JURNAL


IIENTP8 PESnÎNDIPEA UITIINJIEjIOPS NAT8PAAE IUI ESAKTE, ÎN TOATE KJASEJE.


                             I ii Pediipeats                       l
de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
           14.______ (Ans.iă a.is tpeiiea) Bskspemti 15 Aiipiaie, 1858.
Konpindepea: OmsjS.— Fisiornomiea anima4e4op&.— Koinsniitauisin uitiinnifiHe mari.

        Omsjs.


X.   Upmape desnpe Eotpîneye.

     In aptiK04848 npe<iedenl8 (Bezi No; l⁹) am
filată oameni Kape aă ajKsnsă ia o BBtpîneije
foapte naintatB, nstemă zfae faBBioasB; însB sb
na’ini imapine nine-Ba, kb elesne d’aacsnsă ia o
asemenea BÎpslB; din Kontpa, statistiKa apatB kb
întpe sate de mii ini Keapă mi.iioane de oameni,
asia 8H848 aafsnije ia aneastB BBtpîneije. Ama
ziqe Sussmilch, kb asiea întp’o mie de oameni,
«H848 ascsnție Jia BBtpîneije de 80 de ani mi kb
ania întpe 1400 de oameni, sns.iă aaisnije .ia
Bîpsta de o S8tB de ani. Ama daps Kînds spBins
KsiBa «sb tpBeasKB 100 de ani», îi spBmă sns
JBKps ns mai msită nposasiiă de kîIs Kînds s-
pBmă K8ma, Kape nsne întp’o JiolBpie, kb întpe

1400 de nsmepe c.iă sb IparB sinrspsiă nsmBpă
Kape KîmtirB. în Jlondonă s’a oBsepsată în a-
ns.i 1751, kb întpe 21,028 oameni «ie aă mspită
aiiojo în aiest an, s’a rBsit 58 mopjji 4a o BÎpslB
de 90 de ani, 13 oameni aă mspită jia Bîpsta
de 100 de ani mi nsmai sns.tâ Jia o BÎpslB de
109 ani 1 Dapă Jia KonsKpinjjisnea (Katarpafiea)
noiis-iaijisnel Italiei fBKSlB în timnsiă ImnBpnts-
isl Vespasianus (79 nainte Xp.) s’a rBsilă 54
BBtpîne de Kîte 100 de ani, 57 de Kîte 110 ani,
doi oameni de Kîte 125 de ani, natps BBtpîni
de Kîle 130 de ani, iapă natps d’o 135 nînB ja
137 de ani mi 3 BBtpîni de 140 de ani. Este
înBedepală kb în timnspue anliie, BBtpînii epaă

- iod -

tiiSilă mal itsjjin pap» de KÎtă aKsms. S. e. a-
Ksmă în piralBiă Viirlemberg Kape ape o nons-
lapiane anpoane de doB milioane de oameni,
s’a rBsită în ansiă 1854, nsmai KÎpi-Ba EBtpîni
de o sbIb de ani!
      OKanapisnea oameniiopă, de mi ape o in-
fiBinpB mape assnpa isnpimei Biepei iopă, ks
toate acestea rBsimă oameni de feispimi de o-
KBnapisni mi de nozipisni sounue, i;ape as aîKsnss
ja o BBtpînepo foapte mape. Ama s. e. rBsimă
kb Simeonă Cleophas. EnisKonsi din Ipssa.iim a
mspilă Ka snă maptipă ia o BÎpstB de 120 de
ani; St Polycarpu aă fosts omopîtă ia BÎpsta de
130 ani. St. Paulu epemitaiă (sKimniKs) de mi
tpBindă în desepte (nsstii), a aiKsnsă ia BÎpsta
de 113; ja asemenea BÎpstB foapte naintatB as
aacsnsă mai ms.ipi epemipi de mi aă netpeKbtă
o BieapB foapte dspb, desnoiapi de toate nomo-
diltiji-ie. SeKta Esseniiopă, o sckIb de filosofi
întpe ispaeiipi antiui Kape aa tpT.it» o BieapB
K’B.isr'EpeasKi, a aBBtă ms-ipi BBtpîni întpe mem-
Bpii ei; aneasta o rBsiină mi ia nisip! filosofi
E-ieni. Hippocrale a mspilă ia 104 ani, De-
mocrite Jia 109, Hieron fiiosofă mi pene din
lliuij a a tptit» 100 de ani. Anoi pepeie Ar-
ganthonius din Spaniea a tpBită (dane Pliniu)
nint ia o săli iui linui-zcul de ani! Ka toate
auestea, îmnBpapii mi pcyiî papă kb aa^nră .ia
o Bitpînene mape. Mai fanopizapi în panoplsiă
anesta, epaă Kon.-sii Pomei anti’ie; s. e. Me-
tellus , Porcius Calo, Appius Coccius , Per-
penna m. i. i.
      Istopiea apatii ki. ’iea mai mape napte a
oameni.iopă sape aă lpT.il» alini ani, aă iietpcKbl
o BieapB aKlioB. Ama s. e. Drachenberg din
Nopsepia Kape a mspilă Jia o BÎpstB de 146 de
ani, epa KB.iBlopă, so.idală mi Keapă siuană în
Eapsapia; de ia Haye Kape a tpBită 120 de
ani, a slpBEBlslă ne iiiuioapeie saie toati» Indica,
Kina. Persiea mi Egiptul; o uipKsmstanpB Kspioasi
s’a api.tală .ia dînss, adcKB kt. nhiB ia BÎpsta de
uinui-zeui de ani ejă ns mlia de dopinna sck-
seiopă, întoKmai Ka an Koni.iă do uiirii ani; Iok-
mai ia 50 de ani a aflată mi e.iă kb csisti» în
isme ană simpimenlă nsmită amopă, s’a însspală
ia 70 de ani, a fBKblă linii Konii uf a tpBită
ks sopiea sa 50 de ani. .Ican Bajles Kape a
tpBită nînB .ia 130 de ani, epa sn scpniană nc-
rspBtopă de nastspi. Henri Jcnuins Kape a tpirlă
nsmai mease ani mai napină de KÎtă nalpiapxsjă
Anpaam din Eisiie, epa snă scpniană iicsimpă
Kape, la BÎpsta de 100 de ani epa în stape sb
IpeaKB snă pîă înolîndă. întp’o zi .fa Kcmată ia
snă Ipinsnaiă i;a sb denaic o inBplspio nentps
o fantB ia i:ape epa e.iă de fapB unirile o ssls
iui natps-z-eul de nm\ alsnui a, Senilă ciă ia Ipi-

