JURNAL nentps PESHÎNWEA IIITIIM|EJOP NATOPAJEIUIESARTE, ÎN TOATE KLASEAE, pediyeatâ , ' ■ ' '■— - ■■ ■ ¹ ■ - ■ ■ ■ - ■ ■ — „• ; AIAPGAPITAPII. He sînt mapgspitapii ? TIe sini aneste kopnspi potsnde ini stpsasnifoape, kape sea- msns ama msats ks aakpsmiae, în kit noeiiii ae nsmesks aakpsmiae Oneansasî? întp’adeBsps, sînt aakpimiae Oneansasî; ksni aakpimiae sînt mai tot-d’a-sna însonite ks dspepi mi natimi dspepoase, dap ns aae 0- neansasl kape ns e simijitops, ni a snei fiin- ge kape tpsemte în Oneans, a snel skoini de mape. <5n natspaaists itaaiaîis ansme Filippi a. fsksts ncpkspi mtiinyifine assnpa namtepei mapgspitapeaops mi a gssit ks, kasza aop» este intpapea snops animale mini în koajKa sas kasa (Concha) snops moasmii sas skolnî sne’iiaae (nsmite margaritefe); ksm dsns ne anests animaas miks napazit a intpats în kop- nsas anestops mo.ismm, desBoa-its în kop- hsjs aops o infaamanisne mi npodsktsj a- uestei infaamaiusnl, este mapgspitapsas. Ama dap dameae noastpe sînt datoape snel natimî a snsî moissk, sksia .iops nea mal fpsmoa- ss ne îmnodoBemte sns gîts a.ms mi sine- fskst. Filippi a OBsepnat ks, în miiKioksj fiem- kspsia mapgspitaps se afas sns Bepme mik8 (din famiaia nsmits Trematodes). Anests Bep- me intps în gspa moassksasl kînd o deâkide; de akoao aatsnye în intepiopsas kopnsasîsn- — 370 — de, npin msmkstspa sa npodsne o ipitanisne (anpindepe) mi npeksm în kopnsa nostps kînd intps nesa stpeins npodsne o smfistsps, a- semenea mi anost» Bepme npodsne înkopns.18 mo.iBskE.isi o smfistsps, kape ne spms îmnîe- tpîndsse, demne sus mspgspitaps. Dap mtiinria ns s’a ms.irpsmitS ks aceas- ta deskonepipe, ni a Bpsts st se foioseasks întp’sns mods npaktiks de aneste dcskonepipi, Deja Linne, anests neaespu natspa.iists din sekd.is.is' tpeksts, a înnepkat ss npodsks map- gapitapii îngsspinds kasa mo.issni.iops mi in- tpodskîndb nirate kopnspî stpeine, înss n’a pes- niit. Dap aksm dsns stsdie.ie sepioase a.ie jsî Filippi mi Kechen-maisfer kiap s- nc.ie gssepne în Espona, maî ks seams ane- ,ia din Saksonia mi Baiiapia, as opganisats ko- misisni nitiinijifi’ie dcsupe a se konstata, da- ks se noate spma ksjtupa mapgapitape.iops aptifiniaM însneie pîspi din Espona, snde se nins mo.isranl npodskstoape de mapgspitape. Ss Bopoim» aksm de mapgapitapii na- tspaiî. ¹¹ ¹¹ Ilpindepea mapgapitape.iops natspa.il, se spmeazs în mspi mi în ane ds.ini, dsne difepitc metode. Aksms esists nsmai zone .lokspi ne ss- npafaiia nsmîntsJEÎ snde sc gsscsk mapgapitapl natspa.il. întpe aneste .lokspi npiBbiijiate, se afat; în pangsjg d’întîis, goifs.ib mspiî Ilcpsine .lîngs Baiepin, Kongo mi Opmss. De mi metoda npindepii este akoio foapte imncpfekts >• tots npodsne akoio snS BenitS de 2 milioane mi JKsmstate ta.iepi snanio.il (anpoane sns mi- aions gaiBeni). Dap mai nogats în mapga- pitapi esîe inss.ia Meiion, kape epa Bestitsîn panopts.ib anesta mi în timnBpi.ie antinc; ksnî d’akojo dameie nouije din Roma mi kiap mi perina Kieonatpa din Eijints, as npiimitS