi de EBJeBcpsTpî yenepaje Kape aă nimiiită toate fiinyeje înssljeijite te s’aă afjată ne dînss. ToKmaî Kîndă DTmîntsjă a emită din slapea d’anapxie mi a intpată în slape de opdină iui de jm uite, loitmaî atenii s’a apitată omsjă, peycje nLinîntBJsI; întomnai kbiiib aă oui'ieiă mi nei-jajui sbBepanî Kape s’apatT nsmai Kîndă a- napxia peBo.iByionapT a îii’ielală mi oplinsiă jerajă a peimienală. Bne.ie n.iante kosmhie. Ila.imiept.l8 Arecca. Sînlă iijanle itapo sîntă atila de fojosiloape nentps yens.iă emană, atils de inl.is- enlă în szapiajă jbî domes- tÎKă, atîlă de yenepaji în .‘•fepa aicjjisnei jopă, kt Keap sneae eno’ie înlpeyi aje is- top'ci 8inanitTiiei, noate st fie nsmite dane dinseje. A- semenea miante nstemă st je nsmimă Kosmiue (fiindă-KT aă infjsinua jop imnoptantT nes- te toatT JBinea smanT.) Sînlă msjte de asemenea miante, însb noi Bornă Bopsi astizi nsmai de doT, adeitT Bornă fane o Komnapauisne întpe najmiepe mi njanta de za- xapă. Ilajmiepije (Kspmajeje) aă esistată napKT ja jeaiT- nsjs nenBJBÎ omană. Ja «iei mai anti'ii nonsji din opienlă, najmiepeje aă iKBKată pojsjă uejă mai imiioplantă naintea mii de ani. Saitpa SKpinlspa esle njinT. de jasda mi de foJOSB.iă jopă. Devora uie- dea mi acsdeKa nonsjii sbb Bmnpa snei najmepe. IIpo— feta meprîndă în deseplT, s’a nstpită nsmai de Kspmaje. Ksmă este nentps noi nîinea sns OEieKlă tpessinMiosă din toate zijeje. AueastT îmnpeyispape a pTmasă mi aitamă în Birope în totă opientsjă; ktmi opi- entsjă ape în sine iiaptiKSjapă, npinmnsjă Kon- sepsatismă; toatT fizionomia opienlBJSi Kape a aBBl’o nainte mii de ani, o ape mi aKbmă; Kon- firspayiBnea nojiliKT a anes- tsi Kontinenlă s’a sitiinsals adese-opî, dapă f zionomiea sa soniajT a pimasă shtop- niKT mi meprîndă ⁱiine-Ba uii aKsmă ne KÎmniije Ila.iesti- nei, o st i se napT Ka asiste Ka o S'ienT nalpiapitaje kb toatT deKbpajjisnea ei napii— KBjape mi inlepesante upe - k mă este desKpiKT însi^ie. Ama dapă mi Kbpmaji, aneia ie aă fostă nentps opiemaji dalsnii, sîntă mi aiismă UJi aKsmă esle snă nposepsă a- pasă «frpT najmiepe ns e omă!» Ha-imiepeje daă o- mK.isf fpBKte dsJMÎ mi ssaBe (Kspmaje, kokosb m. m. j.) ?fnă rnnă Ka mamnams, o sniepi njTKstT în miziOKSJă snei KTjdape tponiqe a Soa- pejsi .ipzîndă în toaiT nsle- pea sa înfoKatT; snă jcmnă npetiosă nentps Katapteje ko- pTsii.iopă, mi snă modejă nepfcKtă nentps instpsKyisnea JOKsinye.iopă oameneiutî; KTii este mtistă kt Mea d’întîia idee de Kojone (stîjnspi) Kape aă wsKată snă pojă ama de mape în apxiteKtspa an- tiKT (în E.iada), oameni a jsa- t’o de ja najmiep; ktmî fopma najmiepiJopă, ks înTjyimea jopă dpeantT mi inaatestoasT, ks o KopoanT de fpsnzT ne Kană, esle fopma snei Ko.ione nepfeKte. Dapă din fpsKlsjă iiajmiepijop, mai kb s^amT din Kspmajeje (fp8Kl8.iă snejjei namile phoenix dactilifera) — 125 — se faie nensmepoasB npeiiapajiisne de mînKape în KîtS Apașii as an» iipoBepEă i;ape me: o