JURNAL nentps PESIIÎNDIPEA HITUM|E10P NAT8PAAE WIESAKTE, ÎN TOATE KLASEJE, pedhjeată de > PROFESOR DOCTOR IVEIC BARASH. J^o. 45. (AnsaS aas dsoiaea) Bîjkspenitl DekemBpie 8, 1857 - Konpindepea. Fopma mi mitnkapea mtmintsaBi.— Jinkssj- — Ilpogpeseae (leskonepipiaopS. • HKW,\TO.IO. ? fopma iui mimkapea în asmea fisikE, npeksm mi în asmeamo- paaE, fie cine kape Bpea se gEseaskE nosirii- xnea sa adenEpatE ne nE.mînts, tpense se se site mal’nainte aa ’ieps. Oamenii, nsmai ds- ne ne a§ îndpentat nedepea aop ingeaeantn snpe fipmamentg, dsne ne aS npinit mai d’a- npoane șteaeae asminoase kape stpEascesk ne kansa aop; nsmai atsivii a§ nstst kîmtiga o nedepe mai aimnede, o ksnomtingE mai aEms- pits de aceasta stea cepeaskE, kape o ki>a- k'Bm ks iiicioapeae noastpe mi kape se kiamE Ikmînt. Se emimo întp’o seapE fpsmoasE ssst sa în toate zijtej,e. j noata cepsasi nea aimnede, asia dsnE ce soa; peae stp^asnitop s’a nogopît ssat opizontsaS a- nsssasi, assînd ka sn ssnenip gaopios, o ima-: țiion asminoasfc konnrasE de yeae mai fpsmoa- se koaoape zsgpEnite ne mapijineanepsasi; an- sînd o asminE kpenssksaapi kape ne neste- mte întoapnepea soapeasi iap^mi de a doa di- mineajjE, kînd na adsne din noS nEmînteasi ne- seaie, asminE, BiaijE, mimkape mi sn isnbp ne- încetat de dsaciae na^nepi aae tstsaop fiinge- aop; în acest minst, zik eă, se îndpentEmS nede- pea noastpE snpe fipmamentsa kape este în- tinsă assnpa kfnsasi nostps, atsnci okii nostpi — 354 — nop fi d’o dat® isBÎiji d’o msaijime de steae stp®asnitoape, kape akonepe soața nepsasi ka nimte diamangi mispiaiangi sem®nani în kîmnspî faBsaoase aae snei n®pi înkîntetoape. Aa în- tîia Bedepe o s® ni se nap® k® toate steaeae stas în aok, dap dsn® ne agi p®mas nsmai ka o op® întp’o neînnetat® npisipe snpe nepS, o s® b® înkpedinnani k® toate steaeae se mim- k®, dap ns snpe feaspimi de aokspi, ni din kontpa toate mepgs snpe anss ast-fea k® ns’ mi skimBy nosigisnea sna k®tpe aata. Ama spe o figsp® de steae kape stas aksm tok- mai în dpentsa kansasi Bostps (în nsntsa ze- nitsasi) neste o op® Ba fi tpekst nena snpe anss. Asemenea, o aat® figsp® de steae, kape stas aksm neBa snpe p®s®pit, neste o op® Ba aiKsnge tokmai în dpentsa kansasi Bostps (în zenit). Dap aneste figpsi aae steaeaop ns skim- b® fopma aop, m®kap snde nop fi. Aneast® B®gape de seam® n’a sk®nat din Bedepea na- gisniaop kiap neaop mai Beki, kape m’as în- kinsit npin aneasta k® toat® soața nepsasi, ks toate steaeae dintp’însa, se înnîptesk ne fie- kape zi de aa p®s®pit snpe anss îmnpeșispsa n®mîntsasi kape se afa® în nentpsa sninepssasi. Kînd ne nsnem seapa ks faga snpe mia- z®-noante, atsnnia Bedem în neps do® figspi de steae. Fie kape este komnss® de încânte steae dsn® kinsa spm®top: b ³ V • • Figspa nea mape se nsmeinte spss.iis ue.i mape sas tpssspa uea mape', a, n, u, se