JURNAL HENTPB PESnÎNDIPEA HITUNHE.IOP^ NATHPA.IE IIIIESAKTE, ÎN TOATE IUASEJE. ’ ¹ Pedi^ieals ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. . J\$. 7.____ (Ans.is ais tpei.iea)_Bskspeiuti 22 FeBpsapie, 1858. in panopios ei kk Ksestisnije iKKpidhe.— Komsni nații sin iniiinnifi'ie mÎ9b Oi)K>.R>. A. Dițepite eîpsti axe omsisi. (Bpmape) Ja Bîpsta de 13 nînt ia 15 am ia BtiatS tui de 11 sas 13 ani ia fatt, întene enoita a- doiesqenuei sas oicsnimel omsisi. O enoKt nsot, mape d’sn KapaKtepS deuisif. Enosa aceasta este fioapea Bienei, adeBtpalt npimtBapa ei; ea jjine nînt ia Bîpsta de 22 sas 24 de ani ia taptals iui de 20 de ani .ta femee. In aueastt isuitoape enoKt, Koniisis nepde nsiitatea sa KonijtpeasKt. Btiatsis deBine oms, fetiija o damiueit. Asta ns este nsmai o suim- sape de nsme, qi o ssimBape npofsndt în loatt fiinija Koniisisi. IM, alsnqi o sfept nsot de idei nessnosKSte nîntaKsms faue ineazisne în auesle inimi tinepe, deBine Jta ei ideea qea mai dominanta, deBine izBopsis d’snde st SKspjie toate simgiminleie jops uii moBiJS-ts ssBepans Kape detepmint toate aKyisnue jops. Aueastt sfept de idei nsoi, este amopsAS seKseAops. Oape aBems tpeBsinijt st desKpims aiul toatt foptja, infinitele anijisnl uii emotjisni i;ape sînt fpBKteie amopsisi ?. Ni se nape Kt ick- topii nostpil as în aueste isKpspi o esnepiințji ama de .Bsnt Ka mi noi; noate înst mai Kom- nieKtt. Noi daps ne. Boms mtpijini a faue a- ssnpa auestsi nsnuls, bBsepBaijisnue spmtloape din usnKtsis de Bedepe fizioioiiiss. — 50 Uînt ja a'ieastt enoKt, Bieaija Koni.is.isi ns epa statopniiitt. asir’spatt de toate nepiKSJeje; din Kontpa, mopla-iitatea Koniijops nînt ja Bîp- sta de 10 ani, e deosecits de mape (dintpe 100 de Konii, ptmîne asia 50 dsne 10 ani) ne Kîndă în enoKa adojesnenyei sas Minimei, Bieaiia tint- psjsi e msjts mai sirspt; Ktii moptajitatea oa- menijops de aa 10 nînt ja 20 de ani, este nea mai mint dintpe toate enoneje. Ama daps Na- tspa, Kape nins aKsms a JEKpais în Konijs nsmai nentps desBOJtapea Kopnsjsi jsi indiBidsajs, nsmai nentps ntstpapea Bieuel saje îndifiidsajt, înnene aKsms a peajiza sns ajts sKons mai ss- nepiops mi mai nosijs: asta este ntstpapea Bielei neamsjsi mi KonsepBajiisnei țiensjsi smans în țienepe. Snpe a îmnjini anests snons, Na- tspa îsnipt atsnni în Bieaija noaslpt stmsajjisni nsoi. Dopinija amops.isi ja înnensts este de- cijt, Bart, nexottpîlt, nsmai o snînlee Kape înst neste Kspînds Ba deBeni o fjamt omnino- tintt, o apdoape nepesislisijt.— întomnai Ka o n.iantt, sns apeops, Ipecse st se desBoajte mai nainte tine mi ne spmt st noapte fpsKte; ama mi ja om. E.i Ipense st fie mai nainte om nînt Kînds înnene st faKt ajiji oameni adeKt Konii. Ja sosipea anestei euone a piejjeî, nsmilt în liziojoyie enoita nsr.eptzuei, se manifeslt npin difepite semne fizine mi mopaje mi noate st fie paintatt sas întîpzialt npin difepite infjsinpe fi—’ zine mi inopaje. Ama s. e. este KsnosKsts Kt în ijtpi Ktjdspoase Etejjii mi feleje deBins nosiji {KanacLii de mtpitims) msjts mai de timnspis de kîIs în ptpi.ie fpirspoase. în Anrjiea mi nopds.is IJeprnaniei ns mtpilt o fatt nainte 20 de ani, ne Kînds în Epints daiit ntpinjiii ji’as mtpitats fala jops de 12 ani, as mape rpiiKt; o fatt de 14 ani, este «Ipesslt» mi ja 16 ani este «o nealpt de nast.