JURNAL IIEi\TP8 FESIliADlPEA UITIIMIE.IOPS AAT8PA.1E 1111 ESAKTE, ÎN TOATE 1AASEAE Pedineats il • ii i de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 41. (Aiib.is a.is dsoLiea) Eskspeinli NoemBpie 8, 1857. Konpindepea. Desnpe Leu.— Kokoiu» mi riini.— AnonijîJ Leulu. Apthco.isjiă 1-iă. «Leulu este pețieie animaieiops.» A- •icasti esnpesisne, o auzim» d’atîta seKBii pene- tînds-se în toate noezilie nons.ii.iops, mi’is bc- dem» npezentat în npodsKjjisnea apteiops. Keap r»Bepn»pî, a» .isals dpenls simEoisis domniei 10p8, JC8.I8 sas B8jl8p8.18. Dap8 nill BB.lt8p812, niql sns a.îls animală, n’a fost» neiespals kb a- tîta enlssiasms, na jcbjb. Eas este, napKi epo- 812 nalspei; nstepea, îndpizneaia mi renepozi- tatea, sînts adieKtiBeie saie; ama daps na este fipi intepes» Ka si fa'iems o mai deanpoane Ksnomtinip kb dînssis. înlp’adeBip», natspa Kpeînds Jiesis, a tnfi- jjiinats ne din afapi totă KapaKtepB.18 .ibi inie- piops. Opl-nine Bizînds nansia lesisi, kb Koama sa sorati mi apmoniKi, Kape îi atîpni de ia Kans nîm ia smepi; nenlsis sib japrB, mssKB- aosB, naptea de d’îndipitB a KopnBisi sm ne- tedi mi eieranti, niiioapeie masiisioase, Koada mîndpi, kb pidliina sa snfiati, OKii înfoKaui apsnKÎnds o Bit'BtBpi teppifiin; opi-uine Bizînd» toate acestea, ziiema, ns o si fie Konainss: ki .ieși» mepiteazi oninianea mape, Kape oamenii as de dînsBiS. în panopt8i8 istopiei natspaie, KapaKtepeie lesisi sînt8 neie spmițoape: eis anapijine ia famiiiea nisiii-iops, kiiI toali fintspa Kopnsi»! ks a Kansisi sis, seamini ks aieea a nisiiiiop; Ka ea, ape eis 5 dețiete ia niiioapeie denainle mi 4 ia «iele de d’îndipits; Ka dînsa, ape — 322 - e.iă riapeje KonlpaKtaEue, Girate întp’o teaKi Kape fane ks n’apeje, apmeje anestopă animaje, ps- mînă totă-d’aana aSKsuile. Ka aa nisiKa ini .ia aeă, jimea jbI ns e neteds ni anonepits kb niinte Kîp-iiije; înss țapi, asKsuite Kape fane ks, Kîndă 4eaj jinye ne nineBa kb jimea de dparoste, Bptnd neBpîndă, îjă psnemte. De aneea a emită npo- BepEB Kape zine: «iui jinijepea .ie8.i8l este d&- pepoass.» în rapt, ape eâă ja amîndos maK- sijeae (fs.ini.ie) denainte Kîte 6 dinul înneziBi (tsiomi); jînrs dînrnii sasa mi acosă Kîts în dpeanta mi în stînra, Kîte ană dinte Kanină (kî- nesKă), mi ja amîndos jataplie Kîte 4 misele sasB ini 3 îkosb. Daps Kanaja jbi e SKaptă, po- tanda; asemenea mi Eolsjă ssă, înloKmai Ka .ia nisiKS. îmnpeuiapajB Eazejopă ape msslsui, ne Kînda⁻ spenue sajie sîntă asKBuite mi staă dpentă în sasa. Toate aneste KapaKtepe KomnjeKtaesKă asemsnapea fpanants a jeajai kb nisiKa.