JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA I1ITIIATIE.I0PK NAT5PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E. i ¹ Pedipeats ie a ft- Ksls a'ieasta, c.is a ptsnsnss: Ams Btzslii în Komedie Ksms Satana ssrpsmt ₍ ne Policliinel, mi-a iiJtKBls fanta .isi mi ams imital o. în toate utpi.ie snde nons.iii s’a oînmisils ks Bedepea atoKspi.iops stiijiepoase ne s'icm>, aKOJO inopafispi.ie s’a's stpiKals mi aii denenitii stnucpoase mi Eapnape. Nsmai în Snaniea. în a'ieastt ijapt snde jkoksas stm,ieposîi a.is .isutc- .lops taspi.iopii este în modt, nsmai aKo.io s’a nststs spma nimte Aslada-fe mi a.ite asemenea s'iene tcpiisi.ie mi stnyepoasc. Nsmai în limiis.1 desKadenițel Pomei Kînds s’aii npczentals în am- fiteatepe (Arene) acoKspijc stnucpoase a.ic r.ia- dialopijops mi a oameni.iops apsiinajil naintea jei.iops Ka st’i mtnîii'ie. nsmai alsn'il s’a nslsls spma în s.ii[ic.ie Pomei nimte CBcnimente d’o Kpszime tepiniit, nimte .laniittjii. Kape as în- rponat» jiseplalea ei mi ks dînsa tots u’iesls slal. ahtiKs 'le.icsps mi omninotenls. A'ieste Konsidcpa]iisni sînlîi d’o imnoptaiiyt imenst nentps jeijisti mi nedaroiii. Kînds na ’iine-r.a a îndsjqi mopanspi.ie snsi nons.is, st’.is ntsipezc Kî'S st> noate de nedepea stnije.isl: Kînds ca st’.is anepc de Kpime, st faKt i;a st ns se p.opseasKt lipea ms.iis în nst;.iii;s desnpe Kpime, Keaps jf'ii desnpe ncdense.ie ei. Maniea. Maniea este o zminlipe yenepa.it înst in- soyilt d’o esiilayisne (anpindepe) mape. O msjjiime de idei aesspde mi neadeBtpate, dife- pite bszisni mi HaHucinajjiune se npezinlt sna dsne ajta. Zmintitsjs slpirt, se neKtatemte de- Bine fspioss, sate mi ataKt ne oameni, psne toate •iSKpsplie Kape Bede; înst n’ape niti o idee fisst mi Kîte odalt napKt BopBemle ks s ne. Daps sns KapaKteps naptiKO-iaps este .ia a'ieastt zminlipe Kt, zminlitsj napKt saâlt de ;ia o idee .ia a,ita, d’o imnpesisne ja ajta : anoi esle nsjjins simuitops nentps infjsinueje Ktjdspei sas a.ic fpirs.isi, nen- tps foame sas sete mi slomaKSJS jsi este Keap nesimnitopa nentps JSKpspi.ie otptmte; sns ase- menea zinintitS noate st nea ftpt niii sns e- feKts sns emetiKs, Kape npods'ic Btpstlspt .ia opi-'ie oms. Mcdi'iii mliă Kt, snsl aseme- nea zmintits ’i lpci.se dat» sns emelins de tpei, natps opi mai tape de tiils ja sns oms stntloss. Uns zmintits maniasi; cast iapnu afapt jia fpini fiinds nsmai în Ktmami. ; snii a ils oms s’aps pt'ji, apii Kîintira u nepinnesmonie daps zmin- lilB.n.i ns'i nas?, nimiKi. Ealt infisinija inionst u'o ape naplca noaslpb snipitsa.it, mopa.it ass- iipa iitpyi fizi’ic. Kindii tisf.icls.is csie esa.itals de manie, nsmai ape timus st sc mai rîndcasKt .ia IpcEsinyc.io Kopiiopa.ic (npeKsms foamea mi setea) nsmai ape linuri :n. mai siinyt fpii’6, sas Kt.idspa. Kînds maniea n’a mKsnss întp'sns rpadb mape, alsn'ii noate s?> copBeasKt îni;t 'iine-Ba ks mam'aKS.tb întp’sns momcnls de .is'iiditale, noate s7, npiimeasKt de .ia dînss.is oapemi-Kape ptsiisnss mi e.is noate st fio Keaps ptsnsnza- si.râ nenlps aKuisni.ie sa.ie, Kape .10 as Komisti înlp’aicsts momcnls, daps KÎndS maniea a aaisnsS .ia sns rpads mai mape, atsirii toate spme.ie de inle.iiijcnnt npin spnmpe mi de ptsnsnzaBi.iilale s’as slinos .ia a'ieste fiinjje smane nenopo'iile. Este mi o manie panionata. (manie raiso- nanlc); aslt manie esle ks IoIsjs Kspioast. Ma- niaKB.is soniite dilepile eslpaBaranjic, ks toate a'icslca este