Esnaiă însopilă de doi feuîopî de Kape ănais â-
Bea o sstB mi doi mi aitBiă o sbIb de ani!
      Ksestisnea. daKB peniapisnea este o îmnede-
Kape nentps iBnpimea Biepei, saă ns ? -Ns este îhkb
pesoistB înlp’snă modă nozitină; kbuî ne d’o napte
risimă kb snii filosofii mi oameni peniaii, aă
tpBită o BieapB foapte isnrB s. e. Nsma, Solon
Sophocle, Pindare, Anacreon, Xenophanu mi
Philolaus aă aacsnsă ia BÎpsta de c0 de ani.
Platon a mspilă ia 84 de ani; Diogenu de Si-
nope mi Cato aă tpBită noB-zeui de ani; Zenon
mi Isocrate Kîte noB-zeui mi ontă. Dcmocrite
mi Geopgias Kîte o sstB mi ontă mi Epimenide
157. Dapă ne d’aitB napte esle iapă rntistă kb
oamenii a.iă KBpopa penis s’a desBoitală de tim-
nspiă, s’a mi îmBBtpînilă de limnspiă mi în pe-
nepe rBsimă kb auei Kape aă aaisnsă ia o BÎp-
stB foapte naintalB epaă oameni simnii, d’o in-
leiipenijB mBppinitB tpBÎndă iapă o BieapB sim-
niB, rposiepB dapă nalspaiB. Eapă s’a ocsep-
Bală kb neebnii imbecili npoiuli) mi Keapă oa-
menii de snipilă însB nspini simpilopi nentps
rpiiKB, aacsnră ia o mape EBlpinejie. Bieapa
fspB rpiiKB este atilă de asanlapioasB nentps
lonpeBitate fisnpipca ciepei) în KÎtă Keapă snii
Kape aă tpBită în tinepepea jopă întp’snă modă
foapte nepersiată mi Kontpapă persieiopă ipie-
niue, ks loate aueslea aă aiKsnsă ia o mape eb-
tpînepe, fiindă-KB aă nclpeKBlă Bicapa iopă în
pîsă mi ns în rpiiKB mi oflBpi.
      Sîntă mease i;ai;zc npinuinaie nape notă sb
inf.iseze no BÎeapa om«.i8i i;a s’o npeisnpiasKB
saă s’o npesKsplezo. AdeKB 1-iă Kiima; 2-iea
pasa saă familia; 3-.iea slalspa mi Konslitspib-
nca KopnB.ibi; 4-.iea timns.iă i:apc IpeBse Kopns.i
nîriB ia npomlepea sa nepfeKtB; 5-iea feisiă
tpais isi; 6-.ica na.-ii.ni.ie mi oKBnapisni.ie oinsisi.
Sb Bopnimă ’iena desupe toate aueslca.
      Înlîiă Kiima. IjBpiie pBKopoase mi ssKate
sîntă mai faiiopaniic nentpa isnpimea Biepei de
i;îtă ueie KB-idspoasc mi 8incde; de aieea tb-
simă în pBpiie insnloasc mai msapi HBtpîni de
i;îlă în noie rnepe; snde aepsiă e nspă mi sen,
3Ko.io oamenii aă ucpsiieKliBa kb Bopă IpBi msilă.
O a.ilB OEsepBapiBiie a apBlală kb în pBpiie ne-
Ks.itiBale, oamenii tpBcsuă mai insilă de Kîlă în
’ie.ic Kb.itiBale npin arpinsilspE; kb în iOK8piie
csii8.sc Bînlspiiopă. oamenii se îmnBlpînesKă. mal
nro.ilă de Kîlă în .ioi;«pi.ie snde aeps.iă este star-
nanlă (stalopnii;ă); de aieea în inssie de mi ae-
ps.iă c sincdă, îiisb fiindă-KB aioio domnesnă
adese-opi Bînlspi, oamenii în penepe tpBesKă
mai nisilă de Kîlă în mizioKsiă Kontinenteiopă.
      A.i doilea pasa mi famuiea. Sîntă pase de
oameni ia Kape desBOilapea Kopns.isi meppe
iste mi deeină nssepi (rata nentps îînnpeanapda

