JURNAL


IIENTP8 PESnÎNDIPEA IHTIIXUE.I0P8 NAT8PA.IE IIIIESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE.

                      I 11 Pediyeatâ                l
de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
     J]/oₜ 15. (Ansjă a.is tpeijea)___Eskspemti_____22 Anpuie, 1858.
Konpindepea: OirsaS.— Fisioroomiea anttnajejopS.— KornBniKayiHtiî uiliinyifi'ie in hî.

OIH8.I8.


XI.  Desnpe Mnpceîtatea tsmanz.

     Kape este jsnyimea natspaji, opdinape iui
nopmaje a uiesei omsjsl? Kape este tepminsjă
Bieuei noastpe nedenendîndă niii de Kjime, niqî
de pase, niqî de nstpimîntă, niqî d’o ajli qipKsm-
stanue estepioapi ? Noi Bedemă, ki fie-Kape a-
nima.iă ape sn» tepmină xotipîtă nentps Bieajja
sa. IlisiKa, idtneje, Bosjă, Kajsjă ui. q. j. aă ană
tepmină xotipîtă de Bieajji. Oape ns si noate
Ka uii omsjă si aiBi snă tepmină fiKsă mi xo-
tipîtă nentps esistinna sa, aqestă tepmină fiindă
snă efeKtă ajă natspei saje intepioape mi nede-
nendîntă de Bp’o Kaszi estepioapi ?
     HejeEpsjă aKademienă D. Elourens a ns-

BJÎKată disnizi snă onă foapte intepesanlă des-
npe jsnijimea Biejjel smane (de la Longevite
humaine). Noi Koniimă aiql sne.ie din esnpe-
sisni-ie saje.
     Toate jsKpspije în eKonomiea animaji, ziqe
D. Flourens, sîntă ssnsse jeyijopă fiKse.
     Fie-xape sneiji ape mipimea el distinKti; ni-
siua mi tirpsjă sîntă doi snejje foapte neqinale,
foapte aseminitoape snsjă ks ajts npin oprani-
zajjisnea jop întpean; ks toate aqeslea, nisiKa
ns deBine niqî odati ama de mape Ka tirps
mi tirps-iă n’ape tepminsj Biejjel nisiqel. Fie-
Kape snejji d’animaje ape snă tepmină xolspîtă

- 114 -

ftetifps limnsiă sapu'neî saje. 8. e. femeia e-
nspsisi aiBă este Eopjjoast 30 de ziie; nisin-a,
56; Kajjeaoa, 64; leena, 108; asemenea ape fie—
râpe animală tepminsiă Kpemtepei saie, npeKsm
Bornă Bedea mal ia Baie. Ama daps daKt Be-
demă ke toate lipKsmstanueie Biejjel sînls Kon-
stanle mi xolipîte ia fie-Kape animai», Ksms
st noate Ka mi tepminsiă nalspaiă aiă Biejjel
Kape este mi eiă snsiă din lipKsmstanjjeie leie
mal imnoptanle, nsmă si noate, ziiemă, Ka eiă
st ns fie Konstanlă ?
      Buffon a zisă Ki, tepminsiă nalspaiă aiă
BÎeuef omsisl este de 90 nînt ia 100 de ani.
înlp’adeBtpă Kt slntS nsjjini Kape aatsnră ia Bîp-
sta aceasta; înst Bedemă Kt sirii aaîsnră okoio,
na st zÎKt Kt ns e în natspa omsisl sns icbo
Kontpapă ia aieastt Bîpslt; din Kontpa Kînds
Bedemă Kt nea mal mape naple a oameniiopă
mopă de difepite soaie sas Ksms ziie esnpe-
sisnea nonsiapt: ks ziie, mi foapte nsjjini mops
de Eitpinejje, nstemă st ziiemă Kt dam oamenii
apă îmEptjjîma sns ailă feiă de tpais, mal ns-
jjini apă fi mspilă de noaie mi mal msilă de
Bttpînejje, atsmi toatt ismea noate Kt apă mspi
ia BÎpsta de 90 sas 100 de ani.¹
      Omsiă soiiaiă d’aKsmă m’a finală sns fciă
de tpaiă naplimap; ia dînssi naplea mopa.it este
mal adese-opl Kasza Eoiipeî, a ssfepinjiiiop mi
a mopjjil, de KÎIă naplea fiziat. Jeijea fiziolo-
giei ne nepmile Ka st KonKidemă ki, dam omsi
apă ipti întp’snă modă mal linimlils, mal pers-
istă mi mal isnptlopă, atsniî apă tpii nerpemits
mal msilă. «Omsi, zi<ie Butfon, moapo ia loale
BÎpsteie, ne Kîndă țoale animaieie mopă mal
toate nsmai Kîndă s’aă îinEtlpînilă. Ilasisniie
mi nenopoiipiie ks Kape este îmnpesspalt Bi-
eajja noastpi, infiseză msilă assnpa sinitnjel
noastpe mi depanijieză npiniinsiă Kape no ani-
meză. Kîndă OEsepBtmă mal d’anpoanc Bieaija
oameniiopă mi moaptea lopă, tonlinse Buffon,
o st Bedemă ki mal tojji nelpenă Bieaija în fpint
mi anKsielate mi mopă de nenază.»
      Haller, anesls icieips fizioioră din opdi—
nsiă d’înliiă, ziie: «Omsis Ipesse st fie nssă în
panoptsiă isnjiiinei Biejjel întpe animaieie, Kape
tpiesiiă foapte msilă; de aieea niîmjepiie aie-
iopa assnpa sKsptipel Biejjel omsisl, sîntă ne-
dpente»,,

