JURNAL «ram miiiwm onukiuwS mtitib iui esăkte, h tuiti ii.use.ie. PediyealS 1 1 , li ■ I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. jyd 40. (Ansjs a.is dsoiiea) Eskspemti OktomBpie 30, 1857. Konpindepra* Dcsnpc OîaniantS.— Hvcna — OefaeispLie mi konstitaijiBnea noiitiKt a fspniMÎAop —- KsmsniKâixignî uitiinjiiriqe niiqi- Diamantultt. Ap tÎKOÂSJts 2-j.ea. Dinmanls.is, de ini epa KsnosKBts Ka o sks- jiî ini nonsai-iops antiul; însi ei noplas dpenls sksjc, diamanjji Kpszi, adeKt neliiagi. Daps mi ama epa» foapte sKsmni mi papi mi as firspats In tpisopije ssaepani.iops mi ne Kopoaneje jops. ToKmai ja finits-is seK8.ie.iops mediane, adeKt ssb Kapo-is VII din Fpanjja, dameae fpanueze as înuensts si se oniunsiasK-B ks diamangi. Uea 'd’întîia dami Kape a nsptatâ diamangi atsnui, epa seslita Agnes SoreL Daps ssb Francois I jskssjb diainangiiops jia damele nosije a de- senils ama de mape, în kîIs nosuii Bihdeas mo- miLie, mopije mi nidspi.ie jops, nsmai a în- destsja rsstsjs sogiijops iop§ nentps diamangi; de aueea a emil» alsnui npoBepEs Kape ziueaS: «Damele moBije nopts momii-ie, mopbe mi ms- dspiâe .iops, ne Kans.» Karolu IX mi ne sport Henricii IV, s’as sbits a nsne staBije ja auesls 48KS8 nesle misspi. Mai ks seamt a înuenst» moda nentps spome, Bpajjejete, ineae mi dia- deme de diamanul, de aa ansis 1475, de Kînds Ludovicii de Berghen din opamsj» Brucgge a inBentats metoda d’a Itia diamanui; adeKi a nsss ns.iBepe de diamants ne sns fe.is de uepKs de fepS saS de ojjejis Kape, înBîptinds-se, a Be- nits în KontaKtS ks diamants mi j’a ttial8. Dapg atsnui s’a mtistB nsmai de fopma nsmili «Ro- sette» ; adeut diamants.is e ttials în făgete miui nsmai 4a o napte, rie Kînds .ia ajte napte pi- mîne în slapea naUpa-it mi netiiat». Mai ne - 314 - spmt a» livienstii si taie diamanui în fopma de „Bpuianiy» adera ja amindosi nipui.ie. Kapdi- na.iX Manarin a fost» ’ie.is d’întîis i;ape nspla spuiariul — NerpeniitX ki sn8 diamants Kape este KanaEMb d’a. fi tiiaiȘ .ța amîndora nipuije tpasse si fie nmls mal rposs de Kît^ șns dia- mant» de Kape se fa'ie nsmai o pozetti; de a- •jeea Epi.iianjjii sîntS mi ms.itX mal SKsmnl de KÎtS pozele je. Baaoapea diamanui.iop» deninde ns nsmai de mipimea, ii mi de nspitatea (Kspiueniea) rai fopma jops dsne Kape sîntS tiiaui. Dia- manjji ks tot8.is tpansnapinle, fipi nim o tspes- pape sa8 nati, se neinesK» »din ana d’înîîin» ; 'ie:a i;ape aS înKoaqe înKOJO np’o nat* mira sas im» nsnKlX, ns ioKmal tpansnapenlX, se nsmesKs «din ana adosa» dlrpli KÎndli sîntX OESKspl, se nsmesK» «din ana a tpeia.., Diamanjii a.u;î sini» ms.ilS mal stimau! de Kît& 'jcY ra.wenl; dapS 'iei de Ko.ioapo pozi, siatS Inra mai stimau? de lâls «iei ansi; dapS rai diamanui'Bepzl sîntiî foapte stimau!; s. o. în lposops.1» pinuS de .ia Dpczda se af.il bnS diainanlii aepde d’o deosesiti mi- pime mi d’o ea.ioapo imenși; doi a'ieea Kasine- is.is snde se af.n, se nsmeuite „nașineliuli nep- de.., Sînt» rai diamanui nerpi, dopX papi ini ns sintti iipca stimau!. în p,anopi8.râ mipimei diaiuaniiuopti, na- .loapea sopS spmeazi pers.ie.ie spmitoape: 11».