mapgapitapii .iops. Gsnepnsa Mapei Bpitanil a iipiimits în ans.i 1797 mi 1798 mai ms.its de doss milioane tajepi, apenda nentps npin- depea mapgapitape.iops na anests inss.is; în- ss d’atsnni înkoane, nespmînds ks ikonomia .na aneasts oneparjisne, npodskts.iă s’a îmns- ginats în kît în ans.is 1804 gsBepns.ib n’a nststs ss npiimeasks mai ms.its de kîtoacs- mstate mi.iions taiepi apenda .iokb.isi neisl mai Bogats în mapgapitapl, în aneasts inssis kape este sîns.ib de Kondat mi snde se af.is ssst mape Bande întpeyi de anesti moinsnl npe- nionri, nîns .na o adînnime de 30 ninioape! Dap oksnanjbnea npindepii mapgapitapi- aops este sns .iskps foapte nesigspS: este, ka ss zinems ama, sns acoks de azapds. Ksnî de mi se gssesks în sni mo.issni 50 nîns .ia 60 mi kiap 80 mapgapitapl, dap a.its da- ts ns se gssemte nimiks, sas foapte mini, de mspimea snei gsms.iii de aks; anesteasens- mesks „seminție de mspgspitaps. “ Aneste ns se întpeBsinijeazs dpents sks.ie, ni se ni- seazs mi iis.iBcpea .iops se întpeBsinneazs în Opients dpents peniedis, ako.io se gssemte rai nikstspi de mapgapitapl. Dap întpe toate yspi.ic nsmînts.isi, gssims ks în Kina ssa- pis.1 d’a nspta mspgspitaps.is dpents sks.is, este nc.is mai Bckis; ksnî ako,io oamenii a8 nsptats mapgapitapl înks 2250 de ani nainte de Xpistos, de aneea întpe OBiektc.ie de Ba.ioa- pc iListitc, dpent daradie.ie statb.isi kinczesks, figspa atsnni rai mapgapitapii. Este intepesants d’a fane o komnapajjisne întpe panoptspi.ie nekl rai noi a.ie Boiayiopi- .iops, în panopts.18 npindepii mapgapitape.iop. în ans.iS 1GGG, panoapts Ilerport, o fio- ti.is komnsss de 400 kopsnii, a mcpss ja sanka mape din Mei.ion. Oameni akonepiiiî ks o masks de feps din kape o jjeans mep- gînds neste ssnpafana anei, sepBÎnd nentps pesiiipanisne, s‘a afsndats în mape ini a skos d’ako.io skoini de mapgspitape, kape .ie aă iiss .ia soape ka ss se nstpezeasks, ne spms aS skos mapgspitapii dintp’înseje; înss aneasta a npodss o iistoape ama de mape în kît în nsnine ssntsmîni, dintpe 20,000 de oameni adsnaijl ako.io, as mspits 15,000! Ja deskidepea anestops mo.issni sas skoini, întpe 20 noate ks 19 sînt goa.ic, ne kînd în sna noate ss gsseasks rai 20 de mapgapitapl. Dsne aneasta, îmnapts mapgapitapii în difepi- te k.iase, dsne mspimea .iops. Mei mai mapî sînt de mspimea snei aisne. Dap în timns.is modepnă, adeks în ansa — 371 — 1803 a deskpis sns BoiațdopB, ansme Percival, I modsjs npindepii mapgapitapejops ja ^leijon.l Ejs zine: Bsnni je de mapgapitapi d’akojo sînt mal ’nainte esaminate de kstpe o komisie a gsnepnsjsi, mi nsmai aie.iea kape sînt dekja- pate gata, sînt date în apends mi esnjoata- pe. Sînt difepite sezoane în kape se spmea- zs aneasts oksnaijisne, mai ks seams de Ja Fespsepie nins ja Anpijie. Ih toate zijeje niekS atsnni ja sns semns dată, toate kops- siije mepgîndS ne mape. Afsndatopil se jas scos npin mincjoksjs snei nietpe gpeje, nsss ja o adînnime de. 4 nins ja 10 stînscini; ei nots ss psmîie scos