-- Adens ne „ies ’jb natema npini Ka ideajsjă ne.iă mai nepfeKta aJB anestei familii. O îmnpețriapape intepesants risima ja jeă, întOKmai Ka Ja toate ne,ie-jajle animaje, adeiis: ks naptea masKBâins este mai fpsmoass de Kît naptea¹ femenins; ană JBKpa Kape îjă rssimă ks totajă Kontpap, ja yenai omenesKă. Jeena n’ape Koams imnozants, nentsjă ei e msată mai înraslă Totă KopnsjB ei e mai decuă; apeKue ei einindă ne sns Kană fsps opnamenl8.iă nspajBi, sîntă mai nsuină imnozante, mi fane ks Kopnajal ei jinsemte maiestatea KOBÎpmitoape, Kape o rssimă ja jesjs masKsjă. JoKOtenentBjB Gerard, anestă omă Kape Ksnoamle mai sine nalspa je»48i de Kîts toui oamenii; sinrapsjă orna, Kape în 600 de nonui a omopîtă 25 de jel, zine ks ană. jea masKBJă ape o natepe de nalps-zeul d’oameni! Aneasts natepe imenși este mi snpiaciniti npin riape-ie mi dinuii sil lepiEui. Aneasta ni se napă ne- KpidiEi.ii, dapă aneasts neînKpedepe Ba înneta Kînda ne adanema aminte aneea ne ne zine a- nesta seslil» aînstopă aia jețiopă, adeKs: ks ană jies Kînda a aatansă ja tepminaja Kpemlepel sa.ie, ape o mspime de 10 ninioape de ja Bîpfaja nasajBi nins 4a BÎpfajă Koadei, mi Kîntspemte atsnni 600 fanui (300 OKa); npin apmape, na- mai rpeatalea sa este era.ii kb aneea de natpa oameni îmnpeans. Gerard zine: Kînda Bede ni- ne-Ba snă jeă în desepte, nea d’înlîia idee a oma-ial este: ks e neste natinus a intepuine o jants kb aneasts fiinus npiBejeuiats mi ks oma.1 se npiBeuite ne sine însămi în Komnapauiane kb je84, Ka sns moapine în riapije anei nisinî mapî. Dapa esists snă jBKpa îbks mai siJEatiKa mi mal înrpozitopa de Kîtă Bedepea anal jeă, aste este aazipea rjasajai ssă Kîndă slpirs. Arabil din desepte desKpie stpirapea jcb.ibI Ka 8p.iela.ia tanelajai, mi întp’adeBspa stpirapea jcb.ibI este ama de înrpoziloape în Kîtă toate animajcje din nsdapi psmînă înKpemcnite de tepoape. Stpi- rapea aceasta fopmeazs ana KapaKlepă dislinK- Iîbb în natapa anestBi anima.iă.— 0 ss BopEima mi mai ja Ba.ie desnpe anostea. în AfpiienS-pouiiopS (el asfar) uii .tes.i5 uensiuiS (ci zarzuri.) ’Icjb nerpa kb nete oaneme, este mcjb mai papă, ape ană Kană mai mape mi este mal natcpniKă. Astă-fejă este estepiopa.iă anc.ibia Kape ns- mimă noi, peyeje animajcjopă. l’czidenjja a- nestai peije ssjsatiKă, este dcscpln; dapă ns în naptea desepte! snde e sn oicans kb nisină, *ii în naptea desepte! Bndo sînlă ncslito oase ucpzi njine de ntdapi do «apmaji, do finlînl kb ane .limnezi mi d’o Bmnpi dc-iimoass, napadizius. Jleajă iepe o Kjims Ka,ids. Nămol în K.ii- meje mepidionaje, ando soapc.ie desnoajls toals apdoapea sa în nep, namaî oko.io natapa a natal npodane ns nsmînl an animaj Ka jea.i, kb apdoa- pea sa KOBÎpmitoape. în Algcpiea, jeajă se nine întpe manuii namiui Ăurcs^ sndc ucjă mal mape fpiră japna eslo nîns ja 10 san uepo mi Bapa domnemte o Ksidaps deosenits; aKOJO psmîno ejă Bapa, dapă iapna mieaKS mi mepuo Kiipe uspmapiî mspei. în Tunis epa auls dals mBJui -iei, aKBmă esislă aKo.io nsjjinT, mai nayinl îbks în MaroKO, dapă ucapa ande se afiș nea mai mape naple a .leijopă, este aKsmă Tripolii. D’ani jesjă eass, stpsBate înKoano înKo.io de- septe Bizitîndă oase.ie