JURNAL IIENTP8 PESnÎNDIPEA IHTIINnE.IOPfr NAT8PA.IE UII ESAKTE, ÎN TOATE K.USE.IE. I n PedipeatS I de ...... PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 5. (Ansas aas tpei.iea) Bskspeinli 8 FeBpsapie, 1858. Konpindepea. Zmintipea in panoplBjș ei kk KseslisnMe Mpidhc.— Omsj» — KonisniKayian'i miiinnifi'ie mi'ii. Zmintipea în panopUa ei ks ksestisntie ?Kspidiⁱie. IV. Omsuidepea neeo.isntapz. Este aKsms o fanți Konslatati în mtinui, Kt oamenii Kite odati Komits ks npeKspetape Kpima nea mal mape, adisi omsnidepea sas omops d’om fipi si fie Binoaani nentps aneasti Kpimi, Kini a Komis’o fipi Boinija .iiBepi. Aini noaie nine- Ba si se mipe mi si întpeBe: Ksms se noate ki o fanți si fie Komisi ks npeKsp^tape daps fipi Boinni aiBepi ? Oape ns este aini Bp’o Kontpa- zinepe ! Noi pisnsndem: Da ! fiaps Kontpazinepea ns e în Bopseae noastpe, ni în stapea nsixiKi (ssfjeteasKi) a anestops oameni. Apmonia ad- mipaBiji ne mtpsnde toati sfepa Biejjei noastpe • ssfjeteasKi, s’a stpikat»; o zmintipe a depanijială opdinsjs rîndipliops mi aKiiisnMops omsjsî. Heae d’întîis nsmai fiinds în apmonie sneae ks aateae; neae d’aas doiaea nsmai izBopînds mi deriîndinds de Boinjia jinepi. Onisas. de mi ae fane ks npeKspetape adeKi nponsinds-uil sns sKons aa aneasti aKjjisne, însi eas n’ape o idee aimspili d’anests sKons mi napKi o fopni intepioapi Lis siaemte a fane aneasta. Nerpemils ki sns oms în asts-feas de nipKsmstanije, ns noate fi ne— densils nentps aKuisniae saae neae mai Kpiminaae. ÎSns esemnas Ba aimspi aneasta. 8ns oms Ba si îmnsmne o nasepe mi din nenoponipe, raonixsas asi atinpe ne sns oms tpeKitops mi’as omoapi. Aneasta este o omsnidepe nenpeKS- petati; daps Kînds sns zminlits asKste sns ks- iiits mi fane toate npenapaijisniae saae a omopi ne tatias sis mi îas omoapi Keaps, fiinds-Ki — 34 - ’uii imapint Kt nepsoana Kape a omopîlă ns e tatua stă *ii ană tîjxapă Kape smBJa st’jă act- fseasKt, alsnul aiests zmintită a Komisă o o- msuidepe neBO.i8ntapt, de mi neiipeKspetatt. Este înBedepata Kt este de uejă mai mape inlepesă nentps pamapa xsdeKttopeasKt, d’a ks- noamte esistinpa anopă asemenea fante mi npe- zentînda-se sns Kasă anajoră, d’a natea da o xotaplpe dpeantt adeKt d’a na Kondemna sns oms zmintită, Kape ns noate s’aiet niui o pts- nonsasi-ritate nentps fantele sa-ie; de aueea me- diuii Kape se oitsnt ks Ksestisni de mediuint jerajt, as fanată stadii sepioase mi întinse de- snpe auests nanKta imnoptantă în Kspisppsdenpa Kpiminajt; noi ne Bornă si-ii a da aiii în npe- SKsptape nopisni.ii.ie npinuinaie în auests sssiKeKlă. Orfila., Mende mi ms.iyl a.ipi mediii, deo- sesesna întpe monomania omsuidepei paujonate mi întpe nea instinntiez. Ealt definipisnue jopa. Ja Monomaniea omsiidepei papionate, zjue Orfila, aKjjisnea omajsî se spmeazt dane pera.ie.ie jo- țtiie de Kaaze mi de efente. Este ana papio- namenla stnttosă, namai temeis.iă saă eaza d’în- tîia a aueslopă papionamente, este¹ rpemitt.