nsme- mte oimtea tp®sspii. Figspa nea mik® se ns- memte spss.i uej, mik sas tpssspa uea mika', a- noi] steaoa u în aneast® figsp®, se nsmeinte stea noMips, fiind kt este anpoane de noas.i nopdsasi în neps. Aneest® mik® stea noaap® este sna din neac mai însemnate steae în ’iepS, fiind k® îmnpeijispsa s®8 se îiiBÎptemte (dsn® ksm ni se nape no®) tot nepsa ks toate miaioa- neae saae de steie! Anoi nine ape kspiosita- te mi pBsdape a p®mînea în do®-zeni mi na- tpu de ope întp’o gpoan® adînk® snpe a npini aa aneast® napte a nepsasi, Ba ședea spssa nea mik ks toate neae-a-aate steae de anpoane, f®- kînd o înBÎptipe komnaekt®, adik® fiskînd sn srnnaet nipksaap (nepks ksotidiens) îmnpe- gispsa steaei noaape tokmai în 24 de ope. Ks kît s’afa® o stea mai anpoane aa steaoa no- aap®, ks atît este anest nepk ksotidiens (de toate ziaeae) mai mik, mi ks kît se afa® o stea în neps mai denapte de aa steaoa noaap®, ks atît este nepksa s®8 ksotidiens mai mape, nîn® kînd aacsngems aa sn aok în neps snde se Bede în 24 de ope nsmai o napte a anestsi nepk ne kînd neea-a-aat® napte p®mîne nes®- zst®. Ilaptea d’intîis se nsmeinte naptea d’a ssnpa opizontsasi (naptea zi.iei), mi naptea a doa, neB®zst®, se nsmeinte naptea de dessDtsx o- pizonsasi (naptea nonyu). Mepgînd omsa de aa nopd snpe miaz®-zi, Bede k® steaoa noaap® se nogoap® tot mai jkos k®lpc opizontsa s®s nîn® kînd amsnije aa sn aok ne n®mînt snde steaoa noaap® este în ainica opizontsasi, adik® stînd ks faga de- snpe miaz®-noaiitc Bede steaoa noaap® tokmai în dpentsa ni’iioapcaop saae. A'iest aok se afne tokmai în ainica eksatopsasi, adik® snde în tot ansa sînt ziae ini nongi notpiuite în m®pime, anînd fie kape tokmai do®-snpe-ze de kît aa neje-j-ajte animaje sîngepoase, pade aje saje Anesta animală epaja natapaiistii antin. ofiiektaia maitopă npeacadikgii; ania s. e. aSi zis kB Bedepea lai nBtpande kiap npin kop- napi onanc, kb de apina (adaj) jai, se tane o neatpB npenioasB (lapis lyncmius); astfej aă fekst ei din -ZLinks ană animajă imapinapăne na esistB. Ainksaiă nostps, : deBBpată mi în fiin- Ho, zi ne Biffon, ns Bede npin zidspi, dap ape oki stpBJanigi, o aitBtspB dame; Bede sine în tanepikă; ape o înfBgimape niBkatB rai Bese- jb; din adaia jai nu se fane Bp’o iieatpB upe- nioasB, dap eiă ape OBinciă de a akonepi a- da.iă jai ks nBmîntă, întokmai kam fakă iri- sineje, ape ka mi nisineje ană instinktă de^eskide kanaj nentps a je mînka kpeepii, ne kapBgcnie. Dap cjb seamBHB nena ks ja- kînd pestaj kBpnei îj apanki. afapB mi na dsj în npininga apietajai SBă kape , kînd îj se mai siIt> ja dinsaj. IlBpsa SBă inii skim- aade ninena de denapte, noate sb se îninajC|BB kojoapea dsiiL kjima mi sezoaneje ana- mi sb kpeazB kt nade ană jana. Ej» atakB jai, iapna ape o BjanB deasB, fpumoasB mi mai ka seamB nepBil, amBJB rai