JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA niTIINfiElOPS NAT8PAIEIIIIESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. i ii. t ii Pediyeats de PROFESOR DOCTOR lULIU BARASH. 13. (Ans.w ai» tpeijea) Bakapeinti 1 AiipÎJtie, 1858. Konpindepea: E.iefantx.iii.— Zminiipea în panoptxjx ei kx Kxesiisnue isxpidiqe. EjefanhMS. Toati mipimea în jame eswît'B ja noi ană intepesa mi o simijipe d’admipaiiiBne; opi ie jsKpa Ko.iosa.i8 ini mape, ne insnipi ană pes- neKts,- kimi noi pesneKtims totă-d’aana K8a.iitt- Ijue Kape ns je aBema noi în panoptsjs aces- ta, sîntă natps animaje Kojosaje mi intepe^ante nentpa mipimea jop estpaopdmapi. Aiestea sînta: EiefantaJă întpe anima.ie.iop8 natpa-nede, Kape amaji ne ssKată, naiena sas kîIb întpe mami- fepe, Kape tpieste în mape, stpBjjsjă întpe na- sepe mi KpoKodijajB întpe pentije. Noi Bornă Eopni aiii desnpe Ejefantă. «Fie- Kape fiinn.'b a natspei, ziie Buffon în admipaBMBj stă stiiă, ape Bajoapea sa dane Kaajih>ijije saje mi dane rpadsjă în Kape je nosedi, anoi Eje-| fantajă îmnpesm în fiinija sa: intejiuenjja Kas- tops.isT, ayepitalea maimsijel, simuipea adînKi a KiinejBi, mi ne jînri aiestea nosedt ejS toate aieste RBa-iitiiji întp’o dimensisne mi o fopijE msjtă mai mape, nolpisits ks dimensisnije mi fopjje.ie estpaopdinape, sniie a.ie Kopnaiaî sia mi kb jsnijimea estpaopdinapi a Bieijei saje. Kînds aiests animajs sidbje, napul n’imîntajS tpemBpi sbb dînssjă; K8 tpîniBijja sa, Kape 11 sepm Ka o mini, eiB desptdiiineazi sns apsopS mape; k’o siorspi JOBitspi ks Kopnsjs sas, ej8 e în stape si snapn ans zids; este sns inamix tepinij npin fopua sa nepesistieiji, npin masa sa ijirantiKE, eas noate si noapte ne sninape an$ tapns de pisaois aranjată ks o mBjjjime de — 98 — oameni ini apmeje jopă; kb aneasta rpestale ejă noate si smsje mai iste înm de kîIh sns Kajă. Dap» ne jînn toate aneste Ksajitiuî, a- pati ejă snă Kspaijiă mape, o npBdenni, snă sinije pene mi o asKsjtape mape mtpe s ti ni- ns jă siă, o modepayisne d’snă fijosofă Keapă în momenlBJă Kîndă e npinsă de nasisnLie neje mai Bii. Anoi în amopsjă siă, este Konstantă mi Kiapă modepată (Pliniu panopti ki tinepP EjefanijiI n8 se cate snajă kb ajtsjă, spmîndă o femeJi mi Kîndă o nosedi 8n8.iă din ei, îi pimîne fidejs în toati nieaija sa.) Kîndă Ejc- fantBJă este nematilă, Keapă atsnni rntie sine nine este amiKSjă siă Kape îi a finală sine mi ataKi nsmai ne aneia Kape iaă ofensată ; ’rni adane aminte de sinefanepije ne a npiimită mi de pisjă ne a mijită. Ejă fiind» msKslă epciiiop. mi nslpinds-se namai de Bețietaje, de aneia din fipea sa, ns e inamină kb nini snă a.ită anima.iă. în fine Ejefantsjă esle o fiinjji issili de toate neje-jajte animaje. Kini toate bă pesneKteazi mi ejă ns insnipi nini o fpiKi nimsjBi. Eati ki mi în pernsjă animală nei mapi mi natepninî, Kîndă ns aEszeazi de fopjja jopă, sîntă iamiji mi pesneKtaiji de tojjî.» Aslă-feâs se esnpimi Bnffon assnpa EjefantBJSi. Kjimeje Kijdspoase aje Asiei iui Afpi'iei sîntă natpiea Ejefantsjsi. Mei din Asia (Indica) sîntă rasată mai mapi mi mai fopjji de Kît» nei din AfpiKa. Eaefanjjil din inssaa Ceylan sîntă nei mai stimaiji fiindă-Ki sîntă nei mat inije- ’ jenai mi nei mai asmlitopi.— Namai .