JURNAL IIEKTPS PESnÎMHPEA IHTIINIILIOI’S NAT8PA.1E UII ESAKTE, ÎN TOATE E.1ASE1E. H [ Pediyeată ' । de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. ' 42. (Aiik.ib a.iB dsoi.iea) Bakspemti NoemBpie 15, 1857. — KonpindrprR. DiatiwHiMft.— -le/uS.— Ipieni» nons.iapx — Komsniranfrnf tuUinip'fhe misî. Diamante j». Apliiio.ts.is 3-.iea. .’Ic jiapi fepprili Ipecae st fie aieea snde pîspijc Rapt aspă ini diamaniil! Snde în fîe— Kape BSKatT de nimîntă, Kape omajă o ia în mint, e sirspa kt Ba risi o BSKalT de aapă saă «ns diamanls; >ie Eldorado (ijapa d’aapă); ne fepi— qipe!» Ama stpin msjjji KÎndS asds Bopuinds desnpe Californiea mi distpiKtsjă de diamannî în Arnepiua. Ama Bisezs majijl Kape n’aă bt- zală d’anpoane anesle «ijTpi d’aapă. ■' Dap qe deși— laziane înlpistiloape rrsesKa aqemti oameni en- Uziasti nentpa jjeapa d’aapă, Kînda aacsnrs aKo.io. întp’adeBTpă, aspsjă se nsemte aKOJO destsjă, dapă ne jîiift a'ieasti asondinuT în aspă, din- sesKă aKOJO qeje-j-a.ite Kondijjiani fepiqipei a ansi omă lieuizală, mi Kape daă aspsjaî ade- Btpală npejjajă stă, adeKt a sepei Ka ană me- diă (mizjoqitoppă) nenlps a ne npoKapa nație- pi.te BÎejxeT. Akojo fioptie dejinate aje KBJta- peî mi aptei, na esists; ueapa e ro.iilt de oa- meni; KîmniLie mliBate anonepile de snini aspile, ns se Bede sas foapte papă; Ktiî diKomiea oa- meiiliopa dane aapă, fane o, Kaati în sînsjă n mînl8J8î mai Bine aspa de uîlă ESKateje, a- qesle adeeipate tpesope de aspă Kape npoBidenua je a nașă în ntmînia ne seama noastpi. DaKi uine-Ba na Ba si Kpeazi, aieasta, st lileasKi istopiea Brasilieî mi o st aist miji de aiea- sti yeapii de aapă mi de diamanjji. Alaun! o si înjAedeari kt noeiji! aă dpentate Kîndă na- mesKă diainanjji! «daspimije îmnetpite» ktiI ne- — 330 — nsmepoase jaKpimî a nefepiiitejop# fiinije oa-l inenemti jinesKg ne diamanyi Kape sînts skohii din n$mînt8Ji8 Braziliei. Este o îmnpejiispape Kspioasr OEsepBats de Krtpe astopii modepni în nitiiniia enonomiei nojiliqe adeKE, ke deicadeniiu mi SEpruiea Snaniei as îniensls întomnai Kînds Snaniojii ini Koptess as desKonepilb Braziliea mi Mcksîko, adeKE amîndor jjrpi.ie ne.ie mai no- rate în asps alsirni. EsnjiKaiiisnea anestai fe- nomen# Eizaps este ke, desnonepipea mine.iops d’asp# mi d’appint» a npodsss ke oamenii as desnpeijBitS msnna în Kape oms.i# se îhibobe- jjeinte, daps înnetb, mi as smEjală si «aste asps mi diamanni în HEmînls, Ka se se îmEorEijeasKE Kspîndg. EtfeKtsaS epa, nEprsipea tstsjops js- KpEp>.iops damenemti npodanliiie mi fojosiloape Statasi. Ai'ii s’a adesepits dm nsos ke ns as- psJi#, ni npodsKjjisnea oainenijopb. fpsKlsJ# S8- doapei jops, este adeBrpata Eorrijie a Stats.ibi. Daps se ne întoapiems Ja islopiea distpiK- tejops de asps mi diamanjji în Bpazijiea. NoE-snpe-zeie ani as tpeKst de Kînd o în- tîmnjape a Kondsss ne IJoptsrezi se desKonepe jjEpmspije Bpazijiei mi niminea ¹ n’a mlists, ke aiieastE ijeapE Konpinde atîtea tpesopi npenioase; keui nini Keaps indigenii d’aKOJO, nonsji SEjsa- tim, n’a# nsptats nini sns opnaments d’asps sas de diamaniji Kape aps nstea se dea EEnsiaJE de esistinya anestops matepiî, K8ms s’a întîmnjats în MeKgiKS uii Peru. ToKmai în ansj# 1590, Kînds Iloptsreziî as fEKsts sns Bînats dsne oa- meni, adeKE sna de aneste onepayisni odioase snpe a posi indipenii arnepisani; atsnii, in- Ipînds mai adînK8 în intepiopsjs flEpei, as dalb noate neste yisemente de asps în npoBinjja St. Paulo; adeKE as rEsits în matKa pîspîjops d’aitojo ns nsmai nisins amestesals ks rpEsniii d’asps, ni ini BSKEjji