d’aKo.io. Dapă eaă fsție de sinrspilate mi se arneazs namaî în jo- KspI Benine de JOKsinueje oamenuopă, na snpe a’i atana, dapă snpe a mînKa Boii mi oue aopă. Ksni jesjă mlie ks snde sînlă oameni, — 323 — sko.io -sînts inî oi mi r.oi. Aîmi ’ml ajcye e.iă jsnql adîmii în ii’bdspt; aKo.io s’ameazt, okojo fiKseazt pezidenna sa; aso.io se kbjki iui doap- me zioa, daps noanlea east afapi mi ronemte dane npadt. Keapă mi în aqeaslt qipKsmstanyt jcbjk seamint ks nisiKa. tfnă .ies dopminds, zîkb Boiayiopii, seamtnt în noziuisnea Kopnb.isi, k’o nisim» dopmindă. Daps Kîndă se suoajt, alanqi apalt ki o .ies mi ns nisiKt. în n.iina simijipe a nstepeî sa.te, se demleanlt, desside okîi, se kbjke ne EBplt, Ka st asdt mal sine sromotbjă anei fiinjic Bie, Kape se afit ne a- npoane; Kînds ape qena EtnaiaJt, îndalt st sKoa.it K8 o stjlape mi înqene st stpiye kb fs- pie în Kîlă napKt se Kblpemspt desepla mi nt- d&pijo penetindă aqeslă sromolă, î.iă faqe înst mal efpoiacijS. Ama daps se îmnpesnt în .ies, tpel Ksa.iiltljI Kamă onsse, adeKt: Jenemiea mi amops do pcnaasă îndptzneaja, kb amopă de jante. Esle o idee ncncpa.it Kt jcbjb e yenepos; mi înlp’adcBtps s’apă meni st fie; Kt*rî sns pcyo IpcEse st fie ycncposă, asta este adeBtpata Kopoant a nstepeî mi mtpimei sa.ie. Dapă de- snpo ncnopo'iipe, a'iestă peye suoalină, .ies n’apo ni'il o spmt do Bp’o yenepozitate pira.ie. E.iă omoapt ne fpsmoasa anli-iont, Ka mi ne mîndpa.iă Ka.iă; ne nbtepniua Ktmi.it, Ka mi ne mîndpa oae; ne eob, ku mi ne mistpejja; ne yipaft, Ka mi ne Quagga; toatt jsmea esle e- raut nainlca dinyi.topă a"cslsî SBBepană. Esle inlcpesanlă sub Ka.iK8.ib. Kape Gcnutl a ftublă dcsiipo Ke.itbc.ic.ie mesei a'icslbl peye. E.iă a Ka.iKb.iatb Kt, bilă .1 ă mtniriKt ne ană, col mi oi d’o Ba.ioape de 500 rajEeni! Ama dapă, ană jeă Kape natbnye .ia o Bîpslt de 30—40 de ani (BÎpsta opdinapt a .iei.iopă) Ba faqe în Bieaija J8Î oameni-iopă narase, nenlpb 15 mii ra.iseni! Nb IpcEse se nertmă, Kt aqeslă peye ape o noflt foaple E8ni>, înst ns Ipesse st blltmă Kt mi ej, ape o nisjuime de aniraa.ie Kape ’.iă spmez, top- mîndă napst o Kbptc pira.it Komnsst de mai ms.iyl KBptezani mi napaziiii Kape î.iă înKonyioapt mi se xptnesKB din masa sa. Ama este ja Kbp- tea jesasi, Ka mi .ia Ksptea oamenijopă mapi. Dapă Ksplez mii .les-isi sînlă rnanaji, Hiena mi aJte asemenea Innjje menpizate Keapă de Kttpe ateja din a kbI m ist ipteshă. Ei de denapte spmez ne sltnîna.i .iop mi nmlenlă kb sbEinisisne aqeea ne .ie sa -itsa yenepozitalea jbî. Dpenlă peKsnomtinije, maKa.i8.iă ap.it Kîndă jesjă na stpirt mi ama Bînttopsjă bpmîndă Bp.ietsjă ma- Ka.i8.ibi, rbseuile KsjKsuiBJă jbejeI. Ama mi ja ssBepansjă jeă, KBptezanii jbî denină tptdttopii jbî, Ka mi ja oameni. Jesjă ape simyipea demnittijel mi Bajoapei sa.ie nepsonaje; de aqeea e.iă na se sfiemte a intpa în Jante kb omajă, Kape ape