sss ans, tpei, natps nii- nste fsps pessfjape; în anests timns adsns sns afsndatops nins .ia 100 mojssni; dap be- zînds acos sns mapgapitaps mape, afsnds- topsj îj skoate îndats mi îj îngite ka se-js fspe; de aneea apendamii, stsnînii jops, kînd as BEnsiajE ks sn8 afsndstops a îngiijit sns mapgapitaps, îj sijesks npin BnpsEtspe mi kspsnenii a’j da înanoi. Aksm mojssnii skomi sss, se nsns Ja soape ka se .nstpezeaskE, ne spmE skots mEpgspitapii dintp’înseje, je ks- psns, Je nojeazE, je îngsspesks mijetpans- nopts în Espona. ' ¹ ' Aksm gsBepnsjs Engjezs ns mai dE în apends Bsnnije mi kîmtigE ne ans nsmai 50,000 de gaJBcni. Pap mi în lanonia mi Kina esists jo- kspi snde se npinds mspgEpitapi. Joksjs nentpaj nentps komepnsjS mapgapitapejops în Asia, este opainsj Madpas în India; d’ako- jo Bine maî tot mapgapitapsjs în Espona; însE nei mai mapi psmîns în India nentps ssBepanii Asiei, nel mai mini sena, se tpimits în Espona, nentps kspnjje pegaje d’aini. Im- nEpaiiii kinezi as o mape sjEBinisne nentps mapgapitapi; înkE în ansjs 100 ’nainte de Xpistoss, imnepatopsjs kinezs Vati a tpimis o fjotijE ja oneansjs indiks ka se kaste a- kojo mapgapitapi. Dap mi hoiisjsjS kinezs isBemte msjts aseasts sksJE, sa înkE gEsim akojo nimte istopil estpaBagante. Ama zine o tpadinisne kinezs; ks odats s’a npinss sn | mapgapitapi ama demapemide jsminoss în kît |ja jsmina jsi, a fepts opezs’. EatE sn nasms! Dap mi în Amepika se npinde mapgapi- tapi în mai msjte jokspl, Ja gojfsj de Mek- siks, Ja gojfsjs de Ilanama mi Kajifopnia. In timnsjs nostps s’a gssits beii ui de insp- gspitapi mi JÎngE ijEpmspije de Nev-Jersey; ako^o a gssits sns mapgapitap d’o Bajoape de 1000 dojapi (600 znanzigi). ■— In Afpîka esists nsmai sns jokg jîngs Ajpepia, snde se npinde mapgapitapiî în mape. ' In Espona se gssesks mapgapitapi ns- mai în sneje pîspi dap ns în mape. Kiaps istopiksjs pomans Tacitu mtia ks în ■ sneje pîspi din Angjia se gssesks mapgapitapi. De ja ansjS 1761—1769 npindepea mapgapita- pijops ja Perth în Skoijia a dat sns kîmtigs de 20,000 gajBeni. Dap mi în Fpanua mi IJepmania mi mai ks seams în Saksonia în pîsjs Ejstep, se gssesk mapgapitapi, înssop- dinapi; mai ’nainte npindeas mapgapitapi mi în Snejiia mi JiBonia, Apxangej mi Nobo- |[gopods. ¹ în timnsjs modepns as gssits o meto- ds a skoate mapgapitapi din mojssks fsps ss’j omoape; aneasta Ba npodsne ks timnsjs sns mape fo.ioss ja aneasts pamsps aindss- tpiei de jskss. • în Kina a întpeBsinnats de msjts timns metoda spmntoape snpe a npodsne mapgapi- tapi aptifriiaji; adiks konii adsns akojo mo- jsshI în jsna jsi Anpijie mi Mais; je des- kidS gspa mi nags akojo o sskats de jemnS de namBSS, ne spms Bins ’iei mapi mi nsns akojo Bsksijl de apamn, de oase mi de netpe potsnde, ne spms nsne akojo ka 3 jingspi njine de ns-isepe de sojzI de neinte ames- tekate ks ans, je skots Bsksijije de Banwss mi ’î nags înanoi în ans, snde mojssnii pe- mîns tpei ani, ne spms je skots mi gsseskS mapgapitapi întp’înseje. Ast-fej