mapi mi rpeje d’asps nsps. Kspînds s’a pEsnîndils aneaslE nostate mi îndatr o msji- jjime de oameni din toate nEpyije as Benits Ka se BazE anemii nmngi, pî8pi mi .lanspi d’asps nesoKOtinds ostenc.ie.ie mi nepiKs.ie.ie anestei KEJEtOpil. Mai tîpzis, adeKE toKmai .ia sfîpmilsjs seKs- J8.181 ais 17-jea, s’a desKonepilS mi nposinjieje Minas Geraes mi Mallo Gerasso, aieste yrpi - snde BorEyiea a8pbJ8i epa în nei# mai mape qmds. Daps ni’ii atarnii ns s’a rîndits minima ke aKo.io se noate fesî mi risemente de dia- manm. Ilelpije stpEJsiiloape >ie .ie as rEsits mai nainte Kînds as siiEjals asps, .ie a soiiotits de uimii;# mi je as apsiiKal#. îiiKinsiiids-se ke sînts ii im te EbKEiii de sI'K.ie iu. q. ,i. Daps calE ke în ans.is 1727, siib.is aiiEme: Bernariiino f-'on- seca Lobo^ .loKbilop# d’aKo.io. a dcsKoiiepit# adc- BEpata natspE mi iiajoape a a'iestop# nelpi des- npensite iiîiie aKbins. E.is a uezsIs mai nninle în Indiea opienlajE, diamanyi Kpbzi Kînds sînts SKOUii din HEmînlb mi s’a mipalb, kt nelpiac slpE- .ibiiloape din Bpazuiea seamTiiE ama niH.it» ks a'ie.iea din Indica. E.iî>, dpeuls 'icpiiapc, a ads- nalb ms.ile dc a'iestc iielpe mi .ic adsss .ia Hop— tsra.iia. Kît» de mape epa iiSKspiea .isi abzinds ke a’iesle nelpi sîntS adeiiTpajii diamaniji mi iit- zînds ke toalT .ismca se rpTBcmIe a.ic KSinin>pa dpeuls sbme imense! Bns sromolb mape a fr- ust» a’iesle dcsKonepipi atbii'ii. Ncrsiirlopii dc diamanjji din Indiea, tcmînds-so d’o KonK8pein.1T. as prsnîndilb nopr>a ke diamanjii din Bpazi.iicn sînts nsmal diamaniji ’ici mai opdinapi ndbml a- kojo din Indiea, daps ncrbyEtopii de skk.io din Epazi.iiea, i;apo s’as fopmalb albirii, din Konlpa as îimenbts se esnoptezo diamainji do Ja Bpa- zi.iica .ia Indiea ks »n» fo.ioss foapte iînnop— taiits. în 'iei d’întîi» 20 de ani, as skoss din npo- Binjjia Minas Geraes 144,000 Kapate dinmanyi. PsBepnsjs a J8a(s monono.is.ib a'icslci csnjoala- yisni în ans.is 1772. Daps kcjIsc.ic.ic epaS a- tîla de mapi, în Kjls fie-Kape napat» a Koslats Keaps rsBejnsjsi 3 rajeeni. în ans.iS 1832, Kejit8ia.ia a KpcsKSls Keaps ncslc Benits mi l¹»- Bepnsjs a iiepdsls 11,000 ra.iucni; urzind# a. >ieasta, PsBepns.’is a dcsfiiniiats nionouojs.is în 3116.1# 1834. Dsne a’ieastr SKinmape, s’a îmr>8- nrlriiits ms.its esn.ioatajiisnca (sKoatcpca) dia- manijLiops, în Kîts în anb.is 1850 s’a skoss a- kojo 5,844,000 Kapate aBÎnd» o na.ioape de 20 milioane ra.iseni. Kbpîndb dsne desnonepipea diamanții.iops în immita npoBiniiie, s’a rEsits diamaniji mi în a.ite npoiiinnu a.ie Bpaziaiei. As TEsits mai ks sea- mr aKo.io diamanni înlpe netpi.ie de nisins mi Kînd» a 8innjsts o l’apfspie ke anests nisins, sirb-iîndb’.!, as rEsits kîIc odatr 12—15 diamanni, anoi mi rprbnne d’asps ne Kape nim ns .ia jsats — 331 — în senini. rail .i-a (hpsils SKjaBliopă okb- n ni kb sin>.!al8.iB nisins.isl nenlps' diamannî. adera nepinilindb’-ie, ra în zi.ie.ie de s'LpE'B- toape, si> naște dsiie aspă, mi aiemtl SK.iaBi as Kîiniiralb astă-fe.is înlp’o zi ssirn. de 1—2 ra.i- Eenî. Dapă distpiKlB.iă ’ie.iă mai imnoplanlă nen- tps esn.ioalainsnea diamnniji.iop în Epazi.ua, e4e jokbjb îmnpejiisps.iă opams.isi namilă Diaman- tine (opa"i8.i8 diamanjii.iopă), Pîs.is Ilaparaai mi ajte.ie maî mini, Kapt aspă nii diamannî. Daps ns nsmai pîbpi.ie, 'ii mi ne ssKată se afji. dia— manjjY mi sîntă niinle n.iatospi (.loiispi pidinate) nsmite Chapadas Kape sîntă nestite nenlps Bora- Ijica ,iopă în diamanjii. lli.mînts.iă aiestopă jo- K»pî Konsisfo înlp’snă fe.ib de X8mi nearpt, d’o rposime de 3 