<- sepe de diamanut saX eskiui anta de mini în KÎIS ns nolS si sepse de sksjc ini nsmai nen- tps tiiepea diamanuuopX mapl sas .ia piamuii nentps tiiepea fliamspi.iop; a diaman- IsjX e tiiatâ, Kapats.iX si Binde dpetils 15—20 raasenl. 8ns diamant» tiialS, de mipimea de dosi Kapate, se Binde de natps opi mal sKsnins; snX diamant» de tpei Kapate, se Binde de 9 opi mal sKsmne rai sns de 4 Kapate, se Binde de 16 opi mai sKsmne; adera 16 opi 20 fane 320ra.i- Beni, rai ama Baioapea .tsi Kpeinte dsne nponop- Uișnea nadpati a adasțiipel Kapatejops se ko- npinde. Dapi> KÎndS stiX diamant» ape mai m».ilS de KÎtS 10 Kapate, atsnul Ba.ioapea .isi Kpeinte înlp’sns nporpess nemisspal», în Kîts snii dia- mant», Kape Kînlipeuile 2 dpamspi, este sns o- < BieKl» d"o Ba.ioape eslpaopdinapi, demn» d’sns tpesops piraj». . FiindS-Kt sînts' nsyini dranianpi în asme Kape tpeKS neste 10—15 Kapate, de aneea, a- ueia Kape as o mipime mai KonsidepaEi.ii, sînts foapte Bcslijjl. Eali Kape sînts. în panrsjg d’întîis firspeazi diamants.itf .isi Badsha (pira) din papa Mafun ne inss.ia Bornea în Asia. E.is este de Ksa.iilalea ’iea mal nspi, ape fopma o- Ba.n, ini Kînlipemte 367 Kapate sas dosi-zeil de dpamspi! A.i doi.iea diamant» mapi dsne dînss.iii, este aic.ia a Mape.is! Monro.iS (îmni- pals din Monro.iia în Asia). E.is e tiials în fopma de Rosctle, ape 277 */, Kapate mi Keaps în scko.18.iS IpeKSt», a fosls stimat» .ia o Ba- joape do 1 '/₂ milioane ra.ii;eni. Daps IHaxs.is (Ss.ilans.is) din Hepsiea, nosedi doi diamanui din i;apc sns.ii; KÎntipoinlc 252 mi a.ilsnX 162 Kapate. DapK rai In Ipisopi.ie ssiiepniii.iopX din Es- ponn csislT. diamanui oslpaopdinapl; ama s. c. a'ic.ia a îmrapals.isl Pi;sicT . sape KÎiilipcnito 194 y, Kapate. ape o fopim. .seniisfepira, 15 '/, .linii în diamelpX ini 10 .linii ini.iuime: este din ana ’iea mai nspi. Ei» npoBÎnc din Indica o- piontaji, natpica diamanui.iopX mapl, ini deitopa mai nainle Ipons.iX .isi Saxii iVatlir. Kindii .fa» o- mopll», îi aX .isatS ini aioasli ninlpi upeuioasl Kape a senil» iic spun, in nosesisnen snsi ners- UilopX apmcan», sape .fa adss do BÎnzape .ia Amstcpdamii. Daps îmnspileasa Kalcpina II din Pssiea. af.iînds a'icasta, a Insipuinats ne am- Basedops.iiî el în O-ianda, d’a KsmnipalX a’icsts diamant» dpents ssma de 450,000 psBje, snX nension de 4000 psp.ie ne an, no loati Bicaua „isi uii o din.iomi do noE.iene. Eafi ksiiis o nea- tpi nosi.15 fauo no sns oms ns nsmai i;orat8, dapij mi nosus! Afapi d’a’ieasta, nosedi Kopoana Pssieî rai sns a.ils diamant» mape, Kape .fa dipsit îmnzpa- ts.isi Pssieî, Ilpinus-is Cosrhocs din Ilepsia fis^X ași Aseas-Mirua. A'ieslX diamante KÎntipewte 84 de Kapate; însi e d’o nspilate estpaopdinapi; nsmai o „apte dinlp’înss.is este liiati; ne