nerpemită o mai mape sanepiopitate npin apme mi înije- jenqisne. Niqi odatt ns faye jcbjs Kîndă Bede ană omă, din Kontpa mepye ja dînsa. în- dptzneaja .181 este nesle mtsapt; anoi ejă KÎm- tirt mai totă-d’asna kb aqeaslt îndptzneajt; Ktă qe esistt în jsme. Jesjă slt naintea jai, kb rspa sa lepisi.it .desKist, în Kape staă pîndapi de dinul Ka nimte Batepii de tanspi, rata a apanna moaptea mi nptntdipea nesle opi-qe oBieKtă Kape se anponie de dînmii; tolă în a- qestă timnă, Koama jeajsi se ssîpjemte.- mi ejă sate kb noada sa în toate dipenuianue kb o fa- 324 - pie indi'iieî.î'e; kb aneastB Koads, a Kspsia Bîpfs .anfiata este tape Ka fLidems, ini snde pezids o nstepe ama de estpaopdinapB kb, k’o JiOBilsps kb dînsa noate sb omoape îndalB bobjb le.is mal tape. O îmnpnijiBpape, Kape a fsKsls kb A- pasii zîkb: în Bîpfsis Koadei jesjai, JOKsemte Satana. în anesls momentS ssnpems, Kînds BÎnsto- psJB ape riaintea jsi, ae8.i8 în aslB-fejs de no- zijjisne; momentele Bieijei sa.ie sînts nsmepate. E nepdsts, Kînds rJonijBJB apmei sa>ie ns atinye jesjs, Kînds mssspa ks OKii asi, distanjja întpe dînssjs mi BÎnstops Ka sb se apan'ie ne dînsa.1 întp’sna minata, jeajia npintp’o SB-itape tepini-is, i’a data îkosb, mi kb o, fopgs nepesistisi-iB î.ia Ijine S8B8 riapeae saje. Kb o sBJBBlBiie snBi- mîntttoape anponieazs eJB aKams KBtpe Kansas •nenopoiitsJBi oms, rspa sa desKisB; înss ns Ka sb’ji zdpoeeasKB îndats în bbkbjjî, ui Ka sb se ameaze kb jiinimte jîiifb oms, Ka sb se Bite .ia dînssj; napKB Bpemte kb, nins n’ai nimiiilă bîk- lima sa, sb se site Jia ea okI în oki snpe a se BBKBpa de tpismfsjB sss; întOKmai Ksms ana epos ne Kîmns-is de BBtBjie, dsne ie a iiîniion- țispalS inamiKB.18 în kîIs nsmai noate sb snane, se biIb ks miBiepe ne Kîmnsjs ssls-iiei, tea- tpBJis Ipismfaasi sss ; ml mi .ies.i e sirsps kb omsâa atiînds-se asts-fejs în npezenjja sa, na Ba mai sKsna, întosmai Ksms e imnosiBlis nentps snS moapeie miKS Ka sb SKane din rja- pe.ie nisiiei intepitals. Nsmai sns mipaKOjS ap fi în stape sb snane ne oms aKșmB; kbui opi-ie miniKape ne aps faie, aps fi nentps e.is semns.i moptais; opi-ne alaKă ne aps înlpessiniia a.ipii nentps a siana ne nenopouits, aps rpBBi înus moaplea sa; kbii jesjs denine inamiKSjs ne.is mai tepinus omBJBi, Kînds se simte amepinjjală de moapte; e.is Ba omopî BÎKtima sa, în mins- IsjS Kînds Ba mspi ejs înssmi. Ejb na se teme de moapte; kb sîmje pene mi kb o pesirnaijisne epoiKB, Bede e.is opa mopijii saae anponiinds-se; ns’I nasB sb fie omopîts d’oms, daps îi nasB sb ns fie Bipsils de e.is; de aueea, opi-ne amepin- Ijape Kape înfpiKomezs a.ite animaje, nanpodaie ja jbs niii sns efeKts. Jes.is, Ka sns pețre, tpesse sb aiss mi o pețiins ; de aneea amsas mi e.i« sb se însoape; InsB ns e ama aesne nentps anests pene ne Kîmns a rBsi o soaie, Ka nentps peyil oamenemli, dsne tpons; KB41, JSKps Kspioss, în