niiionpe. De dessr>tb.iă aieslei slpnte, se af.n> o stpafo de șira sas neatpi de nisină d’o rposime de 22 jjo.ispl mi iapă de dcssiită aieslei stpale, se af.il sna a tpeia, ns- miti. Cascalho Kape este d’o rposime de 2—4 niiioape, Konsisli, în’p’sns fe.iă de nimînlă ra.i- r.cnă amesteiailă kb netpe nisinoase ini ano.io este norajiea diamaniji.iopă. Dsne toate npoBa- n:.iil7,pi.ic s'iicnlifi'ic. nieslă fopimă npciioss ns s’a fopmntă iiko.io în jokb ini a fostă rapată aKo.io d'a.ili. nnple npin eBencmenls.iă dijsnibjBl. DesKonepipea aiestopă tp-sope în namile.!»' pîspi mi jarapii, i;apc s’a spinală în ans.iă 1746. a foslă, i;a ra z.i'U ins ama, o adeBipali. afspi— sipe ncntps .loi.silopiî d’aKo.io; raii îndalt I’s- Bcpns.iă d‘ai,o.io a np«lă si. fara snă mon'>no.i8 de pîs.iă diuman|ii.!op8, mi Ka si fie sirwpă de Bcnits.ib .ibî, a opdonală d’a roni ne topi jorai- lopiî dane mapi.iini.ic sa.ie mi ama mii de oa- meni epaă roniiji în des'-pte tepir.i.ie ande ms.ini as mi nepită; Keap mi eBencmenle.ie e.iementape. înlpe a.itc.ie mi «n« Kstpcmspă mape, a omopîlă aiio.io .ia 24 Sentcmnpie ans.isl 1746, «ns ns- mipă mape de oameni. Tomnai în ans.is 1805. stpencnojiii ronini.iops as npiimită Boe i;a si se întoapra .ia op.ims.ib Diamantine, Batpa m,pinjji- jops jopă. Daps ei, dpentă p7.sn.17.tipe, s’as st>~ tsp.db d'aspă ini diamanjii. Dsne opi-ie n.ioae, Konii în 8.iine rasta dsne aspă mi diamannî mi de ms.ite opi, sns.iă raseas iiîiit. ja 4 napani, 8nă apană a rasilă în rpidina .isî .lînra o pi- d7>iin7> de jersme, sus di -mantă mape, tfnă Bizitis, ratînds în niminlă ană napă Ka si jepe aKo.io Kaii rai, a rasits snă diamantă de mipi- mea de 9 Kapajji ! Eapă Bnă a.its a apsnKată d ne ană Kîine, o nealpi; Kîndă nealpa a razstă ne nimîntă mi s’a snaptă, a nsită înniantps 8n diamantă mape! Keapă raineje m7>nîni:ă aKOJO diamannî, Kape ’i înrită îmnpesni K8 ajte ne- tpe Kape sîntă pisinite ne nimîntă, de aieea aă aKo.io oniieiă ra na apanKă afapi rama mi ma- ye.ie ninejopă, ni je raati niantps dane dia- manijî. Kb toate aiestea, ns pezajti Bp’o eo- raijie imenși d’aiesle esnjoataijisni Ja iei mal mape napte a oamenijops, Kape se orani. kb raatapea diamanjjijopă. Kni de mi se întîmnra Kîte odati. ra ansjiă se îmBoraijemte foapte kb- pîndă, npeBsmă se panopti: ra snsjă a ri sits întp’o zi în pîs.iă diamaniji iopă, 1440'Kapaiji de diamanijl d’o Bajoape de 500 ra-iseni; ks toate a'ieslea, în ijenepe, KÎmtimă ns tpene npea msjtă neste Kejtsejl, ranl sraaBil, Kape JBKpeză ja a- 'leastB rastape, KoastL foapte ms-ită; de aieea nbmipsjă jopă, npeKsmă mi ssma diamanijijopă [Csn.ioataiji, se îmnBijineaz'B din ană în ană mal ni8.ită. Ama s. e. în ansjă 1817, aă fostă okb- iiaijl 1500 SK.iaBi Kape aă npodssă 10,800 Ka- paijl ne Kîndă în anajă 1844 a fostă oKsnaijî nsmal 800 SK.iaBi Kape aă npodssă nsmal 3600 Kapajii. O KonseKbenij’B din aieasta este ra, ks Kîtă se îmnbijineaz’B din ană în ană mai msjtă esnioalaijibnea diamanijijopă, kb atîtă npejjsjă jopă se spra mai msjtă. în ansjă 1817, snă Kapată Kosta 2 Ta.iapi (9 ijiBanni) aiismă Kosts 6 — 8 ra.ii;eni; în ansjă 1817, snă diamantă de 18 Kapaijt, KostT. 