npodsks o matepie, kape seamsns msjts ks mapgapita- pii adeBspajii (nsmeje Jop8 este: Mushel- Perls). Dap jskps kspios, kinezii sîntînsta- pe a da anestnpg mspgEpitapi fopma oapcin- kspsia OBiekts; e destsj ka se nsie akojo — 372 — a kostatS 100,000 ‘gaiseni. Ja Ilanama s’a gEsits sns mapgapitaps de mEpimea snsi os de nopsmns, anînd o Baioape d’sn milion de taiepi (333,000 gaiBeni) anesta i’a isat§ Fiiin II din Snania în ansa 1597. Dap map- gapitapsis neis mai mape de kape se rație nînE aksm , epa aneia ai pețiinei Kieonatpa din Eșints, ne kape ea, dpent koketEpie ’i a dats isi Antonis întp’o EEstspE, adikE i’a disoists în onet; kEni mapgapitapii (kape sînt komnsini de kapnonats de kamis sas tiniraip) se desoiBE în opi ne anids sa§ iskps akps (onet, mins akps). EatE eap o kspiozitate! Mapgapitapii ns sînt în okisis kimistsisi aat8 nimiks de kîtS tinimips, npeksm diamanijii ns sînt ait nimik ia kimists de kîts kEpBuni. EatE ia ne se pedskS în ratiinijE sksieic, idolii țensisi s- manS, mai ks seamE a sekssisi fpsmoss. In- tp’adeBEpS azissn saBant, an a.lisa este kîteo- datE inamikE fpsmssenei, anoi anaiisa kimiks npodsne feispimi de desussisni mi mikmopEp Ji I fopma snsi osiekts (s. e. o nagoda) rai anest osiekts se fane de mapgapitaps în kopnsis mo.issne.iops. * Este o întpenape dakE întp’adeBEps s’a gEsits nînE aksms sns mapgapitaps ama de mape, înkît se noatE fi npÎBits ka pețieie ts- tsiops, întokmai npeksms diamants.is Koi-ea- nsp, este npinits aksm ka pețreie diamaniji- jops? EatE pEsnsnss.i: MspgEpitapsj neis mai mape, kape e- sistE în Espona, este ane.ia kape a opnats ka- ne.ia pepeisi Fi.iin IV din Snania, e.is akîn- tEpits 126 kapagi. Dap în tpesopsib Mongo- isisi neisi mape în Asia, s’a gEsit sns map- gapitaps d’o asnțtime d’sn no.18 mi d’o isp- țrime de % gois! liana Ilasi II a ksranE- pat sns mEpgEpitaps nentps 140,000 gaiseni! Hana Leon Xa ksmnEpats sns a.its mEpgE- pitaps nentps 80,000 gaineni. Pensmika Be- nejjiei a tpimis în ansi 1537 Ssitansisi So- liman II, dpents daps, sns mapgapitaps' kape I ii saE HAXTEPA. JIecmapd8.i8 (Felis pardus, felis Lcopar- dus L.) este rai eiS sns animais din familia nisineiop, Ba se zikE este mi eiS sns BEps Bsns ks lesis, de aneea e mi nsmeie isi de Jleonapdg. Natspaiistii npinesks aksm» Jeonapdsis mi Ilantepa ka o singspE sneiiE. Dap Buf- fon, kape epa d’o oninisne kontpapie, kapak- tepizE Aeonapdsis înmodsisspmEtops: „Mea d’întîi» din aneste animale, zine eiS, kape se gEsemte în kontinentsis Bekis, este Ilantepa nea mape, kape epa ksnoskstE ia Elenii an- tini, ssb nsmipe de IlapdaMs, dap Jatinii an- tini o nsmesks Panthera sas Pardus, kapens- me s’a skimsatB în limna Pomaniiops mai ne spmE în aneia de Leopardus. Kopnsi anes- tsi animais kînds e kpesksts sine, ape 5sa8 6 ninioape isnpime, de ia Bipfsis Eotsisi nî- nE ia înnenstsis koadei, dap koada înssrai ape dosE ninioape isnyime. Ileiea sa este d’o koioape gainenE înkisE .ia sninape mi ia arnîndosE aatspiie kopns.isi, dap