¹¹ Zmin- titaja în auestă Kasa ’mi adaie aminte de fanta pea Kape a Komisa mi niui na se Ktemle Kt a Komis’o; Ktui nentps dînss.iă fanta e Bsnt liinds Kt izBopemte dane o jertlșpt jopiKt d’o idee, Kape e.iă ’mi înKinsemte Kt e adeBtpatt. Ealt ana esemn.is. O femee esajitalt a omopîlă ne o fatt niiKt. InlpeEatt de ue a ftKBlă, aueasta a ptsnansa: ama KsnosKBlă în fisionomiea (fapa) auestei fetipe mini Kt ne spmt Ba deBeni o femee d’o Kondailt pea mi m’amă rîndita: e mal sine Ka s’o omopă aiiam fiind neninoBalt, na st uieaprt dpenlă ja paiă, de Kîlă st KpeasKt st deBie o nepseant pea mi st nazt în riapeje DiaB0j8.iaî». Mine noate st ItrtdsiasKt Kt aiul aBemă sos mips de idei .ierate sneje ks a.ite întp’sns tină jopi.Kă. aiieniB aiul ană papîona- mentă; înst auesla este rpemilă, fiinds-Kt e^te întemeiată ue o mut rpemitt,'ne ideea fiust, Kt naleniă st Ksnoamlemă in fapa anal kodLib daKt Ba deceni ne spoit ana omă BÎptsoia sas Biuiosă; asemenea esle o zmintîpe Ka st’mi înKi— naiasKt ană orna Kt amă ană dpentă a omopî ne! a.ită omă, Ka st rptuimă tpeuepea sa ja Ila— padisă; Ktii namai Dsmnezeă ’rni-a pesepeată auestă dpenta a xottpî ope.ie moppii fiemî-Kt- paia omă mi a ’i destina jomă stă în Paiă saă în Iadă, dsne intejiyinna sa ssnpemt, disint. Ajmintepejea. oamenii iei mai dpenpi mi onești apă fi sansuii a fi omopîpi de opi-uine, snpe a. rptsi tpeuepea jopă ja Hapadisă Kîlă st noate de Kapîndă. Noi oamenii ns tpesse niui odalt a ne Konstitsa «sdeKttopi întpe omă mi Dsm- nezeă. DaKt, Ksmă a zisă snă fi.iozofă animă, Damnezeă este atîtă de indB-ipentă Kt aamineazt kb Soapeje stă ne iei pti Ka mi ne iei sâni, ns tpesae mi noi st ne fauemă adBOKalajă ue- pajai dane ideile mi fantasiile noastpe. Snă ailă esemnis Kapiosă d’o esaitapisne peiiyioast Kape apa natea adaie ia Kpima de omauidepe neBoisntapt, s’a Btzstă desntzi în i,Iepmania Kîndă o falt de ptpană, d’o edenapiane mopa.it mi peiipioast, asi:8.ilttoape Kttpe nt- pinpi iaiiinda-î Keapă foapte msită; îndalt ’i-a senilă în rîndă st nait foi>ă în Kasa ntpinleasKt, a mi ftKstă aieastt Kpimt, a asistată ia aueașlt sient tepiei-it Kîndă toatt aBepea a ntpinpiiopă ei s’a ftnată npada fiameiopă mi Kt ei asia aă SKtnală Bieapa sinrspt. Ja npouessiă Kpiminaiă nape s’a ftnată ks dînsa, ea a desupisă k’o mape siniepitdte stapea menta.it a ei Kîndă a Komisă aiesla aidă mi aieastt desupiepe este foaple in- lepesantt din nsnKlsiă de Bedepe nsiKO.iopiKă mi SFspidiKB. Ea a zisă «Eă m’ams înKpedinpată mi sînts înnpediopalt Kt topi oamenii Kape, în -I0K8 st netpeaKt Bieapa iopă ks partuisne Kt- tpe Damnezeă Ka st’i snaiie din Iadă, o netpeKă ks dapa-Bepe matepiaie mi kb rpiadie Kasel; auemli oameni sîntă Kondemnapi ia safepinpe.ie Beuniue în ismea uea-.i-a.ilt. Mamă si-iită a SKtna ntpinpii mei isnipi, d’auestă Biitopă țepi— Bi.iă; dapă în zadapă. Ei totă s’a OKBiials în toate zia je ks EBKate.ie dsne Kîmnă, ks Baue.ie din Btttlnpt mi k’o fe.ispimc d’ajte asemenea js- Kpspi, Kape îmnedcKt ne omă a înrpiiKi de saas- tapea ssfjetBjiKi stă; Btzîndă aneasla, amă fostă în ue.i mai mape desm.dtiKdsipe; mi Ka st SKană ntpinpii mei din reape.ie Satanei, ftpt Boinpa jopă amă xottpîlă st’î-je apză Kasa; atsnui ei ftKînds-se stpaui, ns Bopă mai aBea jBKpspi npofane kb Kape st niapzt limnsiă jopă mi Bop fi siiipi st netpeaKt toatt zioa ks psrtuișneje Kbtpe Dsmnezeă. Kîndă epamă st daă foi;ă Kasei. 