JURNAL IlEMPti PESHBDIPEA llITIIA.IIE.Wti AATKPA.1E IUI ESAKTE, ÎA TOATE L1ASE.1E. , , /W'V'"S | de PROFESOR DOCTOR IULW BARASH. y J LLJI- ‘ ~ _.■■ ¹ -■ - .. .. — ---—> —. ---- 43. (Aiis.ik a.itî dsoi.ica) Eskspeuitt NoemBpie 22, 1857. Knnpindrprn. Ilporpc’c.iP drskoucpipi.iopfl,— Siaiisline ftnanqiepe a npintf’natsjBi— Komsnipajxisin lulimjjifi’ie mhb Ilporpeseje deskonepipiâop». Este o Kseslisno intcpesanti, adesi d’a mii dai;i desBo.itapea KSJlspei a Kpeals mizjoaie.ie nslepil nii n.n,’icpii nsoi, saii din Konlpa, dani a'icsle miz.ioaOe sas desKonepipi nsoi, as Kpeals snii rpads ssnepiops a.is KS-itspei m'ajs Komodi- tiUd Biejjei; întp'sns KBBînlS este Kseslisnea: diiKi dcsKonepipi.ic sînts Kasze.ie sas efcKtc.ie nporpcss.isi i;s.itspci oamcnemti? Sînts ms,ite aprsmenle Kape apits ki des- Konepipbc sîirs Kasze.ie nporpcss.isi nii a.i& KSJlspeî. IIpin nensmepaBije mamine desKonc- pite în timnspAe modepne, s’a îmnsjjinats js- Kpapca oameni-iops; aicea ne a npodsss mai naintc zeie oameni ks sodoapea ipsnyii jops, o fa'ie aKsms o mamini frp'B ssdoape uii oste- nea.!i; ancasta a npodsss ki toate .iSKpspue indsstpia.ie (fiKste de oameni) as denenits rnsjts mai eftinc de Kîts mai nainte; anoi npin efli- niiatea aops, aiî deBenils mai țienepaje; aneea «ie a nsisls si ’mi npoKspe mai nainte nsmaT ’ieas Eorats mi npiBLi.ețiials, o ape aKsms mai toati jsmea. Mai nainte ks dsoE tpei sste de ani, rsmai peuineje mi damc-ie din Ksplea ss- Bepanliops nsptas poKii de milase; ansins Jie noapli mi «KOKoaneje de ja maxaja.» Mai naime, Peyina EjisaBeta din Anr.iia a npiimitS dpenls dap sns fsnts de ueais; atsnii Kînd line- Ba din nonsjs a sisls sns naxaps de ueaiS, toali jsmea BOpBia de dînss.18; Klii .ia Son dele Bspyesiei s’a jrsșts aisnii Eioape de teis ini - 338 ffia4esă; aKsmă fie-Kape siptă, ncntps KÎte-Ba na- paje di sn naxapă de neais, sape a Kostată ssme faBSJoase în timns48 48iPbilipp II din Snania. Desh-onepipea Komnas8.i8i Kape a în.iesnită na- Birajjisnoa ne Oceane, a în-iesnils mi tpansnop- Î8A8- qeaisjsl de ja Kina în Espona iui n’a cf- tenilă. Kîndă FpidepiKă «lejig mape, ania nainte o ssli de ani, a upstă si meapri isle de 4a Berlinu 4a Potsdam mi si faKi aneasti Ka.ie de natps ope, întp’o opi: Ipessea si kosIi ssme mapi; Kinl tpeBsea si moapi ms.ini Kal. AKsm opl-ne nizmapă din Berlinu meppe d’aKojo ja Potsdam întp’o JKsmitate opi nentps Kite-Ba napaae mi ns se npinidemte ninl snă niniopă de KajS; Kml desKonepipea dpsmsjsl de fepă, a fiKBts aneasta, nosisi.ib. Mal nainte, nîm na s’a desKonepită apta tinorpafiel, Kîndă fie-Kape Kapte tpeBSea si fie Koniali de mîlneje oame- nuopă, Kipijije epaă aiua de SKsmne în nîtă ns- mai foapte nsijinl oameni 40 nosedaă; ansm fie- Kape SKOjap ape mpjji.ie sa4e, ini ne fie-Kape zi ease în 48inea iiBi.iizali în