JURNAL IIENTPS PESIIÎftDIPEAIIITIINJIEJ0P8 NAT8PAJE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. ¹ ¹ Pcdiyeatâ ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 10; (Aurie ai»; tpeiiea) Bskspemtî 15 Maplie, 1858. Konpindepea: OmsJS— Saene nojape.*-- Pvieaia iui el'<-Kte.ic ei.— tnuilapea. Omsjs. FIII. Ezlpinenea. Nimirt» ns este etepns în natspE; tots js- Kpsjs Kape nainte, tpense se moapi. Ns nsmai omsjs mi animajeje, ui mi njanteje mops, a- deKi ne mai nstînds a npeasniji esistinija jops, se Beuite®esKs, se ssbks mi înuetezs a esista Ka luante; Daps Keaps în sfepa JSKpspiJops neop- raniue, esistinija este mEpjrinitE; Kiaps msnyii se miKmspez ks tirnnsj mi nepds din înE,iyimea jops; keu! Bîpfspi-ie Jops sînts pase din aneje n.ioi mi Kads acoss. Anoi ns nsmai ne nEmînts, ui mi în ueps esistE EEtpîneije; mi stejeje se îmBitpînesKS; npeKsms s’a oEsepsats steje asia fopmînds-se, ama s’a ossepeatâ a.ite Kopnspi ue- pemtl Kape sînts în stape de SKadenjjE mi d» nepipe. Daps ue este BEtpîneijea? BEtpîneijea, mal ks seami ja Kopnspi op- raniue (animaje mi n.iante) este îmnetpipea rpa- dsajE a tstspops opranejops. Toate opranej» sînts în stape de mojiuisne mi sînts fpapete ja atiimajeje mi njanteje tinepe. Este o onsep- Bajjisne Kape o mtis mi Keaps toiji ESKEtapii. a- deKi, ke Kapnea animajejops tinepe este moaje ne Kînds a uejop ELtpîne este tape. De ja sns îîijjejs tînips, noate se mEnînue uine-Ba Keapi oase-ie, ne Kînds de ja sns eos EEtpîns Keaps — 74 — dsne o fepsepe de mai rasate ope, Kapnea ns se moaie mi ns se ntemte. Asta npoBine Kt în Kop- nsjs animajejopă se; fopmeazi din ie în ne maî ms-its sns npinnină tape, KajKaposă (Bipos) Kape se densne ja înnenslă în oase mi ae înlipemte, ne spmi se densne Keapă mi în napne mi o în- tipeuite, msmKii deniindă tapî. Kana.ie.ie nopti- toape de sinije, iapă din ie în ne mpejjii jopă desin mai tapî, mi ne spmi s’aslsni ks lotsj. A- qeast’b întipipe a opranejopă, je faqe ne spmi nenanafilie a spma îkoksjs jops nalspaaă, nene- sapiă nentps menjjinepea esistinjjei; atsnqi .ie în- sojjemte sitpînejjea mi ne spma ei, moaptea. Aqeea qe este npinninsd KajKapos (aipos) ja anima.ie, ane.ia este npinninsjă jemnosă ja njante; njanteje tinepe sînt ssKSjente (zemoase) daps Kîndă se îmbitpînesKă, deBină țapi mi lem- noase. Eapă ESKitipesejie noastpe mtiă ke pî- diiiLie Eitpîne mi snapanre^sj Bitpîn sînt dese- nite țapi, jiemnoase mi ns sînt esne de mînKat. Bieajja noastpi Konpinde doi enoqe, sna a Kpemtepei mi a desBOJtipeî mi ajta a desKpe- mtepei mi a inBOJtipeî; qea d’înlîia mepije nîni aa 45 saă 50 de ani, qea d’a doa înqene atsnqi mi mepțte nînB aa sifîpmils.iă Biejjeî; în qea d’înlîia, qentpsaă Biejjei este Kansas mi inima; în qeaă d’aaă doliea, qentps.iă Biejjeî este în sspli, de aqeea mi natimi.ie tinepijopă sîntă în Kană saă nentă (oftiKi) mi qeae a.ie Bitpînijopă sîntă