JURNAL ITENTP8 PESnÎNDIPEA UITHNIJE.IOPă NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.IE. Pcdb/ealS de PROFESOR BOCTOR IUE1U BARASH. 3. (AnMB a.ig tpei.iea) 6»k»peiuli 22 lansapie, 1858. Konpindepea. Zminlipp» in panopis,râ eî kb ■MW—— KBestixnije wspidhe.— ...................... Oms.îS — Eomanirapisni nniinQifhe mini Zmintipea în panoplia eî ks k«estisnLie awpidbie. Sf'nsuidepea. (tipinape) ' Beslili este islopiea faffiossjsl Ninoaai, «ns jitepals mi fi-iosofs ne a tpiilS .ia finilB.iis sckb- jbzbî IpeKstii. Ejb epa din siioa-ta jbî Voltaire mi în toate sapiepi-ie sa.ie a apitals sns mape sKentinisms, nerindS mai kb seami esislinua sneK- tpijopă (slafiijops) mi a IstBjopB snipitspijops neKopnopajie. Dap» eati Ki dînsBJB este npinss d’o Hallucinatziune Kape Konpinde tpei din sim- IjBpue sa^e, adeo: ns nsmai kt i se nape Ki Bede ne mopjji, ne smEpi.ie ami'iijops mi ni- pinjjuopa sil ne a§ mspits de msjtB, mi Ki asde Ksms BopnesKB kb dînssjs, Ea înKi, Ki simte ne KopnsJB siS nimipea xainelejops .lops mopta-ie KtndS se anponie npea msalS Kitpe dînssjs Ka si’I BopseasKi. Afapi d’aneste idei fiKse a pi- mastf e.it» în înuedennisnea sa ssnepioapi^ ka iiii mai nainte. Anests eBOnimentâ a fiKBlS atBnnî sns sromotâ mape în .ismea jitepapi mi fijoso- fiKi. Inamiiiî .isi din naplida OBSKspantismBaBî aS inwenîitS si zîkk naplidei .ism'noase: eati Ki ne- ps.is însămi ’mi-a. pisssnatB nedensinds-Bi ne BnsjB din Kincleniue noastpe. Papa tpismiBJB .topii n’a yinslB iub.iIb: Kbni «ns nejeeps mediii a peKsnosKxtâ Ki aneasti Hallucinatziune Bizapi, este efeKlB.1» Haemorrhoidelor (tpînmuops) a- SKsnmi; a opdonată de ’l-a nass Kîle-Ba jinitopi ja « jokbj liaeinonlioidelor, uti eati Ki lojii sneKlpi îndali as fsyits.- NÎKOJai ns je-a mai BizBlS nini ns jeas mai aszilB mi a denenitB fi- josoftfiS sKentiKB Ka mai nainte. Aneste nip- - 18 - KSmstanjje a data jokk Beslits.isî Goethe în ohsj jsI lejenps Fausl a nsne în rspa Satanei ks- Bintene spmEtoape: «Daps ja boi (oameni) Kîndă KÎte-Ba jinitopi se n.iimES ne nals-is de sos;: aj Kopnsjsi Bostps, nalfijs de sssă (Kansnă) e Bin- desală de Bizisnine snipilspi^ops mi Keaps de sniplă înssmi.» Sins'iidepea este mi o natiniE epedit;ipE, Kape se mointeneinle în fainLiie. lle.ie6ps.iă D. Gali zi'ie: ke a KsnosKstă o fami.iie în Kape lom indieidi de tpel ijenepaijib’ni, s’as omopîlă. Ase- menea mi o ajte famijie nomnssE de meanle fpajji mi sspopl, Kape Ioni aă Iptil» în difepite noziijisni soiiaje mi Keaps denapte sns.iă de ajlsjă; K8 'oale aieslea, tojji sas sfipmilă npin sinsiidepe. Eapă sns a.ită nersijElopă npone- nindă d’o familie în Kape aieasta iiatimt neno- poiilE epa de mouilenipe, anea mease feniopi, Kape toiji nînE Ja Bîpsla de 40 - 50 de ani, s’aă . omopîls; toate sijinjjeje, Kape s’aă înlpensinuală ja >iei dsne spniE doi feuiopT, snpe a’i srana de aieasta șoapte fata.iE, epa în zadapă. El nas sranală de destinauisnea Jopă npesi;pisE. Daps ns e de ter-Bdaila ral nii imayinauis- nea jsKpeazE msnlă în asemenea lipKomslanue. Aieasta o npoasE fanta bpmEtoape panoplate de ratpe D. Lisle. O dami>, a.iă rapsia EEpsată s’a omopîls, anca o fute foapte isnite; a mipilato mi a tp*Bita foapte fcpiiite, daps îr.date îl Bine înrînd kb tpeeae se se omoape fiindă-ra mi ta- ta.iă ei s’a omopîlă; npin spmape ns noate st SKane de soapla ei fatajE. Mama ei, dsne 'ie a înlpessinijată toate cJOKsinjja ei a snimiia aiea- ste idee fsneste, mi BEzîndă kb toate nopseje ei sînlă în demeptă, mi ke este amepinuate a nepde fitna ei atîla issita, a xotepîls a seplti Keaps onoapea el nentps Bieajja