      Eiă sptneazt aKstns ks «iepietape assnpa
tepminsisl esaKtă mi nalspaiă aiă Biejjel oms-
isl mi ascsntje lapezsilatsiă Kspiosă, Kt tepmi-
nsis Biejjel leiă mai isnră nosiniiă nentps omă,
noaie s’aatsnrt Jia dos sste de ani!
      Ama dapă Halier mi Buffon, amîndoi is-
minl mapi a mtiinjjei Biejjel omsisl mi a anirna-
leiop, npiimesK Ka sn npin*rin adeBtpal isnțiimea
Biejjel natspaie a omsisl mai denaple dinKoio d’o
sslt de ani. Flourens se snemte ks dînmii în
aieastt Kseslisne ama de imnoplanlt nentps noi.
Buffon meptje înKi mi mai denaple mi se siie-
mle si esmiie npintp’snă sistemă uitiinjjifîks
fanleie eslpaopdinape nomenite în siEiie în
panoplsiă Eitpîneijel, ks tolsiă eslpaopdinape a
oameniiopă naintea diisBisisî (nolonsisi) s. e
ki snă Melusula a assnsă ia Bîpsla de 900 de
ani mi mai Bine, aijjil as tpiilă Kîte 600, 700
mi 800 de ani m. 1.1. Eali aieastt esniina-
țjisne Kspioast a isi Buffon.
      „Naintea diisBisisî ziie ciă, ntmînlsiă epa
mai nsjjină solidă mi KomnaKlă de Kîlă aKsmă;
Koaata isi epa mai ssEiiipo mi mai moaie de Kîlă
ansmă; de aieea mi toate fiinjjeio opraniie d’a-
tsnii (mante mi animale) aseas mi eie snă
Kopnă msilă mal moaie do Kîlă aKsmă. Kop-
ns.18 omsisl mal ks seami Konlinse Buffon, epa
mi eiă mal moaie mi mal oiaslină de Kîlă a-
Ksmă; de aicea a Ipensilă snă limită mai ma-
pe Ka st KpeasKi de KÎtă ansmă. Omsis a-
tsnil asia ia o Bîpslt de 130 de ani a atKsnsă
ia enoita nsceplijjel; adcKt st fie snă tKsne
simjjindă dopinjja amops.tsl, Ka ansmă snă tî-
ntpă de 14 ani; anoi îiilonmal na ansmă ei-
Ipînejjea 10a mape a omsisl esle ensait de 7
opi Bîpstel nsEeplijji (do 7 opi 14 faie 98 saă
100) ama mi atsniî oamenii iei mai Eitpîni aă
aa^nsă ia o Bîpslt do 7 opi mal mape de KÎtă
enoita nsEeplijjel lopă d’atsmi, adent ia ei-
tpînejje de 900 de ani anpoane (7 opi 130 fană
910).,, Eali esminajjisnea pemapnasin a isi
Buffon desnpe Eilpînejjea estpaopdinapi alpissali
în BiBiiea oameniiopă anlcdiisBienl.
     în mizioKSiă senoisisi tpeKstă, ziie Flou-
rens Kîndă oamenii aă rsslală în aiondinjit
nmepiie iele mai fine aie liBiiizajjisnei, toK-
mai alsnii snil aă îmenslă st simjjt snă rssls
deosesilă nentps Bieajja stiEalim; atsniî Jean-