în Se- nera.iă mi în toati naptea mepidionaji a Alpi- nei npeKsmă mi în Mauritiea, ne insaaa Mada- gascar mi jînri aneae pîapi mapi din Indica, se nsesKă aKBină Eaefaniji susatini. E-iefanjjii se deoseEesKă de neje-jajte a- nimaje mamifepe npin nasaaă jopă neaă mape Kape, desBOJtînda-se npea msjlă, s’a sKimcată întp’o tpîmEiiji, Anesta oprană este adeBipata mîni a E-iefantajai. Animajsjă noate si’jb în- doiasm ini si npinzi ks dînsa opi-ne Boemte, noate mi si’jb npesKapleaze mi si’js janyeasKi. Ile Bîpfsjă tpîmsiijei ape Ka ană fejă de deyetă saă Ka o mim neamm de Kafea în Kape se afji doi napi; anestea sîntă nipije saje. Anestă depetă fanKijioneazi mi Ka snă fejă de Bentszi; Kini Kîndă anima.ia.ia an.iim BÎpfs-iă .nasa.iai ne neBa mi totă d’o dati uine ssfjape, Bîpfsjă tpîm- Eijjei se jineiute ne ■ osieKtă mi nsmai e kb ns- > ținui si’jă desjineasm. în modsjă anesla, Eje- fantajă esle în stape si pîdine osieKte foapte rpeje; iteapă nîm ja o rpestate de 200 fanui. S’a Bizată E-iefanui sjosozindă snă nistojă kb tpîmniua, destanîndă o .sstijKi de mamnanie, des- nodîndă nodspi foapte înKapKate m. n j. Ilep— fesuianea anestai oprană atîtă de simuitopă este Kaaza ki EjefanlB-iă ape atîta intejijjenui. Eati ki întpe anima.ie.ie aneaea Kape aă snă nașă mai nepfeKtă mi mai mape, sîntă neje mai înije- jente; dapă Keapă întpe oameni aneia Kape aă npiimită Bp’o dali neBa «nesle nașă» s’aă fiKStă mai înuejeuni. Dapă tpîmsiua jsnn a E.iefants.i8i ape nen- tps dînssjă mi o Kondiuisne a ssnsistinuei saje. E iefanlB.iă fipi tpîmsiui apă mspi de foame; Kini rîlBJă si» e npea sKsplă ne jînri mipimea ninioapejopă, npin spmape rspa jsi n’apă nstea nini odăii si aiKBnri ja niinînlă Ka si nasm iapsi, saă si nea ani. Kîndă Ejefantsjă nainte, ejă pane fipe de iapsi kb tpîmEiua, fane dintp’- îninie Ka nimte naKClBpi mini, Kape je apsnm în rspa sa, anoi Kîndă nea, ejă tpape în tpîmsiui o Kilime mape de ani (nîm ja doi Belpe Kîte odăii) mi ne spmi o apsnm înnelă, înnetă în rspa sa Dapă de ne natspa a dată Ejefantajai snă aslă-fejă de rîtă SKsplă? Oape a fostă a- neasla Bp’o imnepfeKuisne a Kpeauisnei? Nini de Ksmă! Din Kontpa stsdisjă KansJBi ne Ba apita ki Keapă aini e BizÎEijă nepfeKuisnea mi apmo- niea Kape domnesK în toate onepije natspeî adem lotă-d’asna sn j:ană mape nepe sn rîlă SKsplă. Kansjă Ejefanls-iai este snă neca monstpsos. Kpanisjă (xîpna) jsi este în majte JOKspi de rpo- simea snai spauă de omă; aneste .îmnpeijispipi faKă sa siueala noate si nitpsnzi adînKă în Kans.iă Ejefantsjsi mi si ns’jă omoape. Dapă, jBKps Kspiosă, în naptea de d’îndipită a Kansjsi, Kpanisjă esle foapte sssuipe mi nea mai mim pani fiKBli în anestă jokb, îi di moapte. De aneea Kîndă se întîmn.n ki snă Ejefantă intpînd în fspie, anei Kape se af.ii mjipi ne dînssjă af-iînds-se în nepiKOJă de moapte, KondBKtopsjă îi sari snă K»iă ja anestă joKă rai Ejefantsjă întp’snă minstă Kade «osă moptă: ks toate anes- tea mipimea Kana-isi Ejefantsjă ape Kpeepi mini; — 99 — je njaqe kbkbpbsbj mi tpeslia de zaxapă în Kape fană stpiKiqisni mapî. Ei tpiesnă în soqietigi saă sande miqî, sm~ bji ama îmnpesni în mdspi Bmnpoase jînri pîspi mi tpiesKă ama o Bieaiji jinimtiti, nasto- paji nîm Kîndă ns Bine snă omă jaitomă dsne diniji mi Kapnea jopă, Kape je întepsne aqeasti Bieaiji napadiziKi. în stapea natspaji, sîntă sfii— qiorni mi fsră de omă; dapă dsne qe îi a pmită qine-Ba, se faKă fspiomi mi atans ne inamiKBjă jopă qejă maî nsiepnih'ă, fie omă sas jeă. Omsj atsnqi e nepdstă; Kiqi opi ki Ejefantsjă ÎJă zdpoBemte ssb niqioapeje saje. opi ki îjă în- nspemte ks diniji! siî apsnKînds’jă în ss-ă mi arosă nîni Kîndă a mspilă. De mi Ejefantajă ape o înfiijimape rpea, kb toate aqeslea este ejă în stape si fsn mai iBle înKi de Kîtă KajBJă qejă maî nană. Ilejea jbî de mi e rpoasi, tolă este simijitoape Keapă nentps msmKitspî de inseKleje qeje mai miqî, Kape je denipleazi ks ipimniga, kb Koada sa saă mi kb speKeJe saje jsggî. EjefanuiI sîntă în genepe de KOJoape qe- nsmie, însi Kîte odati KOJoapea jopă Bate în pomie, saă în ajBi (dapă papă); qeî dsne spmi sîntă Benepaijî mi npiBiijî Ka saKpi. Aqesle animaje girantiqe noate si aatsnri mi ja o Bitpîneije estpaopdinapi; Kiqi în sta- pea natspaji, aatsnră ja o Bîpsti de 200 de ani, mi Keapă în posie ajK»nră ja o Bitpînejje de 120 mi 130 de anî. în genepe Kîndă sîntă în posie, ns fană nsiî; însi Anrjessjă Corse ziqe: ki a Bizstă în Indiea Ejefanjji domestiqiiji, Kape aă fitat în poBie, dane qe femeja a fost însip- qinati 20 de jsnî mi 18 zije. Ilsiajă jopă, ns- maî snsjă în nsmipă, este în zioa Kîndă este nisKBts d’o mipime de 3 niqioape. Aelianus noBCstemte ki în Poma anliKi, E.iefaniji domes- teqiijî aă fitată. Ka' si aÎBi qine-Ba o idee desnpe nofta snsi Ejefantă, e destsjă Ka si ziqemă ki în Me- nageriea de ja Paris snă Ejefantă tînipă de 18 anî npiimemte ne fie-Kape zi 100 fsnijî fină, 18 fsnijî nîine, o jeritspi mape de mopKOBÎ, Kîte-Ba Komspî de Kaptofî mi tpeî-zeqî Bedpe am de Bislă. în Bîpsta qea mai fpageti, Ejefanijiî SKimBs dinjjii jopă. Dinijii qeî d’ajă doijea îi nistpeză Kiqi ossjă KanBJBi saă Kpanisjă siă ape nimte «ie.i8.ie roaje. Eati ki Ejefantsjă e Ka snii oameni: as snă Kană mape, dapă Iotă n’a» ni- miKă în Kană. Tapa Ejefantsjai este naptea «lea mal acoasi a KanBJBi stă mi napni anapjjine mal msjlă Ja nentă de Kîtă ja nană. Este apmati de ontă miseje, natps ja fajKa de sssă mi 4 Ja «iea de atosă. N’ape dinjji tiiomî, Ka niqî qeî kîî- nenili; însi din fajsa de sssă îl easi doi dinul mapî nsmiyî anzpztopx (defenses), Kape sînt tojI ja În«ien8t8jă jopă nîm Ja atamitatea jangimeî. Ejă ape atîta fopni în aqemti diniji, în Kîtă E- jefantBJB de Ja menagepia din Uapisă întp’o zi, dpents netpeiepe, a fiKBtă kb dinjj.ii sil dosi napi mapî în stîjni de neatpi Kape s’aă afjată în adaiea sa mi a Birală Bîpfapije dinjjijopă a- kojo Ka întp’o Kstie. E KBnosKstă ki din anemii dingî se fa«ie fudemă, o matepie foapte stimati. Okîî EjefantBJBl sînlă miqî în pejaijisne kb mipimea Kansjsi mi a totă Kopnsjsi siă. ILieoneje saje sîntă îmiongispate de qi.iie (nepi), aqeasti naptiKSJapitate esisti nsmai ja E.iefantă, Ja stpsyă, ja njemBBBjă «iejă mape, j.j maî- Hi8jje mi ja omă. Eati în ie somelate 'intepe- santi se afji omBj în npiBinga aqeasta. Kopnsj EjefantBJBl e rojă fipi nipă, însi din ie în «ie apati Ka nimte indoitspî (na nejea Bitpîni- jopă). Koada Ejefantsjsi e miKi, SBBijipe, as- KBjjiti, aKonepili din «ie în qe kb nimte fipe țapi Ka ja nopKS si.matiKă mi se seBÎpmemte întp’an mojjă niposă nerps, jsqindă în Kîtă snă omă noate si’j pani Ka ne o sIîkji ; aqestă nipă este foapte stimată ja Indieni mi ja Apani, Kape ’ml npime»d8esKă Keapă' Bieaija jopă Kîte odăii nsmai Ka si pani Kîlă-Ba dintp’aqestă nipă ajă EjefantBJBl, Kiqî ’mi imagini ki aqestă nipă nosedi nimte Ksajițiijî mistepioase. Desnpe mipimea E.iefanjjijopă nstemă si asemă o idee Kîndă ziqemă ki ei a arsură ja o jsngime de 10 niqioape, ja o înijjjime de 8, 9 mi Keapă 14 niqioape; snii Boiagiopi ziuă ki aă Bizstă E.iefangi aBîndă înugimea Keapă de 18 niqioape, adeKi anpoane a snei Kase pesneK- taslie d’snă Kată. Ejefantsjă amă zisă ki se nstpemte de Be-i getaje; adeKi de iapsi, pidiqini, Koaati de ap-1 lopî najmiepi (Kspmajî) m. q. j- Mai kb seami | — 100 — lientps toati BÎeaija Jopă, Kape aacsnră ja o mi- pime de 7 — 8 niqioape mi ja o rposime de d<>i opi mipimei bob! Epajj8 de oms. Aqeslă ani- majă ape .ia fie-Kape faJKi nsmai doi miseje una în dpeanta, a.ita în stînra; în dossjă aqes- topă miseje, se desBoaJti o ajta Kape, anisînd neste qea d’întîia, o di afapi în Kîts Kade. A- «reasta se peneli de 7, 8 opi în sieajia anima- Jejei, dapă dinții lei nsoi sînts totă-d’asna mai mapi de Kîtă dinijii qei Bem. în ijenepe, E.iefannii sînts anima.ie s.iînde, dodije (asKSJlitoape) Kanani.ie a fi InBUjate ja fe.ispimi de sepBiqispi nentps omă; isBesKS ne aiei Kape înrpiiKesKă nentps dînmii, însi spesnă mi sînts BindeKatiBi nentps aqei, Kape ’i maj- tpateză. S’a Bizstă msjte esemnje foapte Kspi- oase în np Binija aqeasta. Nsmai în enoKa amo- psjsî, sas Kîndă je di Mine-na jBKpspi snip- tsoase de Bistă, atsnii E.iefanuii denină fspiomi mi sînts atsnii inamiqi iei mai tepiiîi.iî mi nepi- Ksjomi nentps omă. Sns E-iefanlă în aqeasli stape zmititi, se nsmemte «Jlosti» în Indiea. MizjoKBJă qejă mai sirsps în Kontpa aqesta, este d’a da E.iefantBJEî sns Basă mape njină ks jante Eitstă sas solă tonită. Ejefants.iă îndati ■ine în fipe. Din timnspije 'le.ie mai antiqe, oamenii s’aS OKsnats kb npindepea mi dpesapea Ejefan- Qijopă mi ’i-aă înlpessinijală aa fejspimi de fcSațje domesliqe; daps mai k8 Seami în pesse-ie, Ja uepemomi de tpismfe saă Kîndă intpa Bp’sn npinqine în )japi m. q. j. Ejefanipi epaă tot-d’asna 6 napte interpanti mi neqesapie nentps ssila ansi peije în Indiea. îmnipatsră Jelengir în In- .diea aeea 12000 Ejefanui; pețjeje din Siam ape 20000 E-aefaîJLji domostiqijji în imnepisas siă mi atîiji siJBatiqi iii msniji în Kîtă aa fie-Kape bî- nală se upinde Kîte 50 saă 80. Aa lllaxsjă din Ilepsiea de aKSmă a Bizstă Boiațriopsjă Cotchi tpei Eâefanui, Kape tpaă dpemi aa Ktaipie mi snpe a Kondsqe aqeste animaae, KondfiKtopii aop se BepBS d’snă qioxană de fepă K’snă Bîpfă as- Kăjjilă, d’o mipime de 3 niqioape mi d’o rpefi- ‘tatfe de 8 saă 10 fsniji. KondrKtopsaă Kape made ne rîtsj Eaefantsasî, Kînd Ba si’a KondsKi, ^tsnqi îjb înjjeam Kb Bîpfsaă aqesta asKSijilă ne de d’îffdipilajă speKUopă Ka si smsae, daps I Kîndă Ba si stea, îaă sate kb qioKanB ne Kană în nainte. Aa snă animaje mai nsjjin yirantiKă 'de Kîts Eaefantsaă -ziqe Cotchi, o asemenea bi- .taie ap fi npodss moaple immediati a animaaBasi, dapă EaefantBJBi, aqeste rideaetspi ns’î nași nimÎKă. Desnpe oBiqeiBpiae mi instinKteae Eaefan- tEJBi se esnpimi Buffon în modsaă spmitopă : «Osii E-iefanlsasi, de mi sîntă npea miqi, totă sînt asqilopi mi snipitsaai, aBÎndă o esapesisne nate- tÎKi de simjjipe. Ea ape o nBptape sepioasi napKi meditați, Kape detepmini toate mimitipiae saae. E.is se întoapqe înqelă Kitpe stinînsj siă kb o esnpesisne de sjîndeije mi de amiqinie; Kîndă stîoînsa Bopsemtc Eaefanlsa napul asKsali kb aten- yisne, ne spmi napKi mediteazi assnpa aqeea qe a aszilă, napKi deaisepeazi, se rîndeiute, esa- mini ks suine peqe mi fipi nasisne qe tpesse si faKi, ne spini se xolipamte mi eseKsli opdi- niae slinîns.isi siă ks o mape esaKtilate. Ejs e Kananias d’snă alamamentă, d’afeKuisne mi de peKsnomtiniii în Kîtă se ksski de dopă Kîndă a nepdstă stminsaă siă. Aesne noate si’aă în- Beue qine-Ba Ka si înduieasKi uensicii Ka si se ssie Kiaipeys mai srnopă. E.iă- mînrîe kb tpîm- siua sa, saasleazi kb dînsa ne oameni din kb- nomlinya sa, aaiBti Keaps sinrspă kb tpimsiua aj îiiKipKa ke rpesujji saă ja aqeia Kape sopă si se nsie Kuipi ne dînss. E.iă ape mi o sim- Ijipe de msziKi mi ape o mape naiqepe Kîndă KondsKtopsj jsi KÎnli kb mazilia; Bmsji atsnqi mai ke inimi mi faqe nasspi dsne tastă. E.iă este în stape a fi îiibijj.ită mi ja o ms.niirne de esep- uiyie, si tpan Ja njsră, ja tpisspi, ja tsnspi. In uipije muntoase aje Asiei snde tsnspi kb poate ke rpeă noate si meapri sssă, anojo în- ipessinijeză Ejefanjji nentps tpansnoptsjă tans- pijopă în modsjă spmitopă: .Ei nsne boî Ja ts- nspi. Boi tpară Kîtă noate, însi n’apă fi esEstită si nainteze, daKi Ejefantsjă ns mepțjea în do- ssjă tsnsjai îmninrînds’jă înaintea ks fpsntea sa nstepniKi, anoi daKi ejă ape tpeBsiniji si pi- ssfje qeBa, e.iă înssmi iea ke tpîmEina o nealpi mi o nsne ssEtă poali Ka si ns ajsneqe tsns.iă îndipităl Ka st faKi Ejefantsjă aqesta, Kon- dsKtops.iă jsi (Cornac) tpesse si’i esnjiqe toate aqestea mi aqestă anima.is înQejentă npiqene totă. Kîndă ns apati o Esni-Boiinji si faKi — 101 — aieasti onepayisne ostenitoape, KonrîBKtopB.to jbî Li» mînrîe ini îi npomite Ka si’I dea .4raK (o sintopi sniptooasi Ka pom») atonii anima.iB.is se îud»njem; însi sal de Kan»j» KopnaK»j»i Kînd» îi înimaji iui n» se uine de aopsi; mii este atonii în iej§ mai mape nepiKoj». în pa- noptojS aiesta se panopti spmitoapea istopie intepesanti a ansi Ejelant». 