-' Daps mi în toate Kjime.ie, nstpiniîntsjs mi edsKaijisnea as o mape infjsinijt assnpa desBo.iltpei nsnepltiiei. 8ns nstpimînls Eorals, de Kapne, însopils ks neons- nanisnea, noate mi ks jeiitspa pomannijops, sînts mizjoane.ie neje mai- sirspe d’a înrptBi desBO.!-^ tape a'iestei enone .ia uoriii, snpe Btttmnpea jop ■ fizine mi mopaje. Tots aneste Kondinisni iyie—! nine sînts mi mizjoane foapte nstepnine'ja oa- meni inapt snpe a desBO.itâ ja dînmiî ideije e- potine mi nasisni seKssaae esayepate. Sns nedarors: vieea nsmai .ia oms esle no- sîbms intiinya nsmiti fisioriiomie, adeKi d’a k»- noamte npin tpisspLie foiței omsjsi, KapaKtepsjs sis mi fipea sa intepioapi. Tspa om8J8i fopmeazl iap» o napte im- noptanti în fp»m»seijea sa. „O rspirji iniKi mi fpsmoasi K» sszeje de Kopai.1 (na nibppean») mi ks diniji Ka mipripitap»» este k» dpent» KSBÎnt» Kistati mi Jisdali de Kitpe noeiji. Dap» o qip- Ksmslanjji intepesanti risim» .ia om», adeni ki nsmai e.i» ape diniiii sil înwipagi sns.i» jînri ajts fipi intepBajs, ne Kînd» .ia toate qeje- jajte animale se af,ii tols-d’a»na nimte intep- iia.ie mapi sas mim întpe diniii. Sn» fizioior» de snipit» a fiK»t» ocsepeapisne ki mai tots- d’asna oamenii ințienioml a» diniji stpîmni; kiui dinijii stpînmi Bnsj» Kitpe a.it».i» esle sn» senini de ssnepiopitale intejeKtsaji. 0m»j, de mi ape fopija mai infepioapi de Kît m»Jte animale; însi npin intejiipenija sa este ejs în stape a Komn.ieKt»i fopijije fiziue Kape îi .linsesK». Bns om» nemadlS sa» snepiats , o dami deci.ii dap» insnipali d’amops, noate si pidiqe nimte rpestiiji de Kape se mip» ei în- sămi Kînd» a tpeKst» aa dînmii aceste nasi»ni ipitante (anpinzitoape). Sniî îmi imapini ki n»mai îmspiKiminijMe mi Bopea deoseeesK» amîndoi secsejie Jia npi- Bipea estepioapi; însi n» e ama, kimÎ mi »n» niiitop» csn», Keap» Kînds at»rpiBemle ne Adams mi Ena roniiji din Uapadiss, amîndoi în niejea roa.ii, amîndoi tinepi fipi sapei tot tpeese si’I fain asts-fej» Ka si se KsnoasKi dsne oepaz» mi iinlspa Kopnsjsi, Kape e Adams mi Kape e Ebo. Adem ja cipsai», fopmeae Kopnsjsi sînt» Kojijspate; ja femeea, polsnde; 4a Bipeals, nap- tea ssnepioapi a Kopn»j8i (nent».i») e mal japri mi nea mai infepioapi adeKi casin e mai înrsst; din Kontpa ja femee, nentsi e mai înrsstmiEa- sinsjis mai japrs. E daps înnedepats ki «Ma- jbkobb» e de npisos»; Natspa a dat» femeLiop» sn» fea» de MajaKOB» nalspajs. Ja Epajjije o- m»ji8i se desemneazi cine msmKii. 8n» Erculii țipi ni»mKÎ Bizicui, ap fi sn ons timnepfeKt. Din Kontpa Bpaije.ie femeii sînt» pilsnde mi rpisB.iu. Venus ks nismidi BizisLie aa Epaije, aps fi pi- diKSJi. O u'pKsmslaniji intepesanti naptiK8aapi n- iisim» iap» ja oms în panoptsa» fpsmsseijei seKseaops. AdeKi, ne Kînts jia toate anima.ie.ie masK8.i8.i8 e mai' fpsmos», mi femeia e msil» mai nsijin; ja pensi» smans din Kontpa, seK- S8A8 femeesK» este K8 dpent» KBBînls nsmit»: seitssM fpsmoss. Anoi Keap» întpe oameni ri- sim» ki, K8 Kît» 808 non8.i8 e mai HiBuizațs,''KSz/^^ • — 52 — atîtă nsimă Ja dînssjă ssnepiopitatea fpsmsseijei femeii assnpa BipsalBJBi, mai desBOJtati. Din Kontpa, Bizîndă ja snă nonsjă Ki BipBajjii sîntă mai fpsmomi de Kîtă femeije, nstemă si ziqemă •Ki aqeslă nons.iă se afji' înKi ja «ns rpads in- fepiopă ajă tpeantei Ksjtspei mi a qiBijizauisnei; kb*!! anestă Kapastep fiziojopiK ÎJ nine mai de anpoane de perns.i animaj, de Kît de qej smană. Eati Ksmă fpsmssejjea femeijopă acoaKi sn pojă mape în anpegsipea rpadsjsl KBJtspei nonsiiiopă. DaKi femeeje apă rnti de aceasta', apă deBeni înKi mai mîndpe de kîtă sîntă; iînsi, snpe nopoqipe, eje ns qitesKă atspnajSKă Isiss. în aptiKojsjă Biitopă Bornă Bopsi înKi mai msjtă desnpe dinseje.— Maimsneje. Snă omă de snipită ja Ilapis a zisă: «Kîndă midsKă ja Kasa maimsijejopă «ie se afli în menapepie mi Kîndă mi sită Bine aa fejsjă tpaisjsi Jopă, ’mi-e psrnine mi simtă atsnqi o simuipe, kape tpesse s’o simiji snă fiă de iji- pană desenită Mi'nislps, Kîndă îhdati si nome- nemte in oțejsjă siă ks o sizili de Kitpe toate psderiiije saje de ia sâtă; kîndă si Bede ejă în mizioKsjă r.iopiei sa.ie de «Esnejeniji» mi a nslepei saje de Minislps, înKonpispată de oninqi, kape îj rismesKă, anii «Bepă Bsn», ajijii «nene» dapă a4n.it Keapă: fisjă isBită. vIe psrnine nain-i tea OKiJopă noptapsjsi mi a Bînitopsjsi îmBpi- Kaui în aspă, Ka snă Ministps, stinînsjă jopă, si fie Bepă Bsnă, saă nene saă Keapă fisjă snopă «mosini.» Asemenea sirasapisne, ziqe ejă, amă Kîndă mi Bidă în mizjOKSJă opamejopă noastpe qiBijizate mi nomnoase, Bizitată de Kitpe mai- msije Biindă din fsndsjă Afpinei mi Amepiqei. Nerpemită daKi maimsjjeje aqestea apă nstea si BopBeasKi, nerpemită mi-a fi zisă «nene, Bi- psje» saă noate, fisje» ie mai faqi. TsteaifiKst mape mi tape, dommtopsjă jsmei mi noi amă pimasă «rhoadqi».— Eati esnpesisnea snsi Zoojor snipitsajă. Este msită adeBipă în anesti esnpesisne, dapă ns de tot. Este adeBipată Ki înlpe toate anima- jeje, maimsijeje seamini mai msjtă ks natspa bmsjsi de Kîtă toate qeje-jajte ; însi ns e Bp’snă adeBipă sirspă Ki sîntemă psdenii ks eje; adeKi. Ki oamenii aă emită din maimsije. Ki maims- Ijeje nepfeKlînds-se din qe în qe mai msjtă, s’a fikstă oameni; npeKsmă ziqe o tpadsijisne nons- Japi în India mi keapă snii oameni de mtiiniji aă npetinsă întp’o Bpeme. Dapă opi Ksmă, a- qeasti psdenie a maimsuejopă ks noi, Ba atss- tifia Beqinitatea jopă în atspnajsjă Isisă de at- qeslă ană, îndati dsne omă. ’leje d’întîiă Ksestisni Kape si npezintă ja Bedepea maimsijejop, sînt: Hine sînt maimsueje ? Oape sîntă eje oameni siJBatiqi deBenijji ani- maje, saă din Kontpa, animaje înpejente Ka oa- meni? Maimspeje fiind» fiinjje înuejente, oape aă mi eje ssfjele saă ns ? De qe ns BopsesK mai- msijeje, fiindă-Ki sîntă ama de înjjejente ? » Ja aqeste Ksestisni, saă nejă nsjjină pa s- neje dintp’înseje, ne comă siji a pisnsnde aiul. Kîndă ne sitimă ja difepite pase aje oame- nijop mi Bedemă Ki Esponeansjă este mai în- Ijejentă de Kîts Monrsjsjs în Asia, mi aqeja e mai înpejentă de Kîtă Majaisjă în lava; anesta e mai înjiejenlă de Kîtă Nerpsj din Senerajs mi aqeasta e moi înjjejenlă de KÎlă Esquimoul din Tpoejanda mi Ki aqesta dsne spmi e mai înjjejent înKi de KÎlă Hottentotul În ssdsj Afpiqei mi aqej dsne spmi ape îniîi mai msjli Jnjjejenqisne de KÎlă Cretinul (romani) saă npomlii-ucape tpiesKă în msnjjii din SaJijBsprs, Tipojă mi keapă în s- neje dislpiide de msnle ja noi; Kîndă, ziqemă, OBsepBiină dislanjja înpejenqisnii qe se afli în- tpe Cretinul mi 8panr-8tanr (bczi No: 1 din fir.), o si Bedemă Ki aqeasti distanjji ns e npea mape mi deoseniti. Nerpemită Ki este o distaniji msjtă mai mape întpe snă Hottenlot saă Kpetină nîni ja snă Humbold saă Aristotel, de Kîtă de ja Orang-Utang nîni Ja Kpetin 1 Ama dapă, ks dpenlă KBBÎntă anii nstea ziqe: Ki Orang-Utangul este snă omă derpadată nîni ja qejă dsne-spmi rpadă aJă derpadauisnei în- jjejenqisnei omenemti; mi fiind-Ki Kopnsj jsî ape;o — 53 — KOnstpBKjjisne foapte ana4oari ks a noastpi, este dapă îiiBedepată kt> ejs Ba nstea eseKBta toate mimKipi4e, Kape je fanems noi ks msuiKii Kop- ns.isi nostps. De aleea, Kînd maimsyeje imitez de ms-ite opî aKjjisnue noastpe, aneasta ns npo- mne fiindS-Ki Bops si ne imiteze, ni fiindă-Ki natspa .iops .ie insnipeazi ks niuite mimKipi mi xaKuisnî, KonfopmS Kopnsjsi .iopă iui ana.ioape ks a.ie noastpe. Aneasti dopinjji d’inntajjisne Kape apits maimsuejie Bpînd a fane tot-d’asna aneea ne fa- nemS noi, nposine .ia eie, Ka mi 4a snii oameni, din Kasza sjisinisnei intejipenuei. Oamenii ks o inte.iipenyi ssnepioapi, apit tot-d’asna în KapaK- teps.is -iopă oapeuii-Kape op’njina.iitate, ne Kîndă nei ks o intejiyenjji desin, netpeKă Bieajja jops nsmai d’a fane ne fane a4uii. Ei KsnosKS ns- mai o sinrspi .iepe, Kape este mai nstepniKi de Kîts toate jieptie rnopaje; asta este Aeyea mo- del. Ns e niminS 4a ei d’a Komite o indirnilate FEÂiJPt DE MA1MHIIE. OranS-l lanț» Chim pânze / pitrew froq/vr/i/ter.J mopa4l; daps d’a fane o infpaKjjisne tn Kontpa modei; d’a nspta o xaini ns dsne modi; d’a fane sns Konm.iimentg ne npesKpiss de Kitpe «Mai- tre de danse» sas d’a îndpisni a se sita în 48- mea 4Si Dsmnezes' ks okî! dipsigi de DsmnezeS tsts.iops oameni.iopă mi ns ks osii de modi, adeKi de stiK4i; anestea sînts 4a ei nirnte «pi— me nenapdonaELie. în Sfepa omeneasKi aneste fiinjje mepră denapte, deBină «oameni de modi» saS Kspti- sani nepfeKjji: ne KîndS în sfepa anima4e4opă, a- semenea fiinye Kînds aS aatsnss 4a nea mai mape nepfeKjjisne d’a imita, asia denins rnaimsue. Anestă instinKS d’a ne imita ne noi oamenii, denine 4a maimsge de ms4te opi foapte de pîsS; Kini KîndS nine-Ba imiți snS 4SKps Kape ns si KSBine 48i, denine pidiK84; de aneea ks dpent ks- Bînls as zisă snii natspajisti ki maimsge4e sîntS satipa omsjsi. De aneea, maimsjja nea mai în- Ije4eanti din toate, adeKi Orang-Utang, Linee Î48 a nsinits Homo Satyrus (satira saS Komedie de omă). Ajjjii aS zisS ki malmsna seammi kb oamenii nessni Kape, ne d’o napte, npin infi- yimapea 4op estepioapi seamini kb oms4, însi ne d’a4ti napte fană aKjjisni de zmintiui, dapă ns de fiinQe pauionasue. A.ijjii aS zisă ki mai- 54 - msijeje seamini ks oameni înKipKayi kb toate Bi'iispiifc oameneuiti mi desnoiayi de toate Bip- tsyije noastpe. Kw întp’adeBipă, mai toate nipaespije peje Kape je risima .ia oameni, npe- Ksm: jiKomia, fspatsji, imnsdenija (nepsuiine), pia- tatea, oprojisj, Banitatea mi imneptinenua, je nsim mi ja maimsye, daps din Biplsnlie oamenliopa ns risims nim o spini ja maimsye. S’a Bopsită mai ks seami msjta desnpe jas- uiBitatea mi estpaBaraniia nasianei d’amopaja sei>- ssjai, ja maimsije. Întp’adeBipă, dinlpe toate fiinueje animaje, mm sna ns apali ama o ap- doape nesitspati în panoptaja amops-isi, de Kîts maimsijeae. Dameje din Paris, Kîndă Bina si Biziteze în Jardin de Plantes Kaseje malma- ijeiops d’aKOJo, noate si se KonBinn, ki nsesK admipatopi mi în Kasa maimsijejopa, mai ks seami dani sînts fpsmoase mi Bine îmEpiKate (în KOiopi stpusiitoape). Daps aieniti admi- patopi de denapte, fană Kîte odati nimte yestapi ama de eKSÎBOie ini de imneptinente, în kîIs damele se faus pomii de psmine mi fars. Dap în nidspue dese aje Afpiiei, snde Opang-Utang ns se afji înnisa întp’o Kasi kb Bipui de feps Ka în Ilapis». mi snde ejs smBii sJOEods în nidspi; aKOJO se mtie de majte pomanuapi mi de aBenlspi rajante Kape se întîmnji aKOJO a- dese-opi întpe sns KaBajepa Orang-Utang, Kape fspi Kîte odati o făli a Nerpliop mi o tpansnopti în Bpaije Ja sopdeiaj jai mi snde îi fane Kspte doi, tpei ztie întp’sn mod foapte Kspios mi foapte opi— yina.18, snpe a o îndanjena mi fiinda-Ki eja ns noate si’i Bopseasm mi si’i Kînte de fjanapa jsi (mi Eietsjă Orang-Utang ns noate si nopiea- ski), de aieea fane, Ka anii tinepi Kape ns npea as dapsjis Bopeipei, adeKi ejs taie, ofteazi mi Bopsemte nsmai ks OKii, o jimsi Kape este ne- pesistisi.il în asemenea Kasapi, npeKsms je mtie nerpemits uii msjjji din jentopii nostpil.' Daps mi de dama Oran.ra.ie mi mai ks seami de iniuinajiianea ei nponsniiati nentps tinepii Nerpi, d’auojo. Aneasti apdoape esiesiBi în amopă a maimsijejops, ns tpesse si ne mipe sînds odati ams Komnapată maimsQeje ks oamenii inseiiji adisi d’o inlejioenjji foapte debili; khî e Ksno- SKstb ki, kb Kîtă inteiii/enjia snsi oms e mai mipyiniti, ks alîls nasianije saie epoliie sînts mai mapi. Tojji imseiiji sînts «iei mai jasiiBi în amops. De®a fiziojoijii de mai nainte as ziss ki, Kpeipi mi opraneje țienitaje as doi fsnKijisni onsse., Kînds snsja janpeazi mai msjtă, a.itaj jsKpeazi mai naijin mi vicc-versa 0 aiii esmiinanisne a rpadsjsi deosesils de nasisnea epotiKi ja maimspe, nstems s’o rasimă în modsjs fopmanianei mîinejopa jopa. E mtist ki maimsjieie as întpe toate animajeje opransi taKtsjsi (d’alinpepe) ieja mai desBOJlata. Ile Kînds ieje-jajte animaje as nsmai niiioape mi niii o mini, maimsijeje as natps mîinî; de a- leea se mi nsmesKa quadrumane. Anoi este eapă o .iepe fiziojopiKi Kape ziie: ki, ks kîIs opransjs taKlaJsi e mai desBojlais, ks alîls mi apdoapea seKsaan e mai mape. Aieasta o Be- dem rai ja oameni; adesi ki iei susaliii Kape as o neje dspi, mi Keaps ja oamenii liBijizapi, însi de Kjaseje de îkosb, Kape as mîini ks neiea rpoasi, nesimijifiiji, ki ei sînts rai mai nsjjină simijilopl nentps njnepije amopsjsi. Keapă mi întpe animaje, aieia Kape as nips mii:s sînts mai jasiiBi de Kîts iei ks nips rposs. Ka.iajs e mai simiiilops nentps dopinpa seKsejopa, de KÎlă oije. Ama daps tots aieasli Kaszi faie ki maimane-ie, înzestpale ks opransjs laKls.isi lejă mai nepfeKls de Kîts toate leie-jajte ani- maje, sînts iui mai jasiiBe de kîIs ieje-jajte animaje; asia e Kasza rajanlepiei jops esiesiBe. Nerpemits, daKi maîmsueje aps nstea si nsie îhki Kile natps minsmi pjasde ne toate natps mîineje jops, apa deneni noate piBaji nepi- Ksjouii nentpa snii din ai nostpil, ai Kipsia me- pits Konsisli nsmai în doi minaini de nasee. (Ba spma) Zmintipea în panopts.i ei ks ksestisnue n^spidine. Omsmdepea neeoÂsntaps. (Spmape) în fanta întîmnjati ia teatps.is din Lyoni toate simjjimenleje pejițiioase mi mopaie, ne mai ama Bizsts Ksms sns oms deBine asasină fiinda-1 Kpezîndă nimiKs mi ne mai snepînda nimiKS. Ja ki s’a sitspats de Bieaiji, dsne ie a nepdsls | fanta spmitoape Bedems din Kontpa, Ksmă snă oms deBÎne asasin» d’o esajla^isne de Kpedinyi mi de snepaniji întp’o jsme Biitoape. Aqeasti fanți e panoplali npin Gali. Ejs ziqe: ki a bizsIb sn» oms, Kape aBea o atîta nepiBdape mape a se BBKspa de njiqepije Ilapadissjsi, în Kîts a xolipîls s’omoape ne qine-Ba Ka si’js • . nedenseasKi de moapte, Ka si noate intpa Kît si noate de K»pînds în Ilapadiss. De aqeea, Bizînd doi fetiije miqi îKSKÎnds-se ne sjîiji, je a ko- mată anasi ziKînds ki Ba si -te dea zaxapi- Kaje. Kînds jeas npinss anojo, jia tiiats Kansj ja amîndoi mi ne sprni s’a KSJKats mi a dop- mită jînn KadaBepî ks sinije peqe, napKi n’aps fi fiKSts nimiKS. Dosi fante uspioase d’omsqidepe neBojsn- tapi npodssi de monomanie pezonati, sînts mi ne.ie spmitoape: O fernee Bede ja psdeje ei o fati lîn pi sinrspi .ia nipinuiî ei mi foapte issili mi sin- ul s’o omoape; întpeBati: de ne a fiKsts a- qeasta ? ea pisnsnde: mi es ams fosts în tine- pejjea mea Ka dînsa o fati sinrspi ja mpinijii mei mi foapte isBiti de togi, mi ne spms ams fost» foapte nenopoqiti. Ama । daps nerpemits ki uii aqeasti fati Ba fi nenopoqiti. Anoi oape ns e mai sine s’o omops aiisnis Ka s’o snans de șoapta nenopoqiti qe o amteanti ? O ajti fernee, asemenea maniaKi, omoapi ne sonijsjs ei nponpis, fiKînds paijionamentsjs sp- milops: Kînds es Boi» omopî ne anesls koiujs fpsmoss mi neBinoBats, ejs îndali denine sns înyeps în neps; anoi oape ns este o fanți esni d’a nons-ia qepsjs kb înyepi ? Eati dosi fante modepne d’omsqidepe ne- BO.isntapi instinKtiBi. O fernee Kape în toate zijeje aBea OBiqei» a SKuda Konijs-is ei, aKsms nsmai Bpea niqi inlp’sns Kins si’js sKajde. ziiânds ki, Kînds Bede Koni.isjs ei în ani, îi Bine o idee de omsqidepe neBOjsntapii mi napKi sns rjass intepiops îi ziqe «îneaiii Koni.isj» în sae.I n In timns-iB modepnS s’a fiKBts stsdie assnpa snei Kjase de oameni nsmiyi Amo/c ne inssja lava, adeKi snii oameni ai;oio din pasa Ma.iae- jijops, deBins Kîte odăii fspiomi, ias sauia mi aJte apme în mîni mi fsrs afapi în sjîiji mi omoapi ne loyi qe risesK» ne dpsmx BipBaiji, femei, Konii, Bitpîni, ami'ii mi inamiqi, nipiniji, fpaiji mi sopi niminea ns suani de moapte, Kape se afji ne dpsms.is jops. 8ns jes în qea mal mape fspie, sns tirps sîmjeposs, ns e atsnqi nimiKS în Komnapanisnea ks anemii oameni fs- pioml. Daps fspiea jops eKsajtati Je di mi o mape ssuepiopitate de fopiji fizmi, în Kîts ns e .lesne si’i npinzi qine-Ba. FsBepnsjs Ojandezs e adese-opi sijils si tpimiij'B 'sns delainements de sojdayi apmaiji Ka si npinzi sns Amotâ bîs sas mopts. Asemenea fspie sînyepoasi, se npe- linde ki e Kaszali de bbszs snopa JSKpspi Be- ninate mi ameijitoape mai ks seami a otpanei nsmiti «Z/w/’A/f», Kape e fiKsti de sunînjji de Kîneni mi de aJte JSKpspi, Kape sînts foapte în szaijis în opients, mai ks seami ne irissja lana ja nonsjaijisnea de pasa Majaini d’aKOJO. Si npetinde Keaps, ki Esporieeni Kînds aBSzess de Hachich, tots ns deBins «Amoni.» Si Bede ki pasa noastpi, mai dejiitati mi smani ns se de- rpadeazi întp’atîta niqi Keaps Kînds dapsjs nos- tps qejs mai npeqioss, adeni intejipeniia este napajizati mi tspBati npin Bistspa jsKpspijops amejjitoape. Aqeasta adsqe aminte «ns npo- Bepss, Kape ziqe: ki sns oms d’o fipe Bsni Kînds se îmF.ati pîde mi desine îhki mai ssns; ne Kînds sns oms d’o fipe pea, Kînds se îmEati desine sns diaBO-is înlpers. Noi am» qitats nîni aKsms esemnje d’oms- qidepe npodssi npin zmintipe mi ns npin inte- pess mi pea Kspetape. Daps ns nsmai în pa- nopts.is sqidepei oamenijops, qi mi Keaps în pa- noptsjs Kpime.iops Kape, în yenepe, se Komits npinlp’sns intepe-»» de eroism», risims Kîte o- dali ki sîntă npodsse npintp’sns inslinKls neBO- jsntaps. întp’aqeste Kp!me nsmims iui fsptimarsj». Sînts întp’adeBips snii oameni, Kape fsps, ns kb rîndsjs de jiKomie d’ami înssiui aBepea ajtopa, qi nsmai în spma snei nasisni nepesis- liBi.ie Kape as d’a fspa. în uenepe, ja fspi op- dinapi, aKlsjs fsptimarsjsi e miatJOKSJS, mi sko- nsjg este nosesisnea oiieKtsjsi fsp.it». Dasi ams dipsi tspsjsi sns JSKps, nerpemils ejs n’ap sniBja si’js fspe mi si se ensnsie snsi mape nepiKO.is. Din Kontpa, ja fspii manianl, ns no- sesisnea jsKpsjsi fspals, qi Keaps aKts.18 fspii— marsjsi e skousjs. De msjte opi, asemenea fspi apsnKS afapi sas ini dipsesKă JBKpsjă fspals; Kiql n’as fspats nentp» intepess, qi nsmai na -->1 —' 56 — zfaemă ama npintp’ănă fejă de amBzementă mi ide netpe>iepe. Psixiatpii Pinel, Esquirol^ mi Fodere no- menesKB mai msjte Kasspi de asemenea fspti— niarspî de zmintijjl, adeo Ka zmintiijii în Kasa ajienagijops, as Tapată snajă de ja aâtsjă jb- Kpapi mim fipi Baioape, namai nentps mrPiepe d’a fspa. Ajnil kb o zmintipe nepiodio epaă onești Kîndă na epaă atanaiți mi s’aă finsta fapi, Kîndă epaă în nepioada de zmintipe. Fodere a KanosKstă ană omă Borată mi sire edaKată, Kape a fostă Buznită de acesta nenopoiită instinictă de fsptimară. Ejs, Kîndă a natală sb fape de -ia aiijil jiBKpapI miii fipi nepiKOJă, a fapată; dapă Kîndă instinKlajă î.iă KBznea npi a tape mi n’a îndptznilă sb fape de .ia aJij.ii, a fapată de -ta sinetul mi a Bîndată iapă jai înssmi J8Kpspi.ie fspate; aneasla Komedie tpistt, a fiKat’o namai d’a îndeslsja instinKlsjă stă de faptimară. Snă aată om ataKată d’aiestă instinata, a aBEtă OBiqeiă kb o mînB epa onestB mi qea-jajtB tapa; ama daps e.tă nsnea Banii în nozsnap ks mîna onestB. ne apmB Benea tea ne onestB mi ’i fspa asKsn- zînds’i snde-Ba. Hernie panoptB apmBtoapea fanlB KspioasB: Snă omă Bine edsKată fiindă în opa mopijil, a Kemată ne npeotă de ’ja snoBedită mi îi a dată îmnBptBmipea înlp’o .nnrspiijB |mihB djapyinlă. Ilpeotsjă neBBrîndă de seamt. atestă B0.inaB8 de moapte în aronie, a fspată .linrapijja d’apțiinlă mi a nsso sbb nepinB. Dsne moapte a rBsit’o aKO.io Aîmî întpeBa: oape noate fi Ksestisne aiqi d’snă fsptimară. de Bp’snă intepesă ? Aro- nisls.iă snde a Bpsts sb BÎnzB ateasti jinrapiiiB de apijintă ? în jsmea qea-jaJtB ? Este dapă în- Bedepată kb namai ană instinKtă d’a fspa a în- demnată ne atestă omă ja ateasta aKuisne. Sîntă Kîiji-Ba ani de Kîndă s’a întîmnjată înlp’o Kapte mape pirajB din Espona, kb dîndă • aKOJO snă dines nentps noBiji piratsjsi, dane masB, sepeitopiî aa BBrat de seamB kb