JURNAL IIENTPB PESnîXDIPEA inTIIXHE.IOPd' NAT8PAJE IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E. 1 ii Pediiieată ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 8._________(Ana.ia a.ia tpeiiea) Bakapemti 28 Fenpaapie, 1858. Konpindfpea. Oiium».— MalniBgete. Om&i& PI. Femeea. «Femeea este ideaiai Rpeaiiianei». Asta este o esnpesiane KonseKpată în toate iitepatapiie aie difepijjuopă nona.iT. DaKă Boima a KomBina kb aneastă esnpe- sisne, oapeuii-Kape simjiB sepiosa uii adeBtpala, • si zinema Kă însemnează, Kă e femeea desti- nată a nepnetaa pasa noastpă, a o faie nems- piloape, este nerpemits idea.ia.i8 Kpeayianel; a- deKă sKonaja finaia a.iă Kpeauianei indiBideiopă oamenemti. Oamenii, indieidi mops, dapă pensia aman în totalitatea sa ns moape; ama dap, fe- meea Kape npin npodaKijisnea ei de Konii, pe- npezinlă Biitopsia smanităijel mi nemapipea ye- naiai smana, este nerpemita mi ea însămi o idee nemapitoape. Anoi ne d’a.ilă napte, femeea pe- npezintă mai msită ideea ipamaseyel de Kîtă oms.i: ama dap mi în panoptsia fpamaseijei, Kape este nerpemita ana din ideile inepente în ani- Bepsă. natemă să zisemă Kă femeea este idea- la.ia Kpeayisnei, adeKă ideaiaia manifestajjisnel fpamaseyei în Kopnsia omenesss. Dapă opi-Ksms, na ipecse să aităma in» Keap în panoptBiă fpBmsseyei, Natspa însămi a făiiată o deslitiKijiane mape întpe amîndoă seiiseie. Sna orna Kape ape fpamaseijea snei femeT, este fada (făpă rasta); ne Kînds o femee Kape ape fpsmsseijea mi fopma ansi BăpBats, esle mon- stpsoasă mi na noate Să ne niaKă. <5n rpanadip kb o fipe sfiinioasă Ka o fată mape, este nerpe- mita pidiKBia, dapă mi o fată mape Kape fa- mează tatana na ana rpanadipa mi ape nimte OEheiapi aisepe Ka ană «rapsona», este de ne- — 58 — Sbfepit de Kitpe toijT aieia Kape as simjjipi iesa mai dejiKate mi nosiie. Dam amă Boi a KapaKtepiza în nsnine kb- Binte difepiniia fizioaouiKi, estetiKi mi mopa.ii întpe omă mi femee, o si ziiemă, ieje spmi- toape: - 4a oms Bieaija este Konientpali în Kans, .ia femee în inimi; Natspa a înzestpată ne oms ks fopija mL penis; daps femeii ’i-a dată rpajjie mi o ds.neaiji neesnpimaEui, pisnînditi neste toati ființa ei. Omsjs npiiene JSKpspije întp’sn mod mai adînK, dap ape tpessinjji snpe aceasta de stadii adînii, ne Kînds femeea fspi stadie deBini (rîiemte) jsKpspue întp’snă moda ama de adinn Ka mi orna. Omsj de majte opi rpe- memte în anpepipea sa de oameni, dap femeea ape în npiBÎnna aceasta, sns fe.iă de taKts Kape papă o înmeajii. Noi oamenii nosedimă KÎte odati snă epo- isma d’aKijisni, ne Kîndă femeeje nosedă mai a- dese-opi ană epoismă de ssfepinije; asta este în apmonie kb Natspa seKsejopă. Noi aBemă o natspi aKlisE, ne Kînds femeea ape o natspi na- sîbi; noi dimă mi ejie npiimesKs. De aieea domnemte ja noi inte^ipenija mi aa e.ie imapi- naijisnea-, Kiii mi intejipenija di mi imapinapis- nea npiimemte. De aieea nstemă si ziiemă ki femeea pimîne tota-d’aana Kontia; snăjKonijs mape; kimi mi în Bieaija Konii-iopă, domnemte imapinapisnea asanpa intejipennei. Anoi mi Kop- ns.iă femei seamini ks aieja a.is kobubjbi, a- dei;i este mi eja înoate mi de.iii;ală. Anoi în- tOKmai Ka ja Konii simsapianea e foapte mape daps foapte BapiaeiJi mi tpeKitoape; asemenea nii .ia femee. Aieasti inKonstanpi a natapei Koni.i8.isi iepe totă-d’a8na distpaspiane npin jko- Kspi; asemenea mi femeea. Konii mi Bitpinii sîntă Kanpiiiomi; Kiii Kasza Kanpiiiijopă este deBi.iitatea intejipenpel. Kîndă oms.i n’ape o idee Kiapi mi neledi de stapea 48i intepioapi, n8 intie ie îi jinsemte mi ne Boemte, aBÎndă nsmai nimte lepepi nexotipîte, Bare, Kape ns noate si .ie msjpsmeasKi, atsniî ape Kanpiiie; adeKi nimte lepepi neKonseKaente, nizape mi KÎte odati imnosiBijii. O asemenea sitsapisne nsixojopiKi, o risimă mi jia scksbjs fpsmosă; de aieea este mi eâă de msâte opi foapte Kanpiiiosă, mi npo- BepBSJS ape KBBînls Kîndă ziie: seKssjs este fpsinos dap Kanpiiiijie sa.ie ns sînts tolă-d’asna fpsmoise. Mediiii aă fiKbtă oBsepsanisnea issli ki, de mi Kopnnjs femei este m6.ilă mal dejiuală de Kîts le.iă BipBilesKă, însi ejiă noate si paBde nimte ssfepinpe fiziie mi mopa.ie Kape KOBÎp- niesKă foppe.ie noastpe. Este foapte npoBaEi.iă ki Kopiis.iă nostps apă ssKomsa .ia dspepea sneî fa'iepe. ftns sipnală ks rpeă pimîne o noante, dse deuitenlă .ia nals.is snsi BOjnană Ka si’js înrpiieasKi; dapă nentps o femee ns e nimiKă a ns doprni meante mi ontă nonpi mi a pimînea \ Ka o statse nemimKati JÎnri natsjă Konijsjsi ei saă a.iă sopsjsi ei issită, Kîndă ssfepe. Aieasta ns e de mipape; kiiî simjjimintsj adînh'ă d’amop mi de deBoementă Kape natspa a insnipală în inima femei, den ne KÎte odati atîtă de KOBîpmi- t »pi în KÎtă toate leje-jajte simjiipi Kontpape de eroismă mi de KonsepBaijisnea fiinijei npo- npie, sîntă napaaizate mi napKi stepse. O, amo- ps.iă saKps, deBoementă ssEjimă, ta ai Kistată ne nimîntă sns ajlapă saKps, neBio.iaEliă, nepesis- tisliă, mi a’ai nsită în inima femei! De mi difep nija pase.iopă o »menemti îm- Bpiijimeazi amîndoi seKse.ie, kb toate aieslea risimă aiii lipKsmstanije naptiKb-iape ja seKSBJă femeesKă. Ama s. e. în K^imeje nopdiie, fe- meile sîntă mai E-ionde (suane) de KÎtă sip- Baijii mi sîntă de msjte opi npea E-ionde nîni ja fadeiji. De aieea Keapă în K.iimeje nopdiie, nalpiea E.iondini.iopă, o adeBipati mi fpsmoasi dami EJondi este o papilali, dap Kînd este fps- moasi esle napKi ideajsjă fpsmsseijei. In K.iimeje mepidionaje este nalpiea spBneteJopă fpBmoase; o Bpsneti (oaKemi) miKapă nefiind. tOKmal fpsmoasi, noate si fi niiianti mi njiKbti Asta esle aBantajiisjă jopă assupa Bjondinejops. Dapă întpe toate femeile d’assnpa niminlsasi, ieje din lIipKasia. Feopyiea, Minrpejia mi KaBKasia sînt ie.ie mai fpsmoase. Akojo, zik Boianiopii, o femee spîli mi Keap sn om spît, sînt nimte papi— tijli; aKO.io femei.ie sint mi ioapte aKiezici.ie nen- tpa amopă mi BipEajji Hsnini atajszi. lIe napa- disă nentps iei neînsspajjl! Dapă este sns 4SKps Kspiosă ki în Beiinitatea aieslopă non8.ii ama de fpsmomi, se af.n Tarlariea mi KajniSKiea, snde ipiesuă oamenii iei mai spîiji d’assnpa ni- mînlbisl, aBÎndă o iie.ie de Ko.ioape mopdape, snă nașă Ka snă mopKOBă, kb doi nipi Ka doi nienirje desidse mi nomeieje snrisjoase emile afapi Ka doi moBije asKsnile. TIe difepenyi în- tp’o fpsmoasi Mipiiasieni kb ne.iea sa ajsi mi fini Ka mapmopa, ouii ei mapi oaaji, ajiaslpii Ka lepsjă, nipsjă ei E.ionds mi moa.ie, tajiea înaJili mi pidiiiati, bub sînă nepfeKlă, snă sm- s.ielă siiiopă mi rpaijiosă, snă rj.isă apmoniosă; ie difepinjji, zi'iemă, întpe dînsa mi o femee KajmsKi kb nejea ei Ka de te-ietină, kb oKii ei de Kanpi nsmi stpîmni, kb nașa mi ospazs de KajimsKă, ks nipsj ei tape Ka Koama de Kaaă. kb lajiea ei miKi osoasi Ka snă sKe-ielă de moptă. He difepinui imenși întpe aieste doi pase de femei Kape JOKsesKă în doi ijipl ama de Beiinate ! Eati ană mape aprsmentă ki sinrspe in- •.isiniieje luimatiie ns sînlă îndestsjiloape a ne — 59 — esnJÎK» identitatea mi difepinijeje pasejops oa- meneintl. Ks toate acestea, ns nstemă nera ke ne jînra infjsinijeje Kjimaliue ini de pase, anoi ini osi- ueispije ini Ksjlspa nejei, mai kb seamE, as o mape infjsinijE assnpa fpsmsseijei femeijopă. în opientă (Tspidea) snde KSJlspa nejei npin Baie adese-opi mi napfsmepiea KOpnMSl e foapte în modi, 3kojo mai toate temelie as o neje fini mi sînts HJEKste. Keaps mi femeije nerpi- jopă (apanijopă) Kînds ns nerjiacesKS KSJtspa nejei, noate si deaie d’o fpsmsseije naptÎKBJapE; adeKE aKOJO e moda ke, ks Kîts o femee este mai Kspats nearpi, ks alîtă e mai npeijsitE. Dap Kinezii Kape sînts Bizapi mi pidiKSJÎ în toate jsKpspije, as mi sns rssts Bizapă nentps fps- msseijea femeijops; aKOJO stimeză niuioapeje mini, daps ns mini in nponopuisni pajjionanije, ii Je njaue Ka o femee si alBE niuiopajă snsi Konij de tpei ani; de aueea, aKOJO mai ks seami «întpe famijiije esne» as osiueis ke nsne ni- uioapeje fetejops de ja tinepfijea jopă qea mai fpapetE întpe ni nte maniini de fepă, Kape je a- nasE în toate dipeKijisnije, în Kîts dsne Kîle-na timus, niuioapeje jopă s’as stpimtopală mi s’a difopmală întp’atîta în Kîtă Biata femee nsmai este în stape se se yie ne niuioape mi e sijiti a smBJa în Kasi snpiatinilE ne |6pajjeje sjsții- jopă ei sas ke biubje ne Kîpace; asta nsmesKs Kinezi: niuioape fpsinoase! Nerpemit, întp’o napi snde 360 milioane de oameni, nopts 360 mi- lioane de Kode, snde Ministpii npiimesKB Kîle odatE o rniKE JieKțiisne ks nastonsjs de bambus, snde îmnipals Kodats se nsmemte «fisjs uepsjsi ks niuioapeje de aspă»; aKOJO ziuems ns e de mipape ke niuioapeje femeijops se majtpateazi astă-fe.18 na se je faKE fpsmoase. Ideea Ka femeea seamtnE sse msJte nsnule de Bedepe ks Konijsjă, a fEustă ke mai Ja toni nonsji anliqi mi Keapă aKsmă în opients femeile OKsni o iioziijisne souiajE mai infepionpi de KîtS BEpsats, întocmai Ka mi Konii okshS o no- ziijisne soni >je mai infepioapi de Kîts uei i,-pe- SKsiți. Stalsjs a nsss aKOJO femeea napKE ssi; enitponiea BEpBatsjsi miA o npiiiemte în Bieaija Ka o neBîpsniKE în ajte JOKSpi, femeea e npÎBitE ns nsmai Ka o'neBtpsniKi, ui Keaps Ka o sK.iaBE. Omsjă ns se însoapi aiiojo, ui ’mi KsmnEpE o femee. Kînds a KsmnEpats as- tEzi sna, jeijea ns’js îmnedeKE a Ksmnipa mîine o ajta mi noimîîne iapă o ajta. EatE ke nojiramia deBine sns institsts ajă Statsjsi; fie- Kape EipBats noate se aiBE mai msjte femei. 0 se Bopsimă mai ja Baie mi de ajte Kasze fiziue aje nojiramiei în opients. EatE o uipKsmstaniji pemapKasijE ke jî- septatea femeijops este, Kasi ziuemă ama, sns tepmometpă ensaută ajs jiBeptEijei nojitiue a snel HT.pl sas naijisnei Keuî jiseptatea este în- temeiat! ne Konfienya mi npedinua peuinpoKE. Ama daps snde uetijjeansjs ape Konfienija în femeea sa mi ’i dE o mape jiseptate, skojo mi Stalsjs dE o mape jiseptate uelEijenijopă. «Ks misspa ta. Bei fi ini ts mESspală» este o esnpesisne ssujiniE. în AmepÎKE, în auea- stE ijapE snde domneuile uejs mai mape rpads de jiseptale nojiliKE, aKO.io femeije as uea mai mape j’meptate souiajE, Ns e papă aKOJO d’a Bedea feleje fiKînds sinrspe, saă ks sns amină, Boiayiapî jsni întpepe; eje das Soapeje, inBitE tinepî mi nimsjsi ns Ba Beni în i'înds a ssnsne aiul uesa pES m’a KpitiKa a- qeastE Kondsiti; ne KÎndă în BEpije desnotiue aje Asiei, Kînd o femee a pEmas sinrspE mEKap snă Ksaptă d’opE kb ană EEpeală, se ssnsne ke îi a auopdală nea mai dsne spms faBoape. Dapă se ns KonfsndEmă aiul jiseplatea o- nesli a Kondsitei femeijopă, kb jiseptinațiiajă mi Kopsnijisnea jopă; Kbui aiui domneuile o Jeye KontpapE, adeKE: kb kîIb KopsnijiBnea femeijops întp’o ijapE e mai mape, ks atîts jiBeptatea no- jitiKE în aueastE jjapE, e mai imnosinijE. In timnspije pensBjiuei Pomeî, a tpEÎtă aKOJO o BiptsoasE Lucretia-, dap KÎndă jineptalea a mspită în Poma, a înuenstă se se apate asojo femei Ka Messalina mi Konsoapteje ei. Sîntă sneje ijEpi, ziue sns aslopă modepnă, Kape s’aă fopijată a d.-Beni jieepe mi n’aă pesmită. Kîndă aneste jjEpi Bopă pefopma oniueispije femeijops jopă, Bopă deneni jisepe. Dapă se ns aKSZEmă aiui npea msJlă ne omă, keuI natspa însEini este, Ka se ziuems ama, aiui atîtă BinoBalE Ka mi omsjă. KeuI este o fantE slatistÎKE ke în ijEpije mepidionaje nasnă mai msjte fete de Kîts BEeiji (nenlps 100 BEeiji, nasnă 110 nîni ja 120 fete în opientă; în Kairo, întpe 10 oameni 6 sîntă femei mi 4 BEpBajji; dapă în sneje inssje aje Indiei, întpe 10 oameni, 8 sînt femei mi 2 BEpBayi). AueastE simnjE KaszE fiz’iKE npodsue ke ns se nsesnă d’xepi nxsKspi; anoi aaeaslx npedominanpx a femei- jopă a npod»să, operam» am» zis», Ilojiramie anoi Ilojiramiea iapă mxpemte astx SJEBipe a oamenijops; kxmi nerpemils, snă om» Kape e sijită a pisini anepea j»I în msjte jOKSpi, ns noate s’o Konnenlpeze sine Ja snă joks. Eatx iapă sn» janijă înmipat» de Ka»ze mi efeKte nape se sssjjine sneje ne ajteJe. Mai Kspioasx mi mai nstjins Konfopm» ks natspa omeneasKE este OEÎMeisjs antira în sneje IJEpI nopdiMe (npeKsms ja JOKsitopiî antini mi iipimitiBi din inssjeje Ebride mi Britanice) ke o femee asea mai msJjji Expsajii. în Thibet mi în msnnii Himalaia din Asiea, dsne napa- jjisnea snopa Boiapiopi, aMestă osiMeis (Ilojian- dpia) esistx mi aramă. Kasza fiziiix a aMestsî szayis sizaps noate se fi fosts Mi pramstanija Kontpapie aMejei Kape a npodssă Ilojiramie; a- dei;x ke în K-iimeje .nopdiMe .nasK» mai msjni sxeijl de Kît» fele. Daps opi-Ksms, aMests osi- Meiă este monstposă. Kemî, dai;x Ilojiramiea npod»MC sKJaBiea femei. Ilojiandpiea npodane nerpemits o mai spîtx mi mai menpizasijx sKja- Biei a ExpBatsjsi. Oape e ks n»linjjx Ka »n r>xp- nats ks sima».!» de demnitate nepsonajx, Kînds nitii ke ejă este nsmai nsmxp8.is ajs doijea sa» ajs tpeijea în Kasx mi noate aj» zeMe.iea în amopsjă soijiei saje ? O KonseKsimjE imnoptantE a npedominaui»- •nei nsmxpsjsi ExpEanijopă assnpa aMejsI ajă femeLiopă în Kjimeje nopdiMe < ste, ke msjiiî din BEpnaiiI ns noate *x rxseasKE femee ama .lesne im în Kjimeje mepidionaje. De aMeea în nopds, o falE mepilx mai nsyină adieKliBSJ» de «niatpE din Kasx>' de Kîlă în ssdăr npin spmape «toije de sestpe», anost» apliKOjă d’înlîis a.i» KESEtopiijops în yxpî mepidionaje, ns jkoks sns po.is aiua de mape în pxpije nopdine. A- Measta e foapte nalspajă; smle o mapfx e mai papx, aKO.io e mai ms.it» KESlati; snde e maî în anondenijE, ukojo e mai efl nx ; de a’ieea în nopds EEpsayi sînts eflini mi femeije sramne, în ssdă femeeje sînts eftine mi Bxpnaiji sKsmni. Eatx esnjiKanisnea difepinyei sn»i oxine» so- Miajs foapte imnoptantă: adeKE a mxpilimsjsi ks zeslpe sa» fxpx, ja nonxji din nopds sa» s»dă; Dap» istopi a emirpapisnei nonsjijops mi SKimsapea xaptei nojitiMe în Espona, ape nînx .ia sns rpads Kasza ei în aMeste nipramslnnjje f'izi'ie; ad<-Kx în Kjimeje nopdiMe pxmînă msjni BEepi neînsspani, kxmî je jinsesK» femei. Dap sns oms neînsspal», n» e statopnira; isnipea natpiei mi a joKSJ»! snde tpxemle, ns noate nini odalx sx fie ja ejs ama de mape de Kîts ja »ns om» insspats mi ks familie Kape, ks rpe» se detep- miiiE a se esnatpiea mi a KE8(a nopora în stpei- nEtale; de aneea Bedem» în istopiea jsmei ke mai tots-d’asna emirpapisnije nonsjape as mepsx de ja Jiopds KEtpe ssds; oamenii din Kjimeje nopdiie a» Benit ini a nxsxjilja aMei din HEp'ue mepidionaje. flenins»Ja Scandinavia a fosts în maî msjle pîndspi jearEnsjs aMeslopă emirpa- pi»ni. De aKOJo as .Benits nensmepate opdii de oameni mi bs inondats Misuizapisnije -amezale mai nainte în sadsjs Esponei. O a.itx OEsepBapisne mtepesantx este ke toate jitepatapije modepne dpamatÎMe, noetine mi -po- manpiepe, Kîts de nsmepoase aps fi npodsKteje jops, k» toate aMesiea toate se mimKX ne »n» smrsps molifiS nsixojopiKK, adcKi Ke motiBSJ» nsixojopira aj» amopsjsî. JV» se noate ua sx SKpie Mine-na sns pomanp» sas o niesx leatpajx tfxpx sns epos mi o epoinx, amîndoi înfoimpi de fjama amopsjsi mi amîndoi rxsindă nimfe îmne- deKxpl Misdate ja fepiMipea jops. De aMeea easx nimte KomniiKapisni rpane, dsejspl, asasinate, inlpiții, Ka.iomnii mi toate nepinetilie leatpiue. Snii aKtopi se apxl» ne SMenx fspiomi, ajpii iijînrs, snîi oftez, ajpii sînt» njini de janroape. Daps .ia onepa ila.ii inx, toate aMesle nsanpe de nasisnea amopsjsî sînt esnpimale în atîlea nsanpe msziKa ie; ai;ojo Bedems »n» om» Kape Ba sx se omoape de amops, daps în joks d’a faMe sns testament», în'iene sx uînte sns «dio”. 8nă ajts jixpfial» îKajsz». rxsinds ne soniea sa Ka »ns «tenops» înlp’sns Rendez-Vous amopesals, în jokS i;a sx se nes i.»;easKX i;a sns oms de pînd», mi se dea ne rajanls afapE mi sx isnpiBeasKX Ipeasa; înMene ej» sx Kînle, Kînlx snă Bepss de dox, tpei opi mi rajanlSJS (Ka sx aiEX mi ejă oapemi-Kape OKsnapisne) Kînlx mi ejs o ase- menea arix de dox tpei opi mi nssjiKBjă, dsne datopie, aiuasdx de dox tpei opî mi toatx jsmea e msjpsmilx; Keapă mi «tenor» rajantsjă, Kape e iiitie njxtită nentp» njînpepije saje ne SMenx mi Pi ima-dona, Kape e înKX maî Bine njxlilx nenlps Rendez-Vous neBinoBată, Kape sine-Boe- rnte sx dea rajanpijopă tenopi ne SMenx. Ealx amopsj» a deBenils 8n izBop neînMe- tată aj» .lilepaispei modepne, Kape Kpemte din — 61 - ki în *zi mai nibJts Ka sns pîS KspnlopS; eati i menijopS în .ismea pea.it npeKsnrâ mi a asdito- aieasti nasisne modepnt, Kape ajimenleazt toate | pjusî ne BtnMije naptepBJBi! «Jtqepi^e so>iiaje i»a iui toate ssfepinyeje oa- | Toate acestea ae a ftKstîi o femee! Maimsne.ie. Maitusun RansuinS (Cebns Copncimis L.) Ss BopKimS îiKsniK desnpe istcpieanatspa.it a aiejop tpei siiejic de maîmsue aje Ktpopa fi- rspi sînts penpezentate în nsmtpsjfi npeiedents ini în ifiJis aKtsajg mi ne spini o st adtortmiî ne ne* a ptiflass a ossepsa desnpe nalspa mai- msuejopS în ycnepe. I. Orang-Utaruș {Woxno Satyrus, PytlieCuS Sa- tyrns L., npesenlats în nsmtpbjs npeledenlS fi’. I). Oepazsjs jisI e ftpt ntpS, e de Kojoape de ns, fpsntea sa e înajlt, înst înrsslt în sksk. Nass e tape Komnpimals. Kopnsjs stS e akonepi 18 ks ntps de Ko.ioape oasciut, sape — 62 — neste tot Kopnsj mepr în ®os namai ne ja epajie mepră în sasă, Ka ja om». Toate maimaijeje d’aieastE sneijE, Kape s’a bezbIb nînE aKBină în Espona, epaă foate tinepe, de aieea n’a aatansă ja o îni>.inime mai mape de KÎtă ja 2 ’/₂ nînE ja 3 */₂ niiioape. Ilatpiea aiestei maimajie este inssja Borneo în ssdsjă Asiei, Cochinchina, Malacca mi Sumatra. Akojo tpEesKă ne msnijl. Camper a desKonepită ja aneste maimaiie Ka ană fejă de nanrE de neje meprîndă îmnpe- yispsjă rîtajai jopă. Aneastt nanrE, din timnă în timnă se snfjE mi modepeazE tEpimea rja- sbjbî jbi. Ea înKt Camper npetinde ke, fapt a- neast'B nsnrE, Orang-Utang apa fi în stape Keap se BopseasKi) Ka omsjă.— Eati ke în NalapE Kaszeje mini, npodaKS odati efeKte mapi. O miKE nsnrs a desnoiat jamea maimauejop de e- jOKBinijE. Fipt aneasti nanrE, nine rntie ne kb- Binte ejoKBinte na s’apă fi aszilă mi din rapa maimajiejiopa în jaminatsjă seiiojă ajă 19-jea l Aneasli nenoponipe a maimayejop Orang- Utang, ’mi adsne aminte o anendotE. Nainte kîijΗ Ba ani, sna dinatata ja o KnmepE postindă an KBBÎnts mi nenatîndă Bopei nimiKă, s’a esKazată ziKÎndă: Domnijopă, ama nper'Etit» ana KBBÎntă admipasLia, dapa din nenoponipe mt slpînye Kpa- sata mi ama ’mi-a ptmiisa KBBîntajă în rîlă mi ns noate se easE.— Bine rntie Kîte KaBinle ad- mipasije as pEmasă în rîtsjă jbî Orang-Utang, Kape ns noate st easE din Kaaza nenoponitei KpaBate de neje! în stape de pobie, aneste maimaye sînts asKBJlEtoape mideoser»esK npea Bine ne aneja Kape je a fiKala Bine, de ajjji oameni. fjină ksjks- majs jopă Kapata mi în yenepe sîntă foapte npo- npii; dane ne aa minnat, KapEyE masa mi B&KEtjije Kape aa pEmasă aKOJO mi ’misnajE mîineje mi ospaza. Apă fi de dopită Ka toiji oamenii st> imiteze esemn.18 anestai Konfpnte ajă jopă din nsdapije Indii i. DoKtopaja Abel, Kape a adasă ana Orang- Utang de ja lava .ia Angliea, panopti: ke fiindă ne KopaBie, aieastE maîmsrjE dopmea ne BÎpfsjă KataptBJai înBKiinda-se înlp’ană BEjă de ane.ia aje KopEBiei. DaKE ns epa ninî ana BEjă jisepă, fapa Bp’o nJanomE saă snenyepă ja anii din Matejoyi mi se aKonepea noantea. Kînda a tpe— K8tă nainte Kanajă de șana snepanijE snde e fpira mai kb seamE diinineaga, maîmBjja aBea osineiă ke, dimineaija se noropa din sbsbjb Ka- taptajsi mi îmBpEjjimea ne toiji oamenii Ksnos- KBijii ei din Kopasie, Ka se se inKEJzeasKE mi diKE nine-Ba na Bpea se npiimeasKE îmBpEiji- mapea ei, se neKEwea mi stpira majtă. AneastE maimaiiE na fane rpimase (yesti- KBJaijiani) Ka neje-jajte maimaye, nini ns epa Bie în mimiiEpije saje. Din Kontpa medea ja snă KOJijă sepioasE mi mejanKOJÎKE. Kîndă se Bedea înKonyiapatE de oameni stpeinl, medee ope întpeyi jinimtitE, ijiinda o mînE ne nana (Ka ană fijosofă!) mi Kîndă na’i njEnea Ka se se site stpeini Kapiomi foapte ma.ită ja dînsa, ea nsnea mîna ne ospază mi îjă asKsndea. Dapă Kîndă s’a afjată în mizjoKBja amini- jopă seI, adeKE ajă oamenliopă kb Kape anea KsnomtinijE, atanni s’anponiea de dîniuii, jaa mîineje jopă mi je nanea ne E8ze.ie saje napKE Bpîndă se je sEpate. 8na Matejotă Kape epa amiKBjă sEă nejă mai întimă, a înBEjiat’o se. mEnînne k’o jinrspE. Adese-opi s’a ainezată jînrE dînsaJ ja o masE mi amîndoi BEapE Kîle o neaiuKE de Kafea. Orangul însE medea peze- mată ne SKaană, nemiiuKÎnd8-se mi BEspE Ka- feaoa nearpE kb o sepiosilale mi demni- tate pemapE-anijE. Ia jinsită namai snă lisEBKă .lanră mi se natE din najme, Ka se fie «la- Bielajă opienla.iă» KomnjcKtă. Ile insaja Sumatra tpEeiute o sneiiE de Orang namitE Pon^o, Kape ape mEpimea de 7 niiioape, adeitE, ke e îhke mai înajtă de KÎtă o- majă ; ejă tpEemle ne Bîpfajă, apsupijopă tinepi, mi e foapte sEJBaliKă. OdalE, BÎnEtopii aă îm- nsiiiKată ana Pon^o mi j’aă pEnită de moapte. Maimajia, Keapa în minatajă aroniei saje, a jaală- o janiie de jemnă nape n’apă iisleao pEdih-a an omă mi a panlo de nerniză în mii de EaKEni. Dapă anei Kape aa îînnami.'al’o. aă zisă; ke es- npesianea de dapepe, Kape aneaslE maimanE a apEtata alamii, întomnai Ka anăo mă ja asemenea îmnpeyispEpi; modBjă ks Kape s’a BEitată mi a jamentată mi Kama a nașă mîna sa ne panE i;a se astane sînyeje ie se simpyea d’anojo; toate aneste MipKBmstanjje a I’EKBlă ke BÎnEtopii aă pEinasa slî.inijil mi se aă întpeBată: dai.E îm- nsiHKÎndă aieaslE fiinjjE, n’aă xomisă ană adeBE- pală omaiidă, omopîndă o fiinijE ama de înne- jeantE ? — 63 — fiind» apmani. Sns Pongo dintp’inmii a fspalS KeapS ja Battel sns EBiats de Nerps mi ’js a țjinsts ja dînss în nBdspe sns ans. Kînds bb- iatsjs s’a întopsS, a zis8 kb mainisna ns’i a fB- KBtS niii sns pBs. Daps mai sepioss deaine js- Kps, Kînds se întîmnja asemenea fspBpi ja fele4e Nerpijopb. Kbiî ns e Bp’o nozijjisne soiiaAB njBKslB Keaps nenlps o fatB de Nerps, d’a ii meitressa snei maimsiie! Anoi sînts foaple na- sionate nentps femei mi mai ks seamB .ie n.iaie sb fspe fete tinepe de 10 sas 11 ani, Kape je tpansnoplB noptînds-Je în spaije mi arBijînds-se neste apsopî. Feteje Kape s’a întopss din mîi- neje jops, as ziss kb Ja îniensls, n’as întpeBs- inijats Bp’o sîjb, ii kb a KLslats a Kîmtira fa- Boapea jops npin fejspimi de atenijisni mi ra- jantapii. Nerpii de aK040 Kape as fete, as daps o mape fpiKB de maimsije. EatB neiiazs snsi oms Kape ape fete, Keaps mi de maimsije ipesue sb se teamB.’ II. Chimpantze (Domo troglodytes, Pythecus troglodytes, fir. 2, din nsmBpsjs npeiedents). KapaKtepije saje zoojoijiie. Ospazsjs jsi e oaKems. Firspa jsî seamBBB înKB mai ms.its ks lea omeneasKB de Kît ks aieea a jsi Orang- Utang, însB Chimpanlzetilu ape speKea npea mape. Nîineje saje aacsnrs nînB ja pensKi; npin spmape sînls mai suspte de Kîts Ja Orang mi mai jsmji de Kîts ja oms. Kopnsjs jsî e aKonepils ks nepi nerpi jsniji, rpomi mi stpBjs- litopi. De aieastB snejjB iapa as Benits nînB aKsms ja Espona nsmai indiaide tinepe, aBÎndS 0 niBpime nsmai de 2—3 niiioape; ne KîndS în natpiea jops, aatsnrs ja o înBJijime de 5 sas 6 niiioape. IIatpiea lUimpanijesjBi este Alpina, mai ks seamB Guineia mi Angola snde tpBemte în sande (>iete) mapi nstpinds-se de fpsKteje apsopsjsi Boabab Ailansouia. E.IS este ie.is mai mape inamiKS ajs Ejefantsjsi, îhsb ataKB mi ne Jes ne Kape ’js ronemte ks Bastoane mi netpe sape apsnKB dsne dînssjă, Este nepiKSJoss mi nentps oameni; fspB de msjte opi fele mi je adsie în Bop- deisjs jsî. Ejs, npeKsms ams ziss, seamBnB înKB mai msjts ks omsjs de Kîts Orang-Utang mi ape înKB o intejiijenijB mai desBOJtalB de Kîts dînss.is. OdatB s’a sjobozîIs sîmje ja sns Illiin- panije lîiiBps bojiiobs : dsne aieastB sjOBOzipe Oamenii Malaî, joKsitopi d’aKOJO, npÎBesKs ne Orang-Ulang întp’adeBzps Ka sns fejs de oms, de aieea îjs mi nsmesKB ■«omsj SBJEatiKS». F. Leguac panoptB kb a BBzata Ja lava femeja snsi Orang Kape ’mi ftiea sinrspB na- tsjs, nsnea Kana n’o nepiniijB mi se aKonepea ks o njanomB. Kînds aBea dspepe de Kans, ’mi aera Kansjs ks o Basma uii se nsjKa. Kînds s’a bkzbIS înKonuispatt de msjtB jsme, nsnea mina ne nipiji.ie jienitaje, napKB de psrnine fi- inds ama îmspBKalB. Henri Grosse a bbzsIs ja Coromandel niB.iiit Orangi, Kape se noptas tots ks asemenea osiieispi oamenemti. Ea înKB a ousepsatâ ja dînmii o mape tendpejje kodjkb— rajB; kbii a bbzsIs kb, Kînds a rnspits femeja snsi Orang, ej§ apBta semne netBrBdsite d’o dspepe npofsndt înlpe atîla, kb neste nsijine zije a rnspits mi ejs de dopsl Vosmaer a panoplals în ansjs 1778, d’o TOaimsijB femejB de Orang iaps nimte fante es- , tpaopdinape. întpe aateae ziie: kb fiind» ne Kopasie, fsiea lejspimi de sepBiiispi, KspBija lizmeje, desjera nodsplie ieje mai înKBpKate ’mi fsiea sinrspB nats, mi KÎndsi ’i-a fspats ii- ne-Ba odatB nepina, a jsats o rpBmadK de fîns mi a nss’o întp’sns sans mi ’rni-a fsKstâ o ne- pinB. întp’o zi, BBzînds kb o Kee desKide ja- kbIsj janusjsi ks Kape epa jeratB, atsnii jsa o BSKatB miKB de jemns mi a BBrat’o în raspa ja- KBtsjsi înBÎptinds în dpeanla mi în stînra Ka sb sazB dans jaKBts.18 ns se desKide. EatB kb mi niaimsn<’4ops ns je miaie janjjspue sK.iauiei mi KastB sb je psnB! Desnpe suena de Orang nsmitB Pongo des- npe nape ams BopBils mai ssss ziie Battel kb aieastB maimsijB este de mBpimea omsjsi, ’mi faie nimte Kauane (adBnostipi) i;a oamenii în Kontpa njoii mi apsspei soapejsi • e.ie tpBesKs din fpsKte daps ns de i.apne; meprs tots-d’asna ne doB ni- lioape na oms, aBÎnd sn easlons în mînB. Kînds Nerpii (apanil) f.iK fons aKO.io în nidspe, eje Bin mi s’aineaZB jînrB dînmii 4a foss, Ka sb se în- KB4zeasKB. Kînds Nerpii as atamits ne sna dintp’înseje, se adsiiB în 40Kspî asKsnse mi aiiojo întîjninds ne sns Nerps sinrspatiKS, tis omoaps de pesBsnape. Eje sînls foapte țapi. SnS Ponro KpesKsts, asiea zene oamenii noate sb’js uips- psiasKB. Niui ns .ie fpiKB de oameni, nn,i;aps — 61 — de sîmje, eiă s’a simgils mai cine; de alsmii în- Koaie, opi-KÎndă ns s’a simgită line, a Benilă ini a întinsă mina na si’i sionoazi singe. în natpiea iopă sînls înBijjagi ia feispiini de me- intemsrspi. Bestitaiă natspaiistă Buffon aaea sns Hlimpanije Kape, Kînds Beneaă oamenii Ja Buffon în Bizile, Illimpangesiă ’î npiimea ks Komniimente, inBinlînds’i si inlpe în Kasi; ie da mina dpents semnă d’amiMigie mi si miniEa ks el. Fus inepyea tolă-d’asna în nozigisnea dpeanti Ka sns oms mi epa în stape si noapte iSKpspi rpeie în nozigisnea aieasta. Kînds Buffon asea mssafipi, ineila mi ne Illimpangesiă ia masi, atsnni anestă KonBias din nidspe, medea ia masi ks o fisionomie rpaBi, sepioasi, desfi- Kînds sepBelsjs sis, mÎDKÎndă ssm ks linrspa, tiindă Kapne ks Ksgitsiă mi adsKînds-o în rspi ne Bîpfsiă fspKSiigei, nsinds’mi ani în naxaps Ka si nea mi Kînds i’a inBitală nine-Ba si nea sns toastă, a iobîIs nax^psi isi ks aiă aie.iops- laigi KonBiBi. Dsne masi, se SKBia mi adsiea zaxapă mi ieais mi amtenla nîm Kîndă neaisis s’a pilită, ne spini îiă Bipsa în naxaps. Nsmal dsne semnele date de stinînă, fiiaa toate sep- BÎMispiie în Kasi. Epa sns amina de Eomsonă, de Kafea, de neaiă, de Bină mi de liKopă; însi ie sea ks misspi. Epa foapte linimlils în Kasi mi ns finea piă nimsisi. Bisată, ki ns s’a în- tpodssă nîm aKsmă ms-ite asemenea maimspe sepBitoape în Espona; aitminlepeiea apă fi Bine si se adsKi mi o Koionie de Illimpange ia noi în gapa PomineasKi. Nerpemită oamenii n'apă ssfepi alsnni, ne ssfepe ansmă de sisyeie iopă. Nerpi din Guinea aă o idee Kspioasi de Illimpange. Ei ziits ki eiă esle sns adeeipală omă, însi Kape ns Ba st BopneasKi fiîtidă le- nemă^ aneasta fane ki eiă ns Ba si desKonepe npin Bopeeie saie ki e omă, aitminlepeiea îis apă sili ia isKps. De aneea Kîndă sns nerps întîinemte în nidspe snă Illimpange, înnene st BopiseasKi kb dînssis. D. Grandpre, sn ofiqep de ia mapina fpan- Meazi, panopli d’o femeii Ulimpange. Eiă panonti ki aMeasti maimsgi a fostă înBigati st nsie fosă ia Ksntopsiă Epstapsisi KopiBiei mi ea finea aneasli onepagiane kb o foapte mâpe MipKsmsneKgisne, isînds seama, Ka niMi snă Kip- fisne de foKă si na «azi aiosă, Ka st na apzt Tinipilă în Tinornafiea KoieyisiBi Sf. SaBa. KopaiBa. Maimsga epa în stape si îKsdi'ie dani soea e înKiizili destsiă mi atsnii înmtiinga ne Bpslapă si sie si nsie nîinea în Ksntopă mi eati ki Hlimnangesiă n’a rpemilă ni ai odati. Ja a- neasli femeii, s’a OBsepsală ki anea nepioada isnapi întOKmai Ka femeile oamenemti. în spma anei maitpatipi sapsape a Kinila- nsisi KopiBiei, aneasti îngeieanli maimsgi a mspilă Keapă ne KopaBie, daps, zine Grandpre, epa intepesantă a Bedea anostă animală Kîndă a ssfepită aneasti maitpatape, Ksmă aneslă ani- mală apiti o pesirnagisne mi ssfepe Bitaea ins o Eiîndege mi o ssnsnepe atinriloape, nemimKÎn- ds-se mi nsmai înlinzîndă mîineie ks psriiisne Ka si o ieple. Daps în zadapă; dsne aceasti maitpatape ea n’a mai Bpstă si mmîn'ie mi a mspilă a ninnea zi dsne Bitae, de foame mi de neKază. Togi Mateiogii din KopaBie, as niînsă moaptea ei Ka Kînds apă fi sns omă. III. Maimsga Cebu (Cebus Capucîntis) a Kipsia firspi e npezintati în nsimpă npezentă. Ea sKimEi de msite opi Koioapea, e Kîte odati de Koioape nensmie, ailt dali oaKerni; snateie mi nenlsiă sînts aine, fpsntea, Keada mi mîineie sînts nerpe. Mipimea e nsmai de 1 % ni'iioape, tpiemle în Paraguay mi AmepiKa. MasKSisi Kînd deBine d’o BÎpsti de 5 ani nopți ne Kană nimic- mogspi de nepi Kape seammi kb doi Koapne. Ei tpiesKă în Bande mim Kîte 5—10, dintp® Kape iea mai mape împle sînls femeie; nsmai masKBii sitpîni mepră sinrspi. Se nstpesKă de noptoKaie Kape ie atsnsesKă mi ie Kspigi de neie nîm ie mmînKi; după mininsă mi KSKspssă (nopamfiă) mi feispimi de inseste.— Ele skoIs difepite nasspl, dsne modsis nasisnei lopă mo- mentane: adeai opi ofteză im sn omă, o>pf stpirs Ka snă fislspamă, opi intpi Ka snă Kîlne, opi rpofie Ka an nopK, saă înrspse Ka nopsmEÎgeie amopizale. în posie sînls în stape a fi dpesate, înst sînts d’o fipe nepfidi mi ns Ipense si ie speazt Mine-Ba; eie sînls mi peie mi ataKi ne opi-ne animală din Kasi. Modsiă npin Kape ie npinds, esle inlepe- sanlă. Oamenii taie o raspi întp’snă nenene. îiă amine ks nopsmsă mi îiă nsne întp’snă ioks snde tpenă maimsgeie. Maimsgeie laKome dsne iiopsmcs, nsne mina în nenene mi o smnie ks nopsnibă, dapă fiindă~Ki ns noate s’o sKoagi afapi npin raspa îiirssti a nenensiai, de aneea înnene si psm neneneie kb rspa. în aneslă moment maimsga laKomi mai ns se iași de uopsms miKap ki Bede ki o npinde nine-Ba. Eati ki se adesepeazi BopBa snsi omă mape «npin slomaKs mi iiKomie se rssepni ismea.»