e.is în Mape a fa'ie nimte pef.ieH- sisni (oEsepnayisnî) panionaBlie, este mi în stape st ptsnsnzt înlp’sns medii înije.ienls .ia întpe- Btpi.ie Kape îi fa'tems E.is SKpie sKpisoape Bine — 91 — Komnsst, daps dsne ie a tepminats sna, o psne kb fspie iui îmnpesnt ks dînsa pane mi xaîneje saje. Ams icsnosKSts o damt, ziie Pinel, Kape epa în stape st sssyie ope întpei.n o Konaepsa- Jiisne foapte înjie.ieanlt; înst din timns în timns deainea anpinst napKt Boea st se noapte, anoi ja stfipinitsjs KonBepsayisneî ’mî psne xai- neje, aieaslt damt epa o maniaKt. Kînds sns oiuîS îndatt SKimBt nsslspije mi OBineispije sa.ie de maî nainte, Kînds sns oms BJînds îniene st se neKtaceasKt adese-opi, sas sns oms neBopeitops îniene st BopscasKt msjts, nlsnii fami.iica jsî tpesse ss se teamt o e a- mepinualB d’sns alaKs de manie. Demencia. Demencia esle sns fejs de zmintipe, Kape o nstems nanii: ns.iitale, nimiiipe mi stinijepea KOînnjelii a Istspopa fnKSJltjjijop mennsaje a,ie omsisî; oms.is a îmetals st fie o fiinjjt Bila.it mopa.it mi înneieanlt mi a deiienils napict o liinjjt Bpslt, naput sas aslomats sas o inamint tape se miiiiKt înKOne îukojo înst ftpt ssf.iets, ftpt înjje.ieniisne mi ftpt Boinilt .imept. De-¹ meniisis (adeKt zminlitâ de demeniia) napKt e sKiniBals ks Ioui.js; e.is nsmai Ksnoamle ne a- miiiî mi psde.ie sa.ie, ns Bopteinte, ns iepe nî- miKs, ns simte mi niii ns npiicne nimiics. Dap mi ja aieaslt snent de zmintipe Kînds ns e în— Kt desBOâtatt, zminlitsjg Kînds n.iîntje, Kînds pîde amîndot ftpt icaszt, sînts indefepenpî ('lesim- ijilopî) nentps njtiepea mi întpislapea familiei jops; opl-ie imnpesisne Kape se npezinlt aicsni naintea snipitsjsî jops, opi Kt n’ape assnpa jop niii sns efeKts sas sns efeKls foapte Ipeictlopă; mai dspaBije ptmîne jia eî adsiepea aminte de imiipesisnea Kape as aBSl’o ’nainte msjni ani, în tinepeuea jops. Kînds se sijesKS mi fiicsezs alenijisnea (Btrapea de seamt a jops) ja aieea ne BopBesKg oamenii ks diurnii, atsmi sînts în stape st dea ÎnKt ptsnsnsspi dpeiile mi payio— nacije, sîntS în slape KeapS st sssyie o miict KonBepsatîisne, st suse o mist istopie, st «coaie ini st KÎnte. Aa ajjji, ja Kape demencia este înKt maî nsjjin desBojlatt, esle înKt mal rpes d’a Ksnoamte mi a anpejjsi adeBtpata jops stape pienta.it mi msjjjî îmi înKinsesKS Kt aiemlî oa- meni sîntS nsmai d’o inte.iii.ien ut deBi.it. Ase- menea oamenii noate st ns apate niii o depan- ijiape în idelie jops, înst în aKiiisni.ie jops st Bede o anatepe din datopilie mi nsplapea nepslt ja sns oms Ksms se nade, Ktii eî ns îmnjinesKS întomnai datopiije jops ica leltiieniî, ns KondsKS Bine afaiepije jops npinale, faKs dalopie ftpt nepsneKliBe d’a je njtti, îkokS acoicspi psinoase mi Komnpomits Biitops-is jops mi ajs familiei jops; înlp’sng KBBÎnts eî ns sînts în stape a a- npeysi tine noziyisnea Jops soiiut mi ie tpe- Bse st faict ica st fie fepiiilt în aieastt nozi- jjisne. Ks toate aiestea, am zis i;t asemenea oa- meni în panoplsj^ ideijops jops ns apatt niii o depamjiape mi BopBesKS în toate nsnKtspije Ka oamenii înuejenjjl; Kt’ii întp’adeBtps st iepe sns rpadă msjts maî mape ajs inle.iiiienueî d’a Ksnoamle line-na nozijjisnea jsi soiiajt în miz- joksis «oiieltijel oamenemli mi ns se icondsie Konfopms ies noziijisnea sa, de Kîts st dea pt- snsnsspî joyiie mi itpjejeiite. Nimte asemenea oameni noate st fie iipiidiji în loalt Bieaija jops Ka nimte sonii