jinsemte sns taKÎmă d’appintă; ne spmB s’a afjată Ka ană noBuă, KBznită de ateasta nasiane fo pte neno- bîjb, a Komisa ateasta fantB. flentpa ană tpiBsnajă KopeKijionajă., este însB majlă mai difintiă d’a deosesi ană fsptimară adeBbpată Kp>mina.iă de ansjă instinsliBă, Ka e teKts.1 anei monomaniei naptiKSJape. Aiti a®sta na- mai qipKsmstanjjisnije penepaje mi Konsidepapia- nea, kb aneja, Kape a Komis atest aKtă, na noate sB’jă fi Komisa de Bp’ana intepesă mspdapă mi kb tpeBse sb fie Kontpiusită anei monomanii.— Dapă ziKă, kb e foapte rpea nentpa ană Ipiesnajă a xotapî aneasla, noate îhkb mai rpeă de Kîtă în Kaestisnea de omanidepe neBOJsnlapta; kbuî mai naijină Bine nsma sb KpeazB kb tine-Ba a Komisă ană fsptimară neBo.isntaps mi tapi inte- pes de jaKomie, de Kît sn omop, fiind-KB nentps omsmdepe jBKpeazB difepite nasisni (intepese, ptsBsnape, a;a.iszie, fanatisms) ne Kîndă ja fsp- timară sînlems oBi'inaipi a Bedea jBKpîndă nsmai | snă motiBă, a'ckb jBKomia. (Ba spma) Komsnikagfonl snientifine muri. JdsKpspijie Kos'netiul saS de înlspipe iui fpsmsseuea. Ns npetindems a insenta niiute niKBtspî tui e- jÎKsipspi mistepioase Ka falmoss.is Cagliostro Kape a zisă kb o damB d’o BipstB de 50 de ani, eb- snds din niKBtspije jsl naintea KssKBpeî mai msjts Kîts a opdonats, s’a nomenită a doa zi dimineaija în nată kb s’a frustă snă Konijă de ijîijb. Noi n’aBemă d’ajdaste npetențjixne, ui Boim sb dBm aiul nsmai niutte npesKpinijisnl nentps sne^e pemediî desnpe a stepye srîpnispl dsne oepaz Kape sînt, npeKsm tutie toatB js- mea, niiute Bestitopî neiMBKBuI kb s’anponie BBtpînețjea O BSnB pemedie sape a întîpziea souipeî anes- tsi Bestitops nenjBKSts, este nea spmBtoape: sb nsie nine-Ba ne ospază naintea KSJKBpeî eskbijî de Kapne de BijjejS KpsdB daps npoasnBtB ini sb ac jase aKOJO toatB noantea; asta Ba fane mi nemțea foapte netedB mi finB. O ajtB nsnB pemedie totă nentps atestă sfîpmits este, Ka sb’iuI snejte nine-na oepazs ks anB în Kape s’a fepts noame de Bpads. Asemenea e bsub mi spniBtoapea nomadB: Iea4jinrspi seamB de neanB, ■4 jinrspi seamB de KpinS ajtBS, 4 snije miepe bsub mi o snnie neapB a.tBB. AmesteKB toate ateste mi nsne-je ja fotă întp’o oa.tB de nBmînts n.sOB nînB Kînds teapa s’atonit.s; ne spmB sKoate oa.ia din foKS tui amesteKB sine nînB s’a pBtits. Ks ateastB nomadB sb’iuI fpete tine-na OBpazs în toate sepi.te, sb pxmîie ama toatB noantea mi ditnineaija s’o stepțte ks o Kîp— I HB finB. O a.ttB doKtopie BSnB de srîptispi ne OBpazs, I este mi nea spmBtoape. lea anB de opzs, s’o stpi- | itopi nit toapnB ne dînsa KÎte-na niKBtxpi de Bajtsamă ide Meica. Uli ne spmB amesteKB toite Ka sb se faKB 'anB tspsspe k;i aanteje. SB’mi sne>e nine-Ba întî— i'iami-datB ks au t. KspatB' mi ne spmB ks anB Kosme- tiKB ateastB mi na Bedea sns fojoss înseninată.— EatB mi o ajttB doKtopie BsnB de sripnispl: tonemte doB ainrspi de neapB a.tBB BsnB ks doB jiutspl de snepmajjets mi toapnB neBa sniptă ne ateastB ames- teKBtspB. Moaie o KîpnB de ins fină în ateastB no- madB mi nsne-o sine ne sripnispl. Atua xpmezt în toate dimineije.ie dapă neste doB, tpeî zi^e tpesse sb sKimse Kipna. AteastB pemedie Ba KxpBQi toate • srîptispi.te dsne jta ospazs, rîtsjs, mtîneje m. n, .1. Timpită în Tinorpafiea Kojeyisjsi Sf. SaBa.