Espona mi în Arnepiim S8te de mii mi milioane fol de ;K8pna4e d’o inipime ama de eslpaopdinapi, în KÎlă snă sin- rspă esemmiapă apă anea mai nainto IpcBbiinji d’o jsni de zLie d’a fi Koniată. înlp’adempă, sinrspa desKonepipe a tinorpafiel, a desitisă nen- tps ■’riBMizauisnea modepm o jismo mopaji nsoai d’o înlindcpe imenși, infinit!; ancasli desKonepipe a j8l Gulleiibcri' este o rapanjjie, ki oameni nsmai Bopă pemdea în EapBapisms mi OBSKspanlisms K8mă as Kizsls în seiib.ii.ic me- diane. llslepea npesei este mi ansmă imenși; Keapă inaminii el sînls suini ai anopda aneasli ssnepiopitalc. Sîntă state Kape aă Kîle o hib- mitate mi.iionă de so-idajji ssb apme, mi se temă d’o Kapte! Dapă Dapepotina mi te.ierpaf».iă e- jeKtpiiis, sîntă doi admipaBijc inuenijisnl npin Kape omsjă m’a ssnssă .ismina mi e.ieiilpiu:lalea, ă’iemti doi aijeniii nstepnml mi immalepiajii, fi- Kînds-i sepBitopil sil; snajjis.iă mi limuajă, aneste doi mapțiinapil a.ie esistenjjei noaslpe, napm s’aă dsșă mi s’as niminilă. Soapeje a deBenilă aKsmă niKlops.18 ('zsrpaBs.iă) mi e.ieKtpi'iitatea, Kspiepsjă nostps mi anemii doi fonKjjionapI noi •iSKpeză ks o isjjeii41 mi o esantitale raipans- 4oasi! în panopt84ă aneslopă doi desiionepipi, SÎntcină aiismă 4a înnensfiuă snei enone nsoai. Nerpemilă ki desKonepipl imense ne amtennli înKi în sfepa darepotinel, folorpafiel mi a le- ' jerpafs.isi e.iei;lpiKă. Anesle desiionepipi nopă npersli o euoKi nsoai în mtiinuo, apte mi in- dsstpie. Dapă dani ne d’onnpb’, dcsiionepipi.te ini inBenuisni/io aă fostă Kasz.e.ie eno’ie.iopă nsoi, ne ifiuli napte ns nslemă liridsi ki mi sne.ie enone epaă Kubza desnonepipLiopă nsoi. Ns este de nerală ki sne.ie enone epaă attla do poditoape în desKonepipl, în uîlă napm aeps.iă aneslopă cno’ie epa înmpiiată ks desiionepipi. A.ili dati Bedemă kt> înlp'sns timus doi, Ipei oameni fană anceami desiionepipi saă imienuisni ana.ioai.ie. Aiul ni se npez.intr, o 'lipKsmslanui iispioasi ki dsne 'ie a tpenslă atitea scks.1I mi niminea n’a fmstă asemenea desKonepipl, nsmă îndati din toate mpni.io oamenii jo aii desno- nepită! Ns epa aini np’o naszi astisiisi, mislcpi- oasi, ncs8iissi analizei, inte.nucniiei noaslpe, iiapc a npodssă a'ieste iioimiidenijc ? b'nc.io esemn.ic na .nmspi a'icasta. în ans.iă 1609, Stiiuapii.iă 'Ăac/unias Jun- scn din opams.iă Middelbiiig în O.înnda a des- iionepită ouians-iă; Iotă în anostă ană mi fipi d’a anca 'ica mai mim înlipo (l'a’ieasli, desuo- nepipe, 'le.iesps.iă fizină CiiHhi în lla.iia a fi- uslă iotă aicasli desiionepipc. în ans.iii 1910, a desKoncpilă l’a.ii.iei, tpauanie.ic luanclcl lu- pilor mi Iotă în iriestă timnă ini snă Sbnon Marius mi Ansbach în JJcpmania a fiKslă tui 048 Iotă a'icsle dcsitoiiepipl. Keapă assnpa des- Konepipel tinorpafiel mi a nstepci DanopsasI, c- paă d'sKbjiisni