JURNAL IIENTP8 PESIIÎNDIPEA IHTIINHE.IOPS NAT&PA.IE IUI ESAKTE, ÎN TOATE KIASE1E. I ii Pediyeate I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 9. (Ana.ia a.ia tpei,iea) Bskspeniti 8 Maptie, 1858. Konpindepea. 0m»48 — Malmfcne.ie.— KomJsniKanisni iiiluugifi msmz a nomiwpS. Noi ama Bopeita în aptiKO.i8jg desnpe femee, Ka ană penpezentanta .JBi fpsmosa. Dapă sKonais femeeî e na nsmai a fi fpamoasi, ni a deBeni mi niamE a Koniijop; în- toKmai npeKama skobbjb finajb a.i8 njantei n8 e d’a npodsne namai o fioape fpsmoasi, ni din Kontpa, fjoapea este nsmai.o npentipe fpamoasi a anai Biitopa fojositopa, adeKi.a fpsKt8J8i. Ama daps natema ziie m, o femee Kape na faue Konii a jinsit8 de adesspata misisne a'ei, npin ap- mape sopeinda ai'ii desnpe oma, nerpemita ke tpeBBe st BopBima mi desnpe femee na mama yenepaijisnijopa Biitoape aje yenBjBi omenesKS. DapS, dam asemă onoape d’aBeaîntpe nep- npeMedentăjm» jeKtopijopa nointpii ini sneje fete tinepe ajg seKss- amatoape de inslpaKijiBne sojidE mi de mtiinixe.ie nalspa-ie, o si je parvină d’a msa anests apti— Kojs nenitits; mii sfiita majte JBKpspi în Jbtne mi în natsp'B Kape tpeEBe se pEmîie sns mis- teps nenlps fetele tinepe. Kîts nentps Bieui, n8 ne npea teraema; mii nentpa tinepii d’aKams, mai toate mistepiLie nalspei ag desenita ana 48Kps ama de KanosKatâ mi de HBBjiKa, na mi «mistepiLie din Paris.» Dane Konnenijiane (zemis.iipe), femeea simte ana fejia de fiopa; ajteje simtă o simjjipe de n.is'iepe estpaopdinaps, nesimjjilE nîni a«amg; aneie Kape na simtg atanni nimiK8, sînta d’sns — 66 — temnepaments foapte peqe tui fjermaliuă tui în yenepe asemenea femei papă Kt sînls poditoape. Persja (nepioda jsnapt) înqeteazt dsne Konqennisne; daps sînts fem^t în ntpije me- pidionaje ja Kape aqeasta nepsistt în JsnLie d întîiă a.ie sapqinei jops. daps aqeastt wip— Ksmstann’E e Btttmtloape nentps Konijsjs Ka- pe’js noaptt în sînsjă ei; Ktqi adese-opi asemenea femei jentdă mi Kînds odatt o fernee a jentdată, mai ks seamt ja întîia sapqint, de- niile aqeasta o qipKsmstanyt foapte KpiliKt nen- tps toate sapqineje Biitoape; Ktqi mitpa se o- ciunsemle ks asemenea nepersjapiltni. Femeea omeneasKt este mai msjls ssnsst ja aqestă aK- uidentă de KÎtă femereJe animajejopă; asta npo- Bine Kt nsmai femeea omeneasKt este ssnsst ja persjije jsnape mi Kt dînsa ns înqeteazt ks njtqepea amopsjsi Keaps Kînds este înstpui- natt, ne Kînds femejeje animajejops Kînds sînts înstpqinate, ns se mai sitt ja masKBJă. Ama daps o fernee Kape se teme de anopts fjentdttspt), st imiteaze întp’aqeasta femejeje animajejops; daps ns nsmai întp’aqeasta, qi mi în panoptsjs aestennisnei de |Btstspa jBKps- pijops sniplsase, de npea msjle mînKtpi mi toate fejspije de nasisnî Kape anpindă sînyeje. Este o fantt foapte papt, înst Kape se in- tima jt Kîle odatt, asta este superjetatiunca, a- diKt dsne qe