razdi ekbb tpeBse st nitie sb rBleasKB din nsp- ina.se, întp’o asub, înt oale zije.ie snă a.ilă-fe.iă de BSKate. O a.itB siiejjB de na.imiepe adein> apBops.iă KOKOtiepă, Kape di> fpSKls.iă namila Ko- Kosă, este Îhkb mai Borată în fo.iosi.ie Kape oa- menii tpară dinlp’însBJă. Keapă îniBpBKBminiji fană dinlp’snă fejă de KÎnent i;ape se af.iB în KoaiKa estepioapB a aneslsi fpsKlă. NanirBlopii ne mape indisB EtnlsilT. adese-opi de sparane fspioase, n’apă nstea st se nio ne mape daKB n’apă asea fpinrie tape fi>K8ti> dintpe aieastB kî- neni, Kape este ms.ils mai e.iasliKB mi tape de KîtS Kînena mi inii opdinaps. Keapă neapB mi sn fe.is de sută foapte ds.ne se SKOate d întpe anestă na.imiepă. întp’snă KSBÎntă: sinrsp;;.iă mumieps es'e în stape a îndests.ia toate lepepue oins-isi. Dapă daKB rvinis în na.nniepi, mai ks sea- mB în Kspma.iiă o n.ianlB nosni kb KsnosuslB oa- menuopă din tinuispue ie.ie mai anlini, din Kon- tpa Bedemă în zavppg o n.iantB KOsmiuB ks to- t-js inodepnB. Ilonaiii anliii n'aă kebosksI» zaxapsa npo- II. O n.ianlape de saxapS în Amepina. Beninds din n.ianta nsmitB tpestie de zaxapă (saccharum officinarum, chaume â sucre). Ei Bpînds a se dejeKta ks o mînKape ds.ne, aă mînKată miepe. Keapă nentps ssayiă mediKaji» rBsims în onspiie jisi Hippocrate nomeniiă miepe în mai msjte pîndspi Ka snă pemediă. Anoi fiindă-KB natspa miepei ns nepmite sb’js întpe— Bsinjjeze iine-Ba în difepite fopme, de aieea mi BSKbtBpiea amiiuopă epa nis-ită mai simnjiB mi mai SBpaKB de Kîtă a’ieea a nonsaliopă modepni. Sb ne imațiinBmă aKsms jsmea aKtsajB desno- iatB Keapă o zi de zaxapă; esistinjja apă deBeni noite imnosaBiae. Sb .iBSBmă nons.is.i8 d n Sfejjiea Kape n* nsne în r«pa sa ni'ii o mînKape saă EB8t8pB fB- pB zaxapă. Kape mBnînKB Keapă niopEB mi sif- teKă ks zaxapă; dapă Keapă mi toiji iel-.ia.iyi non8.it liBi.iizayi în KontinentEA naoă mi ie.i BeKiă ns noate sb IpBeasKB asemă fBpB zaxapă. Ho apă deBeni Kafene.ie.ie, KofetBpiiJe mi nntisiepii din Espona fBpB zaxapă? ^e fepmeKă apă aBea Bieajja, daKB n’apă esista dsAieajia! He rojiiisne - 126 - riessneptaBue ap intpa în Bieaija KOKone.iopă daKB n’apă natea st se onsne msmBtate Bapa kb fa- qepea ds.viejjliopă ? Ka sb aîBB iine-Ba o idee de impime non- ssmajjÎBnel zaxaps.isi în' jamea aKtsajB, e des- tSAs Ka st ziiemă kb nsînai statsplie suite a.ie Amepiiel KonssmB ne ană anpoane 460 milioane fanjjl saxapă, afapB de aieea ie se tpansnoptB afapB, mai kb senini, ja Espona. Kîndă în timnsplie de peseeje întpe Fpan- lia mi Anrjiea .ia înienstsjă aieslsi seKO-iă, Napoleon J a întpodssă sistemsjă Koniinentajă Kape a îmnedeKală imnoptapea saxaps.iBi din A- rnepina .ia Espona, atsniî rsBepnspi.ie din Eb-I pona, BMÎhdă stpîmlopapea în Kape se af.iB no-a nsjil jopă, a tmispajială lepKBpi.ie uitiinnifiie snpe a rBsi snă a.ită osieidă Kape apă n«lea îm- naini jokbjb saxapsjsi mi atanii s’a desnonepită saxapsi din sfeKie