JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA niTIINIIE.I0P8 NATSPA.1E IIII ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. ' ' Pediifeals de PROFESOR DOCTOR IUL1U BARASH. ■ . — ■■ „ .. , - —■ ■ --------- " ■ " ■ " - — * • ' ¹ '• " ¹ — Jfâ 11. (Ansiă a.is tpei.iea)___________________Eskspeniti_________22 Maptie, 1858. Konpindepea: — 8psB48. - Zinimipea în panoptMS ei ks «sesiisnue aspidige.— KomsniKa|ii8nI nitiinpifîge migi. Om&râ. IX. Beseaiea ■Bvtpîneneî. în aptiKo.i8J8 apenedentă amă fEKstă o des- Kpiepe destsiE de tpistE desnpe EEtpîneije, daps EEtpîneijea ape mi Beseiiea ei. Aneasta aă npo- nat’o iei mai Bestiu.1 astopi în toate timnapiie. ^eieepsiă Cicero a SKpisă Enă lejiesps ons desnpe EEtpîneije (de senectute) snde ziae întp’aiteie: «Dara natspa apă fi fEKBtă enoKa EitpîneQei, adera enoKa nea dsne spmE a Biejjei noastpe, desnoiatE de toate n.iE'iepi.ie; apă se- mina ks snă astopă de dpame Kape, în jokb se fara Ka aKtsiă ne.i» dsne spmE ai dpa- mel se aiEE efeKtsiă ie.iă mai mape, din Kon- tpa, îiă iBKpeazE ks nea mai mape neniatenjjE în Kît» stepye kb totsiă efeKteie niEKSte în aute.ie d’întîis.» *Ie OEsepBajjisne jkbsIe! Mon- taigne ziiea: «Kaptea Jsi Cicero desnpe EEtpî- neije, ds K8i-Ba napKE o noftE nentps EEtpîneije. 8ns aits ona desnpe EEtpînege este de Ha— liansis Louis Cornaro, de a'iesls oms, Kape a tpEils nînE ia 100 de ani, pEmîinds nînE ia se- fipmits tots-d’asna Beseis, tots-d’asna niEKsts Ka sns tînEps. Istopiea anestsi omă e foapte instpsKtÎBE. Cornaro a tpEits în Italia ia o enora KÎnd esapepaijiBnea în mînKape epa npea mape, de aueea a sKpiss sns onă desnpe isngipea Biejjei — 82 - npodssi npin sospietate (aesjiinepe de msjte mînKBpi). Dintp’aiestă onă corn lila spmBtopaj nașă. «O, nefepiiitB Itajie, SKpiea ejă, ns Bezi Ib ki rspmanzia (jBitomia în mînKape) ’jjî ia în fie-Kape ană mai majyi JOKsitopi de Kîts liama, foametea mi pBSEoisj n’ap nstea s’o faKi. AdeBipata Kajamnitale a ta este : meseje mapi mi festinapije esaijepate snde imense rpemezi ni- pamidaje de Kapne mi de fps:Anniea) sînts aKsms stîpnini ks totsis mi ns se mai nsesKS, ne Kînd în Iloioniea, Posiea, Snrapiea, Tpansimaniea mi ia noi în msnul, se nsesKS înKt. Spssis noate st aatsnri ia o BÎpsti de natps-zeni nînt ia ninni-zeni de ani. Spssia, de mi este nerpemits «spsssa», kb toate anestea ape mi eis o damt Kape îis ia- Eemte. Eis se însoapt în isna isi Mais sas lanie mi neste 8 isni mi acsmitate (adeKt ia înnenstsi isi FeBpsapie ) sojjiea isi îi dipaemte doi nai. Daii de spini Kînds sînts nisKEjji, as o mt- pime nsmai de 6 jjoispi (Ka nisini mini) sînts de KOioape aiBt nensmie Ka apțrints mi as Ka o KpaBati aiBt (Ka zinada) îmnpepiapsiB rîtsisi; el nasKs opsi. O isnt