pasa ome- neasKB se af.iB mai ms.ite npinmnese de Kîts npiniini domnitopi; ne Kîndă în pasa .ics.isi, Kandidaiji do însspstsps se af.iB mai ms.!ui de KîtS mipese; kbmî din fete.ie .icsisi, se npsns— desKB ms.ile în tinepejjea jops. Ama dapii, sb eede de msjte opi 3, 4 .iei linepi 8mr>.iînds sb faKB KBpte aa o .leenz lînBpB mi a’iemll pina.ii sssjjins întpe dînmii o .isnlB fspiuass n.iijiT> de spB mi ineidie, nîns Kinds ne-is mai Kspauioss mi nslepniKs ronemle mi sipsemto ne «iei-.ia.nji. Dap daKB .ia a’icasta ns pesmemte niii sns.! din— tp’înmii mi .isnta se npe.isnyemlo npea ms.ils, alsn'ii demose.ia .icenB, Kape nsislB ja ancnslB jsnli, nepde pBndapca mi Bpînds sb se snane de ei, atsn'H <1b fsra .ia sns joks în Be’iiiiBtato snde a aszise stpirapea snsi .ies BBlpînS; noi linepi piBa.il înfouaui, o spmcazB lols .tsnlînds- se. Ei din fspiea .ismjii, nini n’aS aszitî» r.iass.i BBlpîns.isi. Daps EBlpîns.iB, Kînds îl Bede nnpo- niinds-se, stB kb sîinjo pene mi 'ic.isl d'intiis Kape Bins .ia dînsa, îi snapijc kuiib; d.ib doi.iea piBais lînTps, ape sns ni'iiops panta de .ioni- tapa noadei BBtpîns.!Si; dapii .ia a.is tpei.ica f.n.~ kb8, BBtpîns.is ’i-a SKosii oi;ii ks dinjjii sbL Dane a'icaslB nipsinijB Komn.ietB mi DBzindtf kb i;îm~ ns-is BBtB.iioi o mBtspats do inmni'iii si>i; epos.! BBlpîns apsnKB ks niindpio Koama sa mi se nsne ja nimoapeje damei sa.ie Kape, dpenla pBsiUB- tipe nentps impanis mi Eipsinjja sa, îl .lințio pB- ni.ie ks rspa sa. Daps înlîînnjînds-se kb doi .iei mapi mi BBtpîni sb fie pinaji anei daine, atsn'ii janta deBine m«.il« mai sepioasB. ftns Apar>s Kape a netpeKstis o noanto ne sns apsops înlp’o nidspc snde se yineas .iei, a bbzsIs ciinda o jeenB ap- matB d’sns .leii mape ra.iBens; dsne ne as a- îKEiiss Ja ni'iiops.18 apuops-isi, .icena s’a KSjKals, daps -ies.18 a pBinass 'lena îndLpBls slînds înlp’o noziijisno Kîndă line-na Boemte sb asKs.ile sn zromols Kape Bine de denapte. ApaGBJS, ausins a aszits Bine stpirapea snsi a.ils .ies de denapte, KBpsia .leena K8.iKalB a pEsnanss npin stpirapea ei. Daps aKsms, soijs.ib eî neKBiKils a îiriensts sb stpiye kb o i’spie mape. îniets, în'iels s’a aszits mai sine anponiepea .ie8.i8i slpeins ; ks kîIs eas s’anponiea mai Bine, ks alîls jeena stpira — 325 - mai tape Kape a înlipilalS înb"L mal m»Jla so- UbjS el ueuosa; kihi îndati a niBuitS nesle dînsa, napKi, a Bpata s’o sijeasKi si taKi; ne «pmi s’a dasS șutind» ja joksj» a»i de nainte apitînda npinlp’aieasta, ki menpizi ne piBajsjS sitf mi ki e rata a’a8 atana. Aneste npenapa- lÎBe de 4»nte a8 yinat» Ka' o opi. Dane Kape, îndati s’a apitat» ne Kimn» ja mapyinea m- dspel «ns je» nerps. A^ama jeena s’a SKa.iatâ mi 8Bp8t« si meapn na'nlea j«I; dapa sona.ia ei eizinda aieasta, a ntBuila ne jeaas nerpa pi- ea.iBJă sia, dapa aieaa dane apmi n’a pimass neaKatiBi mi întp’anS minata s’a BizatS amindoi