Kape mi e.iă okshb aKStnă în Espona mii de mîîne de oameni ini milioane de ra.ieeni. Este intepesantă d’a af.ia kb saxaps.iă Kape .i’aneamă aKsmă în slapea sa fpsmoasB npisla- .lizatB aiBB mi dspB, kb aieslă zaxapă ziiemă n’a foslă totă-d’asna în ssayiă Keapă dsne des- Konepipea tpesliei de saxapă. Atsniî oamenii aă înlpeBsinijată saxaps în fopma de sipsnă saă miepe, adeiiB aă snosă npin leasiispi seama ds.iie din niante, a fepl’o mi ama a dai’o în Komepuă. ToKmai ne spmB aă insenlală metoda d’a „pa- fina„ saxaps adoKB de a.iă KspBija mi a.iă faie o matepie o.ibb mi dspB Ka mapmspa sas Ka zBnada înrejjatB. Aksiiis nsmai iei mai mapi sipmani în Espona mi Arnepina niBiiînKă sipsnă mi toatB .ismea se BBKspB de saxaps. EatB ie efeidă mape ape naintapea mliinjje.iopă nentps lon,î. Dapă desKonepipea tpesliei de saxapă, ne jînrB Bineie mape ie a fisslă oameniiopă, aă fBKBtă mi ană pis imensă snopa pase de oameni ne Kape Natspa je a nssă ne o IpeantB soiia.iB mi injje.ienjjsa.iB mal îkosb de Kîlă noi; asie sînls nerpii saă A panii. Saxapsas este Kasza nelnue- tzpei sKJiaeiel a pase.iops nerpe în Ainepiica. Pesnîndipea saxapsjsî ne a îndsJiits Bieajja iiob, dapă jopă a amapît’o; întp’adeBBpă Komepiisjă .isi a îmsJjjită nstepea, niBpimea mi JiBeplatea snopa nons-ii din pasa ajBB, dapă ne d’aalB naple ejă a desnoiată jiseptatea msjtopa nonsii din pasa nearpB. Este mtistă Ka stateje snile aă nea mai jisepajB Konstitsjjisne ie noate ©sista; institsteje jopă sîntă fBKBte astă-fe.iă a da îe- piiipea ica mai mape omsjsî soiiajă; namai ks- estisnea SKjaBiel a pBmasă Ka o natB nearpB în aieaslB jjesztspB stpBJSiitB, Ka snă nopă în miz- joksj snsi lep senin mi spliant Kape o amepinjjB Ka o fsptsnB mape în Biitopă; kbii Ksestisnea SKjaBiel noate sb denie întp’o zi Kasza disojs- jjisnei snipei aiestopă state fiindă-KB slaleje de- snpe Nopdă lepă ks Boiiisne aBOjijjisnea (nimi- nipea) sK.iaBÎei ne Kînds iei desnpe Ssdă iepe kb BiojenijB a o ntstpa; kbii sîntă sliijji a îi tip.mi pase! nerpe; miantapeje de saxapă Kape nosedă îl sijesKă .ia aiestea; fBpB SK.iani, npo- dsKnisnea saxapBJSi apă Kosta npea ms.it's mi apă deseni imnosiBliă. Ei se af.iB aKsmă întp’o aitepnatiBB rpea: opi sb aBOjeaze sKiaBașiă mi atsniî apă psina nposnepilatea arpiKSJtspei jopă; opi o sb’I nBstpeazB mi atanil sîntă sliiiji a deBeni tipani smanitBjjeî, a na se îmnBKa ks Ksyets.is .iopă mi a fi totă d'odatB întp’o JsnlB nepiKSJoasB ks statele jisepe i;ape n’aă siuaiii iui Keapă a fi amepinijajjî din limnă în limnă d’o peBO-iajiisnc tepieliB mi sBmjepoasB din naplea sKJaBi-iops, npeKsmă s’a înlîmn.iată în mai msjte pîndspi. E itB kb ie.iă d’întîiă nașă Biiiosă Kape snă omă saă snă nonsjă îaă faie în panoptsjă Isndajjisnei slBpel sa,ie soiiiue, adsie rpestBijf, dil'iKSJtBijI mi nepiiisje netepminaBlie. Niii odalB o soiielate de oameni Kape a amezată fepiiipea ei ne psineie a.itopa, n’a pesmilă. SnipitBjă e- tepnă ns nepmite niii indiBidcjopă niii nonsji- lopă a KÎmtira o îepiiipc dspasliB npin miz- ,ioaie d’aiiBsape mi de nedpentate. „lIine sea- niBiiB BÎnls, sa sciepa snă sparană,, ziie BÎBjiea în .limua sa noeliKB dapă dpeantB. EatB Ksmă manta de zaxapă a denenită Kasza sneî nsestisnl mape soiiajo mi mopa-ie. tfnă astopă modepnă f.ie oBsepBauiBiie zi- Kîndă: daKB o daniB simnitoape sas ană fi.ian- Ipoiiă nspă mT.ni;îii;lă o bbkuIb de saxapă m’apă rîndi: ie .laKpiine, ic sslepiniie de sk.kibî sîntă .linile d’a'icaslB BBKatB, nerpeinilă kb aps fi a- psiiKal’o mi n’apă fi mîiiKal’o. Daps, snpe no- poiipo nentps stomaKB.iă nostpa, noi Kîndă mîn- KBmă lena na ne rîndimă .ia opiuina si, ns ne înlpeBimă npin io inînB a tpeKsls mi K8mă s’a fBKSlă aicea ie este ansmă; a.itmintcpejca oa- menii dejiuani n’apă mînna msjte .isKpspi ie as IpeKBtă npin mîîne mi joKspî nsijine nonije mi Kspate. lIc.iă mai mape apislOKpală în jsme, .ia masB dcBine demoiipată, e.iă ns întpeaBB ne bb- Katc.ic saje dsne veneajoțjiea mi opiyina jopă, a.ilmintcpe.ica apă mspi de foame kb toatB apis- tOKpayiea jsi; ama mi noi mînKÎndă dsjieaiiB fB- kbIb din saxapă de tpeslie, hb intimă niii nB ne rîndimă ja amBpBiianea șoaptei aiejopa ie ne la nperitită aieaslB njiiepe a Bieijei. Aiii Kami în a.ile îmnpenispBpi a.ie Biejjel, nemtiinija este Kasza fepiiipei noastpe. — 127 — riaija în fokS. întp’snă timnă Ka a.iă nostps, în i;ape fiziKa mi ximiea fană în toate zi.1e.1e desKonepipi nsoi; în Kape BOlaniiia mi zooioijiea desKonepe neîn— netală sste de snfije nsoi de mante mi de ani- maje; în anests timns zinemă, oms.iă modepnă s’a ofiinnsită st> ns se mal mipe de iiimiKx. Ns- mai Kînds odati se îniîmn.ii>, Kt o desKonepipe în fiziKt ama de slpusniti Ka folorpafil, sas ama de fojositoape mi de admipaslie Ka tejn - rpafsjă e.ieidpiKS, sas în Istopiea Nalspa.it nimte desKonepipi de njanle i;a Victoria Regia a Ktpsia fpsmsseije mi mipime estpaopdinapi îi a dată nsme-ie de peijina n.ianle.iops; s’aă Kînds se sKoajt sns astpojoră qepmans mi zine kt>, a bi- zsts ki o Komelt s’anponie Kitpe nimînts mi ÎJ8 amepinnt Ka st faKi ks cjs sns KapamBo.iă Ka dot ci.ie de Bi.iapds; sas Kîndă snii amepi- Kani fană sromolă ziiiindă ki mlis st fant Ka meseje st se mimne, se KoaKt, st faKt npofe- jjie mi st ni© nimte KoiiBepsajjisni mai intepesante înKt de Kît snii din noi Kape ns sîntem de jemne ; nsmai ja aneastt îmnpepispape zinemă, nsBJÎKB- Jiă ptmîne sns minată ks aterijisne noate mi ks mipape; daps Kspînds sitt mi aneasta mi pt- mîne întp’o anatie mi indefepinjjt mai mape .ia toate desKonepipLie mtiinijifine modepne de i;îts Kînds apă fi BopBt d’o nojKt nsot, d’sns jan- Uiepă sas de Kpenojine. Ks toate anestea, Kpe- demă Kt mi desKonepipea desnpe Kape uoms Bopsi aKsms. Ba fi în stape st finseze atenjjis— nea, noate mi mipape nsEjiKi nentps sns mo- ment»; Ktni, aneastt desnonepipe mi o sepie de a.ite