foapte iiio.ienlc dcsnpc npiopilalca aneslopă iiiBenjiianl; ninl înlp’bnă timnă, mal inK.ijji oameni în difepilc jjipi aă fostă insnipaiii d’odali d’a'ieslc admipaiii.te iiiBenjiisni; ks toate anostea, Ka adempalB.tă inBcntalopă a.is tinorpa- fiei, este npÎBită aKBins Guttcnbcrg. Dapă iipensmă limns.tă o faBopaEi.iă snopa inBenuibni, ama este Kilo odăii mi foapte ne- faBopani.iă a.itopa. Kîle odăii o inBenifisne s’a- pali npea limiiiipis, .tsmea nefiindă npenlitl nentps dînsa; alsnnl în joks d’a fi npiimiti K8 anjassă, din nonlpa este menpizati mi ns so- Kolili de nimiKă, nîni Kîndă mai ne spini oa- meni mai nporpesÎBl npeysesKă mai sine ase- menea iitBenyisnl mi s>. mipi K8mă slpimomiî -- 339 - .iops as nstalS si> fie ama de irnopanyi (npomli) aa se apsnce o asemenea iiiBeniiisne. Kînds Sanrnel do Caus în timns.18 jsl Ludovigu XIV, a desKonepils nslepea eanops.isi mi a nponsss Kspteî piraje d’atsnci n.ians.is d’o itopasie de Ba- nops, dpents pEsmiEtipe, îjb as înidss în Basli-ia, Ka ne sns nessns ! O sslE de ani mai ne spmE, lames Vhalt a fLicsIs tolS a icaslE desKonepipe iui dpent pEsn.!Elipc îî a nssîn Alinia monsmen- te mi .ismea a npiimils ks an.iasdi ideea .isi. Vollaire a ansls dpenlate ;:înd a ziss ans e desls.is Ka se lic cinc-Ba sns oms mape, ci Ipecse se Bie mi .ia limnS» ama esle kb oa- menii mapi mi ama este ks idei.!e mapi; Kînds ns nins .ia limns.is jops, ns sînls îmje.iese mi sînls dcsnpeiisile. Dapă mi înlîmnaapea a fosts msma ms.itopa inBenjiisnf. ’lea d'inlîii iuBennisne npodsse npin întîmn.mpc, epa aceea a sliiuei. XersuEtopii l'cnc'iienl sniK.iînds în sne.ie din de.;eple.ie nisi- noase a.ic Fcni'iicl, a nnsls sc. faKE foKs noan- te.i, Ka se lEteasKE Ebitalc. Ilpiii întîmii.iape, epa ne Kîmtis jîdfe "foits, o nealpE de sijitpE: anoi Kînds foKs.is a înccnsls s7> lapzE n'ne, ks mipape ns m.zsls ke nisins a dcBcnils sns fjsids tpaiismipinle ini KÎndi> s’a pE'iils, a pEmass o malepie so.iidE mi tpansnapinte. Asia epa sliKJa. Toitmal sile-na mii de ani mal ho spmE, adeKE în ans.iS 1602 dsne Xpisloss, eaps o întîm- n.iapc a desKonepils Ksa.iilatca nea mai npeci- oasE a stiK.iel, adcKi: a mipi oi;iuKle.ie. DoiKonil xsKÎnds- se, BEpsînds niKElspi de aiiE ne o foae liiiEpilE, aii bezbIs ke în miz.iOK8.iS niiiElspel, snde c rpoasE, ai>o.io jilepi.io se apEls mai mapi; as KomsniKats aceasta lals.isl .iops Kape rîndinds-sc mai cine .ia a'ieasla, a rEsils ke o sIîk.!7> IpansnapcnlE fEKslE în fopma sneî hîke- Ispi, adeKE sfcpiKE sas Ka o .linie, esle în slape a niEpi omeKle.ie. Atsnci s’a fEKSls nass.is cejs d întlis nentps desKonepipea le.iesKoni.iops mi miKposKonijops adeiiE, aceslops dsoE instpsmenle admipasue Kape ne-a desniss npofsnditeiie.ie ce- psasl rai seKpe.ie.ie nalspcî în fiinije.ie ci d’o miKwopime infinilE. Daps înlîmn.iapea