K8.iKaiji ne Kîmna, aiinda-se ana-ia ne a.da.ia în riapeae sa.ie, sasniinda o janti de moapte. S'a aazilS oase.ie aopa zdpoBinda-se mi panînda-se; — 326 — s’a Bizstă Ksms riapeje jopă psnea Kapnca «ns aJtsia diii Kopnsjă si», ne Kînds stpirapea 4opă fspioasi a «mn.istă Kîmnsjiă mi aepsiă k« snalmi mi tepoape. Daps în ripezenija aiestei .isnte tepiBue, dama jeeni ns s’a mimKată din joksjs ei; din Konlpa, îmi mînrîia KopnsJis kb Koada dpents semnă de msjijsmipe mi de mwpe. Daps dsne ne jsnta s’a tepminată npin moapte amîndspops piBaaijopă, atsnni s’a sKBiată, s’a adsss ja aueste dosi BiKtimi aae amopsjsi el, s’a înKpedinijats ki întp’adeBipă amîndol as ms- pilă mi, fipi Bp’snă semns de xa.ie saă Kom- mtimipe, fi a întopsă snateie mi s’a dsss. A'ieasta, zile Grerard Kape panopti aieasli aneKdoli, esle o npoEi de fidejilatea Konyis- ra.ii a damei jeeni; ne Kînds, din Konlpa, jesj ns nipisemle souiea sa nsmai Kînds e silită ui¹' e mode.18 ns nsmai de fidelitatea Konpisra.ii, anoî mi de sns soijs raiantă Kape Kasti neîn- netats dsne miz.ioa. ¹ ¹ A'ieaslt npcmtope n nsuops, rtina o faue ks nea mal mape lendpcue mi amops. De Kînds rtinn s’a ftKsls maint, tot» KapaKtepsAS cî, s’a SKimnats. Daict epa maî nainte mînKt- lionst, sfiiiioast mi EaraBondt, Kînds s’a ftKSts msnit denine țienepoast, soept, Kspayioast nij aincznlt. Ea Kîmtirt atsniî toate Ksa.nttjjue npeii- oase n.jo kokoiiisabî. înlp’ndeBtps, ie mîndpie, •ie rpimilate apatt aKsms 8ms.iet8A8 ei! întOK- maî Ka KOKomsjtt tn mizjoKSAs rtineAopS saje, ama smiut aKsms KAOiiiKa în mizjoKSAS nsLiops sil. OkîI ei sînt» animații mi se miums neîn- ictals; siltlspa ei e penede, mipict Boemte st se sile .ia toni nsiî întp’sns minsis; anoi ns nsmai ja nsiî, ii mi ja ntmînls, snpe a desnonepi skojo Kîte-Ba noase de rptsnte nentps nsiî. Totă d’o- datt ns sitt a onsepsa în aeps snpe a desKO- uepi de denapte anponiepea sneî na*epe ptni- toape, Ka st ansnjje aiestea nsijops sti, Ka st se asKsnzt sss dînsa de nepiKo.is.i Kape îi ame- pinut. Ea este neînielals OKsnalt de ei; îi îndeamnt de mînKape, îi nsne Keaps în rspt mi îi maiint nstpiminte xoltpîte nentps dînmii mi ama spmeazt rtina rpiaca mi BÎiruinija ei ia nsii nînt Kînds as KpesKstsiin nsmai as tpess- ingt de dînmii, adeKt Kînds îi a KpesKsts neneje mi Kînds a aacsnss Aa wsmtlatea mtpimei ie Bops aBea mai ne spmt icînds Bops fi mapi. Kînds nsii a aacsnss în aieastt stape, atsniî oamenii a.iers dintpe ei, >ie.ie mai fpsmoase feine.se mi iei mai Birspomî kokoiuÎ tinepî dpent nptsut, mi pestsjs îas tais sas Kt faie dinlp’înmii KAa- nonî mi nsjapde. Kianonii sînts KOKomi Kastpajjî, daps ns- Aapde (Poulards) sînts rtineae Ktpopa s’a skoss osapis Ka st ns mai nsie oat. Skohsas amîn- dspops onepaijisni este d’a înrptma aieste na- sepe mi d’a faie Kapnea jops mai njtKslt. Ktiî Kapnea KAanoniAops ptmîne ajst, fpayett mi