neBÎpsniii. Asemenea oameni Kpeds ja opî-ie j;n>ps, sîuls jenemî, ns BopS' st JSKpeze. Aieasta e’ste o nalimt menla.it icape se deseoajlt îniels ini se deseoajlt opî din sine opî dsne a.ite naliine minlaje npeKsms dsne manie mi monomanie; în aiesls Kass e^le ne- BindeKaBi.it. Kînds demeniia se deseoajlt ks o peneziiisne. nlsnii se npezinlt înlp’sns rpads mape mi atsmi este de Bindeicats. Dsne Binde- iciipe, zminlilsjs ’mi adsie aminte de enoKa îii icape epa zmintils mi o desicpie ica o enoKt în Kape a tptils o esislinjjt maminajt. Esnpesis- nea oupazsjsî snsi oms, Kape ape demeniia este alîls de KapaKlepisliict în Kîts jesne noate st'js KsnoasKt line-na. în nsnKlsjs Bedepei acspidiie Ipecse st ns sîltms a esainina ja zmintiiaî daict sînts ataicaui nsmai d’o depaupiape în Boinua jops, daps ns în înue.ieniisne, sas în amîndot; aiesle amîndot faKEjttni as medepea .iop8 în Kpeepi, înst in— tejiyeniia este o faics Hale npimiliBt mi boîi {ja este seKondapt; sml oms tpeBse st mlie mai nainte ie Boernle mi ne spmt tpesse st Boiasict; npin inlejipenijt iipiimimS imnpesisnî din jsmea eslepioapt; npin Boinjjt je dtmg înanoi; anoi daKt imnpesisni-ie 10 .ie npiimimS sînts neade- - 92 — Bipate mi depanyiate, atsnui nerpemils ki mi Boiniji noastpi tpesse si fie aBitsti din Kajea dpeanti; dam sînts ameijits mi ns rnlis snde sînts, nerpemits ki ns noii8 si BoiesKs sns .ib- Kps panionaBus. Din Kontpa, inle-iiijenna noate si fie sini- loasi mi nsmai Boințja depanpiati mi zmintiti, npeKsms am bizsIs ja omsiidepea instinKtiBi ki omsja stpiri: SKinajji-mi d’aieasli Kpimi Kape Bois s’o Komits, rnlis ki este o Kpimi însi ns nouis si faKs ajts-fejs, sînls siaits, Boinjja mea napKi e jerati mi ns e aisepi Ka ja tojji oa- meni. Aueasli distinKijisne este foapte imnop- tanti nentps tpiBsnaje; Kiwi snii «sdemtopi Kînds BopsesKB de zmintijji înijejers snS oms 4a Kape înije.ienuisne este depanyiati mi zminliti mi ns rnlis ki sînts msjjji smintini, nape sînts smintijji nsmai în fansjtatea Boinjiej daps ns în aieea a inlejijienjjei; anoi fiind-Ki K8.inaBi,ritatea snsi oms este Bazați ne Boinjja sa jicepi, de aieea e înBedepats ki aps fi o nedpentate a ne- densi sns oms Kape a Komiss o Kpimi Kînds Boinija sa ns epa jiisepi, ii depanpiali miKaps ki înije-ieniisnea .isi e simtoasi. flpin spmape tols-d’asna Kînd8 si Ba npezenta sns Kazs kb snsjs a Komiss o Kpimi, fipi si aini Bp’sns inlepess d’a o faie, atsniî ațsdeKitops.is tpense nerpemits si se rîndeasKi ieBa mai Bine mi si esamineaze toate îmiipeuispipue daKi ns esle aiii sns Kazs d’o zmintipe napjjia.ii, adesi ki nsmai faus-itatea Boinijel este zmintili aa aiests oms. Mediiina 4era.11 Ba Jimspi atsniî opi-ie îndoiaji. Daps si noate nerpemits ki sns Kpimina- jists si’ml sims.ieze o zminlipe adeKi ki si BopBeasKi mi si apale o nsptape Ka sns zmin- tits Ka si sKane din nedeansi; însi aiii este o lipKsmslanjji imnoptanti nentps JKsdeKitops, a- deKi adeBipats.is zmintită ns mtie niui odati ki e zmintită mi i se nape ki e simtoss, ne Kînd aueja Kape simsjeazi zmintipe ziie mi pene- teazi .ia opi-ie minalS ki e zminlitS; anoi sns KtsdeKitops înjje-ientS sas sn8 mediii, Kape ape oapemi-Kape esnepiinjje în asemenea JBKpspi, o si KsnoasKi dsne o miKi KonBepsaijisne ks de- jiKsentsjS, ks line ape a faie; ks sns adeBi- p. 18 zmintită sas kb sn8 adeBipats miinejs. | Daps întoKmai kbhi8 sn8 omS sinitoss noate { si sims-ieze o