— 115 -

Jacques Rousseau a npedîKată în onspije saje,
Kt tpesse, Ka oameni st dtpîme opameje jopă
mi st se întoapKt .ia stapea stjEaliKt din Kape
aă emită snpe nepdepea jops fiziKt mi mopajt;
atsmi Keapă sns Condillac, Kape ns epa niii de
Ksms fantastă, a nslstă st se esnpime în modsjă
spmtlopă: „Stapea noaslpt liBijizalt, este nsmai
fpSKlSJS snei imitagisni, daps ns Bp’o stape ade
Btpalt KonBenafiijt noi; Ktii sns Konijs Kpes-
sstă din tinepejjea sa îmnpesnt ks spinii, o st
imiteze spinii în tots fejsjs tpaisjsl jopă; o st
stpige Ka sns . spsă mi o st meaprt ne mîlni
mi niiioape iapă Ka spsă; anoi o genepagisne
de oameni KpesKsgi mi tptindă asts-fejs, o st’mi
imagine Kt asta este stapea jopă soiiajt mi ii-
Bijizalt. Keapă sns geniă Ka Descartes saă
Neuton KpesKKtă ama, noate Kt apă fi mepsă mi
ei ne natps întoKmai Ka sporii. “
      Flourens, ziie ja aieasta „Condillac a mepsă
npea denapte. Kîndă mepgemă ne dot niiioape
dapă ns ne natps Ka spinii, asta n’o faiemă npin
imitagisne, ii aieasta este efeKtsJS nopfopmagis-
nei Kopnsjsi nostps; omsjă rnepge ne dot ni-
lioape fiinpă-Kt ns noate faie ajtă-fejă mi
Keap Mom Adam Kape n’a aBstă naintea oiujop
sti niii sns esemnjs d’snă a.ilă oms liBÎjizată,
tolă n’a nslsts st faKt ajtă-fejă de Kîts st
meaprt dpenlă ne dot, de mi n’a aBStă snipilsjs
snsi Descartes saă Neuton.
      Stapea st.iBatiKt, adasft Flourens o ks-
noamlemă ansmă mai d’anpoane npin iiidinidi s-
nopa asemenea nonsji Kape aă fostă adsmi în
Espona; d’atsnii ea a nepdslă nentps noi fep-
meKSJă înKînlttops kb Kape Rousseau a smBjals
s’o ’nKongioape. Ultimă aiisniă Kt aiemli oameni
sîntă nimte fiinge mizcpai>i.ie, tptindă în mizepie,
smBJîndă roi, mezîndă ftpt adtnoslă, esnsrni a-
taKspuopă soapejsi mi njoijopă, neaBÎndă aj-
te mizjoaie aje esistingeî, de Kîtă BÎnatsjă
mi nesKsitsjă. Kîndă BÎnatsjă este asondintă, ei
mtnînKt msjtă, Keapă npea msjtă; din Kontpa,
Kîndă BÎnatsjă jinsemte, ei ssfepe msjtă de foa-
mete.
      Dapă în aiea enoKt Kîndă oamenii iiei—
jizagț, napKt epaă npinmi d’admipagisne nentps
iei stjsaliil, astopii aă zisă: ki, Keapă jsngimea
Biegei este ană iipisijegiă de Kape se BSKspt
mai msJlă iei ștJBaliii de Kîlă iei liBi-iizagl.

Aieasta înst ns e adeBtpată; Ktii s’a Konstalată :
Kt nsgini stJBatiii mopă o moapte nalspaJt, m>
mai togi mopă de fejspimi d’aKiidente npeKSmă
foamete, Bttaie, JOBilspI, msuiKttspi de jnepni
Beninagi m. i. j.
      Ksestisnea desnpe jsngimea -Biegei, ziie
| Flourens, noate st fie tpaKtalt d’înlp’snă modă
istopiKă mi înlp’sns modă fiziojogiKă.
      Haller mi Buffon aă tpaKtată aieaslt Kses-
tisne din nsnKtsjă de Bedepe istopiKă; adeKt ei
adsnapt fanteje de oameni, Kape aă aacsnsă ja
o mape Bttpînege mi xottpîpt ja ie BÎpsti noate
st aiKsnri snă omă; ama dapă aă a»snsă Ja sn
pessjtată ziKÎndă: Kt, Bîpsta saă Bttpînegea nop-
majt (persjalt) a omsjBi este de 90 nînt ja
100 de ani. Dapă Haller ns s’a temstă st z'ikb:
Kt, Bîpsta estpaopdinapt ja Kape snil oameni
faBopizagi de soaptt noate st aacsnn, este a-
npoane de dot sste de ani!                         '
      înst pesojsijiea npoBjemef desnpe jongi-
Bitate în nsnKtsjă Bedepe! fiziojogiKă, a Iniep-
Kat’o Buflon mi dsne dînssjă ansmă Kiapă Flou-
rens.
      Buffon ziie: jsngimea lolalt a Biegei snsi
animajă noate st fie mtsspalt dsne timnsjă
Kpemtepei saje. OmsJă Kpemte nînt ja 16 saă
18 ani mi loalt desBOJtapea Kopnsjsi stă în
jsngime mi rposime se spmeazt nînt aa 30 de
ani; ne Kîndă Kîlneae lepmineazt Kpemtepea sa
în jsngime în ansaă d’înlîis aaă Biegei saje, dap
Kpemtepea Kopnsjsi jsI în rposime, o tepnri-
neză ja stflpmilsjă ansasl aaă doiaea. Anoi fi-
indă-Kt Bedems, Kt omsjă Kape Kpemle nînt ja
30 de ani tptemte nînt ja 90 mi KÎIneje Kape
Kpeiute nînt ja tpei ani lepmineazt Bieaga sa
natspa.it ja 10 saă 12 ani, de aieea nstemă
ziie: Kt toate animajeje tptesfă de tpei opi
mai msjtă de Kîts timnsjă ie’jă aă de tpeBsinui
nentps tepminapea Kpemtepei jopă.
      Ama dapă’ a zisă Buffon Ka o persji ge-
nepajt Kt, tepminsjă natspajă ajs Biegei snsi
oms saă animajă, esle eKsajă ssma anijopă Kpe-
mtepei saje îmsjgilt ks dot saă tpei.
      Buffon epa ne snă dpsmă dpentă nsindă
aslă-fejă npoBjema fizio-iogiKt a jongesitigel;
înst îi jinsea semnijo sirspe d’a Ksnoamle Kînds
s’a tepminată Kpemtepea snsi oms saă animajă.
Aieslă semnă Flourens j’a rtsilă In îmnpesna-

- 116 —

pea Kinitîijops oasejops kb naplea jopS de
mizJOKs; adenija Koni.is mija toate anima.ie.ie
tinepe, oaseje (s. e. aje mîinejops mi aje ni-
uioapejops) ns sîntă fiKste d’o ESKati, Mi de
tpeî e8KT>jji, doi .ia amîndoE Kinitîeje (epiphyses)
ini snbjs ja mizjoKs; tOKmaî tîpzis auesto ke-
nitîe sas enifise se jinesKs de mizjOKSjs oase-
jops, deBina ana, atsnui omsjs saa anima.i8.i8 a
tepminats Kpemtepea sa Kopnopa.iE.
      ÂKama aBems o cazE sojidi nentps peso-
JBuisnea npoB.iemei fiziojoyiKE asanpa jomji-
Bitijjei; Kiui nitims ke Ja omsjs jinipea oase-
jops se tepmini ja Bîpsta de 20 de ani; .ia ke-
mi.iE, ja 8 anî; .ia Ka.is, ja 5; .ia bos. ja 4;
ja jos, asemenea .ia 4 ani; ja Kîine, .ia 2 ani;
ja nisÎKE, aa 18 jsm; ja enspije a.iBs, ja 12 m. u..i.
Anoi ne d’ajti napte nitims ke omsis tpiemte
90 nînE ja 100 de anî; Kiraija tpiemte 40;
K3J8J8, 25; bosjs, 15 nînE ja 20; jcsjS tpi-
«■uite anpoane 20 de anî, Kîineje 10 sas 12;
nisiKa, 9 nînE ja 10; enspiJe ojes tpiemte 8
anî iu. <i. j.
      Pes8.itat8J8 anemiei uepuetipî este ke tots
animajsjs (na mi omsjs) Ipiemte de uium opi
mal msjts de Kîts ijîne limnsjs Kpemtepeî saje.
Omsjs Kpemte 20 de anî, de aueea tpiemte 100;
Kimija Kpemte 8 ani de aueea tpiemte 40; kojs.is
Kpemte 5 anî de aicea tpiemte 25, nos.is Kpemte
4 anî de aieca tpiemte 20; Kîîneje Kpemte doî anî
de aueea tpiemte 10 anî.
      EatE sns pezsjtats destsjs de imnoptanls
mi de fpsmoss, Kape no apatE din nsos Ksms
toate fenome.ie Biejjeî sînts jerate sna ks ajta
Ka npintp’sns jainjg neîntepsntb. Jsnpimca bîc-
tjeî deninde de Jbnyimeₗa timnsjsî Kpemtepeî; a-
noi timnsjs Kpemtepeî deninde do timnsjs yes-
tauisneî adeKE de timnsjs Kape nsis.is ape tpe-
EBinijE Ka si se desBoa.ite în mitpi; anoi lim-
nsjB yestaaisnei iaps deninde de mEpimea ani-
ma.i8.ibl: kb kîIs sns animajs e mal mape, kb
alîtb uepo mal msjtb timns Ka se se desBoajte
în mitpi. Eali s. e. ienspije ojes ape tpeEB-
inuiE d’o J8nE nsmaî, omsjs de 9 jsnî, daps
Ejefantsjs de doî ani nentps desBOjtapea sas
țrestajjisnea sa în milpi.—
      Timnsjs Kpemtepeî E.iefantsjsi noate se ne
dea o idee mi desnpe jsnijimea Bieiieî sa.ie Kape
a pimass nîm aKsms foapte npoE.iematiKi u i

nexotipili. Ama as zisa sniî aslopi ke Eje-
fantsjB tpiemte 4 mi Keaps 500 de anî; Aris-
lotel ziue: ke, Ejefantsjs tpiemte 200 de anî,
Buffons ziie „uejs nsițină 200 de anî,, Cuvier
ziue „anpoane 200 de ani, daps Blainvill ziue
ke EjefantBjs tpiemte nsmai 120 de ani.,,
     în timns.is nostps s’a desKonepits ke ja
Ejefants jinipea oasejops adeKi, tepmina-
pea Kpemtepeî sa.ie ns se spmeazE înKE ja Bîp-
sta de 30 de ani; npin bpmape daps, ziue D.
Flotnens, este nposats ke Ejefantsjs tpeEse se
tpieasKi ue.is nsuins mai msJts de 150 de ani
(keuI 5 opi 30 laie 150).
     Toate aieste KajKSje fizio-ioniue assnpa
jonțiiBitELiei se panopli însi nsmai ja tepminbi
opdinapă a.is Bieueî, daps ns ja ue.is estpaopdi-
naps Kape se apati .ia difepite siieye de ani-
ma.ie, nsmai ja snije indiBido papa din timns în
linins mi Kape noate si arsuri .ia o mipime
îndoiți de Kîts este aieca a tepminsjsi natspajs.
     llaller uitcazi dobE esemnjo de Bieajji os-
tpemi mi cstpaopdinapi adiKEt sns oms Kape a
tpută 152 mi de a.ils.is Kape a tpiits 1G9 de ani.
Bazats no aieste escmiue, llaller xotipamle ke
în Kazspi estpeme mi cstpaopdinape, Bieajja oms-
asi noato si se npcjsnijeasKi nînE ja doE ssle
de ani.
     Buffon paKonti sus esemnjs do BieatjE es-
tpcmi ja 8ns Ka.is. Ultima ke Bieajja natspa.iE
a snsl Ka.is este 25 do ani, daps Ka.i8.is de Kape
iiomenemto Buffon a amanss .ia Bîpsta de 50
do ani. Auests i;ajs Kînds j’a Bîndsts DiiKa
de St. Simeons enisKons.isi din Mctjj în ansjs
1734, anim.is.i anca Bîpsta de 10 an’. Aiesls e-
nisKons a mapils în ana.iă 17G0, daps ssuieso-
ps.is .isl a jsKpals ks auests Ka.is înKE nînE .ia
an8.i8 1794, Kînds ja 24 FcBpsapie auests ee-
tpînă Bcncpar.ij din ycnsjS itajsjBi, a dats ob-
mtcsK8.is sfipmils fipE niuî o noaji, nsmai KÎnd
jas skoss afapi din rpaxcds Ka se’js njimse, a
KEZStS inopls.—
     „Eati, ziue Buffon, în yensjs Kajsjsî esem-
n.i8 d’sns animajs Kape a tpiits de doi opi mai
msjls de Kîts este OBiueisjs natspajs ajs Kai-
jops, ama daps ana.ioi.iia ne KonfipmE aiul aueea
ue o mtims npin difepite fante naptiKSjape, adeKi:
ke în toate sneueje, npin spmape mi în snejja
noastpi oameneasKi, sînt indiBidi ja Kape Bieajja