107

seKseiops) npea de timnspitf: npeKsmS este pasa
nerpilops, Holtentouiiops, Kaimsmiops. Auemli
oameni se ini îmBEtpînesKs npea, Kspînds; din
Kontpa în Pssiea, Iloioniea, NopBeyiea mi în
SKoyiea snde oamenii deBins nsBepi lîpzis, aKoao
tpEesns msils ini se îmEEtpînesKS tîpzia. AfapE
de aueasta sînts mi familii în Kape EEtpîneuea,
este napKi sns iipiBueyiS de momtenipe, din
Kontpa sînts aite familii a’I KEpopa mernepii sînts
napKE Kondemnajji lopiia o moaple de timnspis.
Bacon panoptE ke în opamsis Herefoighire în
Scouiea , întp’o sEpBEtoape de npimEBapE, s’a
fopmats sns jkokb ia Kape as isats napte onls
EEtpînl dintp’o familie, Kape toni îmnpesnE ns-
mepas onls sste de ani! In famiiiea bostitsisi
BElpîns Thomas Parre, s’a OBsepsals nalps ye—
nepaijisni de oameni, Kape as tpEits Kîle o ssIe
iui dol-snpe-zeue nînE ia o șsIe mi doE-zeui
mi nalps de ani. Asemenea familii s’as rEsilb
mi în Iloioniea, Anniea mi EiBeyiea. Aseme-
nea este nposats o, Konii Kape nasKs de he-
pinui EEtpînl mi dehi.il ns tpzesKS atîts Kîts tpE-
esKb Konii nESKsyl ia nEpinjjii mps fiind» în o
tinepî. Oamenii Kape as aeszat» în tin.epejjea
iops de niE'iepiie amopsisl mi în EEStspa is-
Kpspiiops sniptsoase, npodsKă Konii desiii, Kape
ns Bops aarsnție ia SElpîneije. Ama daps mo-
paBspiie ssne ansi nonsis, infisezs msils assnpa
fopijel nenepatjisniiops Biiloape mi isnvimel eie-
jjel iops.
      A tpeia, Konslitsijisnea. Oamenii de i;onsl -
Isuisni mi temnepamente smede npeKsms neie
sanrsiniie, KpesKs mai înuots, denins nssepi mai
tîpzis, de aueea tpEesKs mi mai msils de Kîts
oamenii ks temiiepamenlsis Koiepius mi siiioss.
Tots din aueastE khsze , Konii Kape se naps
ke sînts moi, indoienyi, defiiii mi KpesKîi în'iets,
auemti Konii ancsnrs adesea-opi mai sirsps ia o
EEtpîneije naintatE de Kîts sonii Kape KpesKs npea
iste mi sînts d’sns KapaKleps bîb. Este sns npo-
Bepss: Konii ks msits suipls, ns npea tpEesns
msits. Daps aitE datE se înlîmniE ke Konii
Kape epas Bestiui Ka mipansie fiind» Konii, Kînds
as KpesKsts, s’as fEKsts oameni d’sns snipts foapte
opdinaps, noate îhke mai nsijins de Kîts opdi—
naps. Asts-feis mtims sns esemnis din timns-
piie anliui adeKE, ke Hermogene epa ia Bîpsta
de 18 ani sns opalops admipasiis mi admipats!
de toalE ismea; daps Kînds a aacsnss ia Bîpsta
de 30 de ani; napKE s’a npostits disKspsspîie
saie nsmai epas stimate mi eis a nepdstS toatE
penstauisnea isi, de aueea as ziss în panoptsis
isi: Hermogene a tpEits o BieajjE Kontpape a-
deKE, Kînds epa Koniis aBea snipits.is snsi oms
mape mi Kînds s’a fEKSts mape, toKmai alsnuî
ș’a KpniiEpits,

      Ais natpsiea, statspa. Oamenii d’o stalspE
(înEijjime) mape mi ssBijipe ns tpEesKs, în ne-
nepe, npea msits; keui de msite opi mops în
tinepeijea iops de natima de nents, daps uii ne
d’aitE napte oamenii d’o slatspE foapte miKE mi
SKsptE iaps paps aacsnrs ia BEtpîneue; keui mops
ia BÎps'a de miatioKS atanasi d’anomesie (dam-
sia). S’a apEtats ke as mai mape snepanHE
nentps o nieapE isnrs oamenii d’o statspi de
miziOKb, d’sns Kopns mai msils scks de Kîts
rpass, mai msits mssKSioss de KÎts KEpno‘S, ks
sns nents laprs, ks sns rîts ns npea SKspts mi
ks sns Kans ns npea mape.
      Aiui se panoplE mi limnsi Kpemtepii Koniiiop
în mitpE. Msite ossepBauisni as apEtats ke Konii
Kape nasKS naintea tepminsisl de noE isni, ns
aacsnrS ia o mape EEtirinejje. Ams ziss mai sss
ke Keaps mai ne spniE în Bieajia KoniisisI, ks
Kîts Kpⁿmlep<*a mi desBoitapea sa KopnopaiE mi
snipitsaiE mepye mai înuets, ks atîtă e nepsneKliBs
mai mape, ke a'iests Koniis Ba deBeni odatE sns
EEtpînS. Este iaps o OEsepBajiisne ke, Konii Kape
as ssBls msits timns as mai mape snepantiE nen-
tps o BieauE isnrE de. kî(s Konii înuepKajjI npea
de timnspis. Ks toate acestea snii ia noi se
Bede ke, Bop Ka Konii io;> sEtpsiasKEnpeams.it;
keui îi jjins ia doîui nînb ia doi. ani mi mai
msits; asta iaps ns e KoțiBenasias nentps sonii
      A ninuea, onsnanisnea. Ile d’onapte, o esis-
tinijE aKtiBE daps ns npea ostenitoape. o mim—
sape ouiunsilE a KOpnsisi, mai ks seamE în aeps
nsps mi ne d’aitE napte o BieaijE ks niE'iepi
foapte modepate, sospe, Keaps mi desnoiale de
KomoditEijiie esistinyei; toate aneste Imopepis-
pEpî KontpissesKs msits nentps npeisnyipea nie-
ijel. Ama daps, o nieaiiE KEisrEpeasKE. sepai
uisis miiitaps, nisrsis UEpaiisisi, OKsnaijisnl de
BÎnatopii mi nesKEpia npeKsms mi msite keit-
topii, sînts foapie fanopaniie a npe.isni.ii nieapa.
Mea mai mape napte a oameniiops Kape as tp -
KSls jiifpa de o ssIe de ani. epas d’ăsemenea
Kiase adeKE jjEpani Kape as tpEits o BieayE
dspE, IpEinds foapie simius mi iSKpînds msjts
daps neaBînds rpiati ostenitoape, neKonsomînds
Kopnsis iops ks esuese, tpEinds în Beseiie mi
în Konfienya șoaptei iops, netemînds-se de ni-
iniKs, nefiinds poase de amsiuisne, Kape ns lasE
ne oms niul se doapmE, nim se se EbKspe de
BieaijE; nefiinds mini de inBidie Kape aniEpemte
toate niEiepiie, Kînds Bede ke mi sns ails ape
asemenea niEiepi mi aBÎnd Kopnsi osiunsit a ss-
nopta feispimi de nepersiapilEiii în pepinisis
Bielei.
     A masea uipKsmstanne, în fine este KspalE
mopaiE. JJns oms Kape ape fepiuipe d’a aBea
sensaijisni srnoape, sns KapaKteps seseis, fiinds