100 rajBeni, aKsmă snsjă de 9 Kapaiji kosIi. m i ms.ită. Ama dapă e nep- sneKliBă ra din ană în ană, diamanijii Bopă de- Beni mai SKBrnni. Dapă de Kîndă distpiKlbjă diamannijopă de ia Malta Geraso. a înienstă sb JbKpeze, s’a sKosă d’aKo.io nînt ja ans.iă 1850, 1,191,600 Kapani anîndă o Bajoape de 4 ’/₃ mijioane raj- i;eni. Dapă .ia pîbjs Rio Claro s’a rasită nîirB assină '/₄ milioane Khpaij.1 kb o Bajoape d’ană mijionă rajBeni. Eats aieea ie a panoptată riîiiTB aramă în Bpazliia Kîmtirb.i snei netpe, de Kape, Bonitatea oamenijopă a forată bnă oBientă rasială, dapă aieasfo îndestsjape a Banifoijeț noastpe a forată, mi zeue mii Bistime oamenemti aKOJO! — 332 - Dap» nii în npoBinijia foapte nonsjatt ns- mitt Baxia, snde epa aiitiKa ț Kanitajt a Bpazi- jiei, s’a desKonepit b diamaniji în ansjs 1844. npintp’sns siuaBS (poBbJ naslops de oî. Anests skjobs, anînds o inteiijienijt nalspajt asKbjjilt, OEsepBÎnds bine ntmîntsjă din Baxia a rtsilb Kt seamtnt msjts ks aneja din Minas Gerras snde se rtsesiis diamaniji; de aneea ’mi-a ima- ijinals Kt mi în Baxia tpeBse st se aiie dia- maniji. A Ktslals aKOJO ne fspims în nisins ini eatt Kt a rtsils 700 Kapaiji de diamanjji ks Kape a fsjiilb de ja sltnînsjs sts iui a smbjats st’i Bînzt. Dapă aneaslt Eortijie în mina snsi sKiaBs epa nona de mipape, de aneea as înKiss ne Etials.is sKjaBs mi j’a înanoiats sltnînsjsi. Ks toate Kazneje, cjs n’a Bpsts st desKonepe seKpetsjs iisi , înșt sltnînsjs sts, ne fspims j’a OBsepBats KÎnds epa ne Kîmns ntsKÎnds oiie mi a desKonepits seKpetsjs. AKsms, o msjjjime de oameni s’a rptbits mi as Benits ja Baxia Ka st Kaste aKOJO diamanjji. în Kspssis snsl ans epa aKOJO adsnaiji 25,000 de oameni Kape kî- mtiras din ntmînls în fie-Kape zi nint ja 1450 . Kapaiji de diamanjji; asia întp’sns ans, adeirt nint ja r-is ABrssts ansjs 1845, tojji diamanjjiî .isajji din ntmints aKOJO, s’a ssiis Ja o Bajoape de] sns mi acsmttate milioane rajBeni. Mai ne spmt,! nsmtpsjs Ktstttopijops dsne diamaniji, a Ktzsts, ssinds-se nsmai ja ssma de 5—6000 de oa- meni; ks toate anostea, s’a rtsils in Baxia nînt ja sfîpmitsjs ansjsi 1849, ssma de 932,400 Kapaiy de diamanjji, Kape a aBSts o Bajoape de 3 '/₂ milioane rajBeni. Este snepanjjt Kt a- neastt Bortjjie de diamanjji, în Baxiea Ba jji- nea msjts limns; Ktni distpiKtsjs diamanjjijops d’aKOJo ape o jsnyime de 10 jere (5 nomte) mi o Jtpyime de 5 jere. Aneasta noate Kt Ba KontpiBsi a eftini diamanjji. Daps KÎmtirsjb lota.is de diamanjji în tonii Bpazi-iiea. s’a ssds nint ja ansjs 1850 .ia ssma de 10,169,586 Kapajjî sas 44 mame, anînds în stapea Bpslt o Bajoape de 35 milioane rajEcnI. Dapă dsne Itiepe, anemii diamanjji aneas o Ba- joape de 160 milioane rajBeni! Ealt o Eortjjie imenst! Daps, .isnps Kspioss, Epazi.iia a ptmass ks toate anestea nint aiismă, o jj^apt stpaKt. Anesto netpo peni n’aă npodsss fepinipoa jjtpei snde s’aă rtsils, nini anemiei snde s’aă tpansnop- tată. Din Kontpa, naput sns Demon ncfepinilă îiiKonjiioapt dislpiideje diamanjjliops, nape fane, Kt noi mai msjjji Kape Bină hkojo st Kaste din— manjji în nisin, rtsesK rpoana jop în anostă ni- sină. Anoi ke toate anostea, o jtiiomio amtjii- toape în anoste jjtpi fane, Kt jjtpansjă ntpt- rsemte njsrsjb mi jbKptiops.iă ate.iieps.iă sts na st se adsitt st Kaslo diamanjji; do aneea opa- nie.ie d'ai;o.io s’as ftKblă nsslii; KÎmnsplic, de- septe mi deseptojc nisinoaso s’a ftKblă nimcti- plie oamenliopă. Ealt o JCKjjisno lopisut ncn- tps jiensjs omcnosKS mi Baniti.jji.ie sa.ie I yleb.râ. ii. Jles.is însspalS: St ne siti.ni aKsm ja Bieajja famliiapt a jes- jsi fiind sn taltj de familie. Ej ns npea este sttnînă în Kasa jbi; din Kontpa, jeena jjine pe- flimentsjs Kasei. Ea mepție totă-d’asna nainte mi ejs ne spmt; Kîndă ea stt, stt mi e.iă. Kîndă aacsnrs nainte snsi Douar (sală apaBesKs) atsnni ea st ksjkb mi st odixnemte ne Kînds ejg dt fsra Ka st Kaste îmnpeijisps nesa xpant nentps dînsa. Kînds