sajtB ka o ma.it mai stimatB de kît Bapa, kapnea jsi na nisiliB; tpBeinte din Bînat iui goneinte upada e BanB de mînkape. sa, nînB ja BÎpfajS apBopijops; ejS atakB kb- 2(inksajă se gBseinte în nBdapije mapl SBpi, dB iiBBajB ne nepEi, kBnpioape mi e-iîn NopdajS yepmaniei, Jitaaniei, Moskonei, napi, .ie npinde de gîtS mi kînd je gine ast- Sisepiei mi mai în toate gBpije nopdine aje fejă în giapeje saje, je sape sîngeje mi je Asiei mi Eaponei. linksajă din gBpije kaa- — 358 — e npeksm Apania, Sipia mi Statspi.ie sapea- pes'ie, ns este siiS adeBSpats Jiinkss, kt’il n’ape uciea nBtatB mi este sns fe.18 de animală ns- mits Caracal. Hmuîs ziie, kB neî d’întîis ain- ksi kape s’a8 BBzst za Poma, as Benit din Gaxiia (Fpanija de aksm) înss aksm ns se gBsesks ainksî în Fpanua. Este în Asisinia o sueijB de .linksi kape as ne fiera-kape rifaiops BBpții negpe kape \ faks a asenrtna ka ksm aps fi înkBjnagi ks uizmsâiue sas Botine; de aueea a emit rai nsmeje stă (Lynx botd, lynx chaus). E.i8 este foapte kspațdos mi atakB kiap ne oms. EatB .ia ne se pedsne nonesteie mi Bas- mele antinîjops în panoptsas animaxsxsi ainks. HPOGPESEJIE LVBEMJItfM.lOPJ». Aptikojsju II. Ilonsail opienta.il kape aksm ns npea jEoks snsi pois mape în inBenrjisni; mai’nain- te ks kîiji-Ba seks.ii n’a fost ama; Atsn'ilA- paniî din Snania epaS noptatopii npogpess.isi în mtiinije, apte mi iuneunisni. Jlitepa- tspa apasB mtiiniiifiks este sna din ’ie.ie mai imnozante ne csistB. xlpanii as kpeats o ap- xitektspB hsob mi o apitmctikB nost; 'lifpe- .ie apitmeti’iii noastpe, se nsmcsks mi aksm apanvie. Dap a.njenpa, aueasfB apitmctikB ks aitepe; aneastB keiB. a IJeometpici îna.itc, de kape ni'ii Elenii ni'ii Pomanii ns nitiaS ni- miks; Ajyenpa, zi’iemS, noaptB rai aksm sns nsme apan (Aa-țleBpB Ba sb ziks în .limna apaBB: mtiinrja .isi țlenps, innentatops.i ei.) Apașii as innentat rai o mctodB nsoB sa fa uepea ’ieasopniue.iops de aiiB (apstînd skim- napea opeaop dsne ksdepea anei). Ka-iifs.i Ai-Pamid a tpimis isi Kapoi nea mape îna- um 807, sns asemenea ueasopnik kape epa sn onS de apte, d’o foapte mape nepfeknisne. Dap în ansas 1232, a tpimis sns Ss.itan din Epints imnepatops.isi Fpidepiklldin I,Iep- mania, sns ueasopniks kape a fost sns sistem manetaps rai npin smsietsi stă a apstat toate mimkBpiie ste.ie.iop ne ueps. Tot în o- pients s’a nBsko’iits mi uesBtspa snops ma- tepii kape niui nins aksm indsstpia espo- neanB ns e în stape s’o imite, asemenea mi SBnii.ie opientaae (damasuene) sînts ks dpents ksBÎnts ue.ie mai Bestite rai nepfekte, ini ka- pe în Espona ns sînt în stape a .ie fanpika. Dsub ksdepea ksitspei antiue a E.ieni- .iops mi a Pomani.iop'8, kînd întsnepiksxS e- no'iei nsmitB enoka medianii a înucnsts sb a- konepe nT>mînts.i», ne kînd spme.ie ks.itspel anti'ie as gssită sns asias osnita.iiep8 ja