o fernee a ptmasă rpea, deBine Keaps în timnsjs sapqinei înKt odatt rpea. Ama se panoptt Kt o fernee a ftiists sns Konijă de 9 jsni mi neste 3 jsni a ftKslă înKt sns ko- nijă. O fernee de past ajst, mtpitatt dsne sns oms ajsă în AmepiKa, a ntsKsts îndalt doi Konii dintpe Kape snsjă a fosts ajnă mi ajtsjs nerps (Mulatu). Aueasit fernee a zisa Kt ja înqenstsjs sapqinei saje, a înniejat’o sns Apan. De mi persjeje jsnape sînts sns semnă de feitonditate, adeKt kb Kîts aqeste persji sînlă mai în asondiniit, ks atîlă femeea e mai feKondt; înst s’a Btzsts femei fenonde ftpt st fie aestă mai nainte persie menstpsaje; daps aqeste Kazspl sînts pape. Kînds înqeteazt pe- rsja, totă ns e semnă Kt femeea a ptmas rpea, Ktqi sînts msJte «asze, Kape npodsKă înqetapea persjejops. Asta se întîmnjt ja nepsoane sjaee, najide, affeKtate de natima namitt Chlo- rose, sas ja Kape se desBoajtt o nalimt rpaBt în nenlă. Ajlt datt din Kontpa, rtsimă aqeasta ja femei npea sînyepoase .mi rpase Snepietspa, neKazsjs mi ssiepinijeje mopaje, capă onpesK» . persjeje. în a tpeia jsnt a sapqinei, f meea îmiene st simyt miuiKtp je Konijsjsi. Hyppocrate mi Aristotele as zisă Kt fata înuene st se minrre în a tpeia mi Etiatsjă în a natpa jsnt. Toate aqeste m'iiiKtpi aje Konijsjsi în milpt sînts ris- mai instinKliBe. Toatt jsmea mtie Kt tepminsjă sapqinei ja fernee este anpoane not jsni. fie-Kape jsnt soKO’itt Kîte 30 de zije. lIei anliqî npetindă Kt Bteiiii nasKB mai nainte de KÎtă feteje. Me- diqii Kape se oKsna ks mediqina jerajt, aă Kts- • tată a fiKsa tepminsjs qejă mai mape mi uejă mai mÎKă ajă sapqinei femei. Ktqi s’a întîmn.iat Ka o lîntpt s’a rpteit npea msjl mi a ftKslă sn Konijă npea Kspîndă dane mtpilimă, ne Kîndă o ajtt BtdBBt s’a intepezată mi a ftKBlă sns ko- nLiă npea tîpziă dsne moaplea EtpsaiBJBi. lIea d’întîia npetinde Kt BapBatsjă ei d’aKsmă e tatti KoniJSJBi ne Kîndă nea d’ajă doijea iapă npe- . tinde Kt ptnosalsjă în fepiqipe ia Jtsală sn sb- Benips d’amopă. Aqeslea sîntă Kesiisni foapte Kpiliae de Kape deninde, ns nsmai onoapea, qi mi Keapă aBepea famijiiropă. Jeyere difepite- jopă jjtpi sînts foapte difepile în aqestă nsnKtă; dapă toate sîntă în aqestă namilă foapte jisepaje mi faBopaslie femei a antpa onoapea ei. Ama dapă sneje jeyisjayisni a întinsă tepminsjă sap- qinei nînt ja 11 mi Keapă 12 jsni, Iotă d’o datt deKJapîndă Kt, dsne 6 jsni mi Keapă dane 5, o fernee noate st nasKt ană Koniiă Biă. Eatt Konqesianije qeje mapi qe a ftnată mediuii mi jeyislii, l'emcijopă. în adeBtpă sînlă Kasspi, de mi foaple papi, Kt Konii nasiiă oii în a mase i jsnt a sapqinei. Hejenpsjă mediiiă itajiană Fortunio Licetti epa ntsKBtă ja 6 jsni ini taltjă stă, Kape' epa iapă ’ medisă, ’js a însejită în EBmsaKă Kajdă mi ama ’jă a uinstă Kîtă-Ba timnă nînt a KpesKsts qeBaz mai mape, dînds’I nsmai nistlspi de jante. în tot aqestă timnă nînt ja