Konijei saje, mi ’i a desKonepits sns seKpets neKsnosKSlă de niminl adera: ra dînsa ns e teK8te de ta teJs ei jeijilimă, Kape s’a omopîtă mi d’snă a- mantă, Kape Ipiemte mi ansmă. Eate ra dsne aieasta desnonepipe, tînipa n’a mai aB8t idee de sinsiidepe, a Iptils; însE a pESKBmnEpală de.iise- papea de aieasta idee nenopoiita, npinlp’o o desnonepipe, Kape nerpemită a Kcnlpissită nsuin aa fepiiipea Biejjeî saje în Biitopă. Dapă mi instinulsjă imilajjisnei amara sns ponă mape în sinsiidepe. Este o jeye nsixo- jouira foapte KspioasE, Kape ziie ra, Kîndă ne rîndimă ms.ilă .ia saă JSKps, aieasta idee denine ama de dom'nante în Kîts. noate se dcBie o idee fiara de sape nsmai iistemă se ne sranEină. De aieea, joKspijo snde s’a înlîmnjată o sinsiidepe, sînlă nepiKBjotise nentps a.ini oameni; raii bc- depea OBiei;te.iopă k pe a sepni'ă .ia aieslă astă, Bpîndă neBpîndă, îi nopă misie aminte antenă de sinsiidepe ini iapă npîndă ner.pîndă noate se es- iite în ei Boinna d’a fane asemenea. Snă oms Kape se rîndemte msală ja snă .isi;ps se ns’.iă fara; din manta rîndipe se fopmeazE .ia e.iă o idee Gkse, Kape ne spmE î.iă si.iemle tonma! de a’j faie. S’a bezsIs kt> anii oameni slîndă ja mapțiinea snsi mape npiniiiiiiiă, saă ne BÎp- fsjă snsi Ispnă mi îiiKiiisinds’mi Ksmă aps li tepibi.iă d’a se apsima îimsă, aieasta idee a de- venită ja ei în momenls.iă ai sta ama de dom- nitoape în i;îtă, Bpîndă neBpîndă, s’aă apsnKală ;Kosă. ftnii Kape aă sranută de moaple ja a- qeasta KEilepc, aă papoplată ei înssmi aieea ie ’i-a îndemnată i;a se se apsnie. Sîntă nimfe fanle foapte Kspioase, Kope as nponală aieslea, noi nomă noincni aiii sne.ie dintp’înseje. Esle o idee nonsjapE ra întp'o kose, snde s’a snînzBpată snă oms, e nepimosă a dopmi. Simns.iă paijionaBi.iă a aieste! idei nonsjape esle, ke întp’o kose snde s’a Komisă o sinsii- depe, npin Bcdcpca oi;ici;le.iopă, inslim; s.iă imi- lajjisnel dcBinc npea foapte, mi amepiniiE hîiie ja snă rpadă iiieaua oinsisi. Napoleon I, aieslă omă ks snă suipilă .18- minală mi tapE npc;i:8diraui, Kîndă epa ke apma- diea sa în opienlă, s’a înlîmiLiată ra snă sondată s’a sntnz8pală .ia o noapte. Togi so.idayii ic aă lpei;8tă a doa zi naintea aiestei nopjji, aă p.,- masă aKo.io mi s’a sfială .ia dînsa. A Ipcea zi dimineaija aă rEsilă iapă snă sojdală snînzspată mi ama în Kîtc-Ba zlie 8ns dsne ajls.iă s’a rE- silă snă sondată snînzspată ne aieaste noapte. Napoleon Kons8.ilînd8-se ks medimă ses, a opdonată d’a tanstă snă zidă în joksje nopijii în Kîlă a aKonepit’o ks tolb’jă; de alsnii niminî ns s’a mai omopîtă în jarepă. în opamsnă Pisa sîntă nimte tspnspi osjiie, Kape sînlă Bizilate d’opi-ie stpein, dap ne Bîpfsj sna din aieste tspne, se afjE sn eajKon de Kape — 19 - as oamenii ideea ki e nepimosa Ka st se sse line-Ba ne dînsaiă; Ktni omaia Kape se sse aKo.10, Bpîndă neBpîndă tpeBBe st se apsnne îkose. Opiijina anestei idei este Kt snii oameni, mai kb seamt BoiayiopI enriezî, s’as apsnKată d’aKoio în acosă mi s’aă omopîla. Dalsnnî în- Koane, Kînds nine-Ba zine raapdianBiaî lapna-isi Kt Ba st se mimiie ne BaiKonă, ane.ia st sllt ia dînssiă ks mipape na ia sns Kandidală de sins- nidepe. Kînd ja Baie eom Bopsi desnpe omanidepe neBO-isnlapit, o st Bedems Kt, Kîle odalt sns oms deBine asasinsia mi omoapt ne avijjii, ns- mal npin inslinKlsjs de imitaijiane. Noi amă zisă sa«ă .ia înnenataiă aneslaî apliKo.i; Kt sinsnidepea, ne este sn aKt în Kontpa natapeî, tpeBae st fie npiBitt mai tolă-d’aana nînt ja sns rpadă, Ka sns antă de zminlipe; Ktni opi Ksms, este sns aKls de desesnepape mi sta- pea nzixiKt (ssf.iet8.isi) a