35 — m’ams ssils în nodsjs jcasei uii am» miînss; ke'ii ’mi-a nipsts pEb ke, Kasa snde ams netpeKsts tinepenea mea, si se neapzE. M’amS nsss kb speKea jia taaans, noate sa st aszs Bp’o psrt- nisne, dap8 ns! Tols ams aszits BopBinds de JBKpspue ijEpEnemtii npolane mi matepiaje. A- tsnni ns mai ams nslsls, ams nss8 fosă mi ams fsyils ®os8, mi m’ams sllats Ksms apde nașa k’o simijipe amesteiiatE de întpistape mi BSKspie; în- tpistatE ke apde Kasa nTpinni.iopb’ mei daps ks BSKspie kt ams SKTnats ssf.iete.ie nTpinuuops mei ama de iseiijT.» Aszinds aneasta, sn îKsdeKTtops oape noate st Kondemne ne sns asemenea dejiKsents? /Ks- deKTtopii din IJepmania as desBinoBTyit’o, deK.ia- pînd’o zmintitT d’esajtapisnp. Daps nine noate tTFTdsi kt în Kspss.is idebops anestei fete, ns e sns oapemi-Kape pagionaments joyiKS ? De a-< neea mi atestă Kazs intpT în Kjasa Kpime-iops Komise în spma snei zminlipel pajjionantT, Kape dem'ne Kîte odatT, npeKsmS ams ziss, o omsni- depe neeojisnlapT pagionantE. Fejsjs a.is doLiea ajg omsnidepei neso- jsntape este aieea nsmitT instiniitiBo.— Omsni- depea instinKtiBT este îhke ms.its mai tepieuT, msjts mai nepiKSjoasT nentps soiietate mi din nenopoiipe ms.its mal deagT de Kîts nea npene- denlT. EatE KBms defila faie definiyisnea a a- nestei zmintipi monomaniane. Oms-is Komile a- tsnii o KpimT fbpT st aiBT Konmtiinna de a- neastT aKyisne, întoKmai na Kînds sns oms Bi- seazT; e.ib Komili aneastE KpimT fiinds-KE e silită •. î.ih suemte o KaszE intepiopT instinKtiBT nstepniKT mi nepesitÎBi.iE (Ka toate jsKpTpije Kape se fana npin instinKts). OmsJE a deBenils o maminE. Daps, jsups Kspioss, în anests mo- ment# Keaps, inlejipenija mi pajjisnea omsisl pTmîne de msJle opi nealinsE. Ba îhkt paips- nea KondeamnT anests aKts mi ziie omsjsi, kt aKjjisnea aieasta este o KpimT, st n’o faKE; dap ej# nsmai e stEnîns ne aKgignue saje, este sn astomats nepdsts în mîna instinKtsjsi ses mi in- stinKtsjs suemte ne pajjisne Ka s’o asK8.ite. ■ 0ms48 atsnni întpessinijeazT toate pesspsede in- teiipenjjei sajie, Ka aKpisnea Kpimina.1T st ns pes- ineasKE. Papisnea în mîna instinKtsjsi omsnids, seamEHT atsnni ks sns oms onest# kezsIs în mîna xoiji-iops Kape tis sijesKS a fane fejspimi .iBKpspi neoneste. Kîte odatT ornai# înssmi stpirE: SKTnaijimT: es sînts silita a Komite o KpimT fhpE BoiniiT», mi daiiE ns’jis sKanE niue-Ba ne— rpemits kt o Ba Komite daps ne spmT st KEemte, îi nape pTS kt a fEKSt’o mi Keaps sinraps meppe .ia JKsdeKEtopie na st se aKSze d’aneaslE fantE KomisE. Asemenea Kazspi sînls nimte nposieme foapte Komn.iiKate nentps sn# tpiBsna.18 KopeK- Uionajs. Keii de msite opi. simntome.ie de zmintipe ja dejiKsentsjs sînts asia Bizisiie mi Kînds tpiB8na.i8.i8 ns ie BarE de seamE mi koh- deamiiE ne sns asemenea asasină .ia moapte, IpiBSnaisiă înssmi Komite o KpimT; keii anests oms a Komiss o omsnidepe neBo.isntapE, o aK- yisne în sine KpiminaiE, daps ns e KpimT în miine-ie isi; KEni nenlps KpimT e nepstT o bo- inijE jiB'pT Kape e.iă n’a aBstă, npin spmape nini ns e pesnsnsanLis nentps amjisnije saie. Sînls înnpedinijată kt snsis mi aitsis, ni- tinds aneasta, Ba asea o îndoiaiE desnpe esistinua sosi asemenea stTpi montaje .ia oms; es ns mi mips de aneastE; kti! nînE Kînds oamenii de mtiinjjT n’aă Konstatals în Kspssas aneslsi seKOJ pea.iitatea anestops îmupeyispTpi, nini în Fpannia nini în (lepmaniea mi Anrjiea, JKsdeKEtopii n’as KpezBls .ia aneaslT. Aiismis, aKo.io niminea ns mai ape assnpa aneasta nea mai mÎKE îndoia.iE mi Kpeds ke dsne ne Bops niti fanie.ie spmE- toape mi Jia noi oamenii Komneteniji BOps fi - de aneastE oninisne. Eate snii esemnjs d’omanidepe neBOJsntapE instinKtiBT, panoptats în onepije medinLiops je- ijisti nejops mai nejenpi. DoKlopsjs Mende