JURNAL ihm r»> nsumurei iiiTiimws untut iui bute. Ii ram un l i PcdiijeatS । de PROFESOR DOCTOR IUL1U BARASH. ..... .................... _ .i . ■■?... ---. --- m=eg=Me M 1. (Ansis ai« tpei.îea) Bskspemli lansapie 8, 1858.__ Konpindepea. la ounzianea ansjsi noii.*- Oms.iS.--- KomsniKnjji'int tuliinpifi'ie mini. Ja okazisnea ans.i»i no», ffispuMSAs Isis, Kolpe MKlopii sei 0 eniston. Domnsie lestop! Eaps a tpeKstk sns ans de Kînds ne ks- noamtems snsis ne a.its.is; eaps a ipeusls sns ans de Kînds ne nedems adese-opl-; însi es mi sits tols-d’asna kb aneeamî sititspi ia D-la. ES sîntS, KsmS aS noBijjsită fiaosofi antiii ₙSem~ per idcmₙ (totS-d’asna a'ieiami erais) ne KîndS D-ta, Kîte odati Kînds eniti nine disnss, mi npiimemti ks ninepe, mi te sini msils ia mine, ne Kînds aiti dati, fiindS npeoKsnals, m’apsn’n ja jO napte Ka ne sneie aceiei Kape se nsnS «ia De.n»; Ks toate aiestea, întpe leie 48 de opi nînd me uezi ne anS, nsmai odăii «usesES mi yepS sena. Nsmai odati ne ans sînts eroists, mi de 47 opi sînts țeneposs, das mi ns icpS nimiKs; ins.ijjî oameni aps fi npiimils sns monsmeniS de jjenepositale, dani aps fi fosls ama. 8nsi din Konfpayu mei snipilsaii d’arni, ie se nsmemte «Pomînsis», a ziss ki, sns jKspnais Kape asisli ia esnipapea ans.isi înaetS, în’iets, zi dsne zi, întomnai Ka sns mediKS iînri sns nitimamS de oftiKi; ki îKspnaJBJS, zbie eis, tpe- Bse si faKi o Katarpafie a’iestsi mopts. Stima- Biis.i Koier a.i noastps, a ini fiKsts Kalarpafia noii- tiKi a pinosals.isi în fepbiipe 1857; es Kape, npeK.sms mlii nine, ns mi oksiis ks noiitiKa (sini ea faue Kîte odati ne omS nosomopîts, Ka o timpi Kanpi'iioasi, mi es Bois si lis totS-d’asna BesejiS mi ns ks nass.i lisat în îko', sn npiBiieijis nentps sns amnioials Kînds npiimemte de ia ss- nepiopsiS siS oneste nass» mi nentps sns — 2 - mînl8.isi Konfpanil sti •Aspnajislî, Kape .iSKpeazt mi ei Ka ej nentps pesnîndipea «jsminei» assnpa ntmînlb’Jbi. Înst este o îmnpepișpape uspioast, Kape n8 o nstems tpeie aiii ks Bedepea; .adeKt, : scnitnapea lea mape ie esislt înlpe ^mopța.iita- tea tKonii.iops-tinepi inia ®șpna.ie4ops -tinepe; amîndoi napKt mops de aie.ieamî Boaje. Ka st te înKpedinyezs isBite .leidope .Kt e ama, eatt o st faiemS niii o peBislt de nalimlie nepiK8- .loase a.ie Koniijops mi a.ie isspna.ie.iop8 tinepe. Bieapa omsjsi îniene ks nepiK0.i8.i8 mopjiii. Sînts msjjii Konii Kape ntsKÎnds, mops; în mi- iibl8.is euiipeî .lops .ia .ismina zi.iei, s’a mi înKis osii .lops nentps tots—dasna. Sînts mi afspnaje tinepe Kape as șoapta aieasta; îndatt dsne na- mtepea jops, mopS; esislinjja jops epa o rpe- mea.it, o asepajiisne, n’aS aB8t întp’înseje o SKin- te de Bieajit. Dsne ie 8ns Koni.ib a sKtnats de Kpiza na- mlepei, li amlcanlt neste Kîte-Ba zi.ie nepiK048.i de a.ite dot nalimo rpe.ie; adeKt opsipea npo- dsst npin inhsenija .isminei kb Kape n’a fosls OEiinsitb nînt ansnis, mi o natiint nsmilt ra.i- uinapca i;onii.iops, Kape nponine de npea msată Benin» ie se adsnt în Kopusjs .iops.