în pejiisnLie de atosă aae Kopnsjsi (ino- xondpia, tpînmi, nalima de ptniKi m. q. -i.) în tinepejje, simjeje se noapti Kitpe nip- jjije ssnepioape mi ssnepfaniaje aje Kopnsjsi; de aqeea OBpazsaă este atsnqi porns, animată, «peepLie ns npea asKpeazi msjtă; Kini e npea sinpeposă, de aqeea este mi msjtă desnssă nen- tps somnă. Tinepii dopmă msjtă mi sine; tolă npin aneasts Kaszi, tinepii nepd adese-opî sinjieje din nașă mi Kîte odăii Keapă din nentă; dapă diyestisnea jopă e ssni, iapă npin Kasza Bina- nisneî mi anondinjjei SEmjejsî porns în aneste oprane. Din Kontpa, în Bitpîneije isijea.ia nipKB- Janisnei simjejsl fiindă sjibîIi, de aqeea sin- jje.ie Bînosă (nerps) este maî dominantă de Kîts smijeie aptepiosă (pontiă) mi aneslă smjje s’a- dsni mai ks seami în perisnue de xosă aje Kopns.isî. Aneasta npodsne aKOJO nimte Kon- reslisnî Kape îmnedeiiă direstisnea (mistsipea) ajimentejopă mi totă d’o dati Kpeepi-ie fiinds mai rojită de sinije, npodsqe o rpestate d’a dopmi, anoi miKmspapea de sinjieje • BiBiKitopă în nentă mi inimi, npodsne o amopjjipe a sim-; jjimintejopă yenepaje Kape nassă aK040. Eall dapă Kt Bitpînejjea este îmniptimiti d’indeyes- lisne, nenofta de mînKape, insomnie (neadopmipe) mi o amopijipe a simjjimintejopă, npin spmape mi a njmepuopă Biejjei. Eall ke în acsnime ne rîndimă nsjjin, dapă JbKpimă msjtă, mîn- Kimă msjtă, dopmimă msjtă mi simjjimă msjtă. Toate întpislipije mi toate speje tpeKă Kspîndă, Ka mi toate njiinepue mi afeKjjisnije amiKaje; Kini în acsnime ns sîntemă în stape a KonsepBa o imnpesisne msjtă timnă; imnpesisni.ie nasKă Kspîndă. dapă mi fsră Kspîndă fiKîndă aoită aj- topa, Kape sopă aBea iapă o esistinjji foapte tpeKitoape. Din Konlpa, în Bilpînejje ne rîn- dimă ms.iis mi adînsă, dapă jsKpuns nsjjină, mînKimă nsjjină, dopmimă nsjjină mi simjjimă nsjjină, dapă toate simjjiptie noastpe d’atsnni sînlă dspasue mi netpeKitoape; Eitpînsjă Kîndă e înlpistată, ape o întpistape adînKE, Kîndă ape nentps nine-Ba o afeKjjisne amiKaai, aneastE a- feKjjisne este sepioasi mi jjine insală. Keapă amops-iă Kîndă se pilmemte Kîte odatE în inima snsi Bitpină, denine snă amopă oniniatps, n’ape ipini Ka .ia tinepî Ka se zsoape Kspîndă frisoane îiiko.io mi pimîne slalopniKă, jjintală ja sn joks. Dapă immjinajjisnea, aneasli faiisjtate a snipits- jsi nostps Kape se stinije foapte tîpziă, în be- tpînejje iea iapă snă a.ită Kapaiytepă Ka în xs- mme. Ea, Kape aa linepi este Bese-ii mi napKE pîde, aa Bilpînî este sepioasi mi napKi noso- mopîli. Ea npezinli lînipsasi snă Biitops ks Koaoape de pose, Ka o rpidini naini de faopi admipasLie mi ssaBe, Ka snă nepă aJBaslps în- lp’o zi de npimiBapi, na o msziKi luini de mejodie apmonioasi; za Eilpîni, din Kontpa, iinajiinajjisnea npezinli snă Biitops ks Kojopî soniBpi, napKi nensmiî, Ka snă Kîmnă tomnatiKă ro.iă, tpislă, desnoială de Iotă opnamentsjă fio- pliopă, Ka