no- no.is.is apans, nonsaii. kpemtini esponeani n’as ft>ksts nimiks nentps nitiinn'b iui inBen- nisni. Afaps d’snS sti.is nos în apxitcktspa. Bisepi'ii.iops, nssko’iit atsnni în IJepmania mi nsmits sHjsj gotih mi o apts d’a zsgpsni ne stik.ia întpessinnatB iap .ia fepcstpeje nisepi- ’ii.iop ; afaps d’a’ieasta, zi'iem, a'ieasts enoks n’a npodss mai nimiks. Tokmai ne spms s’a deiiitentats snipits.i oameni.iop deauestă somns adiks, .ictappikS, în kape a psmas atsnnea a- tîiiea seko.ii; atsn’ii a deskis okiî mi a înî npoiipii iui sb ns kpeazB totS a.itopa; a- tsn’ii siiipits.is oms.isi a gBsitg npctstindcnr .iskpspi nosB de BBzsts kape ns .ic a onsep- Bat mai nainte. 3skpspi.ie Tie.ie mai simnic as dcBcnits kassa iniienuisniiiopS noi mi foap- te iniioptante. Bedepea sosi nojikandps atîp- nat8 ne so.ita nisepi'iii ja Pisa în Italia, kape s’a miinkats înkoaui înkoao .ia ssfiapea BÎn- tsisi; a'icastB întîmn.iape kît de simniB epa mi kîts de nesokotitB mai nainte, a denenită nentps sns snipits ssnepiops mi adînks ka a.i8 .isi Ga.ii.iei, în ans.i 158.8, kassa iiiBen- uisnei nendsaei rai a ueasopniue.iops ueaops mai eksakte (pendule) kape .ie nosedBms aksm. O sstB de ani mai ne spmB, sns mBps kB- zînds din apnops ne kans.i .isi Nevton a fost kassa deskonepipei .leției gpaBitanisnii, anostei — 359 — intepnanionaie, de nons.is za nonsiă, as în- netat se fie isnte fspioase, snde mii.de oa- meni s’aă tEiatS în BskEnI ks o fspiE oapBE; ni pesBeie modepne as desenit sns osiekta de kaiksie mtiințifine, țeometpine. Biktopia în sataiiiie modepne atîpnE mai rasată de kom- nassiă ijenepa.is.isl de kîtă de sania so.idats.isL <5n» Carnet a nstst se ka.iks.ieze mal nainte Biktopia ka snă nporuernă de apitmetikE; e.iă o nsmită aneasta, opganizapea, eiktopiei. Dsne ne rai snipitsaă modepnă a fskstă fe.ispimi de inuenijisni ne nepă mi ne nE- mîntă, s’a întopsă mi .ia sfepa Bienii noastpe nponpie. Ksnomtinjjeae nons.ii.iopă antini în pa- noptsaă stEpii intepioape a SEnEtEgei noastpe mi npeksmă mi în panoptsaă pemediiaops, e- paă foapte nekomn.iekte. Diaetetika aop s’a mEpțrinit .ia noBaga d’a pessfiasns aepănspă, d’a nea anE .limiiede mi a fane mirakEpi ijimnas- tine. Intp’adeBEp ms.ite idei mi npeacsdikEgi antineiopa aă kontpiBsit .ia imnedikapea des- BoatEpil intiinnei medikaie rai a Bienii oms- ,isi • sna din aneste npeJKsdekEijI BEtEmEtoa- pe, epa sfiiaaa de a ns tEia kadaBeps.iă snsi omă. De aneea Elenii, Pomanii rai kiap A- panii, kiap în enoka fropipei ratiingeiopă ja dînraii, aă anstă idei foapte gpemite desnpe konstpsknisnea kopus.isi omenesks. Kiap Hippocrates, anest tats a.i medininei, ks toa- tE mspim ea sa șeniaJE în panopts.iă oBsep- Barysni.iop saie medika.ie, apatE în panopts.iă mtiinnei anatomiei (a fEntspei kopns.isi ome- nesk) o neratiinijE mai mape de kît snă sko- jap în ansa d’întîiă a.i stsdisjsi SEămedikai. Tokinai .ia enoka penanitepei mtiinije.iop, kînd aă înnenstă.a stsdia Natspa npin esne- pimente dap ns npin nirate snek3.ianisni ima- ijinapc, atsnni aă .lEsaț npeacsdekEjjiie .ia o napte, aă rai deskis adesea-opi kopns.iă oms- .isi. rIea d’întîia desekape fEkstE ia kop- ns.