fa- UeleJc snde e liiatX, se afli niwte insKpinuisni nepsiene. Se sede ini Ka snii fe.iX de Baprs — 315 îmnp yispsjs diamantfiJBl; asta apali, ki dia— man’b.iă a foslă odati nsplală .ia rîlă alîpnală .ia o uanr.iiKi. Besliiiî sînt« iui doi diamannl din tpesopi.ie imnepnue a Fpau'ieî iui a Asslpiei. lIe.iă d’în- lîiă numită „Regent- sas «Piti» KÎnlipeinie 163 Kapate; e tiială în (opina do npiiianlă, e d'o mape nspilale iui ape anumă o ua.ioape de 12 muioane fpancl (sns mi.iionă de ra.iiienl). Duna d’Or'eans în liniiis.iă Kîndă epa peijentă în Fpan- pa, a Ksmuipată acostă diamantă, de .ia snă rs- repnalopă cnr.iesă numită Piti i;ape nenea de .ia Indiea, dlndui npenajs de 135,000 aicpe step- aeniji (270,000 ramul.) Kîndă s’a iKefsilă na- jatsJB Tuileii n de Kitpe peirojunionapi în ans.i 1792, aceslă diamantă îmiipesni kb a.ini dia- manui ai Kopoanel, s’aă fiKElă neBiZBUÎ; însi ne upnn s’a nsilă iapă înlp’miă modă neesn.ii- Kals. Pen«b.iii;a fpancezi nea d’întîiă, auîndK tpcniiinirb de i.aul. .fa nusă amanelă .ia nimte sanKiepe de .ia IJcpjină. ne spini .faă pis- KBmnipată. Dapă diamanlB.iă ceas mape a.iă Kopoaneî Asslpiet se nsmemle ♦Florentinul » E.iă¹¹ Kînli- pemle 139 '4 irapale, este foaple nupă, însi ko- .loapea sa mile ceea în rajuenă. Aceslă dia— mantă ’.ia nsplais liitrvlii temerarii (îndpizneuă) Dara de Burgimd, .ia Eiii.iiea de Granson ande a KizatS moplă îmnpesni kb toali apmadiea sa. bnă simn.iB so.idalS E.ureuicană, risindă onesta diamantă ne i.îmnB.tă Eili.iiei, .ia .luată ini .fa Bîndsts ne spmi, ncnlps unii ta.iepă (6 ijuanirjl) ! Astea sinii! diainanyii nes ti ui din Ipesopije SBBepaniJopS in Eupona; însi ja esnoziuisnea nea mape de .ia I.ondon, în anu'.iă 1851, s’a bizbIs i;n8 diamantă namilă ,.Koi-el-nur„ (msn- te.ie .iBinineî) Kape a IpeKBtă neste tojiT. Kîndă ns epa liială im;i, Kînlipea mal msjlă de 700 Kapate; jjisBacpijii cel mal cejespi în Jondonă aă .isKpals .ia dinss maî ms.its de unu ană nîni Kîndă a’aă tiiată, dapă mi aKsmă dsne tiiepe, KÎnlipeinie nîni .ia 280 Kapate. E.iă anapnine ansm, pețjineî Victoria; dapă mal nainte opna Kopoana js! Ula.xă Sindsha din Kabul mi din mîlne.ie .iui a tpeKslă în nfuneje .ib! Maxaradsha (pene) din Lahore, mi de .ia e.iă .faă .isată Enraezil. Este intepesanlă Ksmă s’a Disipată aceslă mante de 48inini„ .ia esuoziuiea yenepuji de f.ondon, în Kontpa mîine,iop'8 slpeine d’a'iemli mii de oameni Kape Beneaă din toate nipuUe •ismei ai:o.io. fină deosebită Koptă epa dpesă în miz.ioK8.iă sui! d’esnoziijiani. Acestă Koptă epa .laminată kb razi! zioa ini no>.nlea. .Ia noapla acestfil Koptă, se ninea neîncetat» o sanline.ii. Anoi în mi/.JOKSJă KoplBjaL s’a al‘.iată Ka sn» fe.ir; de Kojiaie mape de meta.iă slînds ,ne snă niedostajă mi în nenlps iiojiBiei se Bedea ne o nepinijji de i.atifea pouiie, anostă ssBepană a.iă diamanui.wpă. Anoi nepiinya opna moi>i.ia npin— (p’o maiuini ast-fe.iă, în uită, daKi Bp’o mîns