snă nepă noposă înlp’o zi de iapni, somBps monotonă, spiniosă; Kîndă ne nepă jin- seuile pegeje zi.ieî Soapeje, Kape ÎI di stpus- nipe mi Bieajji; Kîndă ne nimîntă jinsemle Bep- deajji Kape îî di fpsmssejje mi Bapietate; Kîndă o zinadi monotoni aKonepe toati jsmea, napKi — 75 — înBSiind’o kb sn bej de moaple mi Kînd în aepjpemi-Kape KapaKtepe BspBEtemti; adiKB fopmeie ns se mal asde Kînleieje nasepijops apmoni-iKopnBJBi ei, din ponde ne as fostS mai nainte, oase, ii stpirapea asKugita a uoapejops, auestops desine bnriBioase; riassi ei din sssgipe ie epa, KonBiBi a uimitipiiops, anestops amili ai mop- giiops. Ast-fejg sînts imaginile Bstpîne gel. Ilatimeie omuisi iaps sînla Konfopme kb difepiteie BÎpsti aie saje; în tinepege, omuis e S8U8S8 nstimijops isgi, infjamatopie, fievreloru nervoase (jinroape), ofliuei, Bspsatsjsi mi ajte asemenea natime Kape în nsgins timus deuide întpe moapte mi Bieags; ne Kînds în sstpînege omsjs papa e ataKats de aieste natime mi în ioksi jop e majtpatat de feiapimi de natime Kpo- niie: upeKsms idponiKS, inoxondpie, pesmalisma mi aptpitida Kpotiiue Kape nins Kînds omops ne oms, îjs KBznesns msitB timus. Este pemapKaBijs kb difepiteie oprane aje omajui ns se îmBstpînesKB tots d’o data, ui sna dsne ajta; ama nstemu sb ziiema kb Kopnaia omsjsi sb îmBBlpînemte uri moape în EBKSgi sna dane aita. Aiul domnemte o jege kb : ks Kîts sus oprans a înueusts sb se desBoajle mai tîpziif, ks atîtâ se îmBBtpînemte mai nainte. Ama dapa s. e. opraneje senseiops Kape tîpzis se faKB Kanaeiji a îmnjini misiunea iopu, nepdu a- ueasta Banalitate mai nainte de Kîte toate ieie- laite oprane. Sns BEtpînu de 70 de ani noate sb se EBKspe înKB de întpegimea funKgiunijops opranejops saje, daps din napadisuis amopsjBl este ronitâ nentpa totu-d’abna. Mai ne spms se sJBsesKB mi opraneje sioigupiiops: okîi se opsesKb, spenije se sspzesK, rsstsj uri odoapea deBina neantise, dinjjii Kads, Kopnajă nsmai sta dpenta mi KspBat nainte, gensKiie tpemap, nzpsj s’aa aisits, ne spms Kade; întOKmai Ka mi fpsn- zeie apEopijop se înrBJBenesK mi ne spmB Kad. Femeea fiind» d’o Konstitsgiune mai moaje mi mai smeds de Kîtu BBpcata, de aieea Kop- UBJs ei se întapemte mai tîpzia de Kîts aueja aiu SBpsalBjBi. Dbkb Bleaga femei ns s’apu sjbbî npin sapuine mi fauepi, femeea aps ipenari SB tpxeasKB muitu mai isnru de Kîts EBpsats; daps mi aKBm, o femee Kape a tpeKsts ani Kpi— tiii de 45 nînB aa 55 de ani (enpKa înuetapei persieiopu) ape uepsneKliBB sb tpBeasKB înKB Hiajla. 0 ajta OEsepBagiane s’a fsKsts kb femeije îmBBtpînindB-se, dosîndesKs în Kopnsiu iops oa- deaine rposs mi SEpBEteKKS ini. Keaps nimte nepi raiii înuene sb se apate ne sapsa ei, întOKmai Ka ja ssegii tinepî. S’a bbzbib Keaps femee Kape epa atsnui silita sb’hii pazB Bapsa. Daps mi snipitaiu femei îmBBtpînite, de- Bine mai sspsstesKU mi mai adînKs. înuetapea fauepei Ja Konii, ispgemte sfepa inteiigengei a femei; Kînds femeea a înietats sb îmniineasKE misiunea ei de femee, înuene sb acoane în jsme pojs de EBpsats. Aieasta s’a ossepBats ns nu- mai ja femei sstpîne, ui mi ia ueie tinepe. Fe- meije fenonde Kape faKB mBJjji Konii, papa kb as uns snipitu ama de desBOitatu Ka femeile ste- pije Kape n’as fsKutB Konii. Mai toate femeile leiespe în jitepatspe, în apte mi în JBKpspije nojitiue, as fosts opi stepije, opi uugine feKonde. Asta este o Komnenzagiune dpeanta a Natspei; unopa femei a dspuits feKonditatea fiziKB, ajtopa a dalu feKonditatea mopajB. Anoi KBtpe femeea BBtpîns, Natapa s’a apstats tot în aieasta dpen- tate; kbui dsne ue a desnoiat’o d’opnamentuiB sss natupaiu, adens de tinepeije mi fpsmusege, îi a dspaitu sns ajts opnamentă asemenea no- bîjs mi fpumoss, adeKs: snnepiopitatea îngeieu- uisnei. De aieea mai ja togi nonsii ssisatiii Ka mi uiB'uizagi, femeile sstpîne au fosta Bene- pate mi Konsuitale în toate Kestiuniie rpase aje famiiiiiops mi Keaps aje statajsi. Sneie au mepsB Keaps nîns a atpiBsi femeijops Bstpîne uns KapaKteps de dininitate; de aieea Bedemă ks ja Eleni, ia Pomani mi ja IJepmanii antiiî, sneie femei sstpîne numite siaUe^ phytonise mi ajleie, as firspată Ka npofetige; opaKBieie jops epa senepate Ka sna nass uepesKu, Ka o Koms- niKagisne saKps, KomuniKÎndu oamenijops opdi- neje dieine; Keaps simgsjs amopsisi ja femeea BStpînn se sniptsajize, ziie uns astops modepns. Femeea îmsstpînita ne mai nslînda ss mai dea amopsjs ei oamenijopă, îjs noapta Kslpe ueps; ne mai nstîndB ss iuBeasKs oamenii, isBemte ne Damnezes; de aieea mai toate femeile Bstpîne sîntă deBOte (upea peiigioase). Mai ne spms, în seKBieie mediane Kînds Diasojsjs a fsKBts insazisne în toate iBKpspiie nsmîntemti mi Keaps aie nepsisi, eiS a isats — 76 — nosesisne ini de femeije Btlpîne; de aieea în a- țeste scksjc sapeape, femeije nsmai epas Be- nepate Ka opame; ii temste mi apse de Bie xa sopiiepe (Bptatiloape) Kape as KontpaKtata o ajianijt intimt. kb DiaBOJb în Kontpa penbJbl «manS. Aieastt idee, Kîts de aEsspdt st fie, totb ape esnjiKayisnea ei Oamenii din seKbJe mediane, xîtâ de Bapeapi epas în panopts.is rss- tBJBi, totS napKt npins instinKl», a8 simjjils Kt Deanojsjbi ns noate st’i HJaKt Bp’sns .JbKpb fpBmoss, de aieea îl a dats dpents pezidenjjt KopnbJBi BaBejops sttpîne; khI, opt Kbmb, idea- jsjS fpsmsseyel, ns înftyimeazt Kopnajs anei Bace xîpie. (Ba spma) a i biwtw» ■ — ■ — - -* Sⁱiene no.iape. Aieea ie. este KapaKtepb nentps ans oms, aieea este K,iima nentps o napt. ÎntoKmai Ka KapaKtepsjb delepmint toatt nsplapea mi toatt Bajoapea omsjBi, ama mi Kjima sneî ytpi. Ea detepmint înftijimapea ei estcpioapt, .taBJOBJS yenepajs mi Keaps sajoapea aiestel jjtpi. 