panoptT (în anajeje me- diKo-jiera.ie ajie jsni HenKe) istopiea snei femei, Caterina Oelbaven, Kape epa doiKT în i;a- se.ie doKiops.isî L. AneastE nepsoanE epa tot— d’asna STiiTtoasT mi Bese-iE mi issea msjils Konii din Kase.ie stEnînsJBi ei. întp’o zi, o sîmETlE, ea se BEita ke simte o dspepe în stomaiis. Dap s doa zi DsminiKE seapa Kînds epa sinrspz ks Konii în KasE, îi a Benits ideea tepiBi.iE Ka se omoape ne Konii. Ilpm înlîmn.iape s’a afjats ne masE 8n Ksijits mape de ESKTtEpie; ea îjb Bede mi iis ia Ka se taie rîtb'js Koni.is.i8i ke- psia a dats uîgE nînE aKsms- în anests mo- mente, ea simte (npeKsms mal ne spmT a pa- noptala ea însTmi) nap«E sns rjass intepiopS — 36 — îi stpirt: omopî ne Konijsjă de uîgt. Ea tpe- mspt d’anests rîndă tepisijă ini apsnKt KBiji- tsjg denapte de dînsa mi tape în odaia SJsye- jopă, nepîndă de Jia BSKtttpeast Ka st Bie ks dînsa ja Kamepa ei mi st n’o .lase sinrspt ks Konii (înst de psmine ns îi a zisă motisaj), dap nsKtttpeasa îi ptsnsnde Kt n’ape Bpeme mi ea este siiitt st se întoapKt Keap sinrspt în Kasa ko- fii'uopă. îndatt Kîndă a intpatS aKOJO, eatt Kt din noă rîndsjă tepinijă d’a omopî Konijs îi st npezintt naintea imapinajjisnei ei daps ea ne- intiindă Ksmă st SKane d’aneastt idee stnțje- poast, înnene st Kînte mi st scoabe Ka st ns •aszt rjassjă intepiopă :tepiBus omsnidă Kape o ■Indeamnt aa sns asasinată. Ama Kînlt mi ®8Kt nînt Kînds d’osteneajt mape a adopmită. în 'timnsjă anesta, Dp. L. ks sojjiea sa, Kape jinsea d’aKast, s’a întopsă mi msma Kape a dată mi ea ijîijt iKoniJBJsi, rtsindă doiKa dopmindă Jînrt dînssjă, îjă a Jisată K8 sine în nată. Dapă ja 8 ope dsne Ksmttatea noni]il, Dp. L. ks souiea Sa asde Kt doiKa se sKoajt stpirîndă k8 snai- ftlt: Dsmnezesje! lIe :Boiă st faKă! fie Kpimt mape ! fie rîndă tepisijă! SKantmt de monstps anesta, SKantmt ne mine însămi!» Ile spmt se SKoa.it, Kastt în nată mi Btzînd Kt Konlisj jin- seinte, se dsne în odaie ja Mad. L. mi o în- tpeaBt ks esnpesisni de rpiwt mi de tandpeaut daKt Konijsjă se af.it aa dînsa mi ne fale? Illi aszindă Kt Konijsjă e aKOjo mi se af.it nine, nsmai noate de BSKSpie, Kt Konijsjă se af.it sss npoteKniea msmei saje mi Kt a sKtnată. Atsnni paKontt ntpinijijopă aieea ie s’a întîm- njată ks dînsa seapa. DoKtopă L. îi npesKpie nimte pemedii Kajmanle (jinimtitoape); a doa zi ea e iapă sine mi nsmai ape asemenea idei omsnide. înst ea psrt Ka st’i dea dpsms, zi- Kîndă: ns mtie iine-Ba ne apă nstea st se în- tîmnje mi Kt ’i e mape fpist d’anestă rjasă tepistiă Kîndă iapă st Ba întoapne. Dapă Dp. L. mtiindă fidejilatea ei nentps Kasa sa, n’a npiimită demisiea ei, ea a ptmas înst msjl timn în Kast mi a înrpiacită Konii sti ks nea mai mape tendpeaut mi ftpt Bp’o tîmnaape pea. Dapă înlpesă aKBmă: ne s’apă fi întîmnaată daKt Katepina înțp’adeBtpă apă fi omopîtă ne Konusjă Kape a doinită ? floate Kt tpissnajsjă ap fi Kondemnat’o ja moapte, nenpîndă st Kpeazt .ia aneste esnjÎKajjisnl Kspioase, mi înțp’adeBtpă asia spedisue. Anoi tpiBsnaJBJS Kondemnîndă asts-fejă, oape n’apă fi Komisă ejă înssmi o Kpimt ? Pinel panoptt Kt a KsnosKBtă în Bicetre snă omă d’o fipe sjîndt mi Kape issea npea msjtă ne sojjiea sa, se Komnoplt în aKteae mi Bopseje saje Ka snă omă înijejentă; înst odatt îi nenea o idee omsnidt Ka st omoape ne ne- nasta jsi; atsnii sinsia ejă st o omoape; înst ejă ntstpa în Kt atîta enepyie neste instinKlsjă stă omsnide, ki a stpirată ja soyiea sa.» Fsni, opi te omopă! Ea a fsțiilă mi a SKtnată. Dapă ejă dsne ne fi a tpeKstă aneastt fspie omsnidt, îi a ntpslă foapte ptă Kt s’a înlîmnjată ama. în nea d’întîia pesojsuisne a Fpanzei, KÎnd Sentemspistii aă ntBtjilă (in jsna jsi Sentem- Bpie 1792) neste îmdsoapeje de ja Ilapisă Ka st omoape ne snil înKiiiiî anojo (Ka apistoKpayi) mi st SKane ne ajyi înKimi auo.io Ka demo- Kpaui, aă rtsilă înlp’o înKisoape snă omă je- ratăi ks januspi. Fsapdiansjă (nasniKBjă) îi zi- nca^ ntzijji-Bt d’anestă omă Ktii ape o fspie o- msnidt Kîndă îjă Bejji jisepa, nerpemită o st omoape sns din soi. Dapă eî Bopsindă ks dîn- ssjă mi Btzîndă Kt dt ptsnsnsspi înjjejente mi ziKîndă Kt Fsapdiansjă îjs Kajamnieazt, îjă a dejisepată mi tiă a jsată ks dlnmii; meprîndă ne dpsmă ejă, ftpt Beste, a sKosă sasia snsia dintp’înmil mi a omopîtă, mai msjul din jise- patopii sti. (Ba spma). ---—‘ Onib.iF). IV. FkIOSOFIEA PASEAOPE 0AMENEUIT1. 8nii fîjosofî aă npeBtzstă amesteKilspa pa-1 timnă în Kape Ba fi ne jsme nsmai o sinrspt past, sejopă oamenemti mi aă zisă Kt Ba Beni snă 1 sn nonsjă mi o jimst. De mi ns e de ttrtdsiU — 37 — ki tendenya *riBuizajji8nei este d’a npodane o anifopmitate întpe oameni, d’a da tstapopă oa- menijopă o edaKayisne fiziKi ini mopaai Kon- fopmi ks idea.i8.J8 omajaî; însi ne d’ajti napte ns tpesse si sltimă ki în fie-Kape pași sîntă înnisK8te ninite naptiKBjapitiyî fizine Kape, noate ki niiî odati ns se Bopă niepde. Sneje d’a- «leste naptiKSjapitiyi sîntă .ama de nstepniqe în KÎtă pimîne Keapă dsne moaptea pasejopă ita snă s8Benipă netiridBită de esistinga jopă tpe- Ksti. D. Milne-Edvards a risită în Fpannia ini aKsms oameni ks tinsjă Fajijopă antinl mi în JJepmania sîntă mi aKsm nimte oameni din nonsji nsmijjî Vendi Kape s’a stinsă de maJtă. Dapă în Snrapia a risită Edwards ne jînn oa- menii fpsmouji d’aKOJio mi nimte oameni d’snă tină ama de apîtă. în KÎtă adsm aminte no- najă Hunnilor, stpimomii SnrBpijopa, Kape as snepială Espona npin Kpsdilate mi spîiisnea jop. Carrolus X dinFpannia asea o fopmayisne Kansisi Kape seamim ni8.it kb Kaneteje Fpam;oni.iop Bem din Fpaniia Kape se nsesKă aKsmă nsmai în Msseapije de Istopiea NatapaJi. Ile jînn a- neasta, ns țpense si altimă ki fopma peorpafÎKi Difepite pase oameneiuti. Oaniciudcla Xor-OJaiulâ. Oameni din SiiduliLAnxiraliei. a snel ytpî mi Kjima el detepmim ttîni ja snă rpadă mape KapaKtepsjă mi fopma fiziKi a najiisnijopă «ie tpiesKă ne dînsa. Deata Mon- tesquiea a zisă ki nonaji Kape tpiesKă în jjipl msntoase, Bopă fi totă-d’aana d’o fopyi fiziKi Birspoasi, Bopă anea Snă mape simtimintă de indenendinya nayionaJi, Bopă nistpa mai majtă timnă tins.iă jopă npimitÎBă, Bopă fi oameni de pescejă, dapă ns Bopă fi aKiezinijI ja idei-ie Îna.ite aie omenîpel, Ja nporpessjă HiBijizayis- nel mi na popă KaKa ninl odati Bp’ană pojă mape în istopiea omeneasKi; toate îmnpepiapi- piie KOntpape se risesKă ja notisjii Kape iOKs- esnă în yipl meye nemsntoase. *Iine noate si tindsiasKi ki Keapă în Pomaniea, ns se afli asemenea distinKyisne întpe oamenii ne JOKsesKB în distpiKteje de msnte mi întpe aneJiea dsne ja miazi-zi snde yapa e rnesi ? A»ieea ne nsmim snipitBJiă snsl nonsiă, na e ajtă nimină de KÎtă toate îmnpepiapipije îmnpeam: fizine, KJimatine, yeorpafine, noaitine, mopaje mi pejiyioase Kape aă