ea mtnîmțt, ejs stt jînri dînsa mi ntzemte Ka st ns îi întepsnt niminea mînKapea. ToKmai dsne ne a mînKals ea, mt- nînKt mi cjs. Kînds ea se simte Kt este ass- npa fanepeî, Kape se înlîînnjt mai tots-d’asna în jsna jsi DeKemBpie, atsnni eis mepjie ks dinsa mi amîndoi Ktsls dsne sns joks izo.ials, Bp’o JsnKt de Kape ns noate st se anponie ni- ne-Ba mi aKOJO aneastt peijint se smspeazt;. înst Itpt JOBilspt de tsnspi, ttpt ssjelins mi ftpt doKtopi. în ijenepe, Jeena nainte d’o dalt doi nsi de Jei, dini pe Kape snsjs este masKSjă mi ajlsj feme.it. DaKt Bp’sijs din jeKtopii no- mtpii â Btzsls Bp’o datt sns nsis de -ies sas ki — 333 — j'a uinsts In mîni, atsnql o si înjiejean amo- psjă deosebită, ido-iatpins Kape nipinijii anes- topă B8i de jei, as nentps dînmii. Jeena ns’i jasi nÎMl 8iib minslă sinrspi, dop* mi jesjs si denipteazi de famijiea sa namai nenlps ans moment Ka si’i naște nstpimînts. Kînd as astsns ja BÎpsla de 3 jsni, mama jopă iniene a’i des- obinnsi din pîfii încetă. în’ielă, adehi jinsindă din se în ‘ie mai robita din Kasi, mi Kînda Bina asasi îi adsie r>8Ki>uî de Kapne de oae Kape, ei aBÎnda foame, je minînKS mi ama se obiqnaesKă ja mînKapea de napne Dapa je8.i8î, sape ape o fipe sepioasi, na’i npca njane woKBp'ue sro- moloase bjc Koniijops sii, de a’ieea îmi Kiata ne seama jsi sns joks deosebită, lesa deniplată 'lena de a'ie.ia a familiei saje, însi ns npea deniplală Ka si nonli s’o snpiacineasKi ja Bp’o întîmiijape d'ataKS. .Ia o BÎpsli de 4 sas 5 Jbni, ușii mepră dbne n)8ma jopă ja mnppinea niilspei mi pimînă bkojo, ne Kînds msnin II ndb'ic pcrsjală lina jopă In toate scpiio Dapă Kînds nă aiKsnsă ja nîpsla de 6jsni, nlsn'il insoyesKă nipinijil jopă an KiJilopiije jop de noantea Ka si npinzi npada. Ja Bîp— sta de 8 nîni Ja 12 jsni, în- m>uă a ataiia oî, Kanpe mi Kenpă noi, însi jc jiiisesle Congtiar saă jes iiiikS din Ainepina. îni;i fopjja mi api.iilatea «lepstl, în Kîls ncsKS 10 nîm Kindă omopă o oaie sas npi. Tomnai Kîndă aă aiKsnsă ja nîpsla de doi ani. sînlă în stape a omopî 8nă kbjs saă 8nă cos Kb o sinrspi msmKitspi. Dapă în anemii ani de slsdis.iă de a omopî, jei tinepi sînlă înni mai Bitimilopi nenlps apans-iă, Ka mai tîpziă; Ki’ii toali famiJica jesjsi ns se nmijbmeiute a omopî atîla animaje i;îls tpense nenlps sbssis-| tinpa jopă, >ii .icsjă Ka mi jeena omoapi msjte animaje ii8mal ks snonă d’a înBiija nsii jopă Ksms tpcEse si ala’ie iui si omoape animaje. Ja Bîpsta de 3 ani, linepii nipisesnă Kasa m- pinteasKi, smb.is si se însoape nii si fondeaze mi ei Kasa jopă nponpie mi si deBie mi ei m- pinni. Dapă joksjs jopă în Kasa nipinteasKi OKbnă aKbmă ajjji tinepi nisKBui dsne dînmii. Kini jeena ns înneteazi a npodb’ie nîm ja o Bîpst’B naintati mi jesjă tpiemte nîm ja Btpsta de 30 sas 40 de ani, K8mă am» zisă mai sssă. Jesjă adbJlă în stapea natspaji este, npe- Ksmă am» zisa sssă, o fiiniji ssnepBi, imnozanli mi maa*estoasi. Jeii Kape se apită în mena- pepii (Komedă ns ataKi s'nrsps snă Jeă, ii dsne toate nineije Kape-ssfepe, amteanti ks pisdape nîm se fopmeazi o societate de Kamapazii sil, Kape as mtimilă ini ei msjtă din inamiKSJă jops Komsnă, Ka si’jă ataie îmnpesni. A- tsnni ei xotipisnă a atașa jesj Keaps în KBJKsmsjs sis. Ja anestă sfîpmită, ajeră snă timnă faBopasijă. Kînds aă risită KsjKsmsJs jbi (Kape de msjte opi e foapte rpeă de risită alsnni s’adsni în rpsne pi- i;île 30—40 de oameni Ja noajeie msntejsl Ka- snde se ipne jesj mi fană sns sromolă. Kîndă jesj asde anestă sromolă, atanai (dani e lînip) nipisemte KSJKSiusjă jsi