— Asiips Kspiosb ! Bne.ie ;K8pn.Lie nsjjin, foapte nsjjin dsne namlepea .iop, fopjjîiiils—se d’a fi npea wninoase mi ssinds-se npea sbs în peijisnea neoBiinsilt a .isminei eteps.isl, iicpds din Bedepe ntinînt8.i8 ocsKspb ks toalt pca.iilalea sa npozaiKt mi ns- mai Btds .ibKpspi.ie Kape se inlinin.it aiii în 48-, mina .iop8 nalspa.it, simn.it daps paijionaBi.ie; napKt s’as opnils. Sas Kt Kspînds dsne narnte- pea .lopii, faKb i;a anliKS.is Heraclit, se neo- HiesKB npea msals mi npea iste -ia toate 48Kps- pije mi ialt Kt rspa .iops e amapt Ka .ia oa- menii BOjnaBî de rt4Einape, opizonls.i 4op g’a în- rt.iEenit mi în 40K de iepnea.it, siipis K8 Benin. Eatt Kt sînts npinmi d’o ra.isinape neBindeKa- EÎ4t mi KbpîndS tpense st se nptntdeasKt. Mcprînds mai 4a Ba.ie în Ka4ea Biegel, ko- ni48.is dt neste a.itc neBoI pe4e mi npimeac- dioase. Eatt Kt îi arnepinfii Hydrocephalu (ant în uans), tsse mtrtpeasKt, rsinteps sa8 Kopasa (croup), Btpsats mi fe.ispimi de natime de ne.ie. Anol mi sni4e din stpmani4e ?K8pna.ie tinepe Kînd în -iok d’sn snipit saKps, Konpinds âbKpspi insinide fade, anoase (întoKmai ks sniie j>sijî în niBnini.ie BanKÎeps fa-iits ,4a a;Ksns.ib n.nlipcl no.iijje.iop»). Es, zis, Kape ns niî oksh de d’aa deaslea ini ns- mal de jKseslisnue inoienle a.ie mliinjie.iops • na- tspeî, iui es tpesse st faKs aiii o miKt ;Kata-. rpafie neno.iiliKt a ansjsitpeKsls. 1 în -pîndsjs d’întîis ni se lînCtuimeazt ko< meta lea mape, nea Bestitt, Kape nea snepiats atîta în ans.is tpeKbls ini Kape este aKsmS sitatt ks totsjs; întoKmaT Ka na.ilons.i8 .isi MeniiKOBb sas mesele înBtplitoape, Kape mi e.ie as oks-. nats odatt toat'E atenijisnea jismel mi ne spoit Kspînds s’as silats. Ama e 4smea ; ea silt ks- pînds aieia ae a snep'nt’o, mi moi Kspînds îiikl aieia Kape îi a ftKsls bine. Daps st ne ads- ’iems aminte în ne snaimt am Iptits KÎteBa 4sni de zi.ie! Ksms snii oameni ’mi-aă imapinals în- tp’adeBtps Kt 4smea se dsie mi Kt KapnaBa.is.is de ja ansjs 1858, î.is Bops netpeie în iads sas pais, fie-Kape dane mepitS, noate mi dsne rss- ts; din toate a’iestea daps eatt Kt nimiKîî ns s’a spmats mi Kt în KapnaBa.is.i8 acesta, sîn- temă tots nt ntmînts.18 aiesta, na în ans.18 tpeKBls. Ksms aps pîde Kometa, dant apS asea rapt, de aieastt snaimt zadapniKthmpe a ftK8lă not, oamenuops! Daps sînts oameni ks npeîKsdeKtijI Kape ’mi imaijint mi ausmii Kt a- leaslt Komett, de mi n’a ftKsls sns Kapamso- jiapis ks r.ioB8.i ntmînlesK Ka dot tije de ui.iapd, tots a ftK8ta fejspinu de pe.ie ut ntmînl8. A- lestops oameni K8 npeaibdiKatt, niminea ns Ba SKoate din minte rpemeaia jops; Ktli npmKsdeKata este Ka pîia; ns se Bindent ama Kbpîndă. A- lemli oameni am ziss, npelinds Kt Kslpemspi.ie mapi, Kape s’a8 ÎBÎts în IpeKsla 4snt DeKeninpie, sînts .i8i;papea Kometei, na înKt, Kt nentps Kpiza finamiapt din anb.ib tpeKbls mi Ktdepea stnii- 4ops, tots KOineta e BÎnonalt; napKt în .iokb d’sns noton în Kape s’ap fi înenat jsmea, Kometa