a fosls Kasza mi de mai ins.ile a.ile desKonepipi. Ama s. e. npin o în- limiLiape a nESKocits sns mediaș în ans.is 1150, apia deslMajiisnel snipits.isi O a.ilE OBsepBajjisiie esle kt, ne Kînds snexe desKonepipi s’as fEKsiS îhke în antiiisitalea cea mai npimiliBE, a.itE ineenuisne ns mai nspin ne- cesapie, s’as fEKSls loitmai tîpzis. Ama s. e. s’a desKonepils jaKEte.ie srai-iops toumai în ansj 1150 npin Hans Ehrmann din opamsas Nuren- berg. Daps fpsmoasa apamE raaeenE, s’a des- Konepits în ans.is 1553, ne Kînds apia d’a toni asps mi appints npin apțiints-BiS, a fosta Ksno- sksIe deaca în ansas 70 dsne Xpisloss; aseme- nea epa KsnosKbls alsnul apia d’a asKBjji șIîkje npintp’o poatE de neatpE miraKEloape mi a nojei diamanlsjs neaps npin nsjBepea sa. Pliniu, Kape a mspitg în ansjs 79 dsne Xpisloss, a nitisls ke sliK-ia potsndE roajE, smujslE ks anT>, noate se sepBe ke, o sIikje dE anpindepe (loKspi),- eJB a KsnosKsls mi Ka4ilEjjUe e.ieKtpice a^e Kix^îBapsjsL Daps ne d’a.ilE naple, ns tpeese se ne ima- yinEms ke nons-ii itiasiui, antiui adeKE Ejenii ini Pomanii, fiinds-KE n’as intista din sne.ie insen- jjisni foapte nowesapii, ke epas Bapsapi mi ir- nopenui. înlp’adcBEps, nonsaii anliui n’as aBSls ms-ite tpeBsinue, Kape as deBenils nentps noi din uea d’întîia necesitate. Kâima aops KajdE ’la SKstils de ms-ite jsKpspi fspE Kape ns ns- tems se IpEims în Kjimeje noastpe. Anoi ns tpeBse se silEBis ke mi oKsnaB'snea iops es- itisziBE ks filozofia, nojiliKE mi apta, ’i a npe- oKsnals întp’alîls. ke nici n’asea tirana a se rîndi .ia sne.ie iiiBenjiisni Kape .ie-as jinsils. A-ilo iiiBenuisni epaa KsnosKste nonsâi- jops antici; ne apmE sitate, mai tîpzia iapa fe- sile din noa saa nici de ksuib. Ama s. e. apta d’a na-isama Kadaoepii mopjjMops Ka se na se innislpez.easKE sale mi Kiaps mii de ani; aceasti aplE epa foapte nepfeKjtionatE în Eijinla.! anthrâ npeKsms ne doBedesKB msmiue Kape se FEsesKs in sapKofape (mopminteje) eninjjieni.iops; ne spniE, aceaslE aplE s’a aitala mi nici ns s’a te- sits nici nînE în zioa de astEzi. Asemenea uiți— ias oamenii mai nainte o metodE d’a întEpi in- stpsmente de fieps de sKBjnlspE, a lEi'a jesne mi nealpa tape nsmilE- rpanita mi a face feaa- - pimi de sK8.inlspi. dinlp’însa. AceaslE aptE s’a nepdsls mi ns se mtie aKams; de aceea aKsmS sKSjntapa în rpanite e foapte rpea mi Kostisi- toape. (Ba spma) Classificalion de la population dans Kjasifikaiii«nea finanniepTj a noiro- --- cn cn o fi o o O O Proprietes joii--- chnani. •f a. cieres. ni.iop.) îrvants. j ou petite. u ?6 (Moiuiije.) ___ a iu isopi .1 litaire. ° S cn ca © fi O fi E- E '£ 7 r* m so u cZ b---- S fi g re fi © £ re ♦ O *- "ț © cZ . • ȘL “î c l de Q cn e c w Bistricts. © --- m g sas n O fi Q o ~ E © &. o *" •O © u •* --- âî 3 :fi P "© 5 5Q rA [Îs de cn •*: fi- fi- & ta fi- -5 © fi. . >*■ fii lesse fi >- udo) cZ © ~ fi u >---> cn zz cp © i de O =3 Arrbnd Vil Ies. Village Monast 2 o- £ g fi q ’X (Hj '(Sale.) Mmm 5 o fi sg Boyan O © *U © --- o Eglise*. Pretvcs Diacre <-i urni r nob --- fi Cfi f & (Bisepi (UpeoL (Dîhko lunii (lîoepi o Kiwiin-Sardt 7 2 145 111 60 11 2019 137 208 7 54 154 29 29 Braila ... 