— 108 -

denEptată de toate nasisni-ie apzEtoape, dapSi
aBÎnds în inima xsi Kspapis, Konstangi, snepangEl
mi o BsnE-BoingE nentps togi oamenii; aqestă'
omă Ba tpii ms-its; ne Kînds sns om? nxină de
nasisne (natime) Bioxente, neKE®iqioss, pea-Boi-
topă nentps toj|T, pisesnitopS, acaxsză, aniBiqiosă
mi inBidioss, temînds-se d’opi-qe întîmn.iape, a-
BÎndS totS-d’asna inima nxinE de rpiaci mi de
anKsietate; aqemti oameni, ziqemă, ns Bop ssnipa
xsmea msjts timnă ks esistinga xopă. O pene-
tims: Bxîndegea KapaKtepsxsI, indefepenga, Bese-
xiea, mi msxgsmipea opexanuesiiă Bieaga; ase-
menea snă somnă suiopă, o BÎeajrb netpeKstE în
meditagisnea ideixops luozofiqe, o stmînipe neste
toate nasisnixe; snă snipilă nslpită ks fpsmssegea
aptexopă mi a mliingexops, o satisfaKpisne inte—
pioapE ks aKgisnixe sa.ie nponpie, asia ziqems
sînts miz.ioaqe.ie qe.ie mai nstepniqe nentps npe- |

xsnpipea Biegei noastpe; daps ns nsmai a o npe-
■isopi, qi a o faqe mai nxEKStE mi mai ssnopta-
Bixe. Fixosofii antiqi aeeaS o peraxE nentps
npexsnpipea Biegei esnpimînds’o în fopmsxe:
bene vivere et Inelari adeKE a tpii Bine ks în-
ge.ienqisne mi a se ssKspa de BieagE. Intp’a-
deBEpă, esnpesisnea xsi Epicuru Kape ziqea: kt>
fuozofiea qea mai adînKE KonsistE Ka se mtie
qine-Ba si se BSKspe de BieagE, asta este o
idee adeBEpatE mi imnoptanlE. Nsmai aqeea Kapii
seaS din naxaps.1 nxEqepixop kb mEsspE mi în-
gexenqisne, nsmai aqeea se BBKspE de nxEqe-
pijp xsmei, nsmai aqexopa nxEqepixe xe npind Bine,
ne Kînds qei Kape Bopă se Bea npea msxts mi
neste mEsspE, în joksjs n.iEqepei aă toate ne-
n^Eqepi.ie snsi omă a doa zi demineaga dsne
«snă Kefă npea mape.»
(Ba spma)


        Fisiornomiea anima.ie.iopă.


Fig. I. (Leopardulu).

       Snii ’mi imapinE ke nsmai omsjă ape o
fisionomie. adeKE ke noate qine-Ba se KsnoasKE
npin înfEgimapea sa estepioapE, Ksa.iitEgi.ie saje
inlepioape, ke faga omsxsi este o orjindE ne
Kape se desemneazs toatE fiinga sa iniepioaps.
Ka se ziqemă ama totă noptpHsxă ssLiets.isI seb.