indesKpeti apă îndpisni si se.iisie ne aneslă diamantă, îndali nepina se islanda; kb eaă în adînnimea ni desta.is.iBÎ mi î.i suma din mîlneje fspijopă. Anoi aqpglă Koptă epa lotă-d’nBna ruină; mai kb seami seKss.iă fpBmosă, din țoale K0.iu6pi.ie riimîntn.iBÎ, Beneaă a ofepa pesneKtșj mi admipaifisnea ,iopă nueshii idea.iă irjă kbjIs—: .ibT ,iopă ne a'ieasli .ifime. ftnii aă npetinsă mai nainte, ki în tpesopiaj pera.iă de .ia Portugalia, se af.ii snă diamantă de mipimea biib! oă do cîski Kape uîntipemle 1680 Kapate (% Omni) mi ape o uajoape mal ms.ită d’o ssti milioane ra.iBenl. AKBmă se mlie ki asta este o faBSiiiiiini a’ieasti niatpi, ns e sn diamantă, ui ană lonass aiuă. Dapă de șnde Bine nueasli uiatpi upe'ii- oasi ? Kamă Kiptsni nerpi ini mlnariul, ee SKimjîă întp'snă diamantă stpuBiitopă mi Ipan? snapinlă ? A-ieasla a punasă ană jnislepă. Toate uepKipiie modepne a.ie Kimislijopă d’a npodsie diamanul npin itimiea, n’a adssă nîni aKsmă ja snă pes-ulală msjjib'mitopă, de iui arfe di li- ridsită ki «imiea modepni a apitală nosisiii- late diamanyLiopă aplifiuiaje, o metodi Kape în timnajă uiilopă noate ki ea KÎnilirâ desBoata- pea ei. O Kăs’.isne mai itomfuinad este jtsmă: s’a (opinată diamanui în mmîntă? De ie toKmai ja sne.ie jonspi irpiuiieijiațe mi ja a ile ns ? De rai KipEsni se risesKă în Kltiuimea imenși în ne- nsmepoaso joKspl în sîns.iă nimîntsjbf. O (anii îiiki e Konslalati, ki diamanui! si risesKă tot&— d’asna în societatea noEi.il . d’aspă uri de njătini, în tepimăpl nsmite a.i8Biane adeKi rpunidile în, spma Kalastpofel șnoași saă dj,i8p.i5J8j! (notcmă) — 316 — ne a nenatâ în nea din spmt oapi, ssnpafaua BBmțnt8.i8l, Ama nstema zine, dara Kontimnopanii tatuai jbî Noe ns s’apa fi neKats npin notong, oamenii de aKBms, n?aps fi aBBts diamanul! ; Diamanijii se risesK» în nimintâ, opî na Kpistaje Bine fopmate, opî Ka Kopnopî potsnzite. Fopina npimitÎB'B KpislajinB a diaman|ji.iop$, este OKtaedpa; însB de mșjte opî Îjb rBsesKB Ka ans KopnS sojids kb 12 sas 24 fejje; înra este pe- inapKaBMB kb nsjpal ja diamanta fejjije na sînta njane (mejje/ ni potande; Îjs risesKB tots-d’aana în nisins sas ne fsndsjs pîspijopS, dapa ni’iî o- datB întpe netpe sojide mi tapî. Nagianije antice KBnomteas namaî Indiea opientajB Ka o jjapB d’ande npoBinS diamanjil, mi întp’adeBBps în Indiea se risesim distpÎKte de diamante, adera snde maî kb seama, rasesKs aneasli neatpB npenioasi. lIeje mai Borale jo- KBpi în aneste distpÎKte, sînts Raoliionda, Gol- Kanda, Visapur mi Ityderabad. Jînri Punnal sîntâ 1000 de oameni OKBiiajjî kb snBjatajs dia— manuijops, Kape se rasesKB în nisins de anojo. Dapa ja ansj 1728 s’a desKonepita tpe-, zopî de diamanjjî mi în Bpazi n’ea; de alsnil, KontinentBJB ne.ia naos a înnenstS si denie, în panoptBJB diamanjjijopB, ana mape pina.iS. în demepts naști Ko.iomr,s dane «napa d’aspa» în Amepira, dapa Ferdinaiidii Corteq mi Framțesmi anemtî tipani sinyepomi nentps pasa A- mepÎKanB, ks toate Kasneje mi toptsp’.ie Kape aa întpeEsinirats snpe a desnaia Mcksîko de ra- t'Bjj.