2 1 53 48 13 1 5 46 97 5 19 45 11 Bouzeo . . . 6 2 218 117 72 78 5121 245 339 9 260 141 136 3 b Prahova . . 7 6 259 164 120 74 4610 320 421 12 267 826 177 69 lalomitza 4 2 133 87 69 15 830 120 209 . 3 116 238 65 64 Ilfcwe . . . • 6 2 318 284 i34 V 86 215 501 6 21 165 59 38 DUnbovilza. 7 3 211 151 91 45 3635 251 361 16 233 205 77 39 Plaehca . . • 4 1 169 116 73 18 871 159 285 7 158 67 2u 28 Teleorman . . 4 5 154 143 ii 50 30 1265 185 339 4 «208 147 36 20 Moustchel 5 1 97 175 64 34 3736 162 218 20 126 163 39 29 Ărdgis . . . 7 2 227 139 112 75 11514 356 522 107 281 377 66 20 Oho .... 4 1 142 106 50 30 6104 225 300 31 219 60 32 20 Romanatzl . , 5 1 162 119 54 31 421 2(1 333 101 178 217 54 30 Voultcha . . . 7 4 211 90 61 141 13093 461 423 39 427 563 46 27 Dnlji . ; . . 7 2 271 203 77 24 6311 306 433 44 307 542 ()0 47 Gvr/i . . . . 6 2 274 183 44 206 14518 423 400 24 394 397 37 59 Mehedintzi . . • 7 3 263 160 61 54 9267 314 365 3 245 331 17 79 Bucharest . . • 5 1 114 260 35 »• 518 165 172 Toteaux , . . • 100 41 3307 2406 1205 870 87562 4280 6014 476 3513 5386 1131 806 * Ancien rang de petite noblesse non beredilaire exemple de contribulion. ** Titre purement honorifique accorde â celle classe de contribuables en recompense de Services publics. NOTT>. npin Esna-Boinst a OnopaEij8.i8i Minisleps a.is FinanjieT, PedaKijimica cslc în slape a da în K8no- mlinija nmiKE, aceste intepesante taBJe Statistice a.ie UpiciiialBJBi, ses rapports avec le fisc. 1857. jajjisnei în ijeapa Ponrbiieaski» 1857. --- cn Om A. B. C. D. S 1 E. F.^ O .2 .fi 6 «5 m .2 Corntnercants Inclustriels ---» cn ci *S Hohemiens affranchis t' in = • patentes. patentes. fi . eS S -C S ci diverses epoques. “ OR O O . Ner8jii.topl Me sepiami î: oo ? c . 2 ’55 (Hirani desponiiji în br.O fi «S natentapi. natentapi. ? T-» ’fi Q cL, __ difepite enone.) , 2e Classe. use < o , de cn * s © O aenlp o SS Sta- «1 1 *O £ C5 ft, ci £■* A ninie s 1__1 ® S a< ■ _ n o C/l QJ - « Mazils. le Classe 2e Classe 3c Classe le Classe r'auiilles cl Exempts pour ca O -O Eti 1832 En 1847, En 1856. ț. ’s C5 O Mazl.tr ) trtbuab (Sitalini i Individus ns I’Etat Monastei particulă X) • B - O ** (Fami.iii.tc hS (1832 ai (1847 ai (1856 ai po ■ H s tS 181.) nistipLio tiKHjapij PO 141 I 13 405 6 670 12954 860 34 72 551 697 102 16.987 13 9 54 966 8 395 6297 603 50 22 169 175 1004 9,942 790 1 26 771 636 19115 1489 6 116 C51 457 178 25,657 569 1 65 1003 5 1779 25457 2828 43 615 1502 1447 