8nș snayib de; dot.sbte.de mije yeorpafiie în Si- • Eepiea,; asia .ape o Bajoape eKbajt ks sns snaijis ■ de dot-zeil de mije .nsse în. Itajia; > Ktii aiiojo ceste Kjima siBepiKB mi aiii o Kjimt itajiKt. > Kondiyisnea nea mai fondamenla.it nentps • detepminapea Kjimel snei.ytpi, este Kajendaps.i stă. E destsjs .Ka st. KapaKlepiztmă Kjima nt- , p'uopă no.iape Kîndă, ziiemă Kt,. aKOJO Kajenda- . psJă ns apalt natps stayisni ansaje Ka ja noi ((npimtBapa, Bapa, toamna, mi iapna) mi nsmai dot, adeKt iapna mi sapa; sas nstemă st ziiemă .mai sine Kt aKo.io ansjă e Komnssă d’o noante ■isnrt de 6 JtsnI asta este iapna nojapt, mi d’o zi jsnrt de 6 asni nape este ai;o.io timns-is ..Bepei St sttms aiii lena mi st npinimă ks ima- . ninayisnea noaslpt 4a Bieaya snsi JOKsilopă în . aieste jjtpi nojape. filase .isni ne ană ns Bede ejă soape, Kape anspspea ne netpeie în Bieaya noaslpt; noi bc- demă 365 opî ne ană soapeje ptstpindă mi a- nsinds; ejă Bede aiests sneKtaKOjă sbBjims nsmai ..de dot opi ne ans, daps aieste mapi siene aje . natspei as în jjtpije no-iape sns napanteps mal rpandiosă, mi o, mtpeant ma?Kestoast.— Joksî- . tops.18 jînrt nojsjă nopdsjsi, tptemte întp’o noante nenpeKspmatt de.ja 22. SentemBpie nînt ■ia 22 Maptie. Daps- st nsiine rîndimă Kt natspa. aieastt msms njint de; tandpejjt nentps lojii, noate ntptsi mtKaps o naple a domensâBl < el, mtKaps o napte din fii sti, întp’sns înlsnepiKB de mase Jisni! Ns. este ama!—¹ Din Kontpa, ude aa 22 SentemBpie nînt ja miezsJiS NoemBpie as JOKsilopii no.iapi msprsjb-sepii; adiKt . aieastt .ismint meaanKOjiKt, aieastt jsntt. întpe- jsmint mi întpe înlsnepiKB ie se spmeazt aa noi în fie— Kape zi ks o atsmttate opt> dsne ansssjs >soa- pejsi, se spmeazt ja nojs odatt ne ans, mi ijine atsniî Ka o .jsnt ini - wsmttale! — tzDe.ua mezsj .isi Noemiipie nînt ja mezsj jsI FeBpsapie, domnemte aKOJO noantea întpeart. neînlpepsntt.— Tpei .isni de zi.ie Ipeuse .nensliniionsa usmint a jsmintpijop a îmnjini joksj eKJatanlel jsmine>a soapejsi! Me sient însntlmînltloape! 8ns adînKis înlsnepiKB aiionepe lepB.is ks sns Bt.is nerps, ne Kînds ntmînlsjs ini aepsjs sînls napKt în- K-ieslate de yeps rpozans! Daps aieastt noante jsnrt nojapt, este. însojjilt de jsmina jsnelt.ie ne fie-Kape jsnt se Bede aKOJO 15 zije . neîn- nelată în toatt fpsmsseijea sneî jsni stptjsiinds ks jsmina sa deaie, inejanKo.iiKt, assnpa KÎin- nspijopiî infinite asonepile de o ztnadt etepnt Bpijiantt kb mii de Kpislajspi, napnt ks diamante semtnate ne o yapt înxînlat't! St adtortm ansm mi Bedepea snsi ieps îmnodoBits Kb sle.ie.ie jbî, slptJbiindb kb sub foKB îndoita (Kbinb .ie. Bedems mi noi KÎte odatt noanlea Kinds esle a-ans neps tape iapna), îmBortyilb .mi de aspopa Eopeaat, d’aiejs; meleops slptJbiindb sssh iîn «eps i ne înKinsim aKsm o aspopi Kape gine neîncetată mease stnltmîni! Dapă a- ceasta aspopt ks aje ei Kojopi magice, ks ais el oceană de jamini stptjscindă în toate feueje npismat ce Kape se Bapst ja noi nsmai ne o mm napte a opizontsjsi snpe pisipită, bkojo (ja jjspije nojape) zsrpiBeuite tots opizontsjă, 118 înKongioapt în toata pitsnzimea sa ks ko- poane spijiante de o jsmini cepeasKt, mi pț- mîne în a sa Bioicisne admipaniji neîncetată o jsni mi acsmitate nîni ja p’Lstpilsjă soapejsi I Adm de ja 15 Maptie încene a se Bedea soa- peje nsmai de ja Bîpfsiă msngijopă nojapi, sp- mînds nînt ja 22 Maptie anponiepea sa ; atsnni se apata soapeje în toate gtpije nojape spmîn- ds’mi Kapiepa sa de o zi nînt ja 23 Senternepie. în aceste mease jsni ns înceteazi soapeje a se inBîpti îmnpegispsjă jiniei opizonts tal. înst ssin- ds-se în toate zijeje mai msjtă neste opizontă fiKÎnds înKOJicitspi (snipaje) îmnpețiispsiă jsi nînt ajKsnye ja 22 Isnie ja o înijgime de 23 rpade mi 38 minate neste opizontă, atsnci soa- peje încene a face înKOJicitspi.ie saje îmnpe- gispsjs jiniei opizontsjsi întp’o dipeKgisne Kon- Spss.is ajB* saă ncuapS (Ur«u.< arclus sive maritimus L.) tpapi, adm Jtsînds-se tots mepeă hcoss Kitpe opizonts nînt aatsnge în zioa de 22 Sentem- Bpie toKmaî în jiniea opizontsjsi; anoi atsnci d’odata se face neBizste nîni iaptmi dsne 6 jsni, adm ja 22 Maptie.— Si ne înKioshn ansm ce npiBejimte Kspioast d’a Bedea soapeje în- BÎptinds-se îmnpegispsjă nicioauejopă noastpe assnpa jiniei opizontsjsi nespKÎnds-se nici o- data în cepă atits Kîts st fie de jiust Ka cine-Ba n. apdice OKii în assSjKa s'b’j» Bazt! He sim- gipe, Ka st aiBB cine-Ba mease jsni de zije neîncetată soapeje îndpentsjă OKijopă sii, Ksmă ’jă. asemă noi nsmai nsgine ope dimineaga mi seapa! Me KBpioasB societate snde oamenii fa K7>popa nalspt mi tpeBsinneje fisice sîntă ne- rpemită Iotă acejeami) se kbjks întp’o zi 180 de ope, fi>Kînds’mi noantea jops în mezsjs-zi- ₄ₑf ț— qe scenB estpaopdinapt d’a Bedea KÎm- nspi aKonepite d’o zinadi etepnt mi mapea in- rieijata, îmnietpita Ka ntmîntsjă, snde se njinm spinii ajBi fjtmînzi Kistînds npada jops, snde fsră cepsi de fpiră kb o ifigeaji sntimînta- toape, mi snde toata Natspa napKt este Ksfsn- data întp’snă somnă adînKB, întp’o nemiiuKape fepmeKata d’o rrstepe mistepioast, mi tots acea- sta scent fiindă îimjita întp’o jsmini pomi*, — 78 - a soapejsi Kape sti neîrwelatg acoss tn pegisnea opizontsjsi apitînds-se poms, daps peie ini ne- nstinuioss ! Si BopBims aKsnyî neBa desnpe sns anima.i naptiKO-iaps nsmai giptiops nojape. Dintpe toate animajieje d’sns KapaKteps deosesits Kape nons-iezs gipiae noiape, He,is mai mape ini nstepniKs esle spssjs no.iap8 sas spssjs ajBS. Upss.18 Tio.iapts sas oaes (Ursus arctus sive maritimus L.) este snega iea mai mape din toiji spinii; ki«iI e.is aacsnge Kîte odati ja o jsngime de 8 ninioape; ape o Koadi foapte SKspti, nepi ajBi jsngi Ka jîna de ijiraie, Kans.is sis e mai jsnrs de Kîts aie.ia a.is spssjsi opdinaps, întpe degetele niiioapejops ape o memBpani noti- toape. Eis înnene si tpieasKi în jouspi snde Bieajja nejops-jaâte