ssb nsptE e ncagpE; anoi din intepnais în intepnai8 se BEdS ne dînsa nete potsnde sas onaie negpe, kape seamEnEksnimteineiemapi; mai toate a§ rai o natE neagpE în nentps; însE ne kans, ne nentS, ne nsptE mi ne ninioape as mi nete mine în miz.iokb. „Aeonapdsis, kontinse Buffon, este sns animais, kape tpEenite aîngE pîsas Senega.i în Gsineea mi aite ijEpi mepidio- naae, e mai miks de kîts Ilantepa nea mape; ksni ape nsmai 4 ninioape înisnpime. Ileaea sa ne ninioape este gaisenE înkisE, ne kînd ne BsptE aiBE, anoi neteie negpe în fopmE de ineie kape se gEsesks ne kopnsis asi, sînt mai mini de kît aneiea aie nantepei saS a Onnei tai mai toate ssnt komnsse de natps, ninnl nete mini mine. — 373 — Kiap aceasta deskpiepe aae isi Buffon, n’a nstst înkpedinna ne natspaiistii modepni, ks Jeonapdsis ini Ilantepa sînt dos snene mi el îi npÎBesks ka o singsps sneijs. Dap opi ksm, kapaktepiie zoologice a- ie acestsi animai» sînt ceie spmstoape. Ei» ape, ka nisika, sns kopns ssngipe, o koads isngs, kansis potsnds, spekiie skspte mi po- tsnde, limna akonepits ks nimte naniie țapi Gpiss.fs okiiops ssi e kpsnats totS kaianisiks; ape kîte cinci degete apmate de sngii foioa- se, țapi mi kape noate ss se asksnzs (tok- mai ka ia nisici). Eis se gssemte în kiimeie ceie mal kaide aie Afpicei mi Asiei natpia tigpsisi; akoio se nine în nsdspi dese, dap smcis mi lîngs pîspi mi lokspi loksite de oameni, sn- de gonemte dsne animale domestice, kassie msnînce; înss pap ataks ne sns omS. Eis se agans mi ne sns apnope ks o mape fa- cilitate. Boiagiopii npetindg: ks, kapnea isl e nsns de mînkape; neiea isi e foapte sti- mata. De ini e dificil» d’a smnia ks leonap- dsi» sas nantepa mi a’i înnsna ia cena> în- ss ss npetinde ks loksitopii din nepiie snde se gine aeonapdsis sas nantepa, se sepsesks ks nantepa înssnats ka, ks nimte kîîni de ' BÎnstoape, giind-o înss ne dpsms întp’o ko- linie înkiss mi nsmai kînd BÎnatsiS se apa- ts, ÎI deskide snia koiiniel, atsnci nantepa se apsnks assnpa BÎnatsisi mi’i npinde, înss kînd s’a întîmmatS ka ss ns’i noats npinde, de psmine se faceiatîta de fspioass în kîts este în stape ss se apsnce kiap assnpa sts- nînsisi ei ka ss-is omoape, daka acesta ns îngpi>Kenite a apsnka -înaintea eî, Bp’sns miei ks kape ss-i notoieasks fspia ei cea sînge- poass. Aini Boiagiopi panopts ks, kîndioksito- pii dsns pîsiS Senegal npinds sn» leonapds, mi îi adsk în opam, fakă aceasta ks o ma- — 374 — pe gepemonie, ki'ii atsnni kiap pegeae opa- msasi mepge si’a întîmnine, fiind ki, zi'ieeas, se ksBine ka sn pege st npiimeaskE snsaats pege, adiki aeonapdsas, kape este npinits .aa ei ka pegeae animaaeaops. Dap dsne 'ie as adss anests pege aa animaaeaop ks aaaiS mi napads aa niaga opamsasi, pegeae oameniaop înssini îa omoapE mi îmnapte kapnea asî aa nonsasaS ses. EatE o noaitikE kspioasi ob- sepnati întpe anests pege aas snops oameni siasatini kstpe „fpateae ses“ pegeae anima- aeaops seanatine. UOPOZITATEA ROPIISPIflOP#. II. Ilopozitatea kopnspiaops