îini imense d'aaps, Kape .ras skosb d‘ai;o.io; tota ifas natala sb desKonepe nestits.ia „Eldorado., «napa d’asps mi de diamanjjî.» A'ieea ne jb- Komia nea maî rpozani n’a natala s’o f.ira, în- tîmnjapea a fiKat’o. Doi, tpcî scksjî dsne des- Konepipea Amepi'iel, s’a desKonepits dislpi.Klcje diamaniiijopa în Epazijiea, mi msnjiil d’aapî» în KaJifopniea. Dapa oape a fosta a'ieasti desi;o- nepipe o fepi'iipo nentps Amepira, sas în Kon- tpa?— PisnansBJB ja n'ieaslB înlpcsape, ne na da islopiea dislpiKtcjopa de diamanuî în Bpa- zijia, i;ape na fi ssbîkckIsjs apliKSJs.isI a.ia t pei.i ea. ^^Giiea Snejjeje aneslaî animajs as o mape ase- minape kb Kîîneje; Kansjs jops e nojtits, ks ană Bots emits afapi. în fajKa de ssss as Kîte 5, în nea de jkoss Kîte 4 mBseje ; ja Kîtemî 4 riinioapeje as nsmâî Kîte 4 deyete, o îmnpeyis- pape Kape distihție Hyena de toate ne.ie-jajte animaje natpBnede. Ilaptea denainte a Kopns- jbI el, este mai Inajla de KÎtă aneea de d’în- dipBlg. Hyena tpsemte în Kjimeje mude a.ie Asiei mi Afpiieî; se nstpemle maî Ks seaniB de .moptîmBne, de aneea spmezs aKo.io Kapananeje meprînds în desepteje neje mapî, miapmadiede, piSBois, Ka sb minînie ne aqeia Kape as mspits ne dpsnrâ sas as razsts ne Kîmnsjn BBtBjiei. Daps nopanitatea a jops e ama de mape, în kîIb desrpons noantea Kadanepii oamenijops Keaps din uimitipe mi .ie niBnînKS. De msjte opî se mi întîmnjB kb întp’o noante, întp’srrâ sats eje niBnînKs toatB napnea animajejops tiiate ne Seama oamenijopB; kbiî animaje nil mi oâme-1 [nil bîî, ns atass ; .ia aneasta .ie .linscmte Kspnvii> fiinds-KB sînts npszi mi jam. SîntS dosi snejjo d’Hycna, adera: I. Hjaena striata (BipralB⁻); ape mipimea snsî Kilne do mB'ie.iapS; este d’o Kojoapo raj- Eens-’ienBmiB kb rapțil nerpe; ape o Koami (crinieie) mape Kape se întinde nesto lolS osejs sninBpeî. Din Kopiisjs jops easB o odoape fe- tide, npodssB npinlp’o rjands.iB ne se afjB ja naplea nostepioapB a Kopnsjsî jops (jînri me- zsts). Ilatpiea jops e nopdsjs Afpinei mi ses- tsjs Asiei. ToatB zioa made asKsnsi în Ka- Bapne sinrspaline, daps noantea easi afapB ro- ninds dsne npade. Paps ra atara animaje mi camenl bîl mi nsmai Kînda e ipitatB (niraatiti) mi foapte KiznitB de foame. Dapa dara a a- nsKats sus JSKpa, n’sj8 .iași nîni ja moapte. Ks toate acestea, este în stape a npiimi oapemî- Kape dpesspe (înrauBt8pe9 mi ea este suejja de Hyena Kape se apatB Kîte odalB nasjiKBJBî în mena®epil (Komedie.) __ 317 — II. Hyaena Crocula (nEtalEj. AieastE snenE ape o KO-ioape lensmie sas pomioapE, îhse ks nete nerpe. SeamEnE msJts ks sneija d’întîia, însE ape o uoamE mal SKsptE mi ns npodsie o odoape fetida. MEse.ie.ie ei seaniEnE kb aieje aje nisiiei. Ilalpiea ei, esle Kans.is de ssna snepanuE mi ssds.18 Afpiiei; amo o nsmesKS «Jsnslirps». îirip’adeBEps fspiea el este msats