Snii, zîk aă npetinsă ke nsmai omB.18 ape a-
qestă npiBuepiă, nsmai .ia dinssjs se afjE o ap-
monie întpe ospază mi ssLietă, întpe fagE mi
ininiE.
     întp’adeBEps, fizioxopiea saă mliinga Biegei
apatE ke nsmai omaxă ape ssbI neje difepite

— 109 -

stpate de msniKl, dinlpe Kape fie-Kape esnpimi
o simginisne s’aă o aKgisne ssfjeteasKi. Este
s. e. ană mssKiă Kape miz,io<ieiiile pîss.is, adeKi
Kîndă pîdemă, e.iă se KontpaKii (stpînye) mi
0Bpaz84» ombisi pîde; nentps n^însă este bnă
ajts mssKiă Kape ape misisnea tpisti ki, KÎnd»
sîntemă întpistagi mi Boimă si njîngemă, ejă se
KontpaKli mi ospazsjiă njiînge; asemenea ape
fpsntea nimte msmKi filosofi adeKi, Kîndă ne
oKbnimă K8 meditagisni sepioase mi idei adînii,
alsnul anemii însumi se KontpaKtă mi fpsntea se

pidiKi atsnnl in mai ins.ite îndoitspl. Anoi fie-
Kape aKgisne ni8SK8Joass, miKapă dsne ne a în-
netats, tolă iași 8pme dsne dînsa; Kiti aa fie-
Kape asKpape saă KontpaKgisne a snsl mssKă e.iă
se sufli; anoi Kîndă JSKpapea sa a încetată, e.iă
totS pi mine neaa snfiată, npin spmape ks Kîtă
snă mssKă asKpeazi mai m8Jtă mi KontpaKgis-
niae saie se penetă mal desă, K8 atîlă pimînă
mai msate spme Bizieije ne atestă mssKă, kb
atîtă pemîne eaă mai suflată nentps toati Bieaga.
Aneasta ne esnjiKi OBsepBagisniae spmitoape:

Fig. II.

KÎnds Bedemă snă omă .ia Kape rspa este Iotă—
d’asna napii rata si pîzi, nshmă si mtim ki
ateslsi oină îi nume si pîzi de toali jsmea.
Tapa jsi s’a OBÎtnsilă ks pîssjă, mssKisjă pîssjsi
ape o npedominangi pemapKasi.il; ja snă ajtă
omă oEsepBimă ki Bszeje saje sîntă tolă-d’asna
stpînse bna neste aata. De sns asemenea omă
nstems si fimă sirspi ki ejs este opi sns omă
neKiatiniosă saă snă intpirantă, adeKi sna Kape
smEJi totă-d’asna si asKbnzi nasisnue saje;
Kini Kîndă nine-Ba se neRiacemte atsnni stpînye

(Tapirulii).

Bbzeje sa.ie sna ks ajta mi Kîndă nine-Ba Ba si
stmîneasKi simpi'iisnije saă mi nasisniâe saje
intepioape, iapă slpîniie Bszeje. Kîndă Bedemă
ne line-Ba ks snă ospază netedă, Ka si zinemă
ama desfimspată. nslemă si zinemă: anestă omă
este fepinită mi Bine-Boilopă tstspopă, din Kon-
tpa Kîndă Bedemă snă ospază njină de KontpaK-
ijisne mai ks seami nass.iă noptîndă spme de
nimte îndoitspi npofsnde, atsn'ii natemă si zi-
nemă ki atestă omă epa adese-opi în Bieaga
ași nitpsnsă de nimte nasisni fopte mi Bio,iente.

- 110 —

Dap» Kînds Bornă Bedea sns oms noptîndă nimte
tp'bsspT jsmji ne fpsnle, si intim ki anests oms
s’a oKsnals msjtă în Bieaija sa ks matepii adinni
de rîndipi; aneste tpisspi npofsnde mi rpiati
rpaee ae aă tpasă idei.ie ne fpsnle, îi.tOKmai ica
njsrsjă Bpasdeje sa.ie ne Kîmnă. Ja sns ni-
pona papă Bornă nsi asemenea tpisspi ne
fpsnte; Ki'il Jia e.iă jsupeazi njsrsjă de fiepă
daps ns njsrsjă idei.iopă.
      O ajti sepie de OBsepnanisnî, de mi ns sînlă
tomnai fiz’ornomine (sini ns se panopti -ia o-
spază) dapă tots se panopti ja Kpemlepea msm-
Ki.iopă npin deasi .isKpape; adem ki npin fop-
Ija mi desBoatapea deosesili a snopa nipiii aî
Kopns-isi, nstemă si Konuidemă desnpe OKsnajjis-
nea anestsi oină. Ama s. e. Kîndă Bornă Bedea
snă oms ks ninioapeje Bine fopmale mi mai ks
seami aBînds-Je opnată ks nsjne Kipnoase, si
mtims ki anestă omă este snă amatopă de danjjă
noate mi Kcapă snă maeslps de danjjă, nape a
nelpesslă toati Bieaya jsi dinijsindă; din uontpa
Kîndă Bedemă snă omă ks ninioapeje foaple ssb-
Ijipi, napm Kopnsjă .isi e iissă ne doi Bastoane,
si intimă ki e snă npoilopă Kape nelpe^p loali
Bieana jsi mezîndă ne ssasnă jjiindă snă niniopă
neste a.its. Toiii nizmapii niliă ki mai .ia toul
oamenii, niniopsjă nejă dpenlă e nona mai mape
de KÎlă nejă slînră; asta npoBÎne fiindă-Ki, ks ni-
niopsjă dpenlă fanems în toate zi.ie.ic mai ins.ite
nasspi de Kîts ks ne.tă slînră, Kini tolă-d’asna
Kîndă Inneiiemă si biubjuii, fanem uass.i d'înliiă
ks niniops.iă dpenlă; ama dapă ssmînds-se zi
nesle zi, aiKsnye ki niniops.iă dpenlă fa'ie mai
msjte nasspi de Kîtă <ie.iă slînră de aneei spo-
rnic mi se înrpami mai msjlă; tolă npin anea-
sli Kaszi, mîna dpeanti ne este tolă-d’asna *jeBa
mai rpasi de Kîtă ’iea stînri; asta npoBine iapă
din Kasza ki, ks mîna dpeanti jsKpimă mai
msjtă de Kîtă ks nea siînri; nsmai ja siînraiiii
nsimă o îmnpeiiispapo nontpapi adem ei aă
mîna siînri mai rpasi de KÎlă nea dpeanti.
      Dsne aneasti esnoziyisne Bedemă ki sasa
pauiOnaBUi a fiziornomiei este m, npin spme
mi tplsspe Konstante .lisate în msmKi, nstemă
si KonKÎdemă desnpe mipimea aKjjisnijopă a a-
nestopă msmKi mi desnpe fopjja simjjinisnijopă
mopaje Kape aă esnitată (sKOsă) aneste aKjjisni;
anoi daKt intimă simiiinisni-ie domnitoapp în