ansi oms desnepats ns este o stape nopmajt mi paijionaBi.it, de aneea acsdeKttopsiă Kînds ape st sKsdene fan- tele snsî oms Komise naijina tirană naintea si- nsqidepei, o st iea în Konsidepajjisne,ii stapea minijiî a anestaî oms în moments.is anesta mi ns’as Ba Kondamna Ka sns Kpimineia op- dinaps. în panoptsjs zmintipei, Ka Kasza sinsnide- pei, D. IJsle panontt fanta spmttoape, Kape npoast Kt asemenea zmintipî sînts npodsse Kîle odalt .ia oameni Kape as o disnoziijisne via dîn— sa, npin Kasze neînsemntloape, Barate.ie mi Kiap de pîsă. Ama panoplt e.iă Kt sns npeols npe- disnssă .ia raevianKoiie, înst afjînds-se Bine mi stnttosă, desKizînds întp’o zi o sKpisoape iiene- Lisitt kb sns Bb.iins, a silală mi a înrijiilă bb- jin8. Sns maKa.iilă, Kape epa de fajjt, îi zine în r.ismt «ntpinle, ’nî-aî aslsnală raanlie ks BS-iins, Kape ai înriijilă». Ilpeolajă aazindă a- neasta, s’a adssă mi s’a snînzspals imayinînds’mi Kt întp’adeetpă îl s’a astsnată maye.ie ke be- jins mi nsmal Ba nstea mînKa; e daps în za- dapa a mai tpti. D. Lisle tepmint onaia stă ke ne.ie apmt- toape Konsidepiflisni, Ka pezaitataviă nepnettpLie saie. Sinanideptie se îmBjjjesK tot mepeă în Fpan- niea, în Anriiea mi (lepmaniea mi toate jjtpiie, Kape nainteză în niBiaizajjiBne. EdsKaijiEnea tinepimei d’aKama, ape o mape infvisinjjt în aneaslt îmiipeijispape; Ktni nînt Kînd edananisnea ns Ba îmBptjjima desBo.itapea sim- niminteiopă nosiie, țienepoase mi de pesirna- jjisne via Koniîă, în jokb d’a desBoita Ka aKsms npea timnapiă simjjimentaia d’amEijjiane mi d’op- roiiă; nînt alsnnî zinem, sinanidepiie se Bop înia.iiii din zi în zi mai ma.ită. în lirana.ia modepns, Kpemtepea Koniiviopă Korsistt mai maită întp’o înBtijttspt de Kît înip’o edsKanisne. Htpinniî nep ia inslilslopi Ka Konii iopă st lutie maită mi najjină îi nast, ne simte. în timnaiă modepnă d’opro.iis mi d’amBiijianc, ntpinu.il Bopă st faKt napadt ke Koaii iopă, fie-uape imapinînds’ml Kt Koniiaiă iaî este sns ijeniă, sus nena estpaop- dinapă, o stea laniloape, Kape se saie ne opi— zontaviE jiamei mi Kape sa întanena Iotă. Ja aneastb monomanie a anopa ntpiniii, inslitalopiî sînts siviini a ns onsne nini nea mai miKt îndo- ia.it, daKt ns Bopă st neapzt Konfienija ntpin- jiiiopă mi nozijjianea iopă sonia.it nponpie. 8nă efei;lă imediata aiă anestopa . qipKomslanije tpiste, este Kt inte.iiijenija Konii.iops este KSvitiBalt ne kosIe.18 simrjimentejops l .lops mi Kt, opi-ie jeKjjisne ne Kape o înBaijt tîntpsjs, îi Kpernte mi amsijiisnea mi npetenjjisnije. Fie-Kape a- mteaiilt din .isme, dpents ptsn.itlipe, deslinn- ijianea, onoapea mi natiepea, Ktii noi tptima în timnajis K8.ita.iEi njtnepei. Anoi Kînds anii din tinepî aa tcpminata edaKauisnea jops, Btds ks înlpislape iviaz’snea ,iop8; Btds Kt viamea na npea st rptBemIe a penanoamte mi a ptsnjtli mepileje jops pea.ie saă ima- yinape; ei Btds aKamă Kt amBijjianea aopă ns e niii de Kamă Konfopmt kb modestia nozi- jjiEnei jopă soiia.ie; Kt soiietatea ’mi a nssă nimte mapjiini ne Kape, Keapă ta.ienta.18 nejg mai mape na noale st je tpeaKt; ei Btds Kt anii tinepî ntsKBjji «mai S8să» de mi as mezata în sKoajia «mai îkqse», mepră nainte mi ei stas; atsnii o amtptiisne mi nemBJijamipe ijenepaJt nttpsnde toalt fiinija jops. Ei apesKB .ismea, fiinjja aopă nponpie mi Keapă mtiinjja, Kape aă KEitiBato nînt aKsmă, mi în jokb d’a fi pens- ntsKttopî ntpinjjiviopă jiopă nentps edsKaijisnca qeie-a dată, ’i Blestemă, Ktni simtă ansmă maî maită nenoponipea jops mi amBijjianea nemai- jjamilt Kape, Ka ană Bepme, poade în toate ziieae — 20 — inime.ie Jiops. în