dejiKalt, întOKmai Ka ja nsiî tinepî; ama daps onepajjisnea Kastpajiisnei, napnt manijine Kia- nonsAs întp’o tinfcpejje npojsntiiatt; Ktii îjsnt- slpeazt de ssfepinua, ostenea.ia mi yejoziea a- mopsAsi. Aieastt onepagisne este foapte antiKt; ea epa sns ssațiis înKt în India mi Poma, e ptsntndils aKsms în toatt Espona, înst e pe- mapKaEÎAS Kt în opients,¹ 3koao snde ns se sfi- esus a Kaslpa oameni mi a faie ensxi, aiemti KAanoni omeneuill, aKO.io toKmal se sfiesKS a faie onepaijisnea Kastpauisneî Aa kokouis. Ja Bîpsla de 3 Asni tpesse ftKStt aieastt onepa- uisne. Dsne tepminapea ei, tpesse st îi dea 3—4 zije ssnt de Bins. Fiinds-Kt KAaironil sînts menpizațji mi nia.itpalayi de KOKomi mi de rtini, de aieea tpesse omsjs st’I iea ssb npo- teKiiisnea sa Kînds ape în Kspte luanonii in inizAOKSAS nineAop^ mi KOKomiAops. Kjanonii întp’adeBtps nsmai sînts Esni de kîIs a mînKa, nea, doapme mi a fi ttials; înst as îmepKats ks fojoss mi ag întpeEsinijats KAa- nonii dpents rtine KAomie Ka st KondsKt nsii. Snpe aiests sfipmirâ, as ajess Kjanonii mapi, îi a psnts fsjyii din ssptt, mi a fpeKato ks spziiî mi ias înintlals; ama as penelals 2, 3 zue în Kape timns îi jjineas înKiml întp’sns aoks stpimts; d’aiii ias adsss întp’sns Koteys snde epa nstm mi Kîjji-na nsi Kape, jsînds.18 dpents KAomKt, s’as nsss ssb Espta asî mi ama as osiinsits ne Kjanons Ka st se înmeje înssmi, imayinînds-se Kt e KAomKt mi îmnjininds ne spmt ks mape zeAS datopiea sneî KAOmie; înst fiinds-Kt ka-b — 328 — matepii apomatlie mi adopante din sniuEpie, sneje fiinds foapte Kostesitoape a.ite.10 aBÎnds mi nimte efeKte mediKaje. Ama s. e. as nsss mi afions în nslpeijsjs Kjanoni-iops Kape epas deslinaiji a li mimKayi seapa, i;a st dea oms.isi sns somns mai adînKs mi jinimlits. S’a bezbIs întpe a.iteje, o peyinE din Fpanua KeJlsindS 1500 fpanii nentps a înrpima tpei rînito 1 Snii amesleits mi aitsms rn.tpsna.-e.i8, neam., anasons.. liitopea sEJEatiitE mi noada mopi’ie- jsjsi în nstpejjs.is nasepi.iops, mai kb seamt a ninijopS mi a Kspi>ani.iop8 tinepî, mi npelindS ke Kapnea aiestopB nasepi KÎiiitirE npintp’a’ieasta sns rssts deaiitals mi es»ic.ients. KoKoms.1 mi n.ina sînts ssnsse ja ftuspiml de natimi; nea mai mape napte dinlp’insejo noatc se iie dcnLptate npintp’o metodE nsm. de Kpc- mtepea aieslops nasepi, adeKE se alin. nBlpcjjspi Esne mi în aBondinuc, se bIbe am. ebiie mi .limnede, se air.E biib joks sna’iiosS sndo se n.iimss zioa, se fie oko.io o rpemadi. do rsnoiS snde ae njaio se se lEBE.icasKE, daps nîndS nade njoaie Ipcnso se bIbe sns adi.iiosts ica se ns se sde; se fie np tepeato în Konlpa snsi țiepK mape Ka mi în Kontp snel KE.idapi foapte mapl. în fine, SEJie nEstpezo'iine-Ba do inamliil JopS din pcr- ns.i ammaj npcKBin sînt: dixopi, ncBEstsi'ii ni'ij. Daps KÎlo dati. se apalE o natiniE cnide- miKE .ia nini. î>ns fe.is de aiion.icKsio saK