infiaată assnpa auestai nonaiă naptiKSJapă, aă detepminată KapaKtepajiă siă nayionajă saă sni- pitajă siă nsEiină. Nerpemită ki nporpeaeie — 38 — neîncetate aie ciBiiizajjianei, npin Kpeanianeie de dpsmapl de fep». a acestopa mizioace n»- tepnice de tpansnopta iui de Kom»niKani»ne întpe nonaii, ki atsnci zicem» toiji oamenii, ceia ns- ijin» toijl Esponepii. Bop» fopma o familie mape, dapa Keapă în sîn».ia fami-iii-iop» sx Bede în— tpe difepite indiBide nimte naptiKsiapitxnl în- semnxtoape, asemenea napliK8iapilx{ji Bop pxmînea atanci inepente (unite) mi ia difepiiji nonaii nape Bop» Komnană aceastx familie mape Esponeanx. întpe naptiK8.iapitxiji.ie natepnice Kape Kon- tpÎBsesKB maită ia mxnuinepea KapaKtepsisi in- diBidaaia, noate sx zîks ama esislinija indiBidBaix a nons.ii.iop8. este liinxa jops. Ilxmîntsis »- nai nonei» este apramenlsia matepiai» aia e- sistinjjei sa.ie; daps .limea sa, este manifestaijis- nea sa ideaix. De Kîndă jimna ansi nonsia tpxemte, tpxemte mi eiă de mi nxmîntpS sxs noate sx fie OKanal» de ajjjii. Elenii mi Po- manii antici as nepdata m»it» mai nainle îmnx- pxniiie iop» de Kîla limsa, dap» istopiea ’i-a Kia- sata nsmai întpe nonaii mopiji, dsne ne as nepdata jiimna. Anoi daKX apanKxma okîi asa- npa non8.ii.iop8 E8ponei, rxsimal aici tpeiisisteme mapi de limei; asta este I. SistemsM Pomans (ia Kape anapnine Fpancezi, Ita lieni, Snanioii, IIop- tarezi mi Pomani). Keapa Tpeci nota sx fie pan- jiiajji în acest» sistem» kxcî e Kanosiials kx în jiimna Jiatinx antinx, se afix ni8.ite elemente e- lene II. SislemsM IJepmanS (ia Kape anapijine JJepmani, Olandezi, Flamanzi în Beiyia, Dani în Danimapna, Snandinasi mi NopBejiia). Dap An- riezi sînls ană nonsiă K8 o litnsx Komnssx de amîndox sistemele) III. Sistems.i Smb (aici anap- jjine Pami, Uoionezi, Boemi, Liipi, Kpoayi, Sepni mi Bsirapi). Nsmai nonsisiă Bnrspă în sadaiă mi a Fin.iandeze.iop8 în nopdaia Esponei faK8 oscenniane d’aceste tpei sisteme mapi; kxcî anapgină ia o opijnnx napliKSupx. Ns e de txrxdsit» kx înlpe difepiiji nona.il Esponeni domnemte o simnatie mi anlinatie natspaix. Aceslă simtiminl» naptiKBiapi» esle delepminală npin identitatea a sistemeiopă lim- neî sa» n». Topi nonsiil de sistemsia lirneei pomîne, a» înlpe dînmii mai msitx simnatie de . KÎlă ks acei din sistem».!» IJepmană. Aceste a- mîndox mapi sisteme a» fost» tolă-d’asna în isutx de Kîndă s’as întîinită ne scena lamei. Ssnetaiă apmeiopă .lopă pxs»nx ia noi îhkx din adîncimea nxdapiiopă anticei IJepmanil, din nx- dspea de Teulobtirg- ande lețiioaneie isi Varus \ a» soKsniBat» S8Bt» sasiea jiirantinx a isi Ar- minius (Herrman). în mizionsi» acestei nx- dspi, s’a xotxpîlă șoapta eiitoape a Pomei; aKOio s’a xolxpîl» Kxdepea acestei melponoie a ismel antice mi îmnpeanx K8 dînsa, toalx ciBiiizaijianea anlÎKx; kxcî ciBiiizaijianea antiKX a anepijinstă ia sistems Pomană, ne Kîndă ciBiiizapisnea a se- KSieiopă mediane a fost» fondatx npin nonsii Kape anapninea ia sistem».!» IJepmană. Unii amicii sistemeisi aiă ipeiiea (nansiaBismă) zîkx kx cisiiizapisnea eiitoape Ba fi fondatx npin a- ceslă sistem». Biilopais este ană mistepă npo- fsnd; însx atîla n» tpeese sx 8itxm kx ia sisle- m».!» Poman» anapijine 70 milioane, ia sisfe- m».!» IJepman» mai m»it» d’o sslx milioane de oameni în Espona mi kx în timnsis modepn» anlinatiîie seKsiape întpe aceste dox