— 117 -

se npejsmjemte întp’snă mod» estpaopdinapă mi
de dos opi mai JBnrs de Kîtă este onineiBJă na-
tspajă ajă oamenijopă, msKapă ane.iopă Kape a»
aatsnsă Ja Bîpsta naintats de onlă-zeni de anî;
adeKE anemii oameni faBopizajji d’o jsnyime a
Biejjei estpaopdinaps Bopă aonyo Ja Bîpsta es-
tpaopdinaps de 8na ssls mi ontă-ze'ji de ani.
Anests npiBijeijiă, a snei asemenea EEtpînege
Kontinse Buffon, se înlîmnjs întp’adeBsp» foapte
pap» mi nsmai din ne în ne. Asta este napKE
namepsjă nejă mape de Kîiniiră Kape nsmai snsjs
îjă Kîmtirs în jotspie întpe ajjji sate de mii
Kape anitenlă anests Kîmtiră, dap» în zadapă; înss
e destsjă ss intimă ks anestă mape nsmepă
de Kîmtirs esisls nentps noi oamenii, atsnni e
nepmis Ulspopa oamenuop ss aiss snepanjjs ja
anesl» Kîmliră, npeKsmă Bedemă ks sete nn mii
de oameni nană ua jiotspie Banii jopă ks ns-
desdea ks sopă Kîmtira nsmepsjă mape, de mi
mtiă sine ks înlp’aneasts sams mape de sste de
mii de atSKslopi, nsmai sbbjs noate ss Kîmtijie.,,
     Aneste idei a.ie jsi Buffon, zine D. Flou-
rens mi se nape ks sînts foapte dpente, mai kb
seams fiindă-Ks natema ss aiKBtsms ja^dînseje
mi ajte asemenea fante. Ama s. e. Ksmija tps-
ernle 40 nîns ja 50 de ani, dap» se înlîmnjs
Kîte odats ks o ksihus napKS tpsemte nentps
dos, adei;s 100 de anî (npeKsmă panopts Aris-
lolel). Acsjs tpsemte în yenepe Kîle 20 de
ani, dap» se înlîmnjs KÎte odats ks ană jeă tps-
emte 40 mi Keapă 60 de ani (npeKsmă panopts
Hailer); itfineje tpsemte d’oBinte 10 nîns ja
12 ani, dapa ss uilie esemnje de Kîinii Kape aă
tpsil» nîns ja 24 de ani. Bisini-ie tpsesKă ns—
mai 9 sa» 10 ani înss s’a bszsIs nisini Kape as
tpsil» 10 nîns ja 20 de ani.
     Desnpe jsnyimea Biejjei nasepliopă n» se
iulie nimiK» de nozitÎB», înss sînt» sneje nasepi
desnpe Kape s’a zisă în npÎBinjja aneasta, nimte
jBKpspI estpaopdinape. Ama zine Pliniți în ns-
me.ie jsî Hesiod ke nioapa tpsemte de nos opi
mai msjts de kîIs omsjs, ks nepssjă tpsemte
de natp» opi mai msată de Kîtă nioapa, mi ks
KopB8.u tpsemte de tpei opi mai msjlă de Kîtă
nepBB. Buffon fsKÎnd» Komentapă ja anests na-
sayi» aj jsî Iljinis, zine: dai;s jssm dpent tepmi-
n8.i» Biejjei omsjsl nsmai ssma de 30 de ani
Kîtă Kpemte, o ss eass nentp» Bieajja nioapci