îmnjinipca denot jsni, ko- nijsjă a dopmită neînqetată. Aqesiă Konijă a deBenită ne spmt snă înBtyală d’întîiajă opdins mi a SKpisă msjte onepe. AkIbjs faqepei, aina de dspeposă mi de Kpi- Iîks nentps femeije de pasa ajst (moastpt), - 67 - qepea deB'ne mai siuspe; ks Kîtg o Kjimt e mai pene, faqepea e mai rpea; asta npOBine ki fpirsi pestpînjie opraneje Kopnujsi, (npin spmape mi ■ ntpjji.ie penița ie), daps Kudspa je di.iatt. Dsne ne femeea s’a Biiiapatu, este nttpsnst d’o BbKspie nesnsst mi toate dspepLie mi safe-' pinijeje de mai nainte, s’as sitată. Kînds epa în n.iina dspepe a faqepei, ns npea s’a bitatSBine Ja BtpBalsj» ei. Kasza npimiliBt a anestops ss- fepinue, daps dsne faqepe Lis iaptt K8 totsas. Bedepea Koni.is.isi, îi pisnjttemte; deslsjs toate ssfepinyeje. Se ziqe, Kt aBÎnds în Bedepe Kt msjte fe- mei fiinds în dspepea faqepei mi neiitaiite ne BipBats, faiis snii aisptraînts Kt nsmai Bops .itsa st se anponie de dînsa; anoi iiinds-Kt aqests iKbpimînts e foapte papii OBsepBals în Biitops mi fiinds-Kt este sns ntKats a KtJKa sns JKsptmînt; de aqeea a institBats Moise sns saKpifinis eK- sniaotop nentps ntnateje .itsziei Kape tpeBbia st ineaprt în temnjs snpe Ksptijipe dsne sK8.iapea ei. ! Niqi sns simyimînts ns e erajb în fopija mi deBsements sssjimb ks tendpepa malepnajt, Kape o femee o simte nentps KontiBJS ei; Kini a- qeastt tandpeayt este instinKtÎBt, ns nsmai ja pensj sman, ni mi ja toate animajeje. Tirpa nea mai stnpepoast înrpi®emte de nsii ei, ks o BJîndeije mi tendpeaiji atinritoape. Jeana, mai Bine se jas'¹ Ka s’o omoape qine-Ba, nsmai Ka st sKane Bieaija nsijops ei. Ks Kîts mai msjts esle aqesta ja femeea omeneasKt Kape, ne jînrt instinKt este înzestpatt mi ks paiiisnea smam, ss- nepioapt. Dap ks ntpepe de pts oBsepBatopsj fijo- so's Bede Kt de msjte opi intej'njenija omeneasKt Kînd esle asoaiatt ks sn eroism npea mape, Kape ’js rtsims nsmai întpe oameni qe se ziss «qi- Bi.iizaiji»; Kt aKOJO, intejijienjja ziqem, de msjte a sjtbits aqests instinKts sasps mi npimitiBS .ia toate fiinijeje înssfjeijite. Bns nedarors modepns se esnpimt assnpa aqestsi nsnKts în modsjs spmttops. AfeKjjis- nije, ziqe ejs, ns noate st se îmnapjjt în mai msjte dipeKjjisni ftpt st se sjtseasKt. Kînds unei femei îi n.iaqe npea msjts njtqepije jsmeî, difepite distpaKjjism aje soqieltgei, Bajspi mi sneKlaKEJe, aqeastt femee ns npea noate st riseasKl o njtqepe în edsKajjisnea Koniijops ei. Keaps o OKsnaiiibne jitepapt mai msJtb Kîts st KSBine .nentps scksbjb femeesKS, este o îmniede- Kape mape Ja affeKjjisniae ei de famijie mi .ia tendpeijea ei matepnejt. De aqeea, ns nsmai femeije KOKete mi d’o' Kondsitt eKsiBOKt, qi Keap femeije desenite astopi, paps Kt sînts mume ȘBsne în adeBtpatsj simijb aj aqestei esnpesisni. J Aqeste qipKsmstanije mi ms.ite aJteie as ftKbt Kt o mape napte a femeijops din opame în ijtpije |qe se ziKS «qiBijizate» s’as emanqinats derpiaca esle foapte usuitis imnoplanls mi dspeposS nen- tps femeije din pasa nearpt, AmepiKant, Majaie mi Hottentotâ. St Bede dap*, ki nedean nepe se fie ninslE kb o mape KspEjj, nie. în pecie, minînKi mi nîine msialE în jante. Ba se ziKE seaniEnE ks jes daps ns mEnînKE Ka .ies. III. Mundiill (Cynocepbalus Maimon, fir. 6) sas dpaKBJB din nEdspe. Este sna din ne.ie mai mapi m>iimBije ini Mea maî distinratE npin ko- Jopije nizape aje ocpazBJBî ses; kemî ea este de Kojoape oaceuiE EElîndă în pepde, ne nană ape sus moiiă de nEpă, e deKopalE kb o capsE rajcenE, daps BÎpfsjă nassjsi e penis Ka foKS sas maî cine Ka aj snsi seijiBE; okîî eî sîntă mini Ksfsndaijî mi rajseni Ka asps, BÎpfsjă Eols- .isl e iapă poms aKonepită tots-d’asna kb o snsmE spîlE. Akojo se Bede mi dinjjiî Kîînemtî eniindă afapE. E de mEp mea snsî oms mi esle atîlă de natepniKE, în Kîts aciea natps oameni noate se o EipsiasKE. Este foapte imneptinenlE mi imnsdentE în Kondsita ei; Kîndă । se biIe oameni ja dînsa, îi apatE naptea sa d’îndEpElă Kape este iaps pomie Ka foKB mi ÎnKE maî spîlE de Bedepe de kîIb ospazsjă seb. Ea JOKsemle în Esinea mi în ijapa d’aspă a Alpinei. AfapE d’aneste inaîmsue Bornă nita mi neje «pniEtoape sneye. Malmstte sp^stoape (Mycetes). Aneste mai- msije tpEesKB în AmepiKa mi as naptiKbjapitale ke spjE adese-opî, mai kb seamE Kînds se a- nponie o fsptsnE, însE spjetsjă jopă e foapte tape mi de snepiată mi mai kb seamE fiindă-KE se Qine în nEdspi.ie dese aje ssdsjsi Amepineî kb apsopi yirantinî, Bnde nini odatE n’a KEJKats înKE niniopă de oms, de aneea în aneste nEdspî GK08J8 întEpindă rjassjă anestopă maîmstje, a- colo spjetsjă jopă npodsne snă efeKtă de sne- piată. întpe aneste fejspi de maimsjje, se distinție ana nsmitE iapă Dp’ins.i nerps din nsdspe (My- cetes ursinus sive BelzebubJ ea spjE noantea în HEdape. Aa înnenată Kîte ana, dapă neste nsyină, înnenă toatE sonietatea a spja. Aneasla a dată OKasiane în Bpas'uea ja o facsjE KomiKE: adeKi aiiojo Kpeda ki ateste maimage fană noantea nimle KSifinle saă Ka ana este kihIe- p'aiiE mi ne.ie-jajte Kîntă în Kops. 0 sneijE d’aneste maîinsue (M. Seniciilus) este aiiojo ja joKsitopî sns apticojă de mîn- Kape; dapă, ziiiă roiaijiopi. aneasla tpesăe se fie snă sneKtaKojă spîts de a Bedea o ase- menea maimsije adssă fpinlă ja masE. Ke’iî seamEnE atsnni ks snă Kontiă Kape namije; KEtî ape mi niEpimea ansi Koni.iă. Sîntă a.ite maîmsye în AmepiKE (Cebus) d’o statspE miKE Kape Kînd BEd OHieKte .isnitoape npeKsmă o orjindE sas snă opo.iopis, întîiă se ESKspE npea msjlă ks dînseje, anoi îndatE se neKEffieshă. je apsnKă ikosb mi .ie psne în eskehî. AneastE nsplape a maîmsyejopă, ne adsne aminte ke ja nonsjsjă niaimsuejopă se întîmnjE aneea ne ne apatE istopiea, ne adese-opî s’a în- tîmn.iat ja nonBJBJ oanieni.iop, adeitE, ke dsne ne sn ocieKt stpEjsnitop epa de dînsa oenepat mi se ESKBpa de nea maî mape nonsiapit.ite ; întp’o zi, mi fcpE se mtie nine-Ba de ne, î.iă a apsnuală jkoss mi tiă aă psntă în ebkeijî.