îă snsi omă, s’a spmat în ansi 1537, aa Akademiei din Iladsa în Itaiia npin npofeso- psa Vesalius. De atsnni aă înnenstă deskone- pipeae ne.ie mapi în panopts.1 nitiinijel kopnsasi rai a sierjii noastpe. Ama a desko- .iepe ssBepane kape domnerate în nep mi în nEmîntă, kape îmninșe toate kopnspiie ne- peniti în smBjetsjă aopă, kape iiine .isnasss- nendata în nepă se ns kazE ne kaneteie noas- tpe, kape fane ka noî se smB.iEină ne nE- mîntă mi se ns snspEmă în aepă rai Re kE- pEmizi.ie din kaseae noastpe staS aîninitite s- na neste a.ita rai ns fsgă sna de a.ita; întp’sn ksBÎnt kE, toatE ekonomia natspeî.noate se e- siste. Toate aneste admipasiie deskonepipi, nstem se zinemă kE toate fizika rai astpo- nomia modepns, kiap mi ndsiBuitatea d’a Bes- ti mai nainte sosipea snei komete, se tpagă toate de aneastE întîmnaape, adikE de kEde- pea mEps.isi ne kans.iă .isi Neston. Dap Ot- io de Guerike a fEkst nea d’întîiă maminE e.iektpikE d’o sskatE potsndE de nsnioasE ne kape a- anEsată nena ks o mînE kînd g.ions.i de nsnioasE s’a tspnată. Din aneastE maminE eaektpikE dests.iă de simraE, aă emit ne sp- mE mamineae e.iektpine ne.ie mai komn.iekte „Kînd Bom stsdia mai Bine onspLie adeBEpa- jjijopă natspa.iisti, zine Bequerel, o se Bedem kE de.skonepipuene.ie mai imnoptante s’aăft- kstă mai totă-d’a-sna ks askpspi foapte sim- n.ic, ns ks anapate komnaikate, ni ks nirate OBiekte kape ni se înfsiiinieză mai tdtă des- jia în NatspE, kînd asemă destsjE atennisne mi simnspue ks^tinate npin ratiinn,E, supe a ksnoamte ini a npensi a'ieste osiekte șim-, n.ic.“ Ne e de mipape kE în miz.ioks.i atîfopS inBenjjisni fo.iositoapc pens.isi smans, gEsim mi sna fsnestE, inBentatE nentps niminipea asi; asta este iimenijisnea a epsei de nsinkE spmatE de kEtpe Berthold Schvarz- în miz.io- • ksj seko.is.ini aa 13-aea. Dap mi aini ns tpcuse se tEgEdsimS kE mi aneastE inBeii- njsne a npodssă. snă npogpesă fisikă mi mo- pa.iă în sfepa smanitEijii; kEni a desființată ssnepiopitatea imneptinentE a fopțeifisine ka- pe a domnită în seksaii mediani. De atsnni, omsaă ks sns kopnă ponsst mi at.ielikă a dene- nită ega.i ks snă omă d’o konstitsnie dcni.iE; kEni o egalitate ansoistE domnemtc ’naintea ; snsi g.ionn,ă de nsinkE. Dap mi pesBc.ie.ie 1 — 360 — as fost skstite de BEpsat. Eis, îmEpEiți- niînds aueaste idee, a înuenst se aikEtsias- kE oameni ks matepia isate de aueste nssto- le kape ie a-nsmit eakuina (vaccina). Es- nepiinna a npoBat kspînd Bepitatea ideii isi lenner. KeuÎ s’a apEtat 1