8nS KopnaK» a fi- ridsit» «nai Ejefant» lena mi ns s’a ninși» de Bopsi; EjefantojS ja șea d’întîia oKasisne ’ja omopîtS Soyiea KopnaKB.iBÎ fiindS de fa- yi ja aieasti sieni tepiniji, în desnepaiji»nea ei, a isatg amîndoi Konii el în Epajje mi ’i-a a- psnKal» Ja niiioapeje EiefantoJ»!, ziKÎnd»’I. «Fi- ind- Kt ai omopît ne Eipsalsj meS, omoapimi ne mine sipmana Bid»Bi mi ne Konii mei pimaml opfani.» Atonii Ejefantsjs, în mizjOKSJă fspiei saje, se onpemte, napm epa izsito d’o mipe mi d’o msstpape de K»uet», a J»at8 ne iej8 mai mape din Konii, ’ja nssS ne t plinei na sa mi ’u adontatS dpents KopnaKSJ» (KondsKtopnj») j»i mi niii ns a mai BpstS si s»fepe Ka si meazi ajtoj» ne dîns» dam na epa Kond»s8 de aiest» Konijs. DapS dam ne d’o napte EiefantojS este BindeKatiBS (pisssnitopfi), ne d’ajti napte este Jsnta snsf Elefanții ks sns je8. mi peKanismlopS. Eati snpe aieasta o fanți intepesanti. 8n8 sojdat» în Ilondiuiepii a- Bea osiiei» d’a adsie ansi Elefant» lesa AraK, lotS-d’asna Kînd8 Eiefantoi» Benea în opam» snde sojdatoj epa în rapnisoni. întp’o zi aiesl8 sojdat» s’a îmEitatS mi Bizînds-se apmată de Baxta Kape smeja si’jb npinzi mi si’j» neden- seasm, ej» în Eejjiea sa mi nemtiindS ie faie dete fsra sbeU Elefant», s’a KBJKalS aKO.io ja niiioapeje saje mi a adopmitS aKojo. în zadap saxta fnea fejspiml de îniepKipI Ka si SKoagi eojdatoJ» d’aKojo; Ejefantoj» kb o miniKape de tpîmsiui îi a demptală in dpeanta mi in stînra. EjefantojS a pimasS în jokb nemimKînds-se, de fpim Ka si ns fam Bp’anS piS npoteqeatoJBi si». Dap» sojdatoj», a doa zi dimineaua, sk»- Jînds-se mi Bizînds-se ja niiioapeje aiestol animaj» ped»taEij», a îmenst» si tpemspe, ne Kînd» Ejefantoj» a mstat» a li inssfja KBpayiS mînriinds'j» ks tpîmBiua sa; apitînds’i fejspimi de semne d’o aieKutone amina.11 mi d’înds’i Ka si Inuejeari; m aK»mS a Ipenată nepiKOjsjS mi noate si se (taro fiind»-Ki nsmai e ronită de niminea. SimuBjS odoapel EiefantusI e foapte deji-- nat», îl njaie toate feiepije de uspfsmBpI, nei — 102 — ks seami fjopi în orange (noplsKajie). flis- Kîndă ne Kîmnă sas în nidspi, ejă ajepe nsmai jBKpspue ieje mai njiKste Ja odoape; iapă în npÎBhTua simijsjsi taKtsjsi, ejs ape aiests simiiă desBOJtals ini Konientpală în tpîmEiija sn, ks Kape ejă noate faie opi-ie Boeinte, mai sine înKi de Kîts noi K8 mîineje noastpe. Amă zisă mai sssă ki Eiefantsjă în stapea sa natspaji, ns e smpeposă. ns e fepoiiă ini nsmai Kîndă ’jă ataKi iine-Ba atsniî se faie fs- piosă; atsniî ejă pidÎKi speKÎ ie mi Ipimnina sa K8 Kape se sepBi i;a si pistoapne sns oms sas Ka si despiduineze sns apeops. Kînds a dată 8118 oms îKoss mi fspiea sa e mape, atsniî îjs tpape ks fopija npin IpîmEiija sa întpe amîndoi niiioapeje saje de nainte mi îjs KajKi ks aieste niiioape. Oms-iă atsniî întp’sns minstă s’a fi- nală nastpami. Dapă Ejefantsjă ns e msjpsmilă niil d’aieasta mi Liă înrispemte mi K8 dinijn sil. Snă npințjă de Monrojia aă înlpessinjjală Eje- fanjji Ka peajaijl. Kîndă a Bpslă s’omoape Bp’sn om, ’ja dată în mîna snsi Ejefantă înBijjată ja aiestă SKonă. Kîndă a Bpslă si faKi o rpapie Kondemnatsjsl adeKi si’jb omoape fipi Kazne, a fiKstă snă semt ă Ejefantsjsl mi omsjă epa moptă întp’snă minsts: daps Kîndă a Bpslă ki BÎKtima jsI si ssfepe msjts, atsniî iapă fnea snă semnă Eje antsjsi uit Eiefantsjă psnea o- msjă Îmetă oaseje saje snsjă dsne ajtsj. Eati ie înBijjitspi tpisli daă snil oameni animaje- Jopă jopă; K8tnă derpadeazi Keapă naispa ino- lenti a animajejopă, fiKÎnds-je itpsdc mi sm- pepoase Ka mi dînmi! Dsne napapisnea snopă rsapdistl nape aă mzită snă Ejefantă ja Menapepiea din Versail- les (jînn Paris) si nape ki Ejefantsjă esle mi simyitop Kînd iine-Ba ’mi sate ikok de dînssj, ’mi adaie aminte de aieste înacspilspl mi ’mi pes- Esni ja o OKasisne faBopanin. Eati snă e- semnjs: Snă omă . ’ja înmejală odati; Kiii s’a fiKStă ki napKi Boemte si îl apsnie lesa de j mînnape mi ns’I apshKată nimiKă. Ejefantsjă bi- zîndă aieasta a anponiată tpîmsiya mi îi a dală o JOBitspi ama de tape în Kîlă întp’snă minsts omsjă epa pestspnală, ansmă Ejefantsjă ja kij- Kată K8 niiioapeje, psnînds’i snă niiiopă mi doi Koaste, Boindă Keapă si se arneazi înpensKeată ne Espta aiests! nenopoiită Ka si’jă niapzi. Eati mi snă ajts esemnjs. Snă nÎKtopă Bpînds sl KsrpiBeasKi snă Ejefantă ijiindă rspa des- \ Kisi mi tpîmsipa pidiKati în sssă, a opdonată sjspei saje Ka si apsnie Ejefanlsjsi noame Kîndă ejă Ba acsrpiBi, dapă sjsra aieasta de msjte opi a pidiKată mîna fiKîndă ki napKi a- psnKi lesa în rspa Ejefantsjsl mi n’a apsnKată nimÎK. Ejefantsj Bizînd ki sjsra ’mi sale acoK de dînssj, s’a neKiaiită însi ns ne sjsri ii ne niKtopă, Kasza d’întîiă a aieste! ofense mi a Bip- sats din tpîinEipi o Batpi de ani ne xîptie, stpi- KÎnds’I astă fejă toati jsKpapea sa. Ejefantsjă ape mi inamiiii sii. .lesiă mi Tirpsjă, mi ajle animaje Kapnasiepe sintă a- lemti inamiii ai Ejefantsjsl. De aieea se în- lîmnji adese-opi jsnle întpe Ejefantă mi aieste animaje smpepoase. Aieia Kape aă fostă fajji ‘.ia asemenea jsnti o desupiă Ka snă sneKta- Kojă din ieje mai rpandioase mi ssnepse. în- Ip’adeBipă, ns esle în jsme snă sneKlaKOjă mai mipepă de KÎtă a asista Ja o jsnti întpe doi inamiiî nstepniii mi Kspapiomî. Kîndă fie-Kape dintp’inmii desBoajti foppa sa mi Kspapisjă siă. Kîndă nasisnea d’a Eipsi saă d’a mspi a anpinsă inimeje aiestopă KomEalanpI epoiii, în iejă mai 'mape rpad. Aesj ks foppa sa estpaopdinapi mi ks Kspaijisjă siă ssnepiops îniene ataKSJS; ej» Kasli si sspnpinzi ne Ejefantă npin apepi- tatea mi ispeaja alaKSJsi, dapă E efantsjă se ampi npin fopjjr» sa Kojosaji, s’apsnKi assnpa jesjsi Liă joaemle ks tpîmsipa sa dîndsi jobî- tspi epoiie mi ama mai tols-d’asna sipsemte Ejefanls. Eati ki Kojossjă ape ssiiepiopilate (ieste Kspapiă; masa zdpoBemle foKsjă mi îjă stinpe. Firspa noastpi npczinli o seinenea jsnti întpe sn Ejefantă mi jeă. în timnspi.ie noastpe, Ejefantsjă a dată jenă ja pezsjlale p'ojopiie foapte intepesante ; adeKi s’aă nsită nimic snepe de Ejefantă neț— dsle ansmă Kape s’aă slepsă ks lotsjă dsne ss- jnpafapa nimîntsjsi. E.iefanpii de ansmă sîntă I mapi mi pirantiii dcslsjă, dțipă Esefanpii ante- IdcjSBianl epaă îiiki msjtă mai mapi mi mai pi- | rantiii. Ama s. e. s’a nsită în msjte joitspi ₜ (mi Keapă ja noi în peapa PomîneasKi) oase * de Mastodonte saă Ejefanpi anlideJSBianl. Snă t dinte de aieste animaje este Kîte odati msjtă mai mape de KÎtă Kansjă «nsl omă; se deosesemte — 103 — ini npin fintspa sa de dinn.iT Ejefangijopă d’a- Kamă. O risipe maî intepesanti epa aqeea ne a fisKst’o Pallas Ja înqenatsjă arestai seKOjă în Sisipiea, adeKt a nsită anojo sbb reajja etepm a aqestopă gipî nojape ană KadaBepă întperă d’o snegi deoseBÎti de Ejefantă antedej8BÎană, namilă Mamuth (sas Ejefantă aKonepită kb .iîni). risipea aqestsî Ejefantă a dată OKazisne je tpeî desKonepipî mtiinjjifiqe inlepesante adeKi: I. S’a desKonepită ki întp’o ajli enoKi a esistinneî mmîntajaî, aă tpiită nimte Ejefangî ijirantiqî niponii Kape nsmai esisti aKBmă ne nimîntă. II. S’a nposată ki Kjima nopdajsi Espo- neî mi a Asiei Ipefise si se fie sKimBată msjtă d’atBnii nîni aKsmă, adeKi ki aKsmă Kjima e- misfepei nopdiqe este msjtă mai fpirapoasi Ka atanuî; Kiqî aKamă, Ejefanjjiî