asemenea, Kape se panoptt Jia dînsa, npe- tindă Kt noate nine-Ba st npodsKt rieajja în mizjOKSJă foKSJSi, mi nine-Ba noate st nape mîna jsi în fepă sas njsmsă tonits mi st ns ntjjiasKi nimiKs. Daps oihsjs Kape npetinde toate anestea este nimistsjs Boutigny în Paris Kape a nsnjiKats aKsms sns ons întitsjată „De- snpe stapea sfepoida.it a Kopnspijopă.,, Kasza npimiliBt a desKonepipi.iopă sa.ie epa, Ksms zine ejă, sns fenomens KsnosKSts de msjtă de toiji: adeKt Kînds înKWzimă ant întp’o jinrspt d’ap- pinls Kape o jjinemă neste o jamni, ana o st înneant st feapEt, o st se esanopeze mi neste nsyină o st se fa Kt neatzstt. Daps Kînds -istmă o jinrspt roajt înKtjzilt tape mi Btpstms a- kojo o niKtlspt de ant, atsnni ana ns o st în- neant st feapst îndalt mi st se enanopeze: ni din Kontpa, niKtlspa Kape Kade, st Ba fopma i;a sns tjoes sas maprapitapă, so Ba înBÎpli înKoane in- kojo ne Jiinrspt mi ns se Ba ecanopa. Dapă Kînds tpațiemă jinrspa nena de foiiă mi o Jt- stms st se ptneasKt neBa, atsnni niKtlspa se Ba eBanopa ks oapemi-Kape zromots sas esmiozisne. Asta se nape napadoiiss (nisdată) Kt, Kînd jinrspa e npea fepBinte mi afiînds-se neste faa- Ktpe, niKtlspa de ant ns înnene st feapst mi tOKmai Kînds dentpltms neBa jinrspa de foKă mi dsne ne s’a ptnilă neBa, niKtlspa de ant în- nene st feapst. Toiji fizinii as KsnosKsts de msjtă anests fenomens, j’a mi nitată în onspije jopă, înst n’aă dats o esnimajiisne îndeslsJt- toape desnpe aneasta. Daps Boutigny epa nejă d’întîiă Kape a Ktstals a anajiza anests feno- menă mi a’j jera ks a.ite anajoaije. ^eje d’întîiă Ksestisni Kape Boutigny a în- nepKală st je pesojBe, epaă neje spmttoape: Nsmitsjă fenomenă oape s’apalt ejă nsmai Kîndă tspntms ant saă aetepă (snă fejă de estpaKtă din sniptă), opi Kt se apalt mi ja ajte Kopnspi? Dsne msjte esnepimente, Boutigny a aacsnsă Ja pezsjlaiă Kt toate KOpnsptie, Kape sîntă în stape st se toneasKi (s. e. toate metajeje) mi st se eBanopeze, npodsKB fenomene anajoaije; anoi ns nsmai .ia nintlspi mini, ni mi ja Kttijjimi mapi d’anesle Kopnspi fiindă tonite, se spmeazț totă aneslă fenomens ne Kape Boutigny îjb ns- memte stapea sfepoidajt a Kopnspi.iopă (adeKt Kt Kopnspi.ie lonite Btpsate, npiimesKă o • fopmt sfepiKt mi ns se jinesiis ja Bassjă în Kape s’a tspna(ă). Daps stapea sfepoidajt a Kopnspijopă se apalt mi Kîndă tspntms neste sns Kopnă fjsidă mi fepE.nle, snă aată fjsidă Kape fepEe mai smopă; s. e. Kîndă tspntms ant neste njsms tonits atsnni ana Ba fopma snă tjobs neste ii-isnină mi ns Ba înnene st feapBt. Ksestisnea a doa de pezojslă epa: ne tem- nepatspt saă rpadă de Ktjdspt tpense st aist Bassjă, Ka ana tspnatt ne dînssiă st npiimeasKt stapea sfepoidajt? Ama dapă a risită Boutigny Kt nentps ant, Bassjă tpesse st aint o Ktidspt de 192 rpade, nenlps sniptă tpesse șt fie de 134 rpade, nentps aeter de 61 rpade. în ijenepe: kb KÎtă Kudspa nepsti nentps fepnepea snsi fjsidă