— Ile inss.ia Majana tpcemte o maimBjjE (Hy- tlobates agilis) Kape se distinye npinlpe faBopite mape Kape noaplE ne .ocpază Ka snă «Dandy» nepfeKtă. bnije snejje de Ily lobales Kape IpEesK în Sumatra aă ouineiă ke ja emilajă mi ansne- pea Soapejsi, siiotă stpirEpi mapî, Kape s’asde foaple denapte Keapă nînE .ia o denEptape de mai ms-ile mije mi mai cine; dapă sînlă jesne de npinsă în ponie pEinînă sfiinioase , inedă toatE zioa ijiindă Kans întpe ninioape mi mîînije Kpsniate ne nenlă; ama mi dopmă. Din tirană în timnă snotă o stpirape Ka snă kokoiiis. Dapă maimsija Kape o Bedemă adese-opî în sonietatea 8ps8J8i njimcalE de KEtpe snă jji- rană Komedianlă, anesta anapijine de yenb’jă Inuns mi se nsmemte Inuus Lylvanus saă Inuus ecaudatus. Ejă este de Kojoape ne- nsmie BEtîndă în rajEenă, ocpazsjă jbî e najids; în JOKB.iă Koadeî ape o EsnalE de neje; niEpi-r ’ mea jbî e de 2 ninioape; se rEsemle adese-opi ’ în nopdsjă Afpinei mi în Eyintă, dapă mi în Espona esislE ne stînni îmnpeyiEpBjă JJmpaj- tapsjai. Asta e sinrspa sneijE de maimKije Kape esislE în Espona. Ea e foapte iste, îi njane . neapta, e d’o fipe pea, s’araijE ks isneajE ne apcopi ini îmnBStietEjji Kîmnii mi rpEdini. în : — 71 — panoptsjs înnejen’iisnei Bine ea îndatT dsne Orang-Utang ini Sbimpanzi. Este d’o line so- ciaBÎJT, îi njace mi societatea ajtopa . animaje, se nsne KTjape ne dînseje mi Jie KspTjjT de HTdsKi «ape je anasT. Ajtmintepejea se nstpemte în poBie de nîine, jersme, mopuoni uii Kaptofi. Kînds e neKTadtT, mimKT foapte iste ks frjcije saje, je stpîmje tape mi pinemte ne opi-cine, Kape se anponie de dînsa, ks snrh saje asKEjjite mi ks dinijii. Maimsjjeje IpiesKS ansins nsmai în ijTpije KTjdspoase, iap în ceje temnepate (pTKOpitT) mi peci ns esislT; ca mi kt msjte din maimsije Kape as începKatâ aje înlpodsce mi ajelnKjimaîn Es- pona, n’as pesmits; ktcî as mspits de oftih’T (phibisis). EalT kt mi în panoptsjs acesta, este o difepinuT mape întpe oameni mi maimsije; a- deKT ne Kînds omsjs este Kosmonojită mi tpT- ernte npetstindenea, maimsjja este mTpijinitT ns- mai în jjTpi Kajde mi Iponisaje; ama dap mi în panoptsj acesta apatT kt maimsjja e animaj ktcî mai toate animajeje sînts jerate în esistinjja jop ja o KjimT xotTpîtT. Dap npintp’o ajtT cipasm- stanjjT, maimsijeje îînnTptTmesK natspa omsjsi, a- deKT kt ne Kînd de ja enoceje antepiope în istopia nTmîntsjsi ne as pimass pTmTmijjspi de dife- pite animaje, daps ns de oms; ama ns a pTmas d’atsnci sseenipe nici de maimsije. St Bede, OBsepBT sns natspajisU, kt nsmai dsne msjte peuojsnisni fizice, dsne ce nimînlsjs s’a npe- rrtits nentps Joiisinija fiinjjejops înijejente, ns- mai alsnci s’a npodsss omsjs, peijeje