dapă ns fspe. Ase- menea fane mi jeena Kînds n’ape ks dînsa nsii ei. [Ieste n«uin,' ronitopii jsi j’as Bizsts ini SJOEodă îndati toate nsmieje jopă ne dînss. Dapă Kîndă jesjă e mape, atsnnl intie mi npe- ysemte sine nepiKojsjă în Kape se af.n. Ejs, daKi a dopmită nîni aKsmă, se sKoaJi înietă, KasKi din rspi, ’mi întinde ninioapeje, se fpeaKi ja apEOpi mi ’un SKStșpi Koama ks o maiestate imnozanti. Kîndă sromotsjă s’anponie mai msjls de dînss, ejă esamim riapeje saje; întoKmai iijs mi ns jass do dîn- ss.iă nîns Kînds na node ne a.ila, no Kapo ss noate ss sa.ile. Kîndă pana jcbjsI e o pans de moapte, n- tannî fapiea sa deninc înrpozitoapc; e.iă zdpo- Beinte mi niminemle BÎKlinia sa dc ssr,-dînss mi napKs se Bsnsps de aroniea mi do salepinuc.io anestei nenoponile BiKlimo. Ile Kîndă e.iă pano ks dinnii ssî napoca omajai din Kopna.iă ssă, osii ssî înfoKaui ks ană fonă infepnajă staă uin- taui ne BÎKlima sa omeneasKS, Kape, napns este înKÎnlats, nini na stpirs dane aat topă, ninî na e în stape a se mimiia. Din timnă în limnă, .ies jimje oBpazsjă aneslei BiKlimo K8 jiarna sa Kpads, mi îi apats dinjjiî ssi în anestă momenlă, ps- deje nenoponils.iaî ss adpeseză Kstpe neî maî BiteiKî din rpane, mi toni mepră Kslpe .ies în- tp’o jinie de Bslsjie ks KOKOmapije UBiiiteJopă jopă întinse. Dapă de fpiKS Ka rjonțispijie jopă ss ns omoape ne omă în jokbjb jc8jbî; de a- neea tpeBse ss se anponie Ksipe Jeă atîtă de majla în Kîtă ss’î naie BÎpfajă nsînneî toimiaî în speKie. Anesla este snă momenlă foapte rpeă; Ksnî Kîndă psmîne jcbjbî psnilă îniis nena fopne, ala ni omoaps Kspîndă ne oms.iă Kape — 335 — ape ssiî-dînsbjs iui sajtT .ia aieja Kape j’alaKT aKsms (lin naos. Daps dai>T simte ke fopgeje sa.ie ns’i mai nepmite o SEJtape, alsnii zdpo- Eemle Kans.is nenopoqils.ibl în minslbjs Kînds nede kt i st nsne nsiirna în speKr, înrnde okîi ini amteantT ks jinimle moaplea sa. Ama este jes.i, epos.is Kîînnii.iops în nopds.is Afpiuei, de aqea, rpoaza Kape insnipT e.is ai;o.io nonsjanis- nel apar.ijops, e .icsne de esiiaiiials. St nomenims ausins aa tepminapea aueslei dcsKpiepe, iimipesisnca ’ie a IrKsts assnpa jsi Gerard stpirapea jcsjsi Kînds a aszito întîiami- datT ini nieapa jsT. Gerard a inezsls atsnii inlp'sns joks asssnsb ini a aintenlats Benipea snsî jcs. oDsne 'ic ams amtenlals o opT< zinc c.ni, îndati. amii aszils sns r.iass stpcins, sizaps. napin. oflcaz.E uine-Ba foaple tape; ne spmT o tT'iepc ncnlps Kîlc-ua seKsnde. Daps dsne a’ieste îndatT s’a aszits sns sromots ania de tepinijs în i;îl8 aKonepimsJS kojîiici ineje a Îniensls st tpemspe, de ini jfsj epa îiikt denapte de mine Ka ja o Kaje d’o îKSinTlaie opT; Spjetsjs uejă mai mape, asia noate st fie nsss în Komnapa- nisne ks stpirapea jcsjsi! De aieea aueastE stpirape este npiBitT Ja apași Ka jsh'psjs uejs mai tepicijs, iejs mai snTimînlTtops ve esistr în jsme. Stpirapea snsî taspă fspioss, ziie Gerard, Kîts de tepifiijs aps fi, este în Komna-, paijisne ks stpirapea jesjsi, întomnai Ksms sro- mots anei nsuite sjoEozite, Ja sr.smitspa snei r.atepiî de tsnspi din ’iejs mai mape Ka.i>Eps Kînds e sJOEOzitT! Se ne imayinEins ansms ef- fcKisjs ie faue aueastE stpirape, Kînds o asde 'iine-Ba în sinrspitate, în mizjOKSJb msniiijops snde eKos-is îndoemle îhke fopija auestsl rjass! (Ba spma) inieirb nons.iapT). .IcKiiisnca XIII. Domnijops! în a«ieaslT> JCKuisno nom'j Ipaida desnpe kî- tc-iia Kscslisni foaple imnoplante Kape s’a inils n pamspa iiojiuiel inedinajc în zijeje noastpe- Mea d’inlîia Ksestisne este: Stalsjs ape cjs dpents mi i;enps datopie a îmncdiKa KTsTtopiea onmenijops npca tinepi, Kape n’as îiike o nozi- ni.'