aBÎnd mi4t, a adsss sus notonS nsmai ne seama tan- uiepLiopiî; iaps a.inil sokoIcskS Kt toaaa Btpsa- ts.i8i mi mopla.iilalea deosesilt întpe Konii în ans.18 1857, iap a npoBenilS de Komctt, mi 8niî meprs mai denapte mi npelindS Kt moaptea npe- nilt a snopa a;spna.ie tinepe în ans.i§ tpeK8ls este eaps ons.is aiestsi Kopns lepesi^, inamins-i JienBJbi smans. Ns mtims, în ie nins Kometa a rojits nsnije.ie BanKiepuopS, a skoss Btpsats.i ne ne^ea oamenUop mi a steps de ne faija n:~ Kipnșmapi snopa) , iali Hidrocephalul iops; sas KÎndb¹ în j'oke d’a’ sisoate sns nass simtoss, pa- jjionaEij, stpiri Ka- sn M . . . eati tssea mi- ripeaski.— Toali ismea rntie ki ia Boaia ns- initi rsmtep, s’astsni îndati nassi ini pessfiapea EiejJiibps sonii; îii sfepa Bieyei •/KBpna.iismsisi, rsmtepsi se înfimiiieazi Kîte odăii înfopma anei nensspfe npeâ¹ a supe, Kape stpînye atspnais de rit mi¹ îi taie îndati pissfiapea. Sas ki ajapnaisis e suita ansa sne.ie feție ane, atsnni acspnaJisi ape natima a.iEeuel. Dapa soaiele de neie Kînda ie ape ana acapnaia ? Kînds Pedaulopsis sia e suita a nuli întpenpindepea sa, kb neiea. Eati întp’adeBipa o nepiKBioasi BOaii de neie, Kape omoapi msite sKspnaie linepe. Maijjl Konii mops de ne- ernipea afapi; iui msite ncspnaie mopa Kînd «nsesa afapi» mi toati ediijisnea pimine în ni’ poa.i’B pedaKjjianeî. Este ana nposepea Kape zine: ki Konii nei mai îhueieiiiii, mops tinepi; esnepiinjja a apifata ki aneasta se apmeazi de msite opi mi ks aiap- jfa’ie'je. Eati iseite lentopc, ’ii,i-am npoaata identi- tatea șoaptei a snopa asapnaie tinepe mi a anopa Konii tinepi. Daai statistina a Konștatata, ki fie Kape Koni.râ Kape a aatsnss ia Bîpsia de doi ani, a Bizata naintea isi Ipenînda sate de Kosuiarapi de aiiji Konii nisKsyi îmnpeani kb dînsa.r, ase- menea mi sns aspnais, Kape ape o Bîpsti de doi ani, a Bizata tpeKÎnds naintea 181, Kos'iisrapi d’aiiu Konfpajjii ai sii d’o Bîpsli era.ii. E.i este Ka 8n kou'u K-ipe a tpeuat i;piza nea mal nepissioasi a Biejjel saie mi npinlp’aneasta a apiiat ki ape în sine oapemi Kape Kiliyime de sitaiitate, oapemi Kape snepanyi de eiilops mi npin spmape oapemi nape dpents a es’sta mi a fi snpiîKinita în a- neasti esislinjii. PesneidaBiie leulops ! DaKi n’ama Bp’ans aita mepils, neis nsijină ams aneia ki intps aKsms în ansis ais tpeiiea aia nieiiei meie mi Ka sns KonuS d’aneasti Bîpsti, o si aici kb mine aKBmă o netpenepe mai bbui de kîIb k’biib scap- nais Kape este îhki în faini. Ais D-taie amina affeKjjional» «•Isis» ¹ 0mS4dr. /. întpodsuepe. . Sînts aKsms doi ani kînds ama înnenstif iKBpnaiiuS nostps kb sns apliKois «desnpe oms mi nal«pi,» assin o si KonsaKpima o sepie d’ap- tiKoie desnpe omis. Dsne no ama fiKsls în anemii doi ani K8- nomtinija kb difepite anima.ie, o si fanem aKsm Esnomlinyi kb noi înmine. «Ksnoamte-te ne tine» peKomandas filosofii anlini omsaai, Ka sama' mi sKonsiB a toatei fi.iosofii mi a mtiinjjei o- menemti. Si spmimă aKsms aneslei peKoman- dauisni mi si Kislirria a Ksnoamte natspa iioasipi oameneasKi, în npiBinua fiziKi mi mopaii. întp’adeBips, noi ns KsnoamtemB ne ni- mintii Bp’anS OBieids fisiKg, kîIb de mape mi de imrioptantă și fie, Ka si alsk nenlps noi sns inidpesB ama de mape, Ka stadisiB oinsiai. Ejb, rifiSB rie KâiiBiB pernaisi animais, înzestpals kb ristepea nea mai mape neste toate fiimjeie în- safienile, de aneea e datopiea jsi a se noropî îii adînnimea stBdiS.iBi ființei saie nponpie, a e- psamina esopte.ie Bieyei șa.ie iuj a miskpa niipime'a natspei sa.ie nponpie. Nsmai omsis ape npiBuei.iis.iE a medita assnpa esistinuei saie.j a upini ssLielus sie mi a misspa da- ;topiue mi dpentspi.ie sa.ie ne iiimînls. Nsmai npin rpadsis nepfeKjjisnel aneslsl sladis, dife— peazi oms de oms, daps na npin deoseiipue ssnepfi'iiaie de panrspi mi de nozijjisne sonian, iKape amiuesKB ne omsis opdinaps. Imnepats.is. Pomană mi fi.iosofB Marco, Aurel a iipisils ne siuaBSis Epiclet Ka fpatc-ie siî; eraas, fiinda-iti amîndoi epas desninsii sKoaieî filosofici namile Stoicismu, Kape s’a OKsnatS kb slsdis.iB oniBisi. Kînds fanems o Komnapauisne înlpc lop- mauisnea Kopn8.isi nostps mi înlpe aneie aie aitopS arimaie Kape ne îiiKontiiops, ns o si risinrâ difepenije ama de petnapiiaiiie mi de mapi; întp’adeBipă’ KEjjitsis anatomistsiB ri- semte aneieami oprane mi Keaps aneeaml nozi- ijisne d’oprane ia oms mi mai ia toate ne.ie- jaite animaie mamifepe (nsplitoape de yîue); dâps Kînds fanems O Komnapaijisne întpe toate — 4 - infinita înlindepea faKBjlTni.iop» .iop» mopa.ie ini intejeKlsaje, adiKT întpe snipilsji st» mi înlpe desijia asininT a inWiyenjjei Kape dipiye Bieajia anima.i».i»i; o st Bedem» kt înlpe om» mi a- nimajs esistT »n» aciss imens» Kape .ie des- napte. Om».i» nejs mai derpadats este, fipi Komnapayisne, o fiinijT m»Jl» mal ssnepioapT de Kît» maimsjja uea maî înjje.ieanl'b din toate ani- ma.ie.ie. Ama dap», slsdisas om».isl îmspTjjimeazT dosT sfepe, sfepa Kopnsjsi stS, mi sfepa snipi— ts.isl st» ; mi tomnai KomBinajiisnea amindspop» pamspLiop» îmnpesnT, dT mtiinija nepfeKtT a o- ms.181, nsmitT Anthropologieit. Daps stsdisj» omsjsi este esnss» msalop» difiim'TijI mi u»zi»ni (rpeme.ie). Kt’ii de m»jte opi oprojisj (mîndpia) noslp» se on»ne npelenuis- nei mtiinueî d’a npiei oms.i Ka anima.iS. Msjui oa- meni sînl» ssnipam Kînd desKÎd o Kaple de Istopia Nat8pa.iT ini BTd», kt om»j» este ai;o.io Konpins» în Kjasa animaje.iop mamifepe înnpe»nT k» maims- ya, jes mi KeapS eo». Ei n» iuti» kt Ksnoiutinjja Kopnsj»! nostpa ap» fi foapte înKomn.ietT, daKT mtiinjja ns’j» a fi n»s» toi» mepes în Komnapa- jjisne ks opranizanisnea Kopnspijop» ,lue.iop» a.ite animale, Kape îi seamtnT ms-ila. Huit Kînd n’a îniensts a fa>ie anatomia jia Kopns.i» oms.isi, a fTK»to .ia Kopnsj» nopni.iop». în Kopnsj» nopKBJs'i, a» stsdiatS Kopn».i8 om»J»i. AqeaslT Konsidepayisne ne îiiBaijT a fi mai modernii mi frpT msjte npetenuisni opro.iioase în stsdisjs nostp». lle d’ajlT napte, Keaps în sfepa mopa.iei, sîntems de ms.ite opi îniuinajii a înacosi anima- jede, mal mBjts de kîIb mepits. Ktui noi n» sîntems în slape'a anpeijsi sine întindepea sfe- pei rnopane a anima.ie.iops. EalT snpe aneasla sn» esemiu» esujiiialic». 0m8.i» de pînd» ’mi imațiiiiT kt animajieje sînls msle mi n» sînls în stape a’mi KomsniKa »ns.i a.it»ia idei-ie mi sim- yipi, KTii n’as .limeije sas Bopsipe. Ks toate auestea, slsdiue modepne a nposals kt mi ani- ma.ie.ie a» jimEaijispi foaple KomnjiKate npin Kape ’mi KomsniKs sns-is a.itsia îmnpesisni.ie jops intepioape, de tendpeye, dopinge, fpiKT, snaimT m. *1. j. Keaps anima.1e.1e ne.ie mai mini mi infepioape (npeK8m a.iEine.ie mi fspni'ii-ie) as j jimEa jop napliK».iapc. Ama daps, se noate kt, | daKT am nslea noi oameni st ne adinuim» mai sine în natspa intepioapT a anima.ie.iops, daxT am natea înjje.!ei,ie r.ias»j» anima.ie.iop» (npeKBm d»ne facs.1T, peije.ie So.iomons) atsnnl nerpemilS kt noi oameni am» fi aB»l» o idee mai EsnT mi mai ssnepioapT d’animadeje, Kape ne înKonijiop» mi n» .ie am» fi tpaKlats ks ama desnpejjs. Daps este mi o a.ilT Konsidepauisne în sts- dis.18 noslps Kape ne iimilT .ia o mape modestie. Kopns.is nostp» npiBits în sine, ni se nape msjl» mai deci.i» de kîIk ja m8.ite ajle animale, Kape .ie socotim» mai infepiope de Kîls noi. Ea» n’a npiimit» din mîna natspei niui o apmT ofen- sîbt sa» Keaps anipTloape. Dejea sa roaâT este esn»sT ja apsspa KT.idspei imense în jjt- pi.ie Iponiiia ie, i;a mi .ia fpirsjs tepisij» din jjt- pi.ie no.iape. Kînd» e nTSKsts mi ne KÎnds e Koni.iă, om».i» este fiinjja >iea mai mizepacuT ie esislT nT> nTinînls; sn» Konlis, daKT n’apS acea îms.njite.!e rpiau nTpinlemti, ap» mspi în opi-ne min»ts; ne KÎnds m8.iui din nisii anima- jenop», îndalT sa» Kspînd» d»ne namlepea jops, Kîmlir» »n» rpads mape de indenendinjjT în i;îts nsmai a» IpccsinijT de nfminea; dap» omsjrâ ns mlie nimiif, ns noate fJ'ie uimii; mi n» e nimiK fipT edsKauisne. Ilpin edsKauisne, înBajjT ejs a Binsja, a Bopni, a se sepni ks oprane^e sa,ie; înlp’sns KBiiînls a tpTi. lIe idei mopa^e ns es- ⁱiilT în noi Bedcpea »nsi Ko ii-is miKs în fame ! EalT anesl» domnitops a.iS jsmei din Biilops, a- qest peije a.i» Kpeauisnei, Kape Ba fane tots ht- mînl8.i» niedesla.is.i8 rjopeî sa.ie! EatT’a KsmS zâne ro.i», ks mîine.ie mi iii'iioape.ie jerate, de- sLiitalea mi mizepia înfTjjimînd»-se în toate fi- ziornomia sa, iui a'ieja Kape ne spmT Ba ko- manda aitopa, este ausins pedss» a nepieta ns- tpimînts.is stîs npin n.iînsspi uii yemete! înlp’adeiiTps, niqî o fiinijT neînssfjeijitT ns e nTSKBlT ama deBi.iT mi ns deBine ne spmT ama nstepniKT. Niul sna n’ape ja înuenstS atîla nspine faKs.itTLli inslinKliae mi inle.ieKl»aje mi ne spmT sn» rpads ama de ssnepiops de pajjisne. Kapiepa Kape o slpTEate »ns oms de .ia înue- nsts.is esislinnei sa.te nînT .ia STBÎpmits, este napKT o infinitate; .ia amîndoT KTnTtîe.ie a.ie acestei Kapiepe, rTsim» doT estpeniitTui. Dap n» n»mai în pauopls.i» aiesta, a