aqeastT nozinisne a ssf.tels.ibi, onis.is opi kt naslT a dipîma edif'i'iis.iii souia-is, Kape î.i8 KondamnT a pTmînea slpîmlopalS în nimte mapțiinî npea stpînse nentps amBijjisnea sa mi ealT kt deaine 8ns naplizans a oameni- jops de naptide sbGBepsiBe, Kape aps Bpea a npodsqe ne lie-Kape zi în .isme sas KataK.iisms n808. Sas dai;T ÎI jinsemte Kspai.iis.i .ia asemenea întpenpindepe îndpTzniloape, deaine me.iani;o.iiKb, ’i e SKîpeT de aieayT mi Komile o sinsuidepe. Ks dpents KbBÎnts ziqe sos mape nedarors modepnS. «Dokt antiK8.is, sistems.is Sloiică. k pe a înBTyata jsmeî modesliea, aEnerajjisnea mi pc~ zirnauisnea, ap naica st se întpodsKT aiism din nos în metoda edbKajiisnei nss.ii»ie din zi.ie.ie noastpe, aps fi npodsss o Bine-fa'iepe imensT nentps noi \ mi mai ks scamT uenepajjisnijopb fiitoape. Alsmii liai.iizau’Bnea n’aps mal fi Kasza îinsj- nipei sinsqidepei, npei;sms ams btzsIs mai ssss. Alsmii mtiinna mi edsKanisnea aps fi o adem- palT Konso.iaijibne n-ntps oms în zi.ie.ie de n.it- iepe mi dspepe; kt'H oms.is Kape a înBTiials în SKoa.iT a pesirna mi a se sipsi ne sine, este lots- d’asna sns oms jiseps, fepiiils mi b;i aiei Kiipe .iokscsks Kai- me.ie lemnepalc, sînls d’o tajic mape. Aonsi- lopii din Ilalaronia (ssd-Bestb.is Amepi'iei) sînls iiestiijl nentps niTpimca .lops. Dcsiipc nseslisnea dai;T în anliiisilate, oa- menii epai> mai mapi de Kîls aiisma, mi daKt întp'adeBTpi; Esponenii desins din nenepaijisne în yenepajnsiie mai mim, Boms Bopni a.ilT datT. DapS i;apai;lepi.ie pase.iops sînts ’ie.ie sp- niTloape: I. Pasa KtisKaziKo (fir. 1) .ia Kape anapuine nons.iii Esponei mi a snei iiTpiji din Asia, Tar- tarii, Indoslami (in Indoslan), Persienii, Arabii, (Mauri) mi .lOKsilopii din Abysinia (în AfpiKa) adeKT tojji nons.iii, Kape .lOKsesKS în joKspue qe epas Ksnosi;sle anliqe.iop8 E.ieni mi Pomani Daps nsmipea ei nponine din Kasza kt, dsne toate tpadijjisni.ie, opipina aqestei pase este kt, jjapa este în Asiea miiiT nssT .ia noa.ie.ie msnijuops Kas- Kazi, mai ks seamt mi npoBinqiea nsmitT (leor- giea ini ^ipsasia snde mi ausnis se af.iT qe.iS mai fpsniT ii sois do oameni.— Pasa KasKaziKT ape o ne.ie p.iet, ospazajb osajb, nass.is emits afapT întp’o dinie neînlepsnlT de .ia pTdTqinT nînT .ia Bîpfs; nTpsjs .isnrs mi mjTdioss, de Kojoape oaKemT (KastaniT) sas nearpT sas bt- jant (EJondT). — 21 — II. Pasa apamio sas Aniepiitanz, (fir. 2) nsmilE ama fiinds-KE nonsaâiiisnue indiene, Kape Esponeenii aa desKonepipea Amepiuei aă rEsits aKoao, mai ks seamE aoKsitopii npiimitiBi din MeKsiKB iui Perii Kape din ie în ie st stinr mai msals, anapijins aa aieaslE pasE. Kapau- tepiae ei sînts: snă OEpazs .isnrs, Ipisiiris-iaps, ntpsjs asnrs mi rposs, o napsE mii:E, papi. (nedeasE) mi Ko.ioapea ne.iei fiin'ls pomie Ka apama. III. Pasa nearpo sas aet/iiopica. (fir. 3) se psmemte ama fiinds-KE opiijiia ei esle Aetiopiea sas naplea uciitpajE a Afpi’iei. întomnai Ka Espona esle în nosesisnea pasei KasKazme, ama mai loalb AfpÎKa esle în nosesisnea pasei ae- tioniue. Aceasta pase se rEseemta mi aa jjEp— mspue Alpinei, în ssdsas msnpuops Atlas, npe- Ksms mi nonsai Kafreri: Holtentojjii, aoKsitopii din inss.ia Madagascar mi Mo.issni sînls d’anea- sIe pasE. KapaKtepiae aueslei pase sînls: neaea nearpE, iiEpsas aînoss, fia'iiae npea emite afapE, uszeae sînls rpoase mi nassas întpe amîndoi osii npea Isplits. E pemapKahias ke în Afpiua se afjE șuii nonsai (albifons) de pasa aetioniKE; 5 llasa. JWalaicâ. Kape în jqkb se fie nerpi, sînls npea a.isî, as mi nEpsj ajEs Ka BEtpînii mi osii pomii. IV. Pasa ra.mens sas moaro.ii/îs: (fir. 4) nsmilE ama fiind-KE penpezenlannii anestei pase sînt no- ns.iii, Kape .lOKsesKs în Monro.iiea mape, în >ien- tpsjs Asiei. Daps mi Kineziî, Mantchus, lapo- nezii mi Kalmunii sînls d’aneaslE pasE. Kapaii- tepiae aops sînls: KO.ioapea neaei o rajsenE, fpsntea e miKE mi tsplitE, nassas e misă, no- meteae OEpazsasi eiuinds afapE, Esze.ie sînls rpoase, okîî slpimjji mi oejîksi, HEpsas tape, papă mi nerps, . V. Pasa HlaJiaÎKS (fir. 5). Fopmajjisnea OEpazb-isi .iops seamsnE neea ks aneea a Kas- Kazianuops mi nesa ks aneea a Alonrojijops; adiKE fpsntea .iops easE afapE, daps nassjs jops e japi’ă. Ko.ioapea ne.iei oaneniE, însE opi ee- lînds în a.iEE (Ka ja KasKazi) opi în rajEens (ica aa Monroai) Kîte odatE Keaps nearpE asui- loape (Ka aa Aetioni). «Ia aueaslE pasE anap- Uine aoKsitopii din lava, Sumatra, NosE-Fsinea, Maaaia, mi tojii aoKsitopii Oieaniei, adeKE a msjjjimei de inssae, sape esistE în Oieansas ieas mape, (O'ieans.is ssdsjsi saă IlamfiKă.) — 22 — Snii din Natspajisli npÎBCSK pasa dsne spinal nsmai Ka o pamspi a pisejopă Monro.iine, Ae- tionine uii KasKazine; de aneea soi;otesK8 nsmai natps pase ne nimînlă, npensms amă zisă mal S8să. AjijI NalspajislI, din Konlpa BopcesKă de inease pase. Fiindă-Ki npiuesKă .lossilopii din Janonia, npeKsmă iui Esquimoi Kape joi;8esKă în Fpoenjanda (în nopds.iă amîndspops . Konli- nentejop) Ka o deosebii! pași, Kape o nsmcsKs Ucisa hyheiborcnnâ (no.iapc nopdii;i>).— în pauopl8.tă nsmips-isl lola.iă a.iă Isls.i'qia pasejopă, adeiti a Iota i_iens.nl Emană desnip- jjită nesle tols nimînls.iă, se .iulie ansniă kt, Asiea K8 inss.ie.ie sa.ie nosede 626 mi lioane: Espona 269 */₂ milioane, Ainepiita 67 milioane. Asstpajiea ks inssjeje sa.ie 1 '/, milioane. Polineziea 1 ‘/₂ milioane, aderi. ks lols.is se a- fjt anpoaue sna mie mi 56 de milioane de oa- meni nesle tols nimînls.is. O Kb’eslisne mape mi foapte iimiaplant'b nentps islopiea ijens.isi smans, se npezinli. ja obsepBauiea anestops d fcpile pase de oameni adeiii.: dani .ia înncnstsiă limnspiiops, oamenii epaă îmiitpuinl în difepile pa-e, i;a aiismă, sas ki .ia înneustă epaă nsmai o pași d’oainenl din sîns.iă uipia a emită ne spini. 'ic.ie-a.il o dife- pile pase; anoi în Kassas a'icsl.i, iislemă st> în- tpeBims nape epa pasa npimiliui de nape a omită ’ieje-.ia ite ? Oape epa pasa noastpi a,ir.T>, sas o ajlt pași ? Msnjl NalspajislI mi 1‘i.iosofi s’as onsiials ks aneastE Ksestisne intepesanli, Kape nini aKsm na e înui întomnai .nmspili, K-sni sînls ap- rsmente nenlpb mi Kontpa fie—Ki.psia oiiinisne. TpeE8e si .ie nomenimă mi ai'iT. A’iel din natspa.iistl, Kape npelindă ke dife- pite.ie pase. d’aKSmă aă esislală mi ja înneuslsiă istopiel oamenliop zis: ns nstem si ne esn.ii- Ktmă a.ită-fe.iă difepinjje.ie mapi uii Konslanle ne je rtsimă .ia difepile pase; k-eui țoale inf.is- injjeje Kjimejopă ns sînls îndcstsjitoape a ne esnjiKa suinibapea pasejopă sna întp’ajta. în- tp’adeBips, noi sedem ki oamen i ks ne.iea a.iE'E Kîndă pimînă ms.ită timus în K.iime.ie Ktjds- poase, deBină oaKeml, dapă nini odăii nerpii Ka apani. Ama s. e. o Kojonie de O-iandezi s’a ainezală painte 250 de ani în Kană de ssna snepanijE în miz.ioK8.is non8.ii.iopă nerpi, însi fiindb-Ki O-iandezil ns s’as amesleKală K8 anemii nou8.il nerpi, de mi as pimass aKO.io 250 de ani, tols n’aă nepdală KapaKteplie pase! Jopă mi as ptinasă Olandezi Ka în Espona, în si nena mai oaKeml Din Kontpa Bedemă ki în sne.ie Kjime temuepale s’as aiuezală nerpi (apani) na- inle ms-ils timnă; K8 toate aneslea, țoale țiene- panisni ie jopă as pimass apani iui ns s’a si:im- sată