dam- Bia. S’a BT.zsts -ia asemenea enidcmio ri.ine.ic în mizjoKS.18 mînKEpel KEZÎndS ikosb mi mspindii napKE tpEznite. Ns se Ksnoamto îiike nîiiE a- Ksms Bine natspa a'iestel nalimo Kape s’a apE- tats cnidemiKE în ani dsiio spini. în Fpanua, IJepmania mi Keaps în Pomînica. Snii npelindS ke, Kînds ’iinc-Ba în timnB.18 enidcmicl a înucnat Bîm mape do dcssBlB.is apinijops mi a .iisata d’auojo neBa sîmje anîndB lotS d’o datE rpiaiE a ns amesleKa rEincje sajo kb ajtc stpeine, 'iino a fEKsts ama zi'iems, a sKEnatB rEine.ie sa.io do Eiiisjs aiestei enidemil. nonii as sns rjass ras-ils mai desus de Kîts rsina, de aieea îl nune snS Kjonouejs ne rîts ini npin aiestâ ssnets, KjanonsjS KiamE nsii mi i Kondsie. Daps as mepss mi mai denapte; as înnepKals a înlpessinija Kianonsjs a Kjoii Keaps oaE, mi Keaps aste a pesmits. Metoda d’a înrp'tma riine (mi toate neje- jajite nasepe din sspte) KonsistE opi d’a înnide nasepue întp’sns joks OBSKsps mi ajie da ms.ite nstpeijspi, Kape KonsistE în opz sas KSKspsz fept; kei! OBSKspitatea mi penasss npodsie msjtE rpi- sime în Kopnsjs jops. Daps metoda a doa KonsistE d’a da nasepuops ks si.ia de mînKape, topnînds-ie Boase de rpîs sas de opz saă de ks- Kspszs fepts în ani sas jante, întp’o nî.inie ee- ratE ks BÎpfsjs ei în rspa nasepei; ama pene- tezs doat, tpei opi ne zi. Aieste nasepe ns npiimesKS nimiKs de eebIb; de aieea, .ia înie- nsts, je topns nsijins nstpeijEpi f.iside, ne spini. mfcpesKs KEtEijimea matepiei tspnate nînt Kînds smnje rsrnă, anoi ne spniE Ipesse amtentats nînE Kînds rsuia s’a rojits ks totsjs mi ne spini, tpesse smnjBtE din nos. Ilasepije nstpite ast£~ fejs onts zi.ie de pînds, s’a frKsts rpase aBÎnds o Kapne aiBE mi ssnE de mînKape, daps dsne 15 zue aiKsnrs ja ie.is mai mape rpads ajs înrpEmEpei jops. Daps JtKomiea omsjsl d’a anea anima-ieie dsne moaptea jop Kapne rpasE, ’je a fEKsl atît de tipans în Kîts ssBts KSBÎnts d’a uinea nasepije in timnsjs ÎnrpEmEpei în întsnepiKS, je a skoss okîî mi jeas opsits. în timns Kînds nauisntie aBeas sn rsst deo- sesits nentps fejspimi de JisKpspi apomatine, as amesteKalS nstpeusjs nasepLiops mi ks difepilef’ Ano.ngS. IIpintp’a>ieasta ansnuErnă onopaaijijopB asonanjl al jKspnajsjsI • ** Isiss,, ke aiests acspnajs aa Kontinsa mi în ansjs BiitopS. Kpedems ke nsmal aaems tpe- rsinijE se peKomandEins nsE.riK8.isI aieastE foae, Ka aKsms doi ani; Onop. nsBJÎKs a ansts în aqerntl doi ani dests.ie oKasisnl a îKsdeKa mi a anpeijsi jsiipapea mi fojossjs aiesiel fol. Daps noi ks n.iEiepe ama BEzsts ke nsB.iÎKSJB s’a nponsnijată în faeoapea în- tpenpindepel noastpe, Kape din zi în zi s’a BSKspats mal msjts de rpaijiea jeKtopijops seI. Nol npomitems ke din napte ne Boms si.ii mi în ansjS Biitops a mepita aieastE esiie poinijE ns- TinEpilB în Tinorpaiîea KojeuiBJBl Sf. SaBa. • ■ X - e.iîke. Boms mcnijine deniza noastpi.,. a îinnpcsna