ziie: kb Ba Beni ană timnă în Kape oamenii se Bopă mînKa anaxa ne axis; kbuI nBmînta.18 ns Ba nstea da matepii aximen- tape îndeslBJBloape nentps lojii oamenii d’atanii. DaKB asta apă fi fina.ia.is yen&jaî amană, atsnil apă seniBna ks o tpajredie în Kape în aKtsjă axs liniexea, totji epoi niesei, tpesae sb se omoape anajă ne axts. Dapă daKB în teatpa anesta fi- najă e nJBKSlă, ns mtiă daKB ni apă nxBiea hob în peaxitate? O sb Bedems întp’ană axis jokb kb în za- dapă Malthus a snepială jsmea kb a'ieastB npo- .fejie a jbi. " I (Ba spma) Komsnikanjsni intiinijifîqe mM Aluminiti, ană mtaxă naos. Ximiea, a- qeastB mtiinjjB nape din zi în zi întinde mal ma.ita eleKtexe saxe sine-fBKBtoape assnpa so’iietBjjel oame- nemtl; Ximiea zinemă, a desKOnepită deanizi ini ana melajă naos nape este xotBpîtă nerpeuiltă a xtana an poxă mape în niitopă. Anesta metaxă sc nsmeuite Aluminiu. Este axeă mi stpwa'iitopa Ka apijinta. Na se stpiKi. xa aepa, saă în ani, ni'il Keapă în ojjetă iui axte aqide tape. Keapă anexe matepiî Kape ne- rpesKă apțiinta (s. e. oae natpede mi asapl de na- ’iioasB) na nerpesită axsminiă; tBpimea sa este aneea a apamel, dapă exasteuitatea jbî aneea a ouexsJBl. Ba sb ziKT> kb anestă metaxă naoa îmnpeanB în sine ’iexe mal npenioase itaaxitBjjI Kape xe rBsimă xa toate nexe-xaxte inetaxe. Dapă usaxitatea sa nea m ii npe- uioast este, kb na tpesae uine-ca sb sane în mineie adinnl a nBinîntaxal supe a’xă tbsî; kbmI se rBseiute npetstindenea ande sc rBseinte nBmîntă ra.iEenă. ’le mipaKaxa! în nBmîntă rajsenă e Konpinsă ană me- taxă axBă mi stpBXB'iitopă Ka apțiinta! Axsminiu epa desKOnepită nentpa întîia oapB nainte 20 de ani de KBtpe Ximistaxă ijepmană Wo eIi- le r. Dapă modaxă de a’xă npenapa epa foapte sitam- ne; kb'11 npenapajjianea xal se faue kb Sodiu, o tna- tepie itape nînB deanBzi epa de doB opi mal sKamnB de Kltă asps, kbmI snă Kixorpamă de Sodiu Kosta 7000 fpamil; aKamă ană Kixorpamă Sodiu KOStB nu- mai 50 fpannl! Ilpin ijenepozitatea îmnBpataxal Napoleon III, Ximistaxă fpanucză aname De viile epa în stape a npods’ie axaminiă în KBtBijiml mapi. Ja înuenataxa, Kosta ană Kixorpamă axaminiă 2500 fpamil, aKamă dane ze Devillc a desKOnepită o mctodB naoB de npena- pajiiane maxtă mal chine, ană Kixorpamă d’axaminiă uostB namal 100 fpan'il, îiisb sc amteantB kb npejjaxă na KBdea înKB mal maxtă! în Fpamiia csistB aitamă doB faspiue de axa- miniă nape fanc fexapiinl de instpamente de auestă metaxă naoă, mal kb seeniB Kîndă îxă amestena kb Kositopă saă nesa apyintă, atamil dB ană metaxă mal fpamosă mi mal dBpasixă de KÎtă apijinta 1 O mic dc xBKpBtopI sîntă oKsnaiiI aKamă namal în Ilapisă kb npodauepca difepitexopă OBÎCKte d’a’iestă metaxă mi e snepanjia kb anostă metaxă, npin KBaxi- tBuixe saxc npenioase, neste najiină na fi mal stimată, mal KBStată mi mal nciesapiă de KÎtă Keapă apijinta însauil. EatB cfcKlc.ie npaKtiqe axe mtiinjjexopă în tim- napixe modepne! TinBpilB în Tinorpafiea Roxenisjui Sf, Șaua.