ns noate si tpi- easKi întp’o KJimi pene Ka Sisepia mi «iepe o Kiimi Kudspoasi. Anoi fiindă-Ki rntimă ki a- qeasti sKimnape a Kjimei deninde de pejajjisnea întpe Konlinentă mi mape, de aqeea e nposată ki în enoiia Kîndă Mamalaj a tpiilă, qea maî mape napte a Esponei mi Asiei epaă anonepiti kb aneje oqeanajai, mi înqetă înqetă s’a apt- tată aKOJo nimte inss.ie maî pisinite BBKapîn— da-se d’o Kjimi dsjqe, mapitimi ande s’aă gi- nată anemii EjefangI anlidejaBiani. III. S’a nposată iapă ki Kapnea mi ajte pimimigapî a.ie anaî Kopn opraniK noate st pi- mîie asKanse sate mi mii de ani sbb riagi mi si na se stpine. Mamatsjă Kape Palas j’a nsit jînn pîajă lenisensKă în anajă 1796, kb Kapnea mi nejea jbî, a pimasă în JOKă nejă nagin 3 saă 4 mii de ani mi Ka toate anestea Kapnea n’a apitata ninî ană semnă de fialpezinisne mi de stpiKape. Eati ja ne difepite pezajtate in- tepesante adane Kîte odăii o sinrapt desKone- pipe în mtiinge. Zmintipea în panoptaus e i r Somi (Spn Keapă somnsjă este snă semnă KapaKle- pîstiKă întpe ană omă sinitosă mi snă zmintită. iKnă omă sinitosă kb rpeă noate st se sijeasKt na st na doapmi, ne Kîndă mal lonî zmintigiî de sineiuî ns dopmă, asemenea îmnpeyiapape este mi kb aBginepea din mimtape. Snă omă sinitosă, kb rpeă noate st pimîie mai msjte zije nemîDKată; Kiqi safepingeje foamei sîntă foapte mapi mi dane ne aă tpeKată Kîte-Ba zije deaină tepisije mi de nessfepite. Moaptea npin foamete este qea mai tepifiijt. «Mai sine 100 de mopjjl npin sasie de Kîtă doi npin foKă mi Bna npin foamete», este snă npoBepBă. Ile Kîndă Ja zminligî na e papă d’a ’i Bedea aBijiinda-se zije . întpepi d’opî-qe mînKape saă Bialspi mi napKt na ssfepă nimină d’a'ieasti aBijinepe. TpeBae st Konstalimă aiii mi dilepinga în- tpe zmintipe mi întpe dejipiă. Adeit dejipiă este totă- d’aana semnsjă anei soaje aKBte (kb kij- dapi), s. e. a tifosajai (jinroapea) saă a infja- jnajjianei Kpeepijopă. Snă omă Kape ape de- ks ksestisnbe ;Kq)idbie. ii us. ape) jipia, este totă-d’asna în nepiKojă de moapte ue Kîndă zmintipea ns e ninî de Kamă nepina- joasi. Din Kontpa, sîntă zmintigî, Kape aiKBnră ja o Bitpînege foapte nainlati; oamenii kb de- jipiă, sîntă sjaBi mi în oală, ne Kînda nea maî mape napte a zmintigi.iopă sîntă rpamî, sinitomî mi se E8K8pt d’o nofli de mînKape foapte sâni. în npiBinga Kaestianeî îKapidiqe na noate st fie niqî o deosesipe întpe ană omă în dejipiă mi întpe ană adempată zmintită; Kiqî e înBe- depată Kt, Kîndă ană omă Bojnasă de tifosă fi- indă în dejipiă (Bopsindă aispe) Komite ană aKtă neKsniinqiosă, ki na noate fi nedensită desnpo aqeasta întoKmaî Ka, Kîndă apă fi ană zmintită mi întp’adeBipă, aqeja Kape e în dejipiă, în mi- nst«jă aqesta este zmintită. Asemenea Kîndă snă omă în dejipiă faqe ană testamentă (diati), a- qestă testamentă n’ape niqî o Bajoape, Ka Kîndă j’a fiKBtă snă zmintită; ne d’ajti napte este mi aiqi o mape difepingi întpe ană sojnaBă d’o Eoaai kb dejipiă mi întpe ană zmintită; adeKi 104 - •icjs d’întîiă în momentă Kînds n’ape dejipiă, este snă omă ks inte.iiqinjje jimnede uii toate aKjțisneje jsî d’atsnHi sînts Bajanije, ne Kînds Ja zmintijjl, mEKapă ke snii aă nimte momente jimnede, îrisE e foapte papă ke Keaps atsnni intejipenya jopă se fie ks lotsjă jisepi de in- fasinua zminlipel; de aneea, sns jKsdeKEtopă ni- bîjb anindă a xolEpî desnpe sns aKlă ajă snsl omă atinsă d’o zminlipe nepiodiKE, tpesse si se îndoieasKE maî msjtă de Bajoapea JeraJE ajă aiestsi aKlă, de KÎtă de aneea a snsî BOJnaeă atinsă d’o BoajE ks dejipie nepiodine. Ainî ns nstemă jinsi d’a KomsniKa o ob- sepBayisne foapte intepesantE fEKSlE de KEtpe snii medini modepnl în panoplsjă slEpei mentaje ja natima nsmitE oftiKa (phitliisis). ToatE js- mea rntie ke ja aneasti nalimt, de