899 37.985 361 8 20 419 181 10960 566 14 427 485 277 456 14.929 59 9 310 44 20978 2128 108 1143 1276 2419 328 29,592 157 14 393 12 585 19951 2062 11 1346 564 1519 181 27,726 90 18 363 19 388 17556 1494 43 343 503 945 239 23^0/ 1 76 8 316 2038 22364 1363 11 61 475 272 ’ 626 149 28,502 213 6 280 255 11213 1085 24 139 576 299 138 14,823 288 16 348 16 613 23080 2118 25 379 881 484 162 29,813 106 4 166 1 227 17144 808 27 369 583 43 20,140 282 4 13 157 1 275 20157 1416 32 256 693 808 68 25,411 745 5 232 247 22650 2372 54 173 1182 541 113 29,842 387 18 58 817 6 880 34368 3672 97 263 934 1368 361 44,662 1277 • • 2 82 145 21407 1899 78 50 611 371 34 30,197 G73 r 11 110 6 441 27596 3864 41 422 547 396 100 35,277 92 12 54 3870 28 3692 6730 611 177 11? 1530 5449 23,540 6319 54 396 11063 111 13521 343277 31298 925 6211 12081 14945 10004 467,596 ¹ En ajoutanl â ce chiffre, le nombre des familles qui font pârtie de i’Etat ci-apres, et en eva- luant chaque familie, â 5 individus, on trouvexque la populalion de la Valachie s’eleve, â 2,500,000 âmes. ¹ Adiorînds aini uii nsmips-i fami.iii.iop8 din tan.ie.ie 3 mi îmsajjinds a’iesls nsmipS ks 5. o si easi nsmipsjs lotajs a.is oameni.tops ne iptesKs în Bajaxia, adeo 2,500,000 ssfjiete. — 342 — ni. Diverses Classes de la populalion, donl qnel(|iies unes soni spâcifiees . dans le (aldeau No, I el 2. Difepite luase aje nsns.iauisnei, dinlpe kape «nene sînln snenifiate în taa.ia No. 1 mi 2. Boyards, d’apres le Livre de noblesse du pays, jusqu’i) la fin de l’annee 1856: (Boepi dsne apxonlo.iogie nîni> .ia sfîpmils.i ans.isl 1856.) 1B Classe . . . . 1O3l dont: (dinlpe kape:) 2« ,, . . . '. 382! Civils (*iÎBÎ.ie) . . 2406 3ₑ « < • 2400^ Militaîres (nii.iilape) 479 2885. Fds ei nevcux de Boyards (Fi’ mi nenojjî de noepl) ..... 2500. Professeurs de langues el de Sciences (flpolesopî de jirneî slpeine mi mliinue) . 232. Ingenieurs des ponls et chanssees (Im.iinepl) ...... 48. Archilecles (Apxitekiji) . ₍ ₍ . . . • । • • • 17. Peintres (TKsrpaBi) . . • . . . . . . . . . 7. Mineurs (Minepi) ........ ... 4. Foresliers (Fopestiepi) .......... 8. Employes du telegraphe (Amn.ioiajjl .ia Teierpafs) . . . . . 11. Eleves conducleurs des ponls el chaussees (EjcbI kondsktopl) . . . 15. Avocats (AdBokajji) .......... 180. Ingenieurs delimilaleurs (Xolapni’P) ........ 40. Docleurs en medicine et en chirurgie (Doklopl de inedi'iim, mi xipspyie) . . 108. Pharmaciens (Snirjepl) . . : . . . . . . . 47. Militaires en aclivile de service (MLiilapi în aklinilate) .... 5686. Dorobantz idem idem (l)opokanjjî idem) ..... 4659. Gardes-fronlieres idem (Bpaninepl idem) . x. 7954. Ouvriers des mines de sel (Iskpitopî ja okne) . . . . . 1200. Surveillanls des monlagnes et des sources sah'nes (Ilnami) . . 