zminlipe, asemenea noate mi sn8 adeBipatS zmintits si sims.ieze o stape sini- toasi. Asemenea zmintijji înfpeBsinijezS atsniî fejspiml de BiKjenii mi de simsiajjisni, fejspimi de memlemsrspi mi de inlpiije, Ka si fam ne psde, ne mediii! mi nizitopil jops si Kpeazi ki sînls aKsms sinitomi m’aieasla nsmai si noale ajKsnye ja SKonsjs jops ie ’mi-as nsss în Kans. Kîte odati desBojts ei în asemenea întpenpin- depi o pisdape mi sns KajKs.is admipaBi.18. De ms.ite opi s’a întîmnjals ki sns zmintits (ma- niass mal ks seami) Bpînds si fsri din Kasa zmintijji.iops, s’a fiKsts Bojnass, s’a nsss în nals Biitînds-se de dspepe, neninds mi nemînKînds zije înipejii, ssfepinds fe.ispimi de onepajjisni dspepoase (s. e. linitopi, BiziKitopi) mediKSJS Bizînds’I atsnii alîts sjibini mi ssfepinds, a op- donats Ka si’I sjosoazi mîine.ie Birate nîni a- Ksms în Kaniiso-ie; însi asia s’as simjjits .lisepl ks mîineje sa.ie mi îndati s’a apsiiKats ne rsap- dians sas Kiaps ne medins Bpînds si’js omoape. 8ns a.its zmintits, Kape a smE.iats si se omoape ne sine, as sniB.iats kb alîta BÎKJenie în Kîts a doBÎndils apme de .ia linc-iia ; ne i pmi s’a 0- mopîts. Sns JKspisKonss.ilB (adnonals) zmintits Bpînds si sKane din Kasa zmin(ini.iops, mi snpe a ainsiijio .ia aiests sifîpmils, xolipauile si 0- moape ne dipcslopsas amezimînts.isi, de aueea iepe asdienjjB de .ia dînsa.iB .ia o opi de Kape mliea ki dipeKtops.is se af.n sinrsps în kukî— nelsj sis, ia ks dînssj ne fspims sn lonop mi’.iB asKsnde ssb xalm-.ie sa.ie. Kînds intpi în Kasa dipeKlBJBi, sKoate lonopsjs mi Ba si’jb omoape. Din nopouipe, intpi iine-Ba în anesls moments în KaBinels mi îmnedeKi siBîpmipea aieslei spl- ine. KemîndB’jB nentps aneasla ja aiBdeKati, adBOKats.j8 ns tiridsemte fanta, însi pisnsnde kb sinije pene «Keaps daKa ’-i-ams fi omopîts, tots ns miajji fi asist faie nimiK, kiiI toati jb- mea mtie ki e8 sînts snă zmintită.» Eati daps ki bh8 adBOKals Keaps Kînd8 e zmintits, tots njitemte nena. 8ns ajts manianS este înKisS întp’o khsi a zmintijjuops; aKOJO apati ma-ils limn8 o nsptape foapte jinimliti mi Keaps înjje.ieanli. MediKSaS mi rsapdistii îjsjasi sinrspB mi Bids ki ns faue nimsjsl Bp’Bns pis. Dsne ie a pimass ama a- kojo Kîte-Ba timns, se poan Ka si’,is s-iosoazi - 93 - aKasi Kini se simte npea nine aKsmă. Medimă, Bizîndă naptapea jai nîni aKBmă, ’jă Kpede mi îjs sjosoade aKasi. Daps în iea d’întîia noante dsne ne s’a întopsă aKasi, a omopîlă ne sojjiea sa mi ne Konii sil. Ama dapă toati naptapea jb! în amezimînt ns epa ajtă nimiKB de Kît» o KajKaji mi o bî- K-ienie Ka si Kpeazi toni ki e însinitomită, Ka și’jă siOBoazi aKasi. (Ba spma) •IsnsjS (Caniș lupus L.) SîntS în jiamea JiBKpapI, Kape ni se nape ki se seammi majtă dane Bedepea ne din afapi, dapă ns se seamini niii de Karnă Kîndă je kb- noamtemă maî de anpoane dBne natapa jopă in- tepioapi. Ama se întîmn.n întpe oameni Ka mi întpe animaje. Eali anamă ană esemnjB întpe animale. Dane Bedepea a Kopnajsi din afapi, jsnsjă seainini mBJtă kb Kîlneje, mai ks seami kb KÎIneje nastopiiopă; kb toate anestea ne dife— pinul pad'iKaji ns esisti întpe jsnă mi Kîine în natspa jops intepioapi! Ilatemă Keapă si zi- nemă ki janajă mi Kîineje sîntă doi natspi o- nasi. Kîîne.ie ape K8a.iitiiji mopaje foapte npe- lioase, este fidejă, intejițientă mi genti-iă. As- ubib n’ape niqî ana dintp’aieste Ksajitiui. Kîi- neje este amiK8.iă omajai, jsnaja este inamiKBj .iai; Kiineje