ape o in- fasingi mape ns nsmai assnpa gpcstEgii aop, ni mi assnpa aatops ksaaîtEgl fizinei aops. Ama s. e. mtims ki kopnspii nopomi sînt kon- dsktopî psi nentps kiadspE. Kînd o Bb'ka- te de aemns apde aa sns kinEtîis, osteni» npea sine si ginems anests aemns ks kinEtîisa nea-.i-aats în mînE.; dap kînd înkiazimS tape kinitîisa snei nepgeac de fep8, toats napga se fane îndati atît de kaads, înkîtS ns nstcmu se ginems nini kinitîisa» nea-a-aats în mini, asta npoBine fiind ki fcpsas mi toate meta- aeae sînt kondsktopi nsni nentps ki.idspi mi aemns, ns. Afapi de aemnS mi aîni, nips de animaae, Bsnmaksa» ini kînina mi mai ks seami kspBsnil sînt kondsktopi pil nentps kiadspi. Aneasti ksaaitate a aops este mi kasza ki ne sepcimS ks Bcstminte de aîni, de Esnmaks sas de kîncni sas ks B.aane de nips ka si ne npezepBims iapna de fpigs; kini aneste oniekte înneainds kopnsas nostps, îmnediki kiadspa natspaai a kopnsasi nos- tps ka si ns se pisnîndeaski afapi în aeps mi ama ne gins kaads. Kînd îmi imagini ninena ki o Baani nsni ne di iapna kiads- pi, e gpemits; kini naana este sns askps mopts mi n’ape kiadspi, dap snana nipoasi npin ksaaitatea sa de kondsktops piS de kiadspi, ns kondsne kiadspi kopnsasi nos- tps afapi aa aep pene, de aneea ne pimîne kiadspa noastpi nponpie mi ne e kaads. De aneea o se îngeaeagi ninesa osineisas snop nonsai aoksitopi kaimeaops kaade d’a fi îm- npikats mi Bapa ksnaane; ki’ii Baana, întok- mai ksm îmnedcki eapna ka se ns easi kia- dspi kopnsasi nostps afap’ în aeps fpigsposs, ama îmnedcki Bapa ka kiadspa npea mape a soapeasi 'ie domnemtc atsnni, si ns intpe în kopnsaS nostps. Ama dap mepgîndS uiiieBa Bapa în Baani aa soape, îl Ba fi mai piko- pos8 de kîts aa sns mepgîndS ks ncaea goa- ai aa soape. ¹¹ Ilcntps apxitekni, ksnomtinga nopozitigii kopnspiaops, este d’o foapte mape imnoptaugi. Eati în ne mods. E mtists ki sneae kase as sns dcfcktS ki ncpcnii aops sînts tots de sna szi. De snde iiponinc aneasta? Aneasta iipouine kînds kaidcmtc uineBa o kasi de ne- tpe foapte mașini mi deasi. O asemenea nia- tpi kape oksni toati gposimea zidsaui, iapna kînds kinilîisas ei se afliafapsînfpigs mise pi’iemte, atsn'ii îndati kondsne fpigs aa ki- nitîisas ses neas aats ne se afiș în kasi; npin spmape, anspil kaazi din kaso se kon- denseazi în anests kinitîiS Intokmai ka ne fana din întps a geamspiaops kape se sdi mi se iiidsmesks. De aicea, ns e Bine se faks ninena nepegii kasei saae d’o singspE niatpE gpoasi mi masiBE. De aicea kaseae de ki- pEmidi sas de nimînts gaaBens nin8 eapna mai kaads mi ns se nEdsuiesks ama ka ka- seae de nietpe masine. Dap nopozitaiea ape o inflsingi mape mi assnpa konsepBagisnei kopnspiaops opgani'ie; (naante mi animaae) kEiî, kînd nopii snii kopn§ sînt naigi de aeps, kopnsas se stpiki kspînds, do — 375 — aceea kînds Boimă sa nastpamă msită tirană sns kopnă opganikă (s: e. manta mi kapne), atsnci se nsnemă întp’snă teaskă kape ana- sindă assnpa mo.iekiaops (napticeieiopă) kop- nsisi, gonemte