sfepa mopa.ii a snsi omă, din sine mtims iotă
KapaKleps.18 anestsi omă. Eati în ne modă ob-
sepBanisnea oBpazsjsi noate si ne adsm Ja ks-
nomlinua KapaKlepsjsi snsi omă.
      Ilaptizanii idei, ki nsmai ja omă noate si
csiste o mliiniji fiziomomim, se snpiadnesKă ne
esn.iiKajjisnea dali de noi aini mi zisă: fiindă-Ki
naza fisiornomiei esle SKimmpije spinale în
msiuKn oBpazsjsi Kape mizjonesKă difepite ait—
jjisni, Kape aă Kaszeje jopă în sfepa mopaji
a Bicjjeî noastpe (pîss, n.iînss, neKazs, medita-
ijisne m. n. j.) Ama dapă ja anima.1e.1e Kape
n’aă asemenea msmKi ne oipază, ns noalc si
fie BopBi d’o fisiornomie. Noi însi sîntemă de
nipepe ki de mi este adempală ki d’o fizior-
nomie în simjjă Ka ja omă, ns noate fi BopBi
ja animaje, însi iapă ns e esaKtă Ka si zi'iemă
ki ja animaje ns esisti niqi de Ksmă Bp’o mli-
injji fiziornomiKi; din Kontpa, Natspa a înlini-
pilă tstspop onspi.iopă sa.ie o nepfeKjjisne ama
do mape în toali fmlspa jopă, în KÎlă tolă-
d’asna domnemte o apmonie întpe KapaKteps.1»
inlcpiopă a snsi anima.iă mi întpe înfijjimapea
sa estcpioapi. Bedcpea snsi animajă esle în
stape si ne dea o idee dests.ii de Komnjcti
desnpe fipea mi KapaKleps.iă sis intepiopă. Kop-
iisaă mi mai ks seami Kans.iă anima.is.isi este o
orjindi fide.ii npin Kape ni se npezinti imagina
mopa.ii, Ka si zi'iemă Kcapă ssf.iclcasKi a a-
ncslei ființe i;ie.
      Kîlc-na (scmn.ie ne nopă adenepi aneasta.
      Si ne sîtimă 'lena .ia firspeJe amîndspopă
anima.ie.iop iipczenlate aini adem ja Jeouapds mi
.ia Tapiru. Amîndoi sîntă animaje, amîndoi
sînlă d’o KJasi de animaje, adem mamifepe saă
noptitoape de ijîue. Amîndoi sînlă fiKste napKi
dsne snă n.iană (aă Kîte 4 ninioape de smKjetă
ne ssKală, doi osii, Kansjă, rîlă, Kopns.iă asonepit
ks nopi m. 'i. .1.) Ks toate a'iestea o oisepBajiisne
mai d’anpoane ja fisionomiea anestopă animaje
ne Ba desKonepi întp’înse.io difepinjje imenze mi
o si Bedemă ks Kîtă snsaă tpesse si aîBi natspa
difepiti de ne.iă-j-a.ilă, ks Kîtă sns Ipesse si
aiBi o sanepiopitate mape neste ne.iă-ajtă.
      Si fanemă aKsmă o Komnapauisne fiziono-
mii întpe aneste doi animaje. Si npiBimă
întîiă ja panopts-iă ne aă întp’înseje amîndoi pe
gisnlie ₍ue Kansjsî, adeKi pegisnea șnipitsajț