în a.iiii Ka neT-.ia.iiiT JOKsilopî din Espona. Boiai.iiops.is Adansonă a bizeIs nibzs.imanii a.iEÎ aiuczaui de ms.ită limns în inlepiops.iă Afpi'iei întp’o K.iimi fepsinle în niiz.iOKS.is nons.iaiiibni- jops nerpe. Fie d’a.ilr. napte risimă nons.ia- nisni nerpe nape .loKsesus în K.iime.ie temuepale mi i.eaps pc4l; ama s. e. jjeapa nstnili Van- Dicmen (Tasinania) im e mai iia.idi de Kîls Ip.iauda; ks țoale anostea, oamenii i;ape jo- Kbcsi.s aiio.io aiiapnins .ia pasa nearpi. Ase- menea s’a in.ztilii ki nerpi! Ipansuoplaijl din A- fp-Ka .ia Ainepimi. n’a si.imiials aKo.io nini dsne nib.ile ijenepanisnl rnuoapca sas KapaKlepi.ie pa- se! Jops. Asemenea, înlpcus, de ne snrsps.is esle mal oam’uis de lâlii E.iBetiiaiis.ib', de mi ainîndol joKsesKs întp’o aueeamî .iinime yeo- rpafiirii? De >ie în Ainepira, snde esisti K.ii- me.ie ama de fepiiiiile ua uii în Afpiua, de ne iiko.io n;> s’as fbimls oamenii nerpi i;a în AfpiKa mi iibiuai de Ko.toap.-a apamie? J)e ne Jaiionii sînls mal oai.eml de Kîts ssejii, de mi Janonia esle ms-ils mai fpirspoast de Kits SBeijiea ? De ne spilsas Ka.imsiib JOKsesle mal jînri fpsmo- ss.is reopriens mi sns.is piniîne spîls mi a.ils.is 'psnioss ? Ama d.ips dani, inf.i8enne.ie K.iime.iops ns siirs în stape a no esii.iiKa Keapă sionisapea ko— joapei. .ia difepile pase, Kanis o st ne esu.ii- Kims sbimuiplie mai padii;a.ie, Kape .ie risinis .ia fmlspa feyeî, .ia fopinaijisiiea Kansjsi mi ja ne.ie-.ia.ile 'lipiisiiislanuc desKpise mai ssss, Kape Konslitse. difepiniie.ie esenijia.ie înlpe difepile pase ? Ama daps, zîks ei, «internă sliinl a ne înKiusi Ki> de .ia în'iensl8.iă a emită ni niminlă difepile pase, dapă ns sna din a.ita. bnă aită aprsmentă adasrt el, ne dî Keapă ijeorpafiea n’bmînts.Jbl Ktnl asta apali, ki> în- tpe Konlinenlsjă BeKiă (Espona, Asia mi AfpiKa) iui ne.i iiaoă saă AmepiKa esistt Oneans.! AtiantiK, — 23 Kape asia axsms oamenii, dsne le as dosîndils | Ksnointinjja imenși în naeirânisiii, sînts în stnpe | a’js tpene ks Kopacia Anoi nilims ki nainte 300 de ani KojsmBB Biinds în întîia oapi ja Amepixa, a risils anesls xontinenls nonsjals de oameni. Dam teopiea sneî opiijine snine nentps lojjl oamenii aps ti adeBiprti, npin sp- mape mi anemtl joKsilopI din Amepixa n’aS fost» niSKsyt îiKO.îo ni în xonlinenls-is nexis, adexi în Asiea; aKsms se npezinli difixsjfatea nea mape a ne esn.iixa xsms as tpexsls anemii oameni sijBatinl nainte mii de ani. nesle Oneansj Atiantih' mi as Benits, i;a si se ameze în Amepixa ? Keap axsms e foapte rpes nentps sns nonajs în- tpers a se tpansnopla ncste mape; xsms aps fi fosts aneasla nosÎBi.ia nainte atîtea mii de ani? Anoi dam Amep:Kanii apa li Benils axo-io din Konlinenla is Bexis, Ksms s'a tiials ne spmi în- tpe amîndoi xonliiienle.ic xoinsnixasisnea în- tp’alîts, în KÎls mii de ani, nei din Konlinenla Bexis nini n’as iiilisls xi esisli o Amepixa mi nini o spmi d’aueasli esislinjji ns se risemle nini .ia islopirpafil nei mai anlini, nîni Kînds a Benit sn KojsmB mi a desnonepito din naos ? Si esamimms axsms oninisnea snisli.iops mi apismenleae jops. bnislii, adexi aneea Kape npelmda ki toate difepilc.ie pase as emită d’o sinrspi pași, înlc- meesxs oninisnea jops ne aprsmenleje spini- toape. Fizio.ioijiea, ziua ei, ne înBaiji ki fie— Kape fiinjji înssfjeijili Ipesse si nasKi de fi- injie aseminiloapc; adcxi din mpinjji; fipi nipinjii, na sînt xoiiii. Țoale ijenepajiisnijc fiin- jjejops anima.ie, sînta .ieraie sne.ie xs a.ile.ie napul ks sns janjjs neinlepsnls. Aneasla bc- dems ansmi Ka o .icije i,ienepa.ii în Iota per- ns.18 anima.18 mi Bejiela-is-, na