naintea fanepei, spsoaiKa inneteazi a mînna mi ptmîne ama nemînKati nînt dsne ne tpens 14 ziie dsne fanepe. Spssis este din toate animaieie KapnÎBope, - 87 — în npieinjja aieasta, nimte osiieispi Kspioase aje spsfijsi, adiKt, Kîndă omsjt» se faie Ka moptă, spssjă meppe ja dînssjă, îjă mipoase, mi Bszînd kb n» se miuiKS, nsne nassja ja rapa otnsjsl Ka st BazB daKB pBssfji, mi daKB ns simte niii o ssfjape, se ameazs ne sspta jsî, o sipînpe tape, uaindă eapă nassjă Ja rspa omsjsi Ka sb se înspedinijeze sine kb aKsms oms.iă ns mai pessfjs; dsne aieea, spssjs se denspteazs Ka ja 20 de naiul de omă, silînds- se Kîlă-Ba tiran Jia dînssj ss Bazs daKB ns Ksm-Ba miuiKS, mi toKmai dsni ie Bede kb nsmai raimKS de JOKb, se dsie; ajtmintpejea Bine eapsmi ja dînssJs, se amazs eaps ne Bspta jsî, stpirînds-js nîns î.iă omoaps, mi atsnii îjă jass mi se dsie. Bpsajs e foapte nensaciiiosă, înss Kîndă îjs npinde iine-Ba de tînspă, este în stape a npiimi oape Kape înBsjjstsps, s. e. a suta, a 3CSKa în dos niiioape, bpmîndă tunis Jă mssiiei, sas a se ssi ne o snapi mi ss faKB fejspiml de înKOBsitspi; ks toate aiestea, nstă de înșirată Ba fi apssjB ks oamenii, na tpesse iine-Ba si se înKpeazs întp’înssjă, kbii ejă este psă, tps- dstopă mi BindiKatiBS. Mbjle înlîmnjspi neno- poiite aă npoBat aieasta.— BpssJ înnoats foapte eine. Kapnea spssjsi, maî ks seams a iejsi tînspă, este foaple BEns de mînKape. Toamna spinii sîntă foapte rpami; niiioapeje (estEpil) de spss je stims anii Ka o raînsape foapte hjs- kbIs ; din nejea spssjsî se faie o Bjans foapte npeijbits. Bpssjă este uejă mai mape animajă Kap- nÎBopă din Espona; kbiî awsnye KÎte odats ja o jsnpime de 7 niiioape. Kojoapea sa e foapte BapiaBiJB. în sneje JOKBpi în Espona (Tajinia) sîntă spini de Kojoape d’apijintă, în aate JOKspi se faie rajEenă Ka BEjnea. Eals ks mi spssj, de mi ns e diniomală, tot SKimss adese-opi «faua.» Zmintipea în panoptsjg ei ks kseslisni.ie jKspidiHC. (*) ■ । ii t । FIU. Pjromaniea. Pyromaniea este o zminlipe naptiKOjaps ja finii oameni, mai ks seams ja fete (ja o BÎpsti de 12 nîns ja 14 ani) Kînd daă foKă Kase- jopă, ns de sps niii de Bp’snă intepesă de scafă, ui nsmai de imiepea necsos Kape aă ss Bazs Kase mi opame apzîndă ks o fjaKips mape ini desenindă uensins. Kîte odats, aieste nep- soane nsnă fosă Keapă în Kaseje psdejops jop •ieje mai d’anpoane, Keapă ja nspinuiî jopă. A- ueasts Kpims o Komită iapă întp’snă modă in- stinKtÎBB (Ka omsuidepea instinKtiBs) fsps Boinjja jopă jieeps, fiindă suite a faie aieasta. Me- diiii aă oesepBată ks nepiodsjă înienstBJBi pe- rsjejopă jsnape Ja fete, npodsie ja msjte din- tp’înseje o asemenea zmintipe nepiKSJoasi. Aueasts îmnpeijibpape este foapte imnop- tants nentpa snă atsdeKstopă KopeKuionajă, mi tolă-d’asna Kînd se npezints snă Kasă de Kpima dapei foKSJbi, WBdeKstopBJB Bszîndă dsne lep- uetapea fsKBts, ks dejiKsentsjă n’a nssă foKă niii de Bp’o psssbnape, saă sps, saă Bp’snă in- tepesă d’a acefsi, din Kontpa Bszîndă kb aueia Kape aă fosta BÎKtime aieslei fante sîntă Keapă psdeje mi amili deJÎKsentsJsi; Ipesse ss aiss Einsiaji kb aiui este snă Kasă de nipomanie neBOJBntaps, mai ks seams Kînds dejiKsentsjă este o fats în enoKa nsseptsgei (de ja 12 nîns ja 15 ani), mi snpe a jsmspi aieasls Kaszs tpeEsc ss se adpeseze Kitpe ană mediică eK- snepls în Ksestisnije mediKo-jeraje. Spmstoapeje fante panoptate de Kitpe iei mai uejespi nzixiatpi, nsmai jasi niii o îndoiajs desnpe esistinija azestei zmintipi. Gali ziie Ki în ansjă 1802, aă omopîtă în IJepmanie o femee Kape, în Kspssjs de 5 ani, a nssă de 12 opi fosă ja opame. Ea a zisă Ki tolă-d’asna a simgită o msstpape de KBuetă Kîndă a nssă foKă; kb toate aiestea, a simnilo aneBoe Kape a sijit’o ss nsie foKă. Sîntemă înKpedinjjaiji ks dsne stapea aKtsajs a mtiinijei, o asemenea femee n’apă fi Konderanats ja moaple nentpa aieste fante neBOJsntape; dapă (*) , Spmape din No. — 88 — în ansjs 1802, niti în IJepmania iKsdeKitopiî n’as anstă niti o idee d’sns astă-fe.tă de zmin- tipe. Georget paKonti (noBestemte) : ki sn zmintit nipomană, a data foKă Keaps Kasei saxe nponpie Kape epa sinrspe snepanrja jsî iui a familiei saae. 8ns a.ită nipomană, sns Biiată tînipă de 16 ani, a dată în 15 ziae de onts opi fass .ia difepite Kase; Kînds j’aă înKisă în înKisoapea Kpiminajistuopă, a nssă ne fspimă KipsBni a- npinmî în nats-is jsI ini s’a K8JKată ne dînmii ! HeneKe ziie: Kasze.ie Kape npodsKS zmin- tipea nsmiti nipomanie sînts ue.ie spmitoape: 1.) Ilepioda nsseptiijeî ja Eieijl mi Ja fete în Bîpsta de 12—15 anî. 2.) IIalimi,ie namile Hysteria (isteriotiK) mi chorea (natima de mim- Kape neBcMsntapi a mîinejopă mi nitioapejopă) jia femei. Asemenea mi natimeae nepamopă: eni- aensiea mi Katalepcie; 3.) Ilatima nsmiti chlo- rosis (najiditalea sas rajsinapea fejjei însouiti ks jinsipea persiejopă janape) iapa .ia fete.— Eati ki mai în naptiKSjapă, seKsajs fpsmosă este sanass natimei nipomanieî. Eati kb aiestă sokse, aiă Kipaia misisne în natspi este d’a janpinde inimeje noastpe, se asate Kîte odati din aiea- sti Kaae nalspan mi anpinde jemne.ie Kasejop iui opameiops în joksjs inimejopa. Ilipomaniea, z’rne Orjila, este sna fe.iă de monomanie; adeni omsjs atinsă d’aieasti zmin- tipe, noate si BopseasKi mi si se KondaKi Ka sns omă foapte pajjionaEuă; însi nsmai în npi- Binjja snsî nsnKts este zmintilă, adeKi ki Boernte si nsie foKS npetstindenea. Aieasti îmnpeyis- pape a fiKstă, ki majijî din jeyistî n’as Bpstă ms-ită timns si Kpeazi .ia esistinija nipomanieî; întonmaî Ksmă s’as onsss m8.it8 timns mi aa li- ndaita esistinna omsiidepei inslinKtiBi mi ne- BOJsntapi. Dessatepi -isnyî as aBstă joks în sp- ma atestopă difepiniie d’oninianî întpe mediti mi jeuistî; în ieje dane spmi, leyistii s’as înds- njeKata mi as xolipîtă mi eî, ki npetstindenea snde Bedems ki ans omă a omopîta ne a.its, sas ki a data foKB Kasei ajtsia fipi Bp’ana intepesă, de api saă pissanape saă insidie, aKO-io tpe- E8e si asemă BinsiaJi ki atestă aKla este efeK- ts.iă anei zminlipi neBO-iantape; Kitî este o jeție nsiKOJoyiKi mi mopan înnisKati în natspa o- majsî, adeKi: ki nitî ana oma na fate pis ai- tsia fipi nitî ans intepesă mi nanin npin n.n- tepea d’a fate pis. Ateasti Jeye ape mi o Bajoape islopiKi foapte imnoptanti; Kiti ne es- n-iiKi Kpszimea snopa KapaKtepe istopite. Kînds tilimă în istopie de tipaniiie smijepoase aie Imnipal8.iaî Neron, Kape s’a Baetală: de ie tots yeii8J8 smans n’ape nsmai sns rît8 mi ans Kans Ka si’jb noati tiia îndati mi si steapri oame- nipea dane fana nimîntajsi; Kîndă, zisa, tilimă ateste fante d’astă-fe.iă de lipani, atsnti sîntem înKpedinuayi ki Neron mi tojji Kape îi seamini, epaă zminliuî atinrni de monomaniea omstidepei instinatiBe, în Kîts îi n.iitea a Bedea sinyei© omsjsi Bipsats. Anoi Kînds tilimă ki Erostrat a apsă Bestitsjs temn.is ajs dioinitiuei Diana, fipi ni ui o Kaszi, alsniî ne esnjiKims aieasta sansinda ki a'iests oms epa ataicals de zmintipea nipomanieî. Eati de ie deninde șoapta oameniiopa mi a J8i:pipi.iopa jopă! Sns Herostrate se zmin- lemte mi întp’snă minată, onai apxileKtoniK nejă mai lîestită, le-iă maî icjespa aiă jamei antice, este nimiiită. 8nă zmintită Neron ssinda-se ne tpon8.iă imnepiajă, toati jsrnea este în waie mi totă opizonla.iă este anonepită ks simje mi jaKpimî. în npiBinjja aceasta ziiea noelsiă .latină «Delirent reges, plectunlur Acliivi» (Kînd peyiî sîntă în dejipă, miînră nons.iL) KomsnikaHism sⁱiientifiⁱie mim. Steo/caps.is din Kaaifopnia. Kaaifopnia este Bestiti ns nsmal nentps cori- fiiea de asps Kape Konpinde mmîntsjs stă, ii mi nentps deoseBijjI stemapi ai KpesKÎi aKOJO, Kape npo- dsKă fpsKte (rinde) Bsne ns nsmal nentps nopți, Ka ja noi, ti uii nentps nîlnea oamenijopă. Adem rin- da atestai stexcapă se niseasi fiindă înKi.iziti., de Kape se late snă feas de koki mi si Koate intp’sns Ksntopă nîni. Kînds se fate nîîne. MsjqI oameni de ako.io mminKS în toati Bieaya .iops snă axts îe.iă de nîîne, mi înKi se înrpami npea msxtă. Si zite ki atestă nstpimints di mi sns fezs de sese^ie mi o disnoziuisne Bsni a snipitsxsl. Ateia Kape Beaă mi xa noi Kafeaoa de rindi Bops aszi nerpemită a- teasta k’o mape n.ntepe. Timpilă în Tinorpafiea Ko-iețjisjsi Sf. Sasa.