natspei mi KapÎKatspa sa. adeiiT maimsna. IlapKT, npeKsms • în seKsjeje mediane, pejie.ie epa lols-d’asna în- sojiils de Bsfonsjs (Kapariossjs) ses, ama mi în istopiea m.mîntsjsi. ssaepansj (omsj) s’a apTlats ne scena jsmei înlp'sns timns ks Bsfons.is ses, adeiiT maimsijT. AceastT. C'pKsmslanijT kt oms.is a asosils ne iiTmînts îndatT ks maimsna, a fTKSts kt snii nonsii indieni (s. e. ne inssja Ceylan) zîkt kt oiusjs a einits din niaimsjiT; kt slpTmomsjs noslps este Orang-Utang sas Cbimpanzi. Am» ziss ja înienstsjs aptiKOJSJbi desnpe maimsjie. kt aceaslT idee este aBsspds mi eponatT; daps Kiap daKT ap fi adeBTpatT, Kped kt niminea n’ap fi mai ofensaiji de aceaslT ssnoziijisne de KÎl a- ceia Kape sînt mîndpi ne apBopsj țieneajojiiel Jop. EalT, tepmiiiînds, mi a.ilT oBsepBaijisne mai antiKT desnpe rpadsj intejiijenjjei maimsijejop. Amîndoi saBanni Condamine mi Bouguner as înBTjjals maimsjjeje jops a imita oKsnajjis- nije jops mtiinjjifice, je a înBTjjats st mTsspe nTmîntsjs ks instpsmenteje yeometpice, mi epa KomiK (msKajils) d’a Bedea maimsjjeje nsind în nTmînts semneje Ka ijeometpi, sas sitînds-se ja ceps npin tejesnons Ka astponomii, sas jsînd nana în mînT napKT aps Bpea st noteaze ossep- Baijisnije jops mtiinijifice mi toate acestea fT- KÎnds-je ks nimfe restiKbjajiisni sepioase întoK- mai Ka oamenii de mliinije. Snii as npetinss kt famjiea maîmsijejops spjTtoape mtis st esami- aeaze (sondeaze) ks sns ans, pTnkie Kape je faKS BînTlopiî, kt sînts în stape st nsie dcjielsjs jops în nTsntpsjs panei Ka st sKoaiiT d’aKOJO rjonjjsj sas sTjieata mi ne sprnT smnje pana ks sKamT Ka st o Bîndece; întp’sns KSBînts kt a- ceste maimsjje sînts xipspjii Bsni. ,Ia maimsjjeje sociaje Kape tpTesKs în so- cietTiji; s’a OBsepBats kt, Kînds sihejs, sînts dipi- ijiate npin ceje mai BTtpîne dintp’înseje mi Kînd smBJT st aiefsiasKT sas st fspe, alsnci s’opra- nizT întp’o eandi. de fspi amezînds o sssopdi- naijisne a Bandei KTlpe KTnetenia jops. Ams. citata ja sns joks kt, Kînds Bops st mefseasKT sn Kîmn ks neneni, de Kape sînts foapte jausme, alsnci se înmipeazT înlp’sn mip, snije stas afapT mi ajteje înTsnlpsj rpsdinel; anoi ceje din nT- snlps fspT neneni mi ’i das ja Becina jops mi din Bec ht ja BecinT, din mîtiT în mînT. zeopS neiieni nins Kînds as aatsnss a li afapT, denaple din J0K8JS snde s’a fspats; tots d’o datî stas sanlineje de maimsije afapT Kape as datopie a înmtiinjja canda npin semneJe, de opi-ce nepi- kojs Kape je amepinjiT. Kînds se das asemenea semnaje, toate 1 sr, îniT ns sits Ka st iea neneni ks dînseje. EatT kt maimsjjeje Kînds fsps sînts mai înijejente de Kîts mai tojji xoijii oamenemti sape, Kînds sînts npinmi mi fsrs, apsiiKS jssps- pije fspate mi i>s se fojosesKs de nimÎKS. în jienepe, maimsjjeje mapl sînts mai sepi- oase mi jininitite de Kîts aceje din sneije mici Kape ns aiKsnrs ja o mTpime