este m.ii mape, kb alîtă Bassjă Ipense st fie mai Ka.idă în Kape anestă fjsidă st Bepse, Ka st noalt npiimi stape sfepoidajt. Ilpin esnepimente, Boutigny a nsilă Kt Btp- sîndă o niKitspt de ant întp’snă Basă fepBinte, ana ape nsmai 96 rpade Kudspt (ks 4 rpade mai iisijină de kîIs nsnKtsjă fepEepei); snipts npiimemte aKOJO Kudspa de 75 rpade, aeterulu ape nsmai 34 rpade Kt.idspt, daps anids ssjfs’- posă (adeKt snă fjsidă npodsss npin ptneajt din aepsjă Kape se fopmeazt Kîndă apde n»- — 12S — ’iioasa) Btpsals întp’bns boss de mehus fepsinte ape Keaps 10 rpadspi de fpirs îssi; nsnKlBJs rieijei); ealt nosinijitale d’a laie rieant în miz- joksjb foKBJsi, a npods'ie neant întp’sns Bass de melajs fepEinte; Ktni e.ii» a ftKbls esnepi- menlsjs spmttops: a tspnals anidii ssjfsposs în- întp’o tirae ie ams ftssts a'iesls esnepimenls sntimînlttop8 ja înlîia nedepe ini ama pesmits¹ ams simuis o îndoilt natqepe, adeut nentps pes- uiipea esnepimentb.isi uii nrnlps nestltmapea mîinei me.ie Kape ams esnss’o a»ts-fe.is. „ Domns.is Alphonse Nichel este qe.is d’inlîis oms Kape în timnspije noaslpe, îmninss d’sns mape ze.is niliinaifiKS a ftKslii 'icpnape de «a tt- ialS ks dei,icls.ib sts o apsnKtlspt de feps tonils. Dsne dînssjs D. Boutigny a ctrals depetsjs mi mîna întpcart întp’o jinrspt mape n.iint de fcps tonils, de n.i8inr»8 tonils mi d’appinls tonils; din țoale anoste esnepimcnte cjs n’a ntijils ui- mim. Dap» Kînds a inoiats c-i» dcijeta ks 'lena acler, a simnils Keaps o mape ptneaJt. E de mipapc kt» ni'ii sns csiiamatops, npestirilatops sas „iipofesops de Magic,, n’a întpcEbinuats a- 'icslc .isKpspi mipaKs.ioasc i;a st binn.ie saje.ie dc tealps ks oameni mi iisni,io.ie jops ks nanii; Kt'ii e înBcdcpali; Kt aps fa'ie sns mape efeitis na st bozt» ninc-na sni» oms jsinds în mînt fcps sas n.ismiis tonii» mi njimsînds-se ks dînss. Kînd snii din jeKlopii nomtpii Bop acea ks- piozilalo a îmicpna a'icstc csncpimenle, îi noBt- Usims Ka st îmiant st nai,ic dcijetsjs jops în actor mi ne spmt îndalt st’js Eaije în ant fep- sinlc, ne spmt st îmiep'ie mi st Eayo mîna sdalt în aut, în snts tonii» anoi ne spmt st îndptz- ncasKt mi st naue mîna în mcla.is tonils. Tols- d’asna Ba simui nsmai Ktjdspa f.i8ids.ibi ks Kape m’a sdals mîna (s. e. actor, ant sas ssdoapc) daps a'ieaslt Kudspt ns Ba fi ni'ii odalt ama dc tape Ka st’i nîpjcasKt mîna mi nsmai naptea mîinei 'io se na af.ia alapt din melajsj tonii, Ba simpi o Ktjdspt mai mape înst nini asta ns Ba fi Etltintloapc. înst st nane de seamt nine-Ba st ns nsic mîna în metajs Kînds este anpoane st se pt'icasnt, Kt'ii atsn'ii melajsjs pt'iinds-se noate st înKomjioape deijelb.ib ne ns Ba mai nslca st’.is siioant. Afapt din 'iei nsmipi, mi D-nii Profesorii Percey, Come, MediK8.is Legal, D. Covlet mi fata sa de onts ani a» aB8ts Kspapis mi as Btrats mîlnejc jops în tiraie njint de feps lonils. Tintpils în Tinorpafiea Ko.iepisjBi Sf. Sasa.