aepsiă mi ana dintp’în- mii mi se konsepna ama. De aceea na- stpama se nastpeaza msită timns mi ns se stpika. Dap mi konsepnaijisnea kopnspiiopă ne- opganici s. e. netpiiopă, denînde de nopozita- tea lopă. IJ.ietpi.ie nepoase ns se konsepsa msită; kaci în nopil lopă intps nikatspi de moaie kape iapna îngenă, anoi giaga ie kpana. De acea apxiteknii kape nopă st. zideaska kiadpi foapte mi dspani.ie (npnksm nodspi mi foptepeije) sa ie kiadeaska nsmai do nie- tpi masine mi nenopoase. Ns nsmai aepă, ui mi fe.ispimi d’ aite gaze sas anspî sînts ansopnite (înginite) npin nopii kopuspiiopă, de aceea aceste kopnspi BEsopES mi sneie gaze natamatoape. Acea- sta e kassa ka Bestminteie de lina m. c. i. denins linicioase kîndă as BenităJ[ în kontaktă (atințrepe) ks sns oms sas ani- mală, kape ape o noaia linicioasa; mi asta este kassa ka asemenea oniekte nposenindă dintp’o napa snde este mama, tpesse mai na- inte ssnssa kspaneniei kapantinerati ka sa skoata kontapisiă sas mo.iima asksnsa în nopii lopă. ' Ilopozitatea, kape esista întp’sns gpadă naintată ia kapBsni, a fakstă ka acestă kopnă a desenită foapte npeciosă mi înindsstpie snpe ksparjeniea kopnspiiopă. S’a faksts esnep- mîntă, as stpekspată snaiscitspi d’ane nstpede mi nstspoase npin nsinepea de kapnsni mi îndata ana a denenits limnede, fpsmoasa mi fapa nici o odoape! kaci kapnsnii as îngi- nită în nopii lopă matepiiie nekspageniei mi nstpede amestekate ks ana. Aceasta este mi kassa ka mi ana, noastpa tspnspe din Dîm- soBin,a, denine limnede mi fpsmoasa kînds se stpikoapa npin netpa nopoasa, kape o n in oms dinadinsă în kasa nentps kspaițenieij anei. Dap matina este snă metodă npeciosă kape face escenrjisne din toate ceie aite metaie; kaci ea e atîtă de nopoasa mi nopii sei în- gits atîta aepă, în kîts acestă aepă se’ndeasa în acerați nopi, mi npin îndesape, se anpin- de din sinerni. Ileiea kopnsisi nostps este mî ea naina de nensmeporai nopi neBizisiii. Ilpintp’acemti nopi esă neîncetată anspî de ana din kop- nsiă nostps; nstemă kiapă sa zicemă ka nea mai mape napte a anei kape o semă, ese npin- tp’acemti nopi. Aceste anspî kînds esă din kopnă, se peceskă mi desin nikatspi de ana însă foapte mici mi neBizisiie mi kon- tpinse a pakopi kaidspa nieiei noastpe mi ne face nosini.il ka nstemă sa pamînemă kîte o data întp’snă aepă foapte kaidă (s. e. întp’o nae de Banopă, psseaska sas tspceaska). Doi saBangi Englezi Banks mi Solander as takstă esnepiments mi aă pamasă kîte onts minste întp’snă ksntopă mină ks Banopă de 101 gpade adika ks 21 gpade mai kaidă de kîtă ana fepninte mi în kape în iisnine mins- te s’a nststă koace sns oă! Tpansnipanisnea neîncetata a asspiiopăl emirii din nopii kop- nsisi lopă, pakopinds’i kopnsiă, a fakst ka ns s’aă nîpiită în acostă ksntopă. Nnă kopnă noposă este în stape a as- sopni (îngiiji) difepite gazspi sas asspi mi a- cests gază se îndeasă în nopii acestopăkop- nspi. De aceea Bedemă ka o sskata deme- taiă matina kînd este nopoasa, îngitemsitaep, (60 