- ni -

le Konpinde fpsntea ini okîî mi peyisnea simjjs-
aji ie Konpinde rspa, nas» ini speni. TolS-
d’asna risims ki ia anima.ie.ie înzeslpate k’o
înyejemisne mape, peyisnea snipilsaji a Kans-
jbI domnemte assnpa peyisnei simjisa.ie. Fpsntea
e cojtiti mi mape; kiii mi Kpeepii sînts mapi
fiinds-Ki mipimea înyejeniisnel esle tots-d’asna
întp’sns panopls dipeKts ks mipimea Kpeepi-
jop; tot» ja sns asemenea anima.!» ini okîî sînls
mapi; ksîl în yenepe mipimea OKÎJops esle iaps
întp’sns panopls dipeKts kb mipimea intejiyenjjei.
Din Kontpa, ja Tanips fpsntea e miKi napsi
fsye îndipits, okîî sînts iaps miil mi slsnizi, ns
esnpimi niii o Bioiiisne niii o simyipe Kspayi-
oase, niii o nasisne noBi.!e. Din Kontpa, peyis-
nea simysa.n napsi oiisni tot» OBpazsjs. Fspa
mape, imenzi mi nassjs janrB napKi as fiKsls
o inBasisne în peyisnea snipilsaji mi a nimiiil’o.
Toati faya e napKi nsmai o rspi mi sns nass,
napKi esistinya aieslsl animajs slsnids Konsisli
• nsmai în niînKape mi iaps în mîiiKape; anoi Ka
si Kîmtiye cjs aieasti mînKape, e.is ns e în
slape. si Kontpisse nimiss din naptea sa; e.is este
Ka snii slsnizi ini din pasa oainenijops Kape ns
nitie si’mi Kîmliye nîinea ,iop npin msiiKil mi în-
jjejemisne, de aieea Nalspa anîntls miji do
Tapirul Ka și ns moapi de foame, ’ja fiKsls Ka
: si minînie iapci mi iapna Kpemte npctstindenea,
Eali daps ki finlspa fpsnjjil mi a osijops ne
di o idee din ie sns animajs si nstpemle; anol
dani, intim» din ie sn aninuus se nstpemle, din
sine mlims ie Ksa.iilijji nosede. Jla animaje Ka
mi ja oameni, npoBepBSJS e adeBipats Kape ziie
«snsne mie ie minînil mi o si’nl snsis line
emil.» Toate anima.ie napnisoapc sînts înzestpate
—— ——■ *»j*u eu 4

        KomsnikaBisnl

Kile-ea notițe islopine assript

Ns noate iine-Ba si detepmine nalpiea
noamejops mi a nepijops. Oninisnea yenepaji
. este ki, noameje noaslpe nponins din Apmeniea;
-însi e npoBaoiJs ki naintea timnspijops islopiie
as KpesKSla iioame susaliie mi în naptea me-
pidionaji a Esponel, ne Kînds noameje noiije
npin KSJlspa a» Benils ja Espona din opienls


d’sns rpads mape de înyejeniisne; kiiI as tpe—
Bsinyi si desBoajle difepite BiKjenil, difepite in-
slinKle Kspioase Ka si noali Bipsi în jsnteje sin-
yepoasi Kape jc as în toate zijeje ks ajle
animaje Ka si je ornoape mi si se nstpeasKi din
Kapnea Jops. -Esle în pernsjs animajs k:i mi
în sfepa oainenijops o fanți tpisti daps yene-
paJt adeKi: ki tojjl iei Biojenyl Kape anasi a-
ssiipa ajlopa, sînts înzeslpayi de mal msjli in-
tejiyinye de Kîts BÎKlimeje jops. 8iis animajs
KapniBops e msjts mai ssnepiops în intejiyiniji
mi instinKle de Kîts sns animajs epsiBops. «Is-
iisjs e mai ssnepiops dc bîIs oia, Aeonapdsjs de
KÎlS Tanips mi aieasti ssnepiopitate înyejenjjsaji
a icpsls mi o ajli fopmayisne a opranejops.
A lepsls Kpeepii dcsBOJlayl, npin spmape iui o
fpsnle mape; a lepsls oitii mapi Ka si noali De-
dea de denapte npada sa, daps n’a icpsts opeKi
mapi; kiii nsmai animajcje. deiije Kape se teme
de ronipea ajtopa, as tpeBsinyi de speKi mapi
Ka si aszi de denapte anponiepea ronitopijops
jops; lots de aieasti i;aszi Aeonapdsjs Ka mi
toate animajeje sinyepoase as sns nopns mal
ssBijipe, ejeranls mi niiioapeje mai ssByipî Kiii
misisnea sa esle d’a roni mi aieasta a lepsls o
isjjeaji a miuiKipijops mi o smspinjji a Kop-
n»J»I. Jop. Din Kontpa Tanipsj, Ka mi toate ani-
majejc epEinoape (E.iefanlsjs, pinoieposs) ape
sns Kopus poBssls, rpes mi rposiiops. Eali Ka
mi npinlp’a'ieasli lipKsmstanyi eslepioapi sîn-
lems în slape si Ksnoamlem» KapaKlepsjs. mi
natspa inlepioapi , a anima.iejops. Sîntems ,în
slape si desKonepims fizionomiea jops,

(Ba spma)



        siientifrie

KS.ilspel noame.wps noaslpe.

npin inlepBcnipea Ejenijops mi a Pomantiops.
Daps în tots opienlsjs, Asiea miKi a fost» yapa
snde KSJlspa noamejops epa foapte naintati.
Keaps din timnsjs jsî Moise se nsemte jeui
mi opdine, Kape as dpents SKons, KSJtspa noa-
rncjops. Din noameje noaslpe nsims în BiEjiea
nomenindS de mepi mi de rstsi. Profet» loel