se majusmemte d’opi-ne mînnape ne Kîndă janaja este ana k ipnisopă smijeposB. De aieea Kîineje mi jsnaja na se safepe anajă ne ajtaja. Kînds ana Kîine tinipă Bede întîiami- dati ană jsnă, tpemapi mi se asnande întpe ni- lioapeje slinînBJsi sia; dapă, ne apmi Kîineje npinde Kspaata, si neKiacemte mi ronemte ne jană. Dapă mi în fintapa KopnBjai ne din afapi - 04 - este o difepinjjt mape întpe KÎine mi jsnă. Ka- nsjs jsnsjsi e uesa difepilă de Kîts aue.ia a.iă KîinejBl. OkîI jBnsJsi sînts ajBastpii, slptjaui- topl noantea ini stap ob.uks (în Kspmezimă); Kîîne.ie jalpt, jsnsjă apjt. Jsnfijă ape rîta.iis jjeantnă mi ns noate st’jă înloapKt sinrsps mi e suită st întoapKE tot» Kopnsjă, anoi iui totă KopnBJB jbi e mal jieantnă de Kîtă aueja a.iă Kîinejsi; dinu» jbhbjbI sîntă mal rpoini, ne,iea jsI mal EJtnoast, KOJoapea sa snifopmt adeKE nenauiie în tinepcjje, ujbe în Btlpîneije.. Jsnsjă, zi'ie Hujf'oti, este snsjă dinlpe n- nimaje.ie >ie.ie mai sinyepoase; anoi de mi e.iă a npiimilă din mina nalapei, toate apmeje Ipe- Efiiniioase nenlps onsnaijiBnea sa de .isnă, adeKE: fopjja, Biiueniea mi ayepilalea, npin Kape miz- joaue e.iă e în stape st rtseasKt, st ata'ie iui st sipaieasnt nspîndă npada sa. kb toate auesle J808J1B moapc de msjte opi de foame; fiindă-kt. ape silă inamină msJlă mai nstepnii;ă de i.îtă dînssjă, adeKE ne omă. EatE ne na se zike npoteKijie ! Oaiea deni.it iui slmiidt. ns moapc nini odatt de foame fiindă-Kt ape bus npolcslopă ne Kînds jbnb.iă, o fiinijt alîlă de anii t, ns miz- Joane, mi lolă moape de foan/e, fiindă-ke în .iokb de npolCKlopă, ape ronilopl m;lepni>il. E Ie o mÎKE înBiHElspE ini nentps oameni. Hii în- Ip’adeBtps din aieaija aninia.ie.iopă nsleniă st inBEytm.s uite odalt ms tă mi nentps uieajja noaslpt. JsnBJB este .îmi! mi c.tă msuiKL mai lape sns anima.iă Kape ns se omine jbî, ne Kîndă ks anima.ie.ie Kape aă Kspaijiă Kt se onsie, e.iă deBine îmjeniosă mi .ie alant npin npeKasjjisni mi kb fe.i8pimi de Biiuenii. ’ Kîndă îi e foame, st anponie de JOKBinueje oamenuopă alaKt ne anima.ie.ie domesli'ie, mi Kîndă a pesmită Bp’o dalt în aueaslt esKspsisne, alsirii penelt ase- menea npomenade adese-opi, mi Ja jsnă se a- desepeazt npoBepns.iă: «nsmaî nassjă d’înlîiă kosIe nesa.» Zioa, ptmîne în țjenepe asKBnsă Ja kbj- Ksuis.iă jsi, dapă noantea easE, se anponie de rpaJKdspi; Ktslt se sane ntmînlsjă de desBBtsjă nopjiijopă, Ka se inlpe aKOJO, inlpt fspiosă, omoapE opi-ue rEsemte aKOJO, ea «jena ks dînsB mi fsție. Kîndă n’a ptsuiită întp’snă asemenea Kspsă nontBpns, se întoap'ie în ntdspe mi ajeaprt aKOJO ne înuelaiă, snepîndă ke snă ajlă .isnă ronemte .ia nea-ja.ilt napte a ntdspei, anoi Kîndă Bp’snă animajă npindă alsnci, amîndoi jsni iniiiaptă npada întpe dînmiî. Dapă Kîndă foa- mea jbî este estpemE mi mimai noate ptuda, atsnui ataKE mi ne oameni, înst mai ks seamt ne femei mi Konii, mi în auesle Kazspî deBine de msjle opi tspBală ini moape. Duke snă jsnă opdinapă este o najamnitale nenlps o jiapt, snă jună tspBală esle snă jBKps îuke ms.ilă mai e- fpoiaai.iă (rposană.) Ktni toate pEnije saje sîntă moptaje mi ejă ns îmieteazE a nisuina opi-ue jBKps întî.ineiiite în dpsms.iă stă. St zi'ie ke jsns.iă foije de jsmint mi de sromolă. î>nă a.ismelă (Kispils) anpinsă noanlea, ’ saă Keapă sromolă ftKslă do doE nei, sîntă în stape st’i snepie Ka se fsrt. Jsnsj Ksm st Bede, esle întomnai i;a anei « ultraconservairivi» (în- Ipe