sisteme, a» nepd»l» m»jit» din foppa iop», mtiind» kx a» a- mîndoi misisne a anxpa ciBiiizapisnea E»poneî, Konfiate în mîlneie rops. Este o fanlx K8pioasx kx amîndoi non»ii Kape fopma», Ka sx zicem» ama aBant»-r»apda în iSBla acestop» sisteme, adeKX IJepmani din centp8.i» țlepmaniei mi Italieni cei mai de a- npeane fii ai Pomei antice, kx aceuiti doi no- ns.il, zicem», n’a» nat»!» sx fopmeaze iiînx aKain o najiiane snilx. Monapxia snisepsaix a Pomei zdpoBite din mîlneie fiiiops demoKpalici a’i îlepmaniei aulice, n’a mai nalsls sx mai pî- dice din cenamx. Itaiiea a pxmass o psinx an- Hkx mawesloasx, dopa în iokbi» Kxpaia na s’a mai pîdiKala o Kixdipe no»x noiiliiix; dap» nici in IJepmaniei, fii isi Arminiu n’aa asista sx se inpeiearx nînx assins, a se Konslpsi înlp’sn» non»i8 anii» imnozanta, oKsnînds cenlpsis La- ponei, snpiiKininds-se ne mapea nopdiux Kxtpe nopda mi mapea Medilepanx Kxlpe ssdg, slînda sa o santineix enepiiinx întpe sisleniai» Pomană mi SiaB» a îmnedeK'a o Koiizisne jiirantinx Kape in Biitopaiă noate Ba adsce o tepiciix Kalaslpofx noiitiiix în Kontinentai» nostp». D. More a citit» de»nxzi în AKademiea mtiinuei în Fpancia ana memopia în Kape a npo- Bat8 kx paseie se îmsxtpînesK» Ka indiBideie; Ka semnaia BXtpîneijei anei pase, esle Ka mi ia — 39 — indiBide minmopapea npodsKtiBi.iitiijiî (faqepe de «oniîj. Sistemsaă Pomană qejă mai sitpîns în Espona, este maî nsijină npodsKtiBS, de kîI» sis- temsjă JJepman» mi aiejia dsne spini este înKi mai nsijină npodsKtiBS de Kîtă sistems.18 S-iasă, înde npodsKgisnea mi îmsjujipea oamentiops este ja sns rpadă deoseBits de mape. O esqenqisne a anestei jeții, faKă sne.ie pase opientaje; avii de mi sînt foapte Bitpîne însi as punas nîni ansm foapte npodsKliBue (snpe esemnjis Ispaejijji). — în panoptsjs eKonomiei noiitiqe, este inte- pesantă o oBsepeaifiune ijenepa.il qe s’a api- tată npetstindenea, ki nons.iî Eorafii as nsuini uonii, ne Kîndă neî sipanl sînts Bine-KSBÎniajji ks aqestă daps qepesKă. IIpoBedintja jKKsti n’a Bpsts si Bepse toate dapspi-ie ei ne snii mi si desnoaie ne a.iyi de toate mînnepije Biejjeî. Toate a.iianijeje nojitine în Espona, zine Esquiros, Kape as fostă adeBipate a-ieanijeje na- tspr.ie mi nonsaape, epas întpe nonsJi d’ane- jamă sistem», ne Kînds mi toate pesnejeje no- ns.tape ns s’a spmats de Kîts întpe nons-ii de difepite sisteme jimBistiqe. Kînds a fostă Bp’o dati sns pesnei de doî nons.ii de ane.iams sis- temă, așta a fosts nsmai sns pessej întpe Ss- Bepani, dintată de amBijjisne nepsonaji daps ns întpe nonsjî-lpanî, ini nsmai alsnnî pesseje.ie as denenit nonsjape Kînd nons.is.i qe.i maî iislepniK a an zată de fopjja sa epînds a înrijii ne ipateje qejs maî desijă mi a.iă desnoia din esistinija ist nayionajii; kimi istopiea nonsjitiops apati ms.ite esemnje de fpatmidepe întpe nonsji Ka mi întpe" indiBide. în yenepe, opî-qe pesBejs Kape sns nonsjis î-iă intepnpinde snpe a anipa esistinjja asi najjionaji mi nojitiKi, este snă pessejis no- ns-iaps mi saKps; aiul se amiio ’ npoBepBs.18 jatins: vox papali, vox clei (r.iasB48 nons.iB.i8i, e rjassjs jsî Dsmnezeă'. Eati pezs4tat8.i8 analizei noastpe assnpa filozofiei pase.iops oameneuiti: IJens.is emană n’a tepminats niqî nîni aKsm fopmanisnea sa Komn.ieli; pase.ie tots spmeazi a se modiîia. Ks Kîts si mai anponieazi sna de aita, ks atîls aqests npoqess de modifisape mi tpansfopmape, si îmiesnemte maî insjls. De aqeea, toate mizjoaqeje modepne Kape as de SKons a îmiezni lpansnopls.18 oamentiop, (npe- KBins dpsmspi de feps mi Base de Banops) BOps în.iesni mi tpansfopmapea pasejops. Ama daps nslem si ziqem ki, ks Kît si Ba nepfeKijiona înKi mai msjta în Espona aneste mizjoaqe de tpan- snopts, ks atîts tpansfopmapea oameni.iopă Kitpe sns tins ideajs mi nepfeKls, Ba faqe nasspue qe.ie nmî penezi. Eati qe po.is imnoptants Bop ;K8Ka odati dpsmspLie de fepă mi Base.ie de Ba- nops, noate mi Aeronaute de Banops (în aeps) în istopiea yensisî smans. Komsmkagi&ni Oesepeauisni nenfps anei Kape se ssie ne n.'&ufi. Snii oameni ’mi imayini ki ns e o difepinpi mape întp’o smBJape ne jOKspi meue mi în insniji; daps ns e ama. Kiqi este anposată ks o smBjape de 12—1500 nanii ssinds-ne ne sns msnte, Kosti o 0stenea.1i ama de mape Ka Kîndă amă sniB-ia o mul țntpeari ,23000 iiami) ne sns joks uieijs. 8ns omă Kape se ssie ne sns msnte. nape ape o îm.iijime de 8000 ni—i qioape, se ostenemte atîta Ka Kîndă ap» finea sn j dpsms de 6—7 mLie ne sns jioKă rnejjs. Kasza aqesteî mapî difepinije, este ki smBJîndă ne sn i jok muntos, .ia fie-Kape nass nape faqemă pi-! idiKims KopnsjB nostps qeBa, mi ne spms iaps î.is .iisims în «os», adeKi în minslsjs Kînds a- mîndoi niqioape stas, Kopnsjs nostps e Jisats în îkoss ; Kînds pidiKims niqiopsjs, de d’în- dipits, Kopnsjs si pidini mi anisnije Jia în- m.iijimea qea maî mape Kînds niqiopsjs de d’în— dipits aiKsnije întp’o jinie ks ,qe.iă de nainte. Aqeasti pidisape a Kopnsjsî e neînsemnitoape nentps sns nass, dapă Kîndă amă fhKstă 1200 nasspî, amă pidiKată Kopns.iă 1200 de opî adeKi napiii Tain fi pidiKată ja o îm.iijime de 1200 niqioape; însi qine rntie se întpessinueze Bine niqioapeje saje, noate si miamspeze nisată aqeasti osteneați •, adeKl Kîndă Ba jlinea — 40 - pen»KÎ4o tots-d’asna 'icca KBpcată asemenea mi uezjia: de ®osă a niqiop848i, atsnil Kopn848 48i Bâ{ sta< tots în aqeeami întjijime, ne Kînds aueja Kape, ns mite aiestă secpetă ajS, smEJtpei, 4a fie-Kape nas» o, st: ptdi’ie Kopn&iă mi o st’jă jase în acosă Kape npea Kspîndă Î48 Ba osteni. 8nă oms Kape mtie st 8mB4e ftpt st ptdiue 4a tots nașa Kopnsjă 48i, Ba 8mE4a de tpei, na- tpa opi mai ms4tă ftpt ostenea4a de Kîta aieja sape; n» mtie aieasla. Desnonepipe de tpei numele nsoi miul. Ja 15 SentemBpie ansjă IpeKslă, a desKO- nepil D. Lutherj^ ocsepBatopiă 4Înrt Dusseldorf o njanett nsot miKt (a 11-ea mtpime) în Konste4aQi8nea nemtiiop mi nsjiine zi.ie mai tîp— ziS D. Goldschmids a desKonepită 4a Ilapisă dot n.ianele nsoi iapă de asemenea mimnopime. Nsmeui IIJianetoideMps. Eatt nsmeje tstapopă njaneloidejopă (nja- netejopă mini) ne s’a desKonepilă în timn8pi4e dsne spmt, întp’snă nsmtpă ama de mape,, sm- E4Înd« întpe nianela mape Jupiter ini Saturnii. Astea sîntS (apanțiiate dsne dentptapea jopă de 4a Soape) în opdinsjă spmttopă: Ariadne (45,482,000 mi4e), Flora, Harmonia, Melpo- mene, Victoria, Euterpe, Vesta, Urania, Metis, Daphne, Phocaea; Masilia, Isis, Iris, Hebe, Lutetia, Fortuna, Parthenope (46), Thletis, Ain- phitrite, Egeria, Astrăa, Pomona, Irene, Thalia, Fides, Euromia, Proserpina, luno, Circe, Leda, Atlanta, Ceres, Laetilia, Pallas, BelJone, Poly- hymnia, Calliope, Psyche, Leucothea, Themis, Hygea, mi Euphrosyne (62,277,000 mi4e ijeo- rpafiqe). Eatt mai toalt MitO4opiea în