mi e țepi— bîje mi moptajE; însE Bo.maBSjă nEstpeză nîm, ja opa nea dsne spmE, simyipea mi intejîyenua sa. ÎnsE o îmnpepispape KspioasE se afjE Ja ei, adeKE kb îmi faKă ijszisni în panoptsjă cii— topsjsi jopă. Ei Kpedă Keapă în momentsjă ne.is dsne spun, ke Bopă tpi,i în kt, msjtă timnă, fană njanspi de Boiațje, îmi KsmnEpE xaine m. n. j. Bazată ne aneasta, sns mediKă ( s. e. Rade- macher) aă deKjapals ke Keapă sojnaBii de of- Iîke n’aă intejiuenjja jopă întomnai jimnede: a- deKE ke ei aă snă fejă de monomanie saă idee fiKSE, Kape îi npezintE Bieajja totă-d’asna în ko- jbpl de poze mi îi asKsnde adeBEpata stapea a jopă. în anii tpeKsjji, s’a întîmnjată întp’snă opam mape în Espona, ke mai msjiji oameni s’aă zmin- tită îndatE; medinii aă deKjapală ke ane.isla a npoBenilă ke Kpeepil Jopă s’aă moiată (Ramollis- sement de cerveau); aneastE natimE npoBine de fejspimi de aBSzspi în BieaijE. Eapă s’a onsep- Bată ke întoKmai zmintipea ne amă nsmit’o mo- nomaniea omsnidepei, s’apatE Kîte odatE penede ini fEpE Bp’o nperEtipe. Aneasta este iapă foapte imnoptantE nentps JKsdeKEtopă în Kasze Kpiminaje E*quirol a fEKstă msjte OBsepBauisni foapte intepesante în panoptsjă zmintipei nepiodine. Ejă zine întpe ajte.ie, ke aneste alaKspi nepio- dine sîntă foapte nepersjate; șină Kîte odatE ne jsnE, sas ne SEntEininE saă ne ană, saă de dos, tpei opi ne ană. Anoi mi Kasze estepne npo- dsK'ă snă ataKă de zminlipe nepiodiKE. E.iă a KsnosKstă o damE Kape totă-d’asna Kîndă s’a dată în teatps onepa «Nina», a pEmasă 18 nîni ja 24 de ope, zminlitE! în panoptsjă BindeKEpei zmintipijops, zine Esquiiol ke stalistisa a apEtală, ke întpe 1223 zmintiyi epa BindeKagi ja 604, BindeKapea s’a spmală în ansjă d’întîiă, ja 502 în ansjă de ajă doijea, ja 86 în ansjă de ajă tpeijea mi ja 41 în ansjă de ajă natpsjea. Ba se zîke: ks, KÎtă IpeKs mai msjjji ani, ks atîlă nepsneKliBa nentps BindeKapea zmintiuijopă, desine mai SJasE. BindeKappea zminlijjijopă, opi ke se sp- tneazE înnetă. saă mi îndatE; în Kassj nej dsne spmE se întîmnjE ke nimte efeKte țapi nenpe- BEZBle noate se’i Bindene. Ama s. e. snă zmin- lilă Bpea se se apsnqe ne fspimă în pîsjă Ta- miza; în minslsjă acesta se simte npinsă do qine-Ba ja snate, aqeastE snepietsps îjă BindeKE de zmintipe. Dapă ja monomaniea omsnidepei, s’a OBsepBată ke Bedepea Kadasepijopă de KEtpe zmintijji, Bedepea SEnyeJsi mi Keapă a JKsdeKE- topsjsi noate se Like assnpa Jopă o imnpesisno ama de foapte, în KÎtă ÎndatE pedosîndesKă min- jlije. Ai*tl esle o nosinisne KpitiKE nentps ks- deKEtopă în Kasze Kpiminaje; kehî se noate ke Kpiminajisls.iă în minstsjs Kînds a Komisă Kpima epa zmintită mi Kîndă sts naintea atsdoKEtopsJsi, e însEnEtomată. Eati ke ns e npea smopă a fi snă %sde- KEtopă dpentă în Kasza KpiminaJE, Kape ne jînrs inierpilatea sa mi Ksnomtinueje isspidiie, tpeBSo se aisE mi o KsnomlitiijE npofsndE de natspa omsjsi mi de asepaițisnije snipitsjsi jsi Kape ÎJă fa>ie imnstaBijă (fEpE pesnsnzaBijitate) în msjte Kazspi. Simjjipea dpentEyei mi sirspanjja soiiajE iepă Ka se iiedensiină ne Kpiminaji, dap tots aneste simnipi dpente npeKsmă mi mopaja mi pejipisnea, *iepă Ka se ns nedensimă ne oa- ’meni zinintijii Kape n’aă fEKstă pEă npin o bo- inuE jiuepE d’a fa'ie pEă. Snă HîsdeKElopă koh- demnîndă ne snă aieslă omă, Ba Komite ejă în- ssmi o KpimE «spidiKE. Ka se pEsnîndimă în nsBJÎKSjă nostps Kite-Ba idei ejementape a mli- ințiel mediKa.ie Kape npiBemte JEmspipea Kses- tisnei daKE snă Kpimina.iistă este pesnsnzasijă nentps asuisnije sa.ie saă ns, amă nsBjisată în •/Kspnajsjă nostps aieste aptiKOje jsale din siepa mtiinijel medino-jeraje. SoKolimă ke snsjă sas ajtsjă din D-ni KsdeKEtopi je Bopă iiti ks in- tepesă mi fojosă. Tinspită în Tinorpafiea KojepisJbi Sf. Sapa.