de opi mai msită adika întp’snă snaniă d’snă jjois ksBÎks sînt konpinse 60 de go- ispi ksnice de aepă) mi îi îndeasa în nopii sai ama de msită înkîtă se înkaizemte în- tp’atîta ka anpinds gazsiă idpopenă. Dsne aceste saze sînt iskpate nirate mamine de a- npindepea foksisi. ¹ ITe acestă temeiă este Bazata metoda d'a npenapa siiitpa din gsnois. Adika fakă ni- mfe zidspi nopoase fălește de nsmîntă gaisen nap, naiă, censme, .gsnois rai aite pemarai- ijspl de kopnspi animaie. Aceste zidspi sînt din tirană în tirană sdate ks ana. Upintp’a- ceasta, gsnoisiă mi paraamirieie opganice se îranstpezeskă, se fopmeaza în aepă gazsiăa- moniakă, din amoniakă se face acidă nitpikă — 376 — kape- fiindg îngigitg de kstpe Bap mi nens- ma zidspiaopg, se Eomnini ini npodsne siai- tpn. Anests nponess aa fopmnpeî siaitpeî, se apate kîte odata în kaseae oameniaopg fops Boea ini nasnepea aopg; adiks în sneae kase igpasioase kape stag ne snă nsmîntg nomo- aosg, se apata ne nepegî aiul ninite nete ko- aopate, kape seamnnE rasat» ks ESEe.ie kape ess ne neaea omsasi; aneste nete konpinde siai- tpn. Negperait kt asemenea kase nssîntsn- nstoase nentps aoksinga oameniaop». De a- neea, o sb ne esnaiksms ksm noate Bisaiasn BopseaskB de ninite bsbc ne esg ne kase mi kape tpense înkise; knnî în opicnt, Egintg, Snania, Xiai în Amepika nii maî în toate kai- meae kaade, se Bede anostă fenomens. IIpin nopozitatea kopnspiaopg, sîntem» în stape sb npodsnems anidg ssafikg sas bî- tpio.i». în sneae aokspî snde sînt bbî dens- nioasB, a» osineig ks maî m»agî Boananî se skaad» îutp’sns Basin» kape se af.iB întp’o o- dae sine înkisB. Akoao s’a oBsepnat» 1ptine.i.iopS opganine npin mizaoksa aepsasî îndesat în iiopi mi înksazit. Dap kiap mi fenomensa», kasza de ne man- tele kpesk» site mi sine întp’sn» HBmîntă naing de xsmB, se esnaikB npin nopszitatea kop- nspi.iopg, adiks a xsmeî, kape konpinde rasat acp mi mizaonerate înknazipea semingeaops BBgatc în ntraîntg, mi ks înkbazipea rai des- komnsnepea rai kperatepea aop». Anoî xsma îngite rai maî rasata ans de kît aatfeadens- mînt» (esiiepiinna a api>tat kn xsma îngite 40 iinpgî aiin, nBmîntsag opdinap nsmai 7 nnpgî, nEmîntsas de gpsdins 17, nsmîntsag gaiBcnS 10—15 nspgî mi nisinsa» BBposs nsmaî o nap- te). Este dap îiiBedcpatg ks, ks kîtg sn ns- mîntg konpinde mal rasata ann, ks atîta este maî poditopa. Totg npin nopozitatea kopnspiaopg ne es- iiaikBms de ne foaosenite zsnada ama rasată aa semingeae negate în nnmîntg toamna; ksnî npin gepg, kpans nEmîntsa» mi deeine maî noposg; în aneratî nopî se adsns aep, anoî npin zsada kape akonepe iapna nnmîntg, a- nest aep» psmîne kaads; ama dap npimaBapa kînd se înksazenite timnsag se stpekopg în anestî nopî aî nBmîntsasî rai kntagimî konsi- depaniae de ann. De aneea semingeae gs- seskg npimBBapa toate kondigisniae nenesapiî nentps kperatepea aops, adikB aep, ans rai ktadspB, de aneea se desBoate ini înfaopesk ama de sine (Ba spma.) Imnpimepia NaBiona.it a .isl I. FomanoBă et Komn,