loatc aneslea, Kînds ne ssima în nepnetapea noaslpi desnpe islopiea mmîntsisi mi a omsjsl, nîni .ia înne- nslsjs timnspi.iops, o si dims nesle o nponjcnii fijozofim de Kape ns nstema emi ama jesne. AdeKi ne d’onapte ne apits aprsmenle sirspe Tisite de Kilpe peojopi, ki yens.is smans ns e etepns ni nimînts mi ki epa sns timus in Kape n’a esislals înKi nini sns oms ne ^snpafajja ui- mîntsjsi; npin spmape daps tpeBse nerpemits si fie fost sn timn în Kape as emit ne.j d’întîia om ne Uimînl^ Daps aiests oms d’inlîis xsms s’a nisKsts, ne Kînds mlims ki snS omi> ns nanile fipi nipinui? Eati npoB-iema! fie d’o naple ijeo.ioi.iiea ne si-iemle si zinema ki a fosls sns oms d’înlîis, mi ne d’a.iti naple fiziojoijia jie zine ki ns se noate ki sns oms si nasul fipi aipinui. Islopiea Saxpi (iiiB.iiea) este aini naptiza- nsiă peo.ioyiei, Kinî mi ea Bopsemle . d’sns omS npimitiBS, d’sns Adonis. Kape a nisKsts fipi nipiniii în xontpa jei.ii.iops fizio.ioi.iiei opdinape, ni npin omninslinya dinini. Ea zine ki nam- tepea anestsl omii npimitÎBb, epa sns axis ss- nepnatspa.is, mipaxsjoss, o Kpeajjisne întomnai ko Kpeanisnea .ismel din nimixs. Ama dapS, xontinse snislil, dani țreo- joijiea mi Ipadiiiisiitie islopine antine ne sijesxs a adonla aneasli fanți mipaxsjoasi ki sns oms a msKsli; fipi nipinyL nejs nsuins tpesse sl mipijinims anesli; mipaxs.is în mapijini.ie saje ne.ic mai slpimte. Opiu spmape, dam nstemS si ne csu.iimms csist'iiija tslspops oameni-iops d’aKsms npin upodsKijisnea mipaKs.ioasi a sneî nepeKl de oameni iipimiliBi, de ne si zinems ki nalspa a penelals în mai ms.ile pîndspi anesls axis mipaK8.io.ss mi nedcnpencnsls ? Daxi iionis si esiLiiss oᵥ fanți npintp’o xaszi estpaopdinapi, de no se a.iepr8 .ia mai ms.ile asemenea Kasze? Anoi toate aprsmenle.ie sape s’onsne idei sneî sinrspe opiijine de oameni, sînls KonleslaBMe; Kin! de mi ns Bedems înlp’adcBips axsms ki sns apans si denie sns oms a.ins sas în Kontpa, asta nponine fiinds-m OBsepBajjisnLie noastpe îmEpijjiinezs nsmai nsjjine serne daps ns ms.ile mii de ani Ka de .ia Înnensls-is isto- pici omsjsl. în anesls timus de.isnrals, nerpe- mils ki s’a iistsls spma nimte niodifiKajiisnî în difepile pase, i;ape ns s’as nsls’s spma nsmai în KÎte—Ba scxa-ie.- Axsms Bcnims -ia aprsmenlsjs anli-snis- ti.iops i;ape zine: dam tojji oamenii ni ni- mînls aps fi emils ja sns .ioks mi d’o sinrspi nepexe, xsms as tpexsls nainte alipi mii de ani nons.iapisni înlpejii nesle Oneans.is At-iantisS din xonlinents.is Bexis (Asia) Ja nejs nsos (A- mepixaj? O apsnKilspi de okî nesle xapta ijeorpafiKi Ba apila K1 mi aueasta epa nosim'js; mii în nopd-ostsi Așiel șp af.n stj jok — 24 - stpîmtoapea jbI Behring. Akojo amîndoT Konti- nenteje sînts anponiate alîlă de msjts sns d’ajlB în KÎtS nopd-ostsjB Asiei mi nopd-Beslw Ame- piiel se af.1T desnipjjits nsmai upinlp’o stpim- toape de mape d’o .iTpime de nsjiine ope (iea- sspr). Anoi ftinds-KT toate tpadijiisni.ie npe- Bezs kt jearinsjs gemuși smans epa ’ientpti.iă Asiei, mi kt Mei d’înliis emirptujl niepgeaă KTtpe osls snde s’a fondals mi imnepii.ie ic.tc mai B6KÎ; de aieea npea rine nslems st ne imaginTmă kt o panispi eniirpaloape a inepss KTtpe nopd-ost, aKOJO jesne a Ipessls Keap npin jTLsntps stpimtoapei .isi Behring mi a Benits .ia nopd-Bests.i Amepi'iel d’snde s’a pTsnîndilă neste iotă aiestă Kontinentă. Ea îhkt e nosisi-is kt a’ieastT slpimloape n’a esistată alsnii, 'ii kt a- neaslT psnlspT de mape s’a întîmn.iată mai ne spniT Ka mi stpimloapca de IJmpa.itaps. Ens aprsmeniă foapte npoBTtops nentps a- qeastT idee, este kt s’a