.iie so'iinjE asirspalE, sas a sEpmanLiops, sas a'iejopi» i.ape sînts iiojuani de natima epeditapE (de niomlenipe) ?— Pesiisjiss.is este kt nîm. ja sns rpadii: da! KeuI c îniicdepată kt KESEtopiue oamcnijopi; npca tinepi Kape n’as îiikt o nozi- liisnc so'iia.iT, npodsuc nasncpisms (sEpTiie) întp’sns Stals: keuI aqeste iiepeKi linepe fai;s msjui Konii, fiindă-KE sînts tinepi mi fiinds-in. n’as ajlE ossiiapisne. Este ksiioskkIs ke nons.iii mi indinidi ncossiiani mi 'iei si.pa'ii, faiis msjijl Konii: iei d'înlîis rssis adese opi njE'iepije Konm.ra.ie dpent mizjoK de a roni spiiisnea ne- oKsnanisnei, mi 'iei de ajs doijea snpe a sila mizepia nieiieî mi a se Konsoja d’ajlE npiea- jiisne simnitoape. Anoi npodsKjjisnea msjtopa K onii, de mi este o Ecnedenuisne a uepsjsi ja oameni msnuilopi mi Kape a» o nozijiisne so- qiajz asirspatE, asemenea mi în ijEpi Kape ns sînts îiikt npca smnjste de oameni, ne d’ajlE napte este sns izeops de ssfepinijE mi de mi- zepic ja nonsjii mi oameni SEpaii mi fEpE msn- kt, mai ks seamE de jinsa nEmîntsJsi, npeKsms în Ipjanda. E daps îmmdepats kt StatsJs ape dpents a îmnediKa aiests Biitops amepinijEtops nenlps snii Stats. Daps ne d’ajlE napte ns e de Ieke- dsits kt toate mTSspije jsate de sneje State în panoptsjs anesla, în jokb d’a deneiii sajstapie, ’ as dcBcnits fsneste sas ijszopiue; adeKE ke oa-: menii n’as onsepiials aqeste jeții mi je as în-’ mejats, fiinds în Konlpa dopinjjejops jops țiene- paje, sas ke tinepii îmnediKagi fiind» d’a jsa sonii jeijitime, as jsats jjiiloape; as fEKSts eonii: ijjeraji Kape as tpeEsinijeje jops na iei jeraji.' Stupea fiziKE a Statsjsi ns s’a îmEsnTtEnits daps npimpe aieastE mTsspî, ne Kînds stapea mopajE jsi s’a înpEspenits. Anoi ns tpesse se silEtns' |ke mi ne d’ajtE napte, oamenii Kains naintayî în |BÎpsle, papă ke se BSKspE de KESEtopie fepiiilE.' ■ Hn zLieje noastpe Bedems adese-opi sns oms .amlentîndă nîiiE ja Bîpsta de 40 mi 45 de anii, InînE Kîndă a doEÎndits o ’noziuisne soiiajs, ne . |spmT se însoapE mi iea o fatE de 20 de ani, |lle este adese-opi effeKlsjs aiestops KTSEtopif Imodepne? EEpsatEjă, Kape nîm. ja 40 de ani a |tpEits o BieajjT de rapsons (fiEKEsi mi a bebIs — 336 — din naxapsxs nxBiepixops destKxs, npea destsxs mi noate neste nnsspB; Kînds se însoapt, este ostenii», Exazatg; Bieaua a nepdstS nentps e.is se a mai mape napte din fepmeiixe saxe; este desixszionată; e.is iepe ansins odixni mi Kînds Ba fi BOJnans kb soijiea sa sb’xs haste. Daps sb ne sitBms aKsms xa Biata soyie. Ea este o tînBpB d’asia 20 de ani Kape n’a tpBÎts îhkb nimias mi Kape se mBpitB ks rîn tsxs d’a tpBi; in:ma.. ei e îhkb nxinB de ixszisnixe tinepeijei, imațiinaijisnea ei fepsinte îi npezintB o xsme mațiiKB, o xsme Ka sns napadissₛ aieastB fps- moasB xsme de Kape as aszits aids de ms.its uii ne Kape ns Ksnoamte îhkb nimiKs. lIe amapb tpesse sb fie șoapta ei, Kînds se afxB XBnysitB nentps toatB uieaya ks sns oms Kape ape idei ks lotsxs Kontpapii! flentps dînsa xsmea e sns Biitops; nentps exs sns tpeKsls; nentps exs kb- SBtopiea este sns amezBmînls d’o asistinuB ms- tsaxB în momente de ssfepinue, ne Kînd nentps ea KBSBtopia esle o soiielale întoKinitB d’a rssta nxBiepixe mai dsxie în soiielale de Kîts în sla- pea sinrspaliKB. Anoi Kînds xa Bîpsta de 45 de ani., Ba îniene exs a deBeni htBxs snsi ko- nixs: oape Ba aBea limns a tcpmina edsKayisnea Koniixops sbî ? Oape Ba aBea n.iB>iepe a’î Bedea mi ne ei KpesKSjji mi BSKspînds-se