68. — 313 - IV. Contributions annuelles directes et indirecles, imposdes aux differenles classes de la population. a) Contribution directe des Maziles, pour compte du Tresor, piastres: 45. Contribution indirecte au profit de divers fonds: ,, 12: 20 par. Total . 57 20. b) le Classe, Contribution directe: 240 piastres, indirecte 30 piastres . . 270 2C Classe, id. id. 120 id. id. 18 „ . . 138 --- 3e Classe, id. id. 60 id. id. 12 „ • . ,. . 72 --- c) 1 Classe, id. id. 90 id. id. 15 „ . 105 2e Classe, id. id. 50 id. id. 11 „ . 61 --- d) Contribution directe ... 30 id. id. 14 p. 28 par. . . 44 28. Eu outre; ces familles payent aux caîsses Communales, de un ă quatre dixiâmes ad- ditionnels; c’esl-â-dire, de 3 â 12 piastres. Cet impOt varie, d’apres l’âkit plus ou moins salisfaisant de la caisse Coiumunale de chaque village, ou, d’apres le deficit qu’elle pre- sante, â l’epoqne du payemenl trimestrial. e) Lcs csclaves affranclris payent 50 piastres par an, formal un fond special, qui s’eleve annuellement â 1,000,000 piastres. Ce fond est destine â indemniser Ies anciens proprietaires parliculiers, cn verlu de la loi d’affranchissemenl de l’annee 1856; ils payent cn outre, 3 piastres par an, â la caisse Communale, el soni affranclris de tonte aulrc rcdcvance individuellc. ₍ । IV. KontpiBSijii.ie ansa.ie dipekte nii indipekte imrwse difepi- tejops luase a.ie nonsjaijisnei. a) KonlpiBb'niea dipekli a Mazi.ii.wps uenlps Bistiepie, .iei 45. Konlpinsjiia indepekli» uenlps difepile fondspl . . ,, .12, nap. 20. Ssma totali» .iei 57, nap. 20. b) 1-is. Kiasa, konlpinsțiea dipekti»: 240 .iei, indipekti» 30 iei . . „ 270. 2-.iea. luasa, id. id. 120 iei, id. 18 .wl . . „ 138. 3-.iea. K.iasa, id. id. 60 jel, id; 12 .iei ., . „ 72. c) l-is. ILiasa, id. id. 90 .iei, id. 15 iei . . „ 105. 2-xea. K.iasa, id. id. 50 .iei, id. 11 iei . . „ 61. d) KonlpiBsjxiea dipekli» . . . . ' 30 .iei, id. 14 jelnp. 28 „ 44, nap 28. Afapi» d’a'ieasta, mxtesks a’ieste fambii ia kaseje stlemll de .ia sna nîm» .ia 7,0 m»ppl adiționale, adeki» de .ia 3 nîm» .ia 12 .iei. Aiesls Eip& Bapiazi», dsne slapea mai nsm» sas mal pea a kasel siteniH, sas dsne defirits.i kape ape aieasta kasi», ja enoka n.rtlipel tpimestpiaie. e) l£iranil despoBiți n.itlesks 50 .iei ne ans, kape Bani fopmezs sns fonds snețiais, kape se sse ne ans ja ssma de 1,600,000 .ici. Aiesls fonds esle. xoUpîts snpe a des- ntrsBÎ ne simbrii .iop de malnainte nenlps despoBipea jop/dsne jeyea deja 1856. Eî n.iBtesks mi a.iijl 3 .iei ne ans ,ia kasa siteask!» mi sînts sksliyl d’opl ’ie a.ilB sapiint. — 344 - f) Busses; 189. Prussiens; 1153. Franțais: 349. Sardes: 22. Anglais: 480. Hollandais: 5. Autrichiens: 5260. Belges: 6. Grecs: 2540. Fermi ces efrahgers, ceux seulement qui ont des terres â ferme ou des etablisse- ments publics danș la Capitale, payenț la patente de 3-e classe; la