ssma de 270 de ani (adeKS de 9 opi 30); nen-
tps nepsă Ba emi ssma de 1,080 ani (de 4 opi
270) mi nentp» Kopnă s»ma faEBJoass de 3,240
de ani (de 3 opi 1,080). Ama dapă sinrspsuă
mizJOK». d’a da o esnjiKajjisne înjjejeants ja
anestă nasayiă aj jb! Pliniu este, d’a înjjejeye ainl
ssBtă esnpesisnea do Bieajja omBJSi teprain»! d’sn
ană; ama Ba fi tepminBJ» Biejjei nioapei, nos
ani; a nepsBJai 36 de ani mi a Kopssi»! 108
ani, ană JBKp» nposată npin ossepBajji»ne.
      Fontenelle panonls istopiea »n»I nanarajă
Kape a tpsită 120 de ani.
      „Jessda, zine Buffon ape aBantayiBiă ks
se EBKBps nîns ja o BÎpsts foapte naintats d’o
fpsmoass mi dsjne esistinjjs. Tojji ossepBEtopii
sîntă d’o nspepe Komsns ks jessda tpsemte
foapte msjlă, snii npelindă ks tpsemte Keapă
fpei sste de ani. Willughby, dane ne a Bszată
o rîSKE, Kape anca o nîpsts de o sats de ani,
a KonKisă ini e.is ke e nposasu» ke jessda Kape
este ană animajă mai mape de Kîtă risKa mi
Kpemte mai înnetă, ke tpeEse ss mi tpseasKs
mai m8.ilă. Daps j8Kp».iă nejă mai Kspiosă ja
jeEsds este timnsjă imensă Kape nepe nentpa
Kpemtepea sa, adeKE na mai nsjjins de Kîtă dos
sste de ani de mi în yenepe nasepue Kpesiiă
mai iste de kîL» animajeae natpsnede. „
      Ilemlii iapă tpsesKă npea msjtă. Buffon
zine: am bezbI nimte Kpani ja KomiteJie de Mati-
repas Kape aă nejă usjjină o BÎpsts de o ssls
ninni-zeni de ani. Ks loate anestea ’lamă rssilă
ama de bîi mi de isiii Ka tojji Kpanil opdinapi.
Duhamel Kape a tpsită dsne Buffon zine mi ejă:
lipanii de Pontchart ain (a ’i Komitsjsi MaurepasJ
aă ne.iă nsjjină Bîpsta snsi seitojă.
      Flourens ossepas ke o B’eajjs atîtă de j»n-
rs ja snă animajă atîtă de misă Ka snă Kpană,
este o fants fizii».ioyii;s foapte pemapiiaEijE.
      Eats Ksmă toatE aneasts matepie e nsos
de mi foapte intepesantE, dapă opi K»mă amă
aîKsnss, zine D. Flourens npin nepnetspije me.ie
ja snă pezs.itată foapte imnoplantă: adiKE ks nstpî-
neijea estpaopdinaps noate ss se npejsnyeasKE
atîta Ka ss denie de dos opi mai mape de Kîtă
EStpînejjea opdinaps de mi foapte naintats; ks
xolapi-ie nosinue nentps eieajja noaslps noate
ss fio npejsnyite nîns ja dos sste de ani mi
ks Bieajja opdinaps a omsjsl esle de ninni opi

— 118 —

mal mape de KÎtă enoKa Kpemtepei saje; npin
spmape Eitpîneyea noastpi opdinapi este nîni
ja o ssti de ani mi Mea estpaopdinapi, (de mi
papi dapă nosiEiji), este de doi sate de ani!
Oape ape oms înm dpentă si se njînn de
SKsptapea Bieuei saje? Oape ns este ejs inssmî
BinoaatS dani ns iulie si întpeBsinjjeze Bine
timnsas siă mi Kînds îndati desenită Eitpînă se

sili îmnpeiiispsjs jsi mi Bede ki n’a fiKSlă înKi
nimiKS în jsmea aieasta mi ki a tpiits în za-
dap? Natspa e dpeanti, ziie Solomon, dap oa-
menii aă fiKslă fejspimi de KomnjiKajjisni! Kîndă
nomă fi mai nalspaji, Bieaija noastpi se Ba ne-
tpeie ks mai nsjiine KomnjiKajiisni, Ba fi msjtă
mai jsnri mi noi nis.ilă mai fepiiiui.


        Fisiornomiea anima.ie.iopF).


(Spmape)

Fi’. 1. ’lepns.iS hobî.is.

     Ams bizsIs (în No: tpcKsts) ki mi ja ani-
majeje noate si fie nopsa d’o fisioniomie Kape
se apate ns nsmai npin faiji, ii npin toati fin—
tspa a Kopnsjsi jops.
     Dapa sînts nimte KapaKtepe fisiornomhie Kape
se panopti ns nsmai ja siiejje ui ja luase in-
tpei.ii d’animaje. Ni'il snă neuilo n’ape o fizio-
nomie înjjejeauli. MiKaps neuiliindă jeiji.ie Bie-
ijei anima.iejopă, opi-'iine Bizîndă sns neiule,
o si fie șijil« si ziirb ki aii! esle o fiinui bîc

desnoiati de toate instinstc-ie înjjejenusa.ie a-
’iejopă-ajlc animaje.— JJIi întp’adenipă ni'ii snă
neiute n’ape o spmi de înjiejeniisne mi de o
Bieaui instinKlim; ni'ii sns nemte ns înrpiaiemle
ja edsKauisnea nsijops sii Ka mai toate mami-
fepije mi nasepije. Toate aceste aKle epoiai
de desenlepesape mi de aceptfe Kape femejej»
animajejops din nsmitcje Kjase fană nentps nsii
jops i;a si’i KpeasKi mi si’i sitane de Bp’sns'
nepiKOJS, toati asnerajjisnea șsBjimi Kape o