— 112 —

(1, 12) zhe: «Mepii, podii mi Kopmaji s’aS bs-
Kats ne Kîmns.» Illi Sojomons în sentenijije
saae ziqe «o Bopsi Bopsiti ja timnsjs ei, sea-
mini kb mipbJb de asps (rBtsia) în Base de
apjjintb.» Kiqî în Asiea miKi rataiie aacsnrb ja
o fpsmsseije admipaniji. Daps mi ja Ejeni, ksj-
tspa noamejopb epa în fjoapea ei foapte de
timnspis. întpe apsopii Kape Orneps îi nsmemte
din rpidina jsi Laertos, se risesKb mepi, nepî
mi rstbi. Jeyije .ibi Draco în Atena BopBesKb
desnpe KSJtspa noamejops. Onepaijisnea ajtoi-
pel noamejopb este alpissili jsi Eumolpus In-
SBJa Tasosb epa în anliKbilate Besliti nentpb ne-
pije el qeje rbstoase. O naintape mape a npii—
mits Kb.ilbpa noamejopb în Ejada, dbne esne-
dijjibnea jb! AjeKsandpsjs qejs mape în Asiea.
Daps dintpe toate noameje, rbtbia epa nea mal
stimati. Ea a îKBKalb sns pojs mape în noe-
giea opientaji mi în mitojopiea Ejeni. Tstbia
epa npisiti Ka simBOJSJS amopsjsi, daps mi
Ka noama disKopdiei (de yeapta) jsi Eris. Ns-
meje rpeiesKb nentps rstbie adeKi Cydonia,
npoBine din opamsjs Kidon bnde Ksjtspa rstbi-
jops a înqensts a se spma în Ejada.
      E mtistb ki Pomaniî epas msjts ,lamatopi
de rpidini mi ki as KSJliBats kb mape zejs toate
fejspije de noame, maî kb Keami de Kînds as
îmBongits rpidinije jops kb fejspimi de noame
noBÎJe Kape as adsss ja Espona din Asia-miKi.
Ama Bopsenite Pliniți de 41 fe.ibpl de nepi, 36
fejspi de mepi mi 6 fejbpi de ralbi. Ilepii epas
ja Pomanî (Ka mi aKsms în Itajiea) mal sti-
mau! de Kîts mepii. Daps rslsii îl nsneas Po-
mani nonijl în Kaseje jops nentps odoapea jops
njiKBti (tots Ka mi aKbms în Itajiea) sas ki je
nsneas ne KaniteJi diBinilijjiJops jops dpenls
Benepajjisne.
      Daps mi JJepmanii bcki aneas dea?a în tim-
nsjs jsi Tacitu rpidini de noame mi noameje
fopmas sns apliitsjs imnoptanls în mîni;apea jop
de toate zije.ie. Daps el Ksnomleas nsmai nsijine
fejspi de mepi opdinapi Kape n’as nststs fi cks-
aji kb mepi liajlinaul din Itajiea, dc a'ieea
Pomaniî nsmeas mepi din IJepmaniea: mepi sm-
Bali'ii (Poma agreslia). în timnsjs Jbi Carolus
nejB mape, s’a risils în IJepmaniea mi Fpanqiea
fejspimi de noame KBJliBale mi Keaps îmnipatsj

Carolti epa sns amatops de noame mi a întpo-
dsss în Fpanmea mi IJepmaniea noame noBije
din Itajiea mi Snaniea. Ejb a opdonats ne fejs
de noame si se nse în rpidinije saje imne-
piaje nape înKonyispa najatspije jsi; întpe a-
neste noame firspaă mal ks seami nepl mi mepi.
în toni anii tpeBbia ki înrpi®itopn rpidinijopb
saje si'i tpimiiji o jisti de toate noameje Kape
se KSJliBas aKOJO. Carolus a opdonats de s’a
npenapats din zeama de nepe mi de mepe sns
fejb de nins (cider) Kape a aBbts onoapea a
firspa mi ja masa imnepiaji. Mai ne spmi
risims mi a.iijl îmnipajji IJepmani spmînds e-
semnjsjs jsi Carolus qe.is mape în panoptsjS
isnipei de noame mi de Ks.it»pa jops. Friedricul
I a opdonats ki, Kînds slpiKi nine-na sns noms,
si njiteasKi stmînsjb jsi BenitbJb jbî de zene
ani; daps în sckojsjs a.is 13, fanta de stpiKi-
qisnea apsopijops epa npiBiii Ka o Kpimi mape
în Kîts jeqea opdona si se taie mîineje ja sns
asemenea omă. O ajti jeije opdona ki, Kînds
se însoapi ’iine-Ba, si zideasm doi apsopi de
noame, napKi Bpînds ki îmnpesni ks îmsjuipea
oamenijops, si se îmsjjjeasKi mi apsopi de
noame.                      ¹
      O msjsjime de noame mi de nepi noiiji
Kape esisli aKbms maî în toati Espona, nponine
din Fpanqia adeKi din rpidina de Montreuil mi
Carthause snde Ludovigti XIV a opdonats de
s’a KbJliBatb fejspimi dc noame nonijc. Fpidi- ■
napii qei mai Bestijji Kape as firspals aKOJO, epas
Duhamel mi Girardot Kape as mi nssjiKals di-
fepite onspi uiliinuifiqe asbnpa noamejops. S. e.
Duhamel Bopcemle de 150 snejje de nepi mi
mepi. Eati ki timnsjs jbî Ludovigul XIV a
îmBonuils ns nsmai siB.iioteqe ks ssaBe fjopl
do noezie, ni mi mes'ue oamenijops kb noame
dsj'ii. AKsms în Anrjiea, IJepmaniea mi Fpan-
ya KBjlspa noamejopb a aiKbnss Ja nejs mai
mape rpadb de nepfcKifisne. Si Ksnoamte ansm
sste de snejje dc nepi de mepi ui. q. j. Mipi-
mea aqeslops noame este eslpaopdinapc mi rss-
ts.ib jops dejiqioss. MinKinds d’o asemenea noa-
me noate si înjjejean nine-Ba ksiub morns
Adams n’a pesistalS d’a reînua o noami din Ila—
padiss miKaps ki a mtisls qe nedeansi mape
îjb amepinna.

Timpits în Tinorpafiea KojeijisJSi Sf. SaBa.