majorile ne paye au- cune redevance au Tresor. ’ Outre ces contributions, chaque contribuable paye annuellement, de 2 â 8 piastres au percalabe ou â l’Epislate, charge de la perception des impOls, el de divers inlerets de la Commune. (Le sinte au prochain Nro.) f) Stpeinl adelei, ssnBinl psini 189. Ilpssieni 1153. ;< • Fpăn'iezi 349. Sapdinii 22. ~ Annezi 480. O-iandezi 5. Asslpiati 52G0. Be.iyii 6. E.ieni 2540. ■ întpe a'ieinti stpeinl, namai a’ieia kape as momii în apendi» sas slaniiimente nsEji'ie în kanita.iE, n.n>tesks natenta de k,nsa a 3 a; nea mal mape naplc ns n.ndcmlc nhi o ailt n.iatT» Bi.-tiepiei. Afapi, d’auesle kontpiBBjjii, lie-kape Eipniks njiteuile ne ani; 2 nîm, .ta 8 .tei. uip- k^.iaE848i sas enistatwrt kape adani Banii konlpiEBjjiei. (Ba spma) KomsnikaijisnL uitiințyfhie mini. Ouean&tâ snS iseopS d’apifirifs. Kimislil fpamiczi as fiKBla dcsKonepipca, ke, ana de mape Konpinde apijintB nape noale se so SKoajjE d’aKOJo npinlp’sn npo'ies KimiK. A.ite 'icpin.pl fiKBlc tot kb mante, Kape KpesK în mape, KSnosKBle în BolaniKE sun namipea de Factis, ne-a apilnl kt, ate- ste mante Konpinde îhke 26 de opi mai nisata ajuinla do kîIb ana do mape înssuii. Asemenea s’a OBsepsalB ke tae.ie.ie d’apams af.iînds-sc ikoss .ia KopEcii hcei, nape as Bmc.iatâ ms.ilk în mape, Konpind» ini e.ie apninta, adeKE întpe 5000 nipiu apamE, so afjE 2 nipiji npijinti;. Nse imnosiElib ke Ba Beni ană timna în Kape se Ba sKoate apijintB din ana de mape supe a îndests.ia jsmea kb atesta metaaă npetiosă denenils anams foapte pap; ana .iBKps Kape s’a doBcditii mai kb seamE aKBins în Espona mi AmepiKa npin Kpiza finamiiepi. lIpodsKiiEiMtalea snopa eiqe. în opams-iB Calmar este o bîjje Kape noaptE 163 niopKine do stparspi, daps în rpEdina piraaE ja Hampden-Cuit .lînrE London, csislE Bestita bîjje Kape noapli mal msjtB d’o mie de yiopKine. HnS or.bieiS înfantiuidS. 8nS ons nniinijifiKB a nșE.iipals desnEzi în London, desKpie sns obî- •jeÎB tepiBÎJB, nape aa aneje Kaste apislOKpatine în Indiea,'adeKE, ke omoapE fete.io .wps i;a se ns je mEpile; keii mEpitiui8.iB anei fete ja aneastE KastE, kosIe ssme imense. KînlEpenii sinrspi mi msziKanijiî iaa afinitate stapea nEpinjfi.iop8 fetei. Ama daps în Indiea, o falE este 'icBa mai msjt de Kîla «o nealpE din KasE» ; este o neatpE npenioasE Kape KoaslE ms-iOi mi kb dpenls KEBÎntK noate se zike fie-Kape nspinte .ia fala sa în Indiea «SKsmna mea falE«. Chloroțorm in iconfpn natimel de mape. MediKBJb D. Harris a fEKStb OBsepsanisne ke, KîndS tine-Ba smEjind» ne mape, ia 5 niKEtspi de Kjopofopm în anE ja fie-Kape 5—6 neasspi, ns ss- fepe nimiKB de natima de mape (BEpsEtspE mi ameueaaE.) Asta este o desKonepipe imnoptanlE nentps. naBirEtopI ne mape. __________________________________ TinspitS în Tinorpafiea Kojenisjsi Sf. Sasa.