fiinrje înieteazi mi deBine imnosiBLie din Kasza fpirsjsi tepistis mi etepns, Kape domnemte aKOjo; Keaps nopdsjs Sispiei, KamnatKa, Is-ianda mi NopBegiea sînls KJiimeAe npea Kajde nentps dînssjs. Nsmai de aa rpa- dsjs 80 din jiijimea BopeaJi mai Kitpe nopds, îniene natpiea jsi. Nstpimîntsjs sis este Konfopms ks Kiima în Kape tpiemle, adeo nernte, piiniuiine de Balene (Kitspi) mi Kîini de mape. E.is netpene toati Bieaija jsI ne Kîmnspi înrejjale aje o’iea- ns-isi nojiaps. Nasiratopiî nape as Kstezats a nainta ks KopiBiije jops nîni ja a'iesle joKspi neosneta^iepe (desnpe a'iesle Boiagispi mtiingi- fine deBenite nejespe în timnsjS noslps, Bornă Bopsi a.iti dati), j’as Bizsts mi as ziss Ki în mizaoKSJS aiestei stene tepinije, Bedepea a'ies- tsi animai este îiiKi mai sniimînlitops. 0 i- maginaijisne anpinsi noate si se imagine Ki a- nests animajs este demonsjs domnitops în a- \ qeasti pegisne nipisiti mai de toate fiinijeje Bie. E.is ape o fopiji ama de mape, în Kîts noate si iea sns oms în rspi mi si fsrt ks dînss ne mapea înriețjali în KîtS nimenea ns noate si’js spmeze. E.is spmeazi oamenii Keaps nîni Aa Kopa- Bie Kînds ’i-e foame sas Kînds este atanalS de Bp’sns oms. Bopaqitatea jsi e ama de mape în Kîts, Kînd ’i-e foame minînKi Keap tstsn mi pe- mini; a mi mînKats Baseie de Kositops Bestilsisi nasiritops noaaps Fratmlin. Soijiea .isi îi dipsemte ne fie-Kape an doi nsi Kape îi Kpemte ks o mape rpi/Ki mi ten- dpeaiji. Kapnea jsi e nsni de mînKats, însi npo- dsqe dspepe de Kans mi nepdepea ne.iei -ia mîi- ni mi ni'iioape. Ilejca jsi, di o EJani sti- mați. 8nii Komedianjji Îjs adsus în menagepie Keaps în jjipLie noastpe, însi sînls si.iijji a top- na neîn'ielals ne dînss ani peie, ajlminlepejiea ns pândi Ki-idspa luimei noaslpe uii moape. Eati o peBisli genepa.ii a pernsjsi ani- tnajs JÎnri no.is; aiio.io ns r&sims o asondiniji în fopme (Ki'ii o ms.ijjime do genspi de mami- fepe mi nasepî, mal togi mepnii mi monîpje ns esisli aiiojo); daps snejjejc anima.ie.iops ne esisli aiiojo, as o acondinui în indinide. Eali Ki Keaps jînrb nojs, Natspa omninstenti a mlist si npodsKi o aBondiniji de Bieajji mi de miui- Kape; eati ki în aueste joKspi d’sns fpirs atîtS de înrpozitops, Bala îmii inimi Ka.ide mi nopții în sine sns ssfaets BiBifiKitops.— P7>viea.ia mi efekleje ei. Ns este o BopBi Kape si se penele în toate zijeje atita opi Ka Bopsa «pi>iea.ii.» Si in- tpe >iine-Ba întp’o societate snde sînls adsnagi mai ms-Uji oameni mi Kspînds o si Bazi Ki nenlps toate ssfepinijeje omenemti «pi>iea- ja» e BinoBati. Snsjs si Baili de dspepe de Kans; ajtsjs stpinsti npea msats; ajs tpei— jea ts'iemle; ajs nalps^ea ape Bipsitspi sas spdinape; ajs linicjea tpemspi de fpirs; aj& uiasejea apde de Kiadspi; a.is meantejea ape dspepe în toate oaseje; ajs ontsjea ape o ssp- sipb în speKe; a,is noijea ape rstspais; a.is ze- qejea ape dspepe de okî ; toiji aiemli oameni zîks Ki «s’as piiils» mi nentps asta s’as eoa- niBilS. Ajtsjs pimîne toati noantea în ‘sipts, a — 79 mi apzspa nejeî ns e npea mape în sine. Bip- salsjă, ssapjatina mi ceje-jajte asemenea na- time aje Koniijopă, sîntă ama de rpaBe nii de nepiKsjoase, fiindă-Ki nejea Kopnsjsi este atsncî atanali mi ns noate si fsnKționeze. Ilejea o- msjsi ape o țesitspi d’o Komnozițisne dejiKati mi foapte admipaciji Ns nslemă si întpimă aici în desKpiepea a'iestsi mipaKsjă ajă natspeî, însi atîtă nstemă si zicemă ki nejea, snpe a îmnjini fsnKțisnea ei d’a Kspița smțeje de fejspimi de malepiî deBenite de npisoss mi bi- limitoape; Ka nejea aceasta, zicemă, este ni- tpsnsi de fejspimi de nopî, deBine foapte mici mi de aptepiî foapte micî Kape adsaă sin- țieje ssb ssnpafața nejeî ja toate nepifepiea (okojsj) Kopnsjsi; ama dap Kîndă nejea se pi- cemte îndali dsne ce epa Kajdi, nopi se stpînră mi Bineje un aptepiije asemenea, atsncî esanopa- țisnea matepiijopă fjside ns maî noate si se spmeze mi sinitatea este depanțiati. Maî ks seami se întîmnJi aceasta Kîndă nejea epa în tpansnipațisne Kîndă nopiî eî sîntă desKisî mi Kîndă îndati s’a picilă mi matepiea destinati a emi afapi npin tpansnipațisne (nidsmeaji) s’a întopsă iapă în Kopnsjă nostps. Sînțeje nostps ape o Kudspi msjtă maî mape de Kîtă aepsjă Kape ne înitonțioapi; kici Kudspa sînțejsî nostps, se sse nîm ja 32 rpade (Reaumtir) ne Kîndă aepsjă asia în sneje zije npea Kudspoase în jsna jsî Isjie, se ssie ja aceasti temnepatspi. Ama dapă, fiindă-Ki kij- dspa Kasli tolă-d’asna si se nsie în eKsijiBps, de aceea apă Kista si easi mi npin nejea noa- stpi daKi n’amă nspta imBpiKiminți Kajde Kape îmnedeKi aceasti einipe a Kudspeî din Kopnsjă nostps; dapă ansmă nejea ape mi ea. ks nsțim defepinți tolă acea Kudspi Ka mi sînțeje no- stps. Ns e dapă de mipape ki, Kîndă esnsnemă toate saă o napte a nejeî ja o temnepatspi maî infepioapi de nîlă a Kopnsjsi nostps, ki atsncî, picinds-se îndali, noate si adsKi Bitimape si- nitițeî noastpe în tpeî modspî, adeKi: I. Ilopii el se stpînră mi eBanopnțisnea fjsidejops ns se face, atsncî pimîne în sințe o msjțime de malepiî Kape tpesse si easi mi Ksa.iitatea sinuejsî se stpiKi, de aceea piceaja nejeî adsce maî ks stârni Rheumalismu în Kape sințeie e ajtepală (stpiKală). II. Kîndă nejea se picemle, atsncî sințeje Kape epa maî nainte pisnîndită neste nepifepie (okojsjs) Ka mi centpsjs Kopnsjsî, se petpațe de ja nepifepie Kitpe opraneje cenlpaje aje Kopnsjsî (Kitpe Kans, njsmsni, inimi mi c. j.) mi npodsce ukojo Konțestisne (rpimidipe); mi k apă infjamațisne (anpindepe) s’aă psnlspa snopa Bine micî din itasza rpimidipeî atsncî intonată Ka Kîndă apă aBea stomaKSJS snsi Eje-I fantă, a Biată Bină mai msjtă de Kîtă Kimija Bea ani nii snpe zioi s’a întopsă auasi. Dimi- neața e BOjnaBă mi Keami ne dostopă «lIe al domnSJe?» îjă întpeaBi medins. .