d’o noziuisne soiiaxB ? EalB Domnixops kb aieastB Kseslisne de KBSBtopie opi în linepejje iiîiib Kînds oms.is n’a doBÎndils îhkb o noziuisne so'iia.n>, sas xa o BÎpstB naintalB dsne ie a doBîndito; ealB, zîks kb a'ieastB Kseslisne ns este îiikb pezo.islB, esle Îhkb în slape de slsdis mi de npos.iemc. (Ba spma) Komsnikaijisnî nitiinnifrie mini. KomsniKatifîsnea odopuops umksIc m imcui- texe neodopante. fin amalops de fxopi a desno- nepits aKsms kb aieastB KomsniKaHisne este no- sisi.iB. Kînds aKonepe pBdBiinexe snei nxante semBnate în nBmîntă, ks rsnois saS înrpBUiB- mlnts, Kape ape o odoape bxbksIb ; s. e. a feptS 'poze în anB mi a tspnals feptspa neste pidBiinexe de Rhododendron; Kînds ne spmB aiestB nxantB a KpesKstS, a aBsis odoapa de Rose; însB ziie exs, onepajxisnea pesmeime îhkb mai Bine Kînds moaie nine-Ba semin- jjexe snei nxante neodopante înlp’sns fxsids adopants dosB, tpei zixe; ne spmB xe ssbkb în smepB. mi sb xe semene îndatB în nsmînls. Ilxanta Kape Ba Kpemle, Ba aBea odoape fxsidsxsi în Kape seminuexe saxe epag moiate. Daps Bpînds ii- ne-Ba sb SKiniEe odoapea nalspaxB a snei nxante, Ba nstea ini aieasta; însB tpesse sb înlpensin- gBms o KBtBijime mai mape de matepiea odo- pantB slpeiiiB Ka sb aKonepe odoapea natspaxB a nxantei; asemenea tpefise sb sKimse mi fexsxs nstpipel a aieslei nxante. DaKB iine-Ba Boemte kb odoape slpeinB sb pBmîîe statopniKS xa nxanlB. atsnii în npimBeapa Biitope sb toapnB neste pB- dBiinexe saxe dosB, tpei zixe fxsidsxs odopants mi ama sb spmeze tpei npimBnepi. Aiesls a- matops a rBsits kb fie-Kape rpBdinaps esle în stape a KomsniKa oapeuii-KBpsia apsops, o ddoape nxBKslB, Kînds înrBspemte tpsnKisxs sbs -de -ia sn KBnBtiis nînB xa axtsxs mi nsne în aieastB ras- pB, matepii odopante. O miics Komets noss. DaKB xa l-iii Isnie n’a Benits Kometa ica temstB, Kape ns esislB: în xoks ei s’a apBtats nînB aKsms tpei ko- mete mim, asia Bizisixe nenlps astponomi. finii Kpais a zis« odalB: în xoks d’o amantB do 40 de ani, mai cine dosB KÎte 2l); ama mi noi iib- mînleni, nsteins sb ziiems: în xoks d’o KometB EBtpînB mi mape, mai sine tpei linepi mi miil. O OEscptiauisHc uifalistinn in Kdnila.ta noastps. O OEsepBauisne neintepsnlB assnpn mopla- xitBnei oamcnixops xa noi, ipiniii în seaniB mi dilepila Bîpsla xopiî, a donedits kb moptaxda- lea Koniixops xa noi esle înlp’sns rpads deose- eils de mape. Ama s’a doBedits kb întpe 448 de mopui din loale Bîpste.ie, Konii nînB xa aîpsta de 5 ani nsmai, sînts peiipezenlajiî în a'ieastB ssmz tolaxB kb ssma do 315. Aina daps întpe 4 mopni din toate Bîpslexc, se nl.n> 3 Konii mi'ii nînB xa Bîpsta de 5 ani, sas întpe 100 mopiji 75 nînB xa 80 Konii mi'ii; asta este o moplaxi- (ale Koni’iBpeasKB inrpoziloape. Daps ne d’axtB napte a apBlats o oBsepaayisne kb în Kanilaxa noustpB sînts msxjii oameni Kape aatsnrS xa o BÎpslB de 70, 80 mi 100 de ani. Desm-zi a mspits o femee aiii în KanilaxB. d’o BÎpslB de 110 de ani; daps aKsms IpBemlc în maxa- xaoa Aiiisxsi o femee EBtpînB d’o BÎpslB de i30 ani. Ama daps esle nponals, kb Kxima noastpB e foapte saxslapie, kb oamenii nots sb aacsnrs xa noi xa o EBlpincjie foapte înna- inlatB mi kb Kasza moplaxitBiiei inrpoziloape a Koniixops, este xinsa de înrpijKipea eî fiinds sb- nBtomi mi mai ks seaniB fiinds soxnaBi; înlp’sns KSBÎnls, xinsa snsi >nita.i8 de Konii EO.maei, xa noi. O sb aBems Kspînds onazisne a peaeni xa aieastB Kseslisne iyieniKB mi fixantponiKB, din lea mai mape imnoptanijB nenlps Kanilaxa noa- stpB. TinBpits în Tinorpafiea Koxeqisxsi Sf. SaBa.