— 119 —

risimă ja nasepea manii iiînd made zLie înlpejii
nemînKali ne O8.ie sa.ie Ka si Je KJoieaSKi ai-
tîndă toate sblepinjieje ci mi tpiindă în ideea
namai d’a sKoale o ijenepajjiane Biiloape; toate
aieste fenomene pemapKanije do inslinate sane-
pioape na je risimă ja nemți, nape nipisesnă
oaeje Jopfi anei sopte opue. Niii ana neuite na
Kanoamte ne tatua siă niii taluă ne fiajă siă;
pe.iaijiani.ic d’ataineinenlă mi de padenie na csisli
.ia aneste animaje; de majte opi nipinniî mi-
nînK naii jop nponpii fiind-Ki na’i kbbosk, mi Keap

daKi iapa fi Kanosnată, tola iapă fi mînKată; Kini
nini a.ile animaje na sîntă ama de mînKi'iioase
i;a nemții mi napii toati misianea Biejjei jopă
Konsisti namai d’a mîtiKa mi iapă a minim; ana
JBKpa Kape se npesinti Kîte odati napii mi în-
tpe anii oameni.
      Dapă ja K.iasa penli.iiijopă (lîpîtoapejopă),
nojjianLie fisiononi/ie sîntă înili mai intepesanle.
Este pemapKaiijă kt» în toate limnapi-ie, mai Ioni
nona.iii aa anala o antinalie mape în Kontpa a-
lestei K.iase de anima.ie. Jlejiea jsi Moise,

Fig. 2. Kpokodij».

onpemle ne nonajaja jbi Ispae-ia si na nnnînie
Kapne de nini ană pentijă ne Kape namemte
„animaje neKapale.„ în pejiijianea indiKi mi a
ejiirmieni risimă asemenea idei, Ilpiiinajă pia-
jai este npezentală în aneasti pejiijisne opi în
fopma anai mapne opi a anai KpoKodijă. însi
Keapă nentpa noi Eaponeeni, Bedepea penlijiijopă
npodaie tolă-d’asna o simnipe d’aBepsiane mi
d’antinatie. Toati fiziornomiea jop, Kopnajăjopă
janră tîpînda-se ne nimînlă, okîî Jiopă slanizi
saă amepinjjitopi, nejea jopă peie ja niniipe

Ka Ja ana KaddBepă, toate aieste npodană ass-
npme nimte sim.uipi nenjiKBte. MiKapă nemti-
indă natupa aiestopă animaje, o si aijimă
npin fizionomiea jopă ki Ipeeae si fie nimte
fiinjje pe.ie, inamiiii a.itopa dapă nenalîndă
si’i ataie npinlp’sna atai'ă Kapaijiosă mi ji-
sepă, je sapnpinde npin fapimă. Sînlă aieea
ie sînlă întpe oameni nimte intpiraniji, Jami mi
pii Kape nenalîndă a ataKa ne ajjjii întp’ană modă
fpanKă mi jieepă nentă în nentă, se tîpisKă
npin fapimă în întanepiKă în KîtS na’i sede niminea

120 -

Uii îndată npinds ne âjjjîi de nitioape mi îi pis-
toapni. Eaps Ka snii oameni pii Kape fai;s pis
ns nentps sineje jops, ni nsmai Ka st fai;i pis
aatopa, auia mi penliiiije peje faiis pi» nsmal
npin njmepea sa si faKi pis. Jcbjs nsmai
Kînds ’I foame omoapi sn animaj, daps mapneje
omoapi ne oms msmKînds’j ns Ka si’.i mmînte
sas si’i ssn sini^-ie jsi; uiapne.ie n’ape ni'ii
sns fojoss de oms.is msmKals mi îjb msiUKi
nsmaî Ka si’i faKi pis; napKi îi nape pis ki
mi a.ijiii tpiesKS ne .ismea ateasla. De ateea,
nsmai întpe atoasli Kjasi de animaje risims
fiinjje olpiaile, fiinjje n.iine de senina mi de
pistale.
     Boinds si ne înKpedinnims de adeBipsjs
ateslops OBsepcajiisni fiziornomite, si ne silims
leea nsmai ja ajitspale.ie amîndoi firspe. Bea
d’întîia npezinli sns nepus ini ’iea d’ajs doilea
sns KpoKodijs. lIe difepinije mape fizionomii
sînt întpe ateste doi animaje; Ja teas d’întîis
(tepss) Bedem ki napni toati fiinjja sa esnpimi
ejeranija, fpsmsseyea, fpanKejja mi EJÎndejiea;
noziuisnea jsi înajti; Kansj jsî pidiKats în sss,
OKii jsi sitînds-se dpenls mi esnpiminds o EJÎn-
deye, nesnssi ne ziss ki aiti aBems o fiinjji
noEiji, Kspayioasi, aijepi tpiind o Bieayi noeliKi

fiKÎnds Boiapispi jsnții mi intpîye d’amops înKl
mai jsnții, o fiinui ssni Kape se BBKspi de si-
eaui mi Boernle sineje tstspopa. Ansms si fa-
tems o Komnapapisne întp’atesls animajs mi
tejs d’a-is doiiea adeKi KpoKodiis. Toati islo-
piea sniimîntitoape a onestei îiinjje tepisiie,
este esnpimati ne faija jsi spîli, mai ks seami
jamilatea sa s’apati npin modsjs smnjetsjsi sis
tîpînds-se ne nimînts, npin jjinepea opizontaji
a vansjsi sis ia adeBipajiii inoiipiții sas Tartufi
lui Molidre Kape, ks Kîtă jjins Kansas jops mai
ikoss, ks atîts dpitiea jops mepijo mai ssss.
anoi pistatea sa e Bizisiji npin rspa mi dinjjii sil
tepiEijI. Ns c de mipape ki snii nonsji as zis ki
KpoKodiJS.i mi mapneje sînts fii tel mai issipi ai
diaBOJSJsi. Daps noi sizînds ateste doi ani-
maje snsjs .lînri ojIs, sns.is ama de fpsmoss
mi de nsns mi ajlsjs ama de spîts mi pis, ne
adstems aminte ki ateasli apmonie întpe o
fpsmsseue Kopnopaji mi o ssnitate snipilsaji,
npeKsms întpe o spîtisne Kopnopaje mi o pistale
ssfieteasKi, risims de msjte opi mi ja oameni
mi ki fiiosofsjs anliss Xenofon anea dpenlate
Kînds zitea ki întp’sns Kopns fpsmoss ptzidi
mai tots-d’asna o inimi ipsmonsi.


        Komsnikanisnî ‘smentifrie mfai.


finii slasLiimenlă finanlponinS nos în Esnspeuiti.

     Ks njitcpe penpodstemg ai’ii spmiloapca
înmtiintjape nsEjiKali do Kitpe Onop. Efopie a
Snitajspiiops în acspnajsjs ofitiajs.

Efopiea Snitaaspijop».

     Kanitaja noaslpi s’a îmBonuits ks sns sni-
tajs nos; ams obsIe nîni aiams mi aBems snilaje
nentps EipEajji mi femei, daps n’ams aesls nîni
assms sns snilajg nentps Konii; aceste fiinue
gjase ssnnsse mai msjtops natimi ncpiKOJoase
de Kîts tei mapi, n’as fosts noiipinse nîni ansnis
în Eine-fatepije Kape staEijimenteje snilajitemli
pisnîndesKK assnpa sipmanijops nitimami în a-
teasti KanitaJi, Kiti este neste nslinjji d’a npiimi
mi d’a Ktsla ks fojoss sns kohLis EO-inaBs în
snitajs deslinals nentps iei mapi, de ateia mi
moptajitatea Koniijops a aacsnss ja noi ja sns
rpads deoscnit?;
     îniJjjimea Sa flpinij. Kaimananrâ, npin înaJ-
tsjs ofijiă ks No. 326, din 20 aje tpeKstBJsi
Maptie sazats ne panoptsjs Efopii No. 218, a

opdonats înfiinyapea snsi snitajs de Konii în Bs-
Kspenili; atesta amezimînts s’a mi înfiinuats a-

Tinipits în Tinorpafiea Koieuisjsi Sf. SaBa.

Ksms, daps fiinds-Ki nalspije de Konii mi teje-
jajle oEicKto Ipensiimoasc nentps npiiinipea jops
in nisnlps ns sînls îmii nlile ne Kînds Efopia
dopcmlc kb Kîtă se Ba nstea de Kspînds, si în-
>ieani jsnpapea saaslapi a a'iestsi snitajs, mai
ks seami aKsms Kînds difepite Eoa.ie smE.ii în-
tpe Konii, de a'ieia a nsss ja Kaje Ka, nîni ja
desKidepea definiției a a^eslsi snitajg si js-
npeze în Kasa destinai! nentps snita.is de Konii
(în maxajaoa Kps'ica de nialpi stpada Dsdemti
în Kaseje ’ieje noi a.io D-jbî doKlopsjsi Bapams)
în toate zijeje sns amssjatopis nentps Konii
EOjnaBi adiui si se dea Konssjlajjio ks dape de
inediKamcnle rpaliss nentps Konii sipmanijops
napii Bops fi adsmi ano.10 ja Bpeme de kodssj-
tanie, adiKi în toate zijeje de ja 7 ope nîni
ja 9 dimineajia, mi de ja 3 nîni ja 4 dsni a-
miazi. Efopia, dînds aieasta în Ksnomtinjja ns-
sjiKi, ansnjji totă d’odati ki, nidiatdsemte ki,
neste o .ism de zije, snitajs de sonii din Ka-
nita.ii Ba fi desKiss definiliBS Ka st npiimeasKi
cojnaBi întpînss.is.
     XepesKs, ApsaKi.