rTsits o mape asemTnape în panoptsjă fisii;ă, a OBi'ieispi.iopă mi a tpadi- Uisni.iops nons.iape întpe lanonezi mi nani ao- Ksitopi dsne aa uTpmspi.ie opientaae aae Asiei mi întpe Indienii dsne :aa jjTpmspLie OKiidenlaje a.ie Arnepiiil npeKsm aa Xiai mi Ileps Aiestea faK npoEani.is kt anemii difepiyl nonsai as emită d’o opigiiiT KomsiiT; anoi fiindă-i;T ns e nosiEia kt aieiull nonsai sTjEatim aă tpeKSts oneansaă ue.is mape d’o aipgime de mii de miae geo- rpaliide aicea ns ne pTmîne aatT idee de kîIs a ne imagina kt as asals dpsmsas desnpisă mai sssă np n stpîmtoapea asi Behring. Toate ai'sie aprsmenle BopBesKă în faso- psas snistiaopă. însT oamenii de mtiinne ns s’aă xolTpîls înlp’snă modă nozitiBS nentps sna din aiesle idei; ama dapă Ksestisnea desnpe opigina paseaopă este îhkb, npcKsmă amă zisă mat ssss, în stape de stsdiă mi de nponaeme ne i;îndă oms.iă de upedinijT eîe.hkt, pczemînds-se în a’ieastT Kseslisne ne Ipadsnisniae sm;pe, Ba fi tols-d’asna de iiaplida snisliaopă. Bedegl kt mi în aieaslT Ksestisne snislii se peziniT ne o KpedinjjT mape nonsanpT. ---- ' O0040 ¹¹¹ ■ - - I 11 I II Konwnikaijisnl s'rientifrie niinT. Bonsepaapea netuH.iO^S in .lunspl înriett,alc. KomsniKTmă aiul o OBsepoagisnc a D-.tsI Zim- nepman, Kape noate ea fi de fo.iosă mi .ia noî niîsni’i in aueastT iapnT pir.ipoasT snde mai toate .lanspijă mi Biâji'je siniă înrieițnle. D. Zimuepinan ziue: in iapna 853 — 54 amă fiKstă o raspi in rieagT .ta 4a- KS.ts meă, dsne ie riaga s’a finală rpoasT. Kîndă jaKSJă s’a desregată, urnă t'Tsils kt nsmai ncmlil iei mapi as tpTită ne Kînds togi iei mini as mspilă Dapă în iapna 854—55 amă fiKBts 3 CTspI în .taiis lui amă înrpiatilă kt Iii toate zije.tc, zioa .ia opa 12 st se deHTpieazT riaga d’aiesle nspl. Anoi aa opa 3 amă psntă din noî riaga ie s’a fopmată ano.to din noă, amă nssă snă sastonă în attT ini ams amesle- nato Bine. Dsne ic aaKsaă s’a desregată, n’amă rTsits niii snă neiute tnoptă. Anta dapă auri awsnsă za KonsiKgisnea kt, Kîndă nemții mops iapna în .ia- nspl înriegaie, asta ns e de fpiră, iismă îmi îiiKi- nsesKă snil, ii de jinsipea aepsasi Kspats, ktuI înne- zimssă de riajjT aa anei imnedenT intpapea acps.tsl npoasnTta, mi nemții sîntă si.iigl a pTssf.ia toati, iapna aepă stpiKată, Konpinsă ssb riagT. întomnai Ksms mopă msjgl oameni Kîndă pTmină înKimi ina.its timnă întp’o KasT snde ns intpT aepă npoasnTts, ama mopă nemții Kîndă sîntă însiml ms.ită timnă sss riea^jT. MiuiKapea oameni.iops în tinins d’aKsms. O StatistiKT a dpsmspiaopă de fepă din IJep- insnieă apatT pezsitateje spmTtoape desnpe mimKa-___________________ TinspiU în Tinorpafiea Koiegisjel Sf. Sasa. pea oamcni.topă npintp'auestă iniz.ionî mape de tpan- snopii. Din anală 1810 nini. .ia ans.iă 1854, aă sm- B.taiă în IJepniania npin dpsmspi.ie de fepă, 400 ini— .lioanc de oameni. întpe aueaste ms.igiml imenze, s’a inliinn.ialS kt 101 de oameni sas pTnită mi 31 aă mspilă de anudente nenopouite; npin spmape asia întpe l i nii.iioaue Boiayiopl, se întinin.iT o nenopo- T opî mal mape mi isueaaa smB.icis.tsI de i opî mal iste de Kîtă în IJepmaniea, imo.io mi iiK'iidenteje se întîmn.iT tnnl dess; ktuI aiio.to se iniimn.iT snă amiidcntă de tnoepte nentps doT mi.iioane de Boiapiopl. Daps ini asia ns e nimină JînrT fejspimi de aKuidente nape se intîm- n.iT în toate zLie.ie în tpTSspi.te ks Kai. în IJepmaniea esistT 1664 .lOBOmotiae mi 3840 Barone Kape, datiT je ap înmipa toate sna neste. a.ila, apă OKsna snagis.iă de 30 mije (15 nnutej. Toate aueste jOKOtnoliBC stpTBată ne tie-Kape ană sn snațjis.iă de 4 '/, miaioane mi.ie (adeKT Ka