oameni) Kape se sn-pie de opi-’ie .ismint mi opl-'ie sromolă. .Isnsiă esle inamii;s.iă so'iieltjjei, i:a opi-'.e an ma.iă stiîi.ieposs (Kapnasiepă) mi Kîndă se în- lî.ineiiilo np'o dalt np’o randt de .ii>ni, se mtie i:t asia ns este up’o sonielale nanifiiiE ui este o uealE de xoai Kape s’aă adsiială supe a atana imupesnt Bp’tină anima.iă mape; dapă papă ke anemii xoni se desnaplă ftpt ueplo mi ftpE sp- jElspi; iifii fioiir—Kape na si> aint o napte mai mape din a;af;i; sub JBKps Kape se inlîmn.iE totă d'asna ja ’ieto de xoni. Banda de .nini smiiJt dsne npada jop seapa, mai ks seamt Kîndă e ueaiiE. Kîndă aă st tpeaKE snă pîă, atarnil se înmipeazt mi 'ie.iă mai uslep- niKă meprîndă nainte, >iejă d’a.iă doi.iea yiinda în dinuii sti Koada ueasi d’intîiă, asemenea [line icjă d’ajă Ipeuea în dinjiiT sti noada ’iejsi d’aj doilea mi ama fopineză nnă fciă de janijă nînt itîndă aă tpeKblă ana. Kîndă snsjă din ei s’a ptnită, st ttBtjemte în ntmînlă nînt Kîndă stn- țieje a sttlblă. Kîndă B.ipă st alaue misa ansi Utpană, j8U8jă 'icjb mai mape, nainleazt mi sale ja uoaplt, Kîiue.ie east atanui afapt; aiismă .is- nsjă fsțje mi KÎine-ie î.iă spmeazt; înst .ia o miKt dislanyt, se afjt asKsnst toatt ueata Kape ntBt-iesKă ne KÎino uii î.iă pană în bskeuI. Ama B’pmeză iui Kîndă alaKă snă Boă, snă Ka.iă saă snă uepBă. JsuBjă e nsjjină ra fantă im foapte papă — 95 — si întîjneuite t;s soyiea sa, adem nsmai odati ne ans, iapna. Atsnni s’anpind» nii mal msjijl jsni «pmeazi o danii jsni. în anests moment» anemii j»ni sînts înm mai sinyepomi mi niai pil; Kini se neapti mi se satS »nsj» ks ojIsjs, se întîmnji Keapg ki toiji omops ne ane.ui ne sape j»na a npefepals. Dap» ea ape oBÎ'ieis ki fsije tot» mal pi» nîm KÎndS neata de ra.ianyi s’a» ostenitii mi aS adopmil» ; atsnni ea smEJi înnels, deaiteanli ne ane.ia Kipsia di npefepinyi mi fsjie k» dînss.iît. Eati ki mi aa dameje js- ne, de mi n’a» nitils niqî Gil-Blas nini ajte asemenea pomanye, tot» mtis Bine se apanijieaze cine o intpiFi d’amopi) mi Kînds cop» si f»n K» nine-Ba, niminea ns noate si .ie îmniedene. Anpindepea aceasta ja j»n», ijine nsmai 12 zLie mi, jsKp» Kspios», înnene întîiS .ia fe- me.ieje Bilpîne. Adem femeje.ie Bilpîne intpi în nepioada anpindepel în jsna j»I DeKemnpie, ne Kînd» ne.ie tinepe s’anpinds tomnai în j»na jsi FeBpsapie. Ama dap» j»n».is înnene rajanla- piijie saae kb o Bitpîni mi je sifîpmamte k’o tînipi: o Kapiepi ana.ioan, Ka ja «nil «ra.ianui» întpe noi oameni. ]₍ Timnsj» sapnineî .isnei, ijine 3 '/, j»nl; ama dap» în .isni.ie Anpijie nîm ja Isiie nasK» nsii de .ibiib. Jsna, Kînd» se simte assnpa fanepel, se asKsnde întp’sns jok» foapte pelpass. în fsn- d».is nidspel, aKOJO psiie ks dinijil toyi mipi- ninii, adsnc hko.io fpsnzi Ka si’ini faKi sn» nat» moaje mi ano.io făli rnease sas meaule onts ini Keaps noi n»I; nini odati mai ji»jjin» de tpei. Ilaiî anemii Kînds nasK» sînt» opul. Msma jops ,».e di jante Kîte-Ba smtimîni, iie »pmi îi npeiiapeazi mînKape de Kapne Kape o manini mai nainte în r»pa el; neBa mai ne sp- ini îi adsnc moBOJiain, ienspi tinepi, imtepninl mi a.ite nasepi bîI. Tlsil de j»n» înnens si se atoa'ie ks a’ieste anima.ie mi'ii mi ne spini ae ssrpsmi mi je minînKi. Msma atsnni noae aneste BiKtime, .ic psne în ssmiji mi je nsne naintea nsi-iop» el îmnipjjinds fie-Kipsia o HBKali. Tonmal dsne doi ,i»ni, nsii de jsn» es» din fsnds.is uidspei snde sînt» ijiskbiji, »p- mez8 atsnni m»ma jop» Kape îi dsne ja pîs Ka si Bea. Dsne ne as bisIs, msma .iop îi Kondsne înanoî ja KBJKsmsj» jop» mi îi șuierate Ka si se asKBnzi Bine aico.10; dam îi amepinyi sp’sn» iiepii:o.i». A in a BiiiLil ei dsne msma jop KÎle-Ba j»nl. în anests tiranii Kînd? îi atam nine Ba, msma Jop» îl ampi k» snS mape Kspayitf mi Kiap k» f»pie iui în timns.is aneasta ea este în- ki mal KspaijioasE uii iste de Kîts Keaps j»n». ToKtnai dsne 10 .isni sus snS ans, nsii se des- napls de msma jops mi înnens si aini o esis- tinni indenindenti; atsnni sînts niiapmayi k» toyl dinnil mi toati fopiia Jop». Ja BÎpsta de doi ani deiiine mi ci «tuli.is de familie.» Kpeinte- pea JopH spmeazi doi, tpei ani mi tpiesK# nîm .ia BÎpsta de 15 sa» 20 de ani. Jsaii în toati Bieaija jop» dopms nsijins zioa, as sns somn» siiiop», s’adopm» Kînd» sînt» osteniijl; nea» msjts mi dess Ka toate anima.ie.ie impnasiepe. Jsnii de mi sînts foapte mînKinioiin, însi tot» noi» si pânde de fo irae doi, sa» tpei zlie. Jsns.1 ape o fopjji mape în naptca de na- intea a Kopus.isi j»t, mai i;s seami în msuiKiî rîl».isi mi a rspei. Ej» este în stape si noapte o oaie întpeari în rspa sa mi si f»ri ks dînsa. Kînds î.i» pinemle nine-na k’siis r.ionijs, atsnni stpin tape; dap» idnd» nislopii u» Bate ks Bas- toane nîm Kînd» î.is siBÎpmesK», atsnni e.i» n» SKoale nini o stpirape; arau de tape mi de ne- simijitops este. Jsnti.i», de mi e feponi», tot» este timid» (sfiinioss); Kînds Kade întp’o rpoani, este atîta snepial», în kîI» noate si’js omoape nine-Ba mi ejs n» se ampi; noate Keaps si’i n»ie sn .ianys ne rît», în fine si fam k» dîns».is opi-ne sops boi mi eas n» apati nini neas mai mÎK» semn» de fpim sas de ssnipape. Gesner zine: odati a rnzst» întp’o rpoani »n» jsiis, o BSjne rai o femee rai loiji as pimass aKOJO toati noanlea ; ks toate anestea, femeea n’a niyit» nimiss, Kini JBUS.IS de snepietspi, ns s’a miiiiKal» din joks. «Isns.i» este anima.i8.is Kapnasieps neas mai Komsn» în Espona, si destituie din toate animajeje mi npintp’odoape fim; e.is simte odoape de Kapne .ia o demplape mai d’o -/KBinitate iiomle. Kînds Ba si easi din nidspe, se nsne în Kontpa BÎnlsjsi Ka si siniyi toate miposspije ne ess Imnpetiispsis ancstsi joks. Eis di npefepinjji Kapnei sie, de mi Kînds e stpimtopats de oameni minînKi mi moptinisne. Daps întpe toate fe- j»pi.ie de Kapne, îi njane mai m»Jt» Kapnea de oniB. De aneea Kîte odati jsnii a» fiKslS mape - 96 - StpiKiHÎ8nI în limitipe desrponîndă Kadauepije oamenijops. în Janoniea ande sînt» ma4iji48ni, Kpeds ke 4ana4ă ataKE mai K8 npefepinjfB femei însEpuinate Kape 46 deoseEemte npin odoape; de aieea femeeae 4opă d’aKO-io n8 esă ftpE Koptețjiă de oameni. în toate timnapi.ie, oamenii as aBBtă o apt assnpa 4sns48i mi 4’aă ronilă. Mai în toate ue- ptie liBtrizate a4e Eaponei, s’aă nașă ană npejjă ne Kan8J8 4an84ai (adeKE line adaue ană Kană de 4808, npiimenite o ssmE xotEpîlE). De m8.ite opi toni 4OK8itopii ansi ijinată epaă sijiiji se se SKoaje Ka si Bineze dane ma.iijimea de 4ani ie s’aă adanată ja dînuiii. Jarnuă kb toalE SE4BEtEiiea Ași, tolă este în stape se npiimeasKE oapemi-Kape inslpaKjjisne. în opientă, Ilepsienii, întpeBainjjeză 4ăni nentpa ană fe48 de netpeiepe H8B4ÎKE. Îi» npindS fi- indă tînspă mi Î4ă înBajjE 4a atonă mi a4te fe- 48pi de meinleuisrapi. Buffon a KpesKată snii 48ni tinepi mi a zisă ke în tinepeijea 4opă, adeKE Komsnikaîiisnî O mssspo iifienÎKu. . O melodE ebhe în Konlpa pEieaci KonsislE ke a- ie4a Kape e npea desussă 4a pE'ieaxE, se pEmîie în- tp’o KasE BSKalE, aepoasE, cine îiiKE.izitE aBind auii- 46 rai fepeslpe4e Kape se întidc Bine iui ns 4asE Bînta4 se intpe npin Bp’o KpEnEtapE. Kape este foap- te BEtEmEloape sEnEtEiici. De 4a toamnE nînE 4a npimEBapE se noapte ană Liane.iă ne neaea roa.iE Kape npodaie o miKE ipitaijiane mi o pEsiiîndipe a sînpe48i întp’ana modă eKaa4ă ne toatE ssnpa- faija Kopnsjai. Kaitapa oe.iei npin Baie de ua- nopă nsmilE pascasKE Kape OBiinsenilc iie.ic a safepi fe4ap.:mi de sitirnEEpi penede a4e tem- nepatspei, este iapă ană mi;K40Ka nană snpc a se npezepBa de pEiea4E. Dapă uine simte ke s’apEiit4aan jok, miz.i0K84 ie.1 mai Ban d’a se npezepBa de aieastE pEiea4E se na aiBE efexte BEtEmEtoape este d’a fpexa Bine aiest nsnid pE- lita kb mîna saă kb f4anejă nînE Kîndă s’a fi- nală iena poiuie; Iotă d’o datE a fpeirn Bine mi os84ă sninEpii iapa nînE se Ba pomi. Ma.inî oa- meni aă sKEnată de nepinnemonii mi de fe.iapimi de peamatisme npinlp’auestă miz.i0Kă simu.ia. Kipt’m'i fo.tosiloape este oms-isi saă ns? Papă se rEseaile ană anima.iă Kape ape a- nînE 4a Bîpsta de snă ană sas doi, 48nii sîntă foapte miEKBiji rai snă amszementă în KasE Ka Kîinii miii; dapă dane doi ani, peBÎnă 4a natapa ' 4opă SE4BatÎKE mi Kapnasieps. întp’o noante Buffon dopmindă, a simijită o dspepe mape, s’a SK8.iată mi a bezbIs ke naia.iă de 4snă ’4 a mani- Kală 4a'niiiop8 mi îi sape aK040 sînpeje. Se npetinde ke daKE nastopii ieaă Ea4irE de 48nă, o amesteKE kb anE mi snpe ks aieasta rîl84ă, sninapea mi Koaste.ie oijops, 4e SKanE alanui de alaKBpije 4sni.iopă Kape aă o antinatie nentps aueaslE odoape. Ealt ossepBauisni.ie ’ie.ie mai pemapKaBÎ4e assnpa 4808481, mi adEorEmă namai ke în tim- napi4e noastpe, aă fEKStă esnepiminte foapte in- tepesante npin îmnpeanapea Kîine40pă rai 4ani- 4opă Kape npoBE ke slpEmouiii Kîine4opă no- mtpii, aă fostă în padenii foapte d’anpoane kb 4808. EatE ke dintp’snă stpEmoină si4EaliKă Ka snă 48nă, noate se easE o fiinjjE araa de iiBÎ4:- zalE Ka ană KÎIne. Wl'liii -- smentifhie mhî. tîta inami’ii mi alîla anEpElopi, Ka Kîptijja. lIei dane apniE aă zisă ke Kîpliija fiindă-KE mEnînKE Bepmauio (.lapne) Kape sîntă BEtEmEloape njan- te-iopă, do aicea sîntă d’ană mape fo.iosă nentps omă; a.iijil aă zisă Kt ns namai ke mEnînKE ii.ianlc, npin apmapc BalEinE .isKpapi-ie arpiK84- topa.isi, na Îhke npin sEiiEtapi.ic .iopă Kape fană în nEmîntă stpină nEinînta.iă Kîmnapiiopă. 8niî aă zisa ke oamenii tpeBsc se .ie roneasKE a4jjii aă zisă ke tpeBae se .ie npolejie. Dapă aKamă oamenii de Komnetenue aă xolEpîtă ke Kîptijja este d’snă fo.iosă nentps omă, mai kb seamE în rpEdine ks iioamo uii ke Kîpliija mEnînKE toate Bepmsinc.ie Kape se uină înlp’apBopi. Illi daKE uine-Ba ape o rpidini ini Bocuite Ka apsopii se ns fie mînKajji de Bepmsnie, atsnii tpeBae se KBînnepe Keapă KÎle-Ba Kîpliije mi se 4e naie în rpEdina .ibI. Ja a.ilE OKaziane Bornă BopBi mai ne 4apră desnpe Bicaija nîptijjii mi atami Bornă Bedea ke aieslă anima4ă de iui na sede în bî- eajja .isi mai niii odatE 4amina Soape.isi netpe- Kîndă Bieaija sa în înlanepiKă; kb toate aiestea na nelpeue e.iă aKO.io o BieaijE auia de tpistE Ksmă se ’iui imațiiiiE uine-Ba, ii în Eopdei84ă -isi SBBlepan ’iui faue niuite raaepie foapte aptifi- lia.ie mi Bnă K84K8uiă foapte Komodă.— TinEpilă în Tinorpafiea Ko4eiji8481 Sf. SaBa.