Konsidepaeije. Snejjeje de maiinsije sape sînts d’o tajie miKT ks lotsjs, sînts foapte peje mi nessnoptaEije. O ajlT OBsepBajjisne s’as fsKst kt maimsjjeje Kape — 72 — aă ană notă janră iui o rapt mape sîntă majtă mai peje de Kît auejea Kape as sn Bot srapt mi o rapt miKt. Eatt Kt esnpesisnea Kape esistt întpe noi oamenii nenlps Mei pti mi aputroiui Kt ziiemă Kt «as o rapt mape.» Ealt, ziua, Kt aueaslt esnpesiane se adesepeazt mi ja mai- majje. Ealt dap, aram Kt malmaija este orjinda omajai mi Kt natemă st înBtijtmă majte de ja maimaije, daKt na Boiină st înBtutma anajă de 4a a.itaâă. Komsnikaiiisni tină kokom8 Kape a Komiss o sinsuidepe. Desntzi s’a naE.iiKata în Jondonă o Kapte mtiinuifiKt sKpist de Lord Dufferin desnpe o Ktjttopie Kape a forată ja Islanda mi Spitijber- ga; aKOJO se afjt panoptată mi fanta apmt- toape: Ile Kopasie, ziie namitaja Boiayiopă, epa mi ană kokoibb. 4a înnenata, epa e.iă foapte Beseia mi Kînla dane oEiueiă. Dapă ra Kîlă ne- anponitmă mai majtă Kttpe nopdă mi zi.ie.ie de Isjie aă înuenată st fie ama de mapi în Kită noantea napra a desntpată, KOKOmajă a înienslă st fie tpistă; Ktm namai a natală st îmnjineasKt misianea sa, st Kînte Ka st BesteasKt sosipea zijei; Ktii ande na e noante, nerpemita Kt ko- K0IH8J8 ns noate st BesteasKt sosipea zijei. Tolă în auestă timnă Kîndă jjinea Boiaijiajă Kttpe nopdă, ejă epa întp’o esMitaijiane nepiioast foapte pemapKasi.it, na ptmînea niii 5 minate jiniuitită, ne spmt na mai a natala st pânde sKoatepea jai din SABiKEt, Ka Bestitopsjă zuei, a Ktzală întp’o meJanKOjie mi mejanKOjia a dețienepată întp’ană afara de fspie,* anoi întp’ansj din ase- menea atarapi, de sinerni s’a apsnKată în mape iui s’a omopîlă. Ilînt aramă oamenii Kape epaă SKomi din sjaafKi, n’aă imitată esemnjsjă aues- tai KOKoina. SHientifîqe mim. Dolui aspioase. Sîntă esrmnje, dapă papi. Kt fete inocente aa nalpită Konii ra jante din u.îije.ie jopă. AdeKt rtsindă ană Koni.iă ftpt msmt, ÎJ8 aă nașă ja sînajă jopă Ka st’jă înmeaje, anoi dane ue ko- nli8 a sântă Kît-Ba timnă din auesta sînă ro.i, ra mipape aă Btzală Kt Bine Jante. Asemenea fante s’a întîmnjat mi ra aneje femei tperate în BÎpstt (de 50, 60 mi Keapă 70 de ani), ja Kape npo- daKijianea jantejai a înuetată de majtă. O în- lîmnjape majtă mai rapioast este aieea Kt ana orna amEJÎndă ne mape ra sojpea sa mi ra ană Konijă de jxîtjt, din nenoponipea, îi a mapită soijiea ne dpam. Ej, de desesnepape nemtiind ie se faKt ra Konijă de pîijt sinrapă în mizjorajă mtpei, j’a nașă ja sînajă stă Ka st’jă înmeaje. Dapă ramă epa mipapea J8Î de mape Kîndă a Btzală Kt dane iinata ra aueastt esncdiuisne. D-ni asonant Bopă npiimi namepi-ie jopă, opi npin D-ni npofesopi snă D-ni DoKtopii a’i distpiKte- jopă Ka nînt aramă, opi d’a dpent» ssst adpe- seje jopă pesneKliBe npin nomte; ram Bop Boi. Tinipită în Tinorpafiea Kojețjiajai Si. Sasa.