mai sîmjepoasE de Kits aicea a sneijei npeie- denle; ke’iî ea ataKE de msjle opi Kai mi soi mi îi omoapE. Ea se anEpE Keaps mi în Kon- tpa lirps.isi, ks airoape. Laccpede desKpie Hyaena în mods.is ap- mEtops: Desiipiepea Kape Aristoteju, latEJis mtiin- Ijcjops natspa.ic, a dnts de aiests animajs, apalE ke j’a KsnosKsIs foaplo nine. E.is ziie ke Hyaena seamEnE în mEpimo mi Ko.ioape ks .isns, ape o KoaniE na sus Ka.is, însE ja dînsa Koama se întinde în toaiE jsiniimea sniiiEpeî. De?Ka în tiniiis.is .isi Aris- tote.18, icpiis.ia în E.iada ms.ile fans.ie în panopts.is Hyaenei. Astă—fc.is aoea ideea ke .ia IlyacnE, amîn- doE sckso.îc sînls silite ja sus indinids; a.iijii as zișii Keaps ke Hyaena, în totă nicna i^prati (iijaena striata l.) jops noetiie, atsnii faK8 ans.ii> sKimiiE scksk.is ci! Pomanii, Kape foapte tîpsis. tOKinai ssi; Gordianii as bezsIs Hyaena .ia ripiina oapE, nopsca mai nainle d’anests a- nimo.is nimai dsne nrrpanhni.ic EoijiaiiiOpi.iopîi E.ieni mi opionta.il mi ancia dsne spmE, Kape totS-d’asna as o tendeniu, mape nentps faESje, a iiiBcnlats ms.ile fass-ie ne soi;otca.ia Hyaenei mi Pomanii .ie aă Kpezsls. Ama dapă rLsims ja aslopil Pomanî mi E-ieni napajiisnea ke Hyaena imilE BEpsEtspa Kîinejops,' Ka se înmea.ie ne oameni; ke este în stape a imita Keaps ini rjass.is omenesKs, a Kema ne oameni ks nsmejie aops snpe a’i pE- Ieiî; ke smBpa ei faie, ke Kîine deains msîji; ke silEtspa ei faie, ke toate animajeje desinfl stîjniyi mi nsmai notă se se mimie; ke niiio- ps.is ei ie.is slînrs, amopijenile opi-ie simjjipe Bie snsi anima-is Kînds se nsne ne dînssjis. Ne- rpemits ke o fîinijE ama de esIpaopdinapE, tpe- Bsiea se nosede mi Ksa-iitEiji mipaKEJOase; de aieea mi -ia mediii emnipiii din antinsilate, Hyaena firspa ke sns pemedis omninstents ja o m8.iiiime de nElimi, in Kîts toate ESKEUue aie KOpnsjsi ei, epas ssne Jia ieBa. Aieste idei rpemite mi a.ite neesaitte a$ fEKsts, ke natspajiistil de mar ne spmE, as nep- dată adeBEpateie spine aje aiestsi animaas. ne- mtiinds .ia ie animius se panoptE desiipiepea antnejiops. Tonrnai sns Na- natspajists adeKE Augerii de Busbec, amnasadopBJB jînrE Suliman II în Kon- slantinopol, a desKonepiis adeBEpat, Hyaena antiii.iop- lArna este; Kînds oa- menii ns se mEJijbmesK^ ks adeBEpsjs în mtiiniiE, imapinindB-mi ke e npea npozaiK, Boind a înfpsms- Uema natspa ks faB8Je.ie s ke Keaps fanta adecEpalE ne as zisa, nepds în Bajoape, nenslînds se je deslinrE nine-Ba de ne.ie imayinape, înloKmai Ksms rpEsniji de asps se nepds în rpEinezi de nisins. Înlp’adeBEps, Natspa n’ape tpeBsinjjE de în- fpiiinssejiapea a imatfinaijisnei noastpe. Ea ko- BÎpinamte toate fpsmsseijLie pea-ie Ka rai imagi- nape. Noi s’o slsdiems,' daps se ns aBemS npe- tennisne a o pefopma uri înfpsmsijenia. OfibieispLie ini konstitsnjsnea no4itiki> a fspmnijop (din îKEpnajis jsi Chamber.) Kînds oHsepBEins mai sine fspniiije pomii, I «dame» înKongispate de Ksptisani, Kape medă atsnii norns Bedea natps, linii, onts sas zeie jînlp’o KamapE mape uri Kape netpeKb toalț BÎaya Jbnte, nei sipsitopl atacă, Bată, mi npindă sbb msră ne iei Eipsi[jî, întomnai Ka ja noi oamenii nei iopyi acbzeazx de fopna jopă mi sim-^Bră ne iei deuLii. întp’adeBipă, Bnsjă din jbcpspij^ ic.ie mai intepesanle în Bieajia fspniiijopă. sînlă mtuiije jopă. Doi lăpiiicapl (de fspniiî Kape se yină în .lenină) Kîndă se af.n sin. d'a.ils ja o distonai mim, Ipemie si întepnie snă pesr.cjă întpe dînse.ie. Asia este nentpB ei o nenesilale Biejjci. Stpade mijilape japne mepră dc .ia fie-nape iăpnicapiă ja a.ilă, ca paze.io snbi nepcă. De dimineaija nînx Ja seapa, aieste stpade sinlă aiionepile im fcpniif, meprîndă încoaie îbko.io fipi opdine în cîtă .ia înlîia iicdepe se napă kt. ns sînlă osli.ie biie.ic a.iibea: dapă înlp'bnă mi- nată mi sncna s‘a siiiiimată: fKpniii.ie d’ană fnp- nimipă se nană înlp'o juiic dc mluie mi aieste jinii omise în'iciiB ana m; a.ila o .imiți sînye- poas’i.. Kîndă janta jopă e anpinsi. alsmi niii na ieaă in seaniT. a.ite nepiiiojc, Keapă nncja d’a fi y.dpobile dc ni'iiopa.iă omsjBi. Dapă ne i.îiidă mli.jii.ie sT.nijepoase denimcză noiiajania- nea fapniuapijopă. onaiiapianijc ninije în atnîn- dm. Kojonii.ie mepră dpr.majă jopă opdinapă mi i.indă janta a tunată mai ina.ile z .ie, atanii, eapă o înleppană mi pciiricnă jimpapije jopă iianifine. Dapă na iiBitmi fapnini d'o snejp, sBsjjină o jRiili întpe dinse.io din i.aBza anat Kimliră saă intepesă m.ilepia.iă. ii de niBJle opi fhpniil de difepite pase intepnină jante lepifii.ie, na de Bp’sn intepesă, ni din cauza anei apo iialspa.ie ie aă sne.ie mlpe ajle.ie. Ama a OBsepuală llubcr o mtuie întpe fapniie namile Epiiajino mi întpe nea mai mii;i pomic i;a sinije, mi aieasli jbiiIi n’a aBblă niii o nanzi. Biziiii.n.. Iluber a Bizblă ki fbpninije ie.ie mapi (epanjiie) cape aă anală KBaplipsjă jopă i,ienepa.iă în IpsiiKiajă biibI ap- EOpă, a nipisilă aieslă IpsnKiă mi a înaintată în .linie dpeauli d’alană în nontpa litmeL pezi— denijel fapniii-iopă pomii. Meje asieimte s’aă aiiipală nsmai mi n'aă ataKată. Dane ie, ie.iă d’întîiă atacă epa tepminată mi ne Kîndă ie.ie mapi aă pissf.ială ieBa; ne.ie mii! stpîmtopate, s’aă rpisilă mi aă tpansnoptată afapi din litatea toatx aBepea jopă, adem oaije, japee mi mii kb seamx Kbptea jopă perajx kb dame.ie npinii- nease. Aieslă tpansnoptă a fostă npolețieată c ... 3 jopă Ka daineje din «A pe mii» a faie kodîî mi ai Kpeinte. Mine sîntă aieste dame? A'iesle npiniinese piraje opî snde mepră, toalx jsmea je înlîjneiute kb pesneciă ini ssnsnepe; Fsapdia mi KBplezanii jopă sajtă mi ;Koi;ă naintea Jopă; jig Besejescă Kbmă este dalopiea KBptezanijopă Kitpe sBBepani. Kîndă ea qine-Ba st iea pețiina de ja anemii KBplezani, fopmeză Bnă ’icpKs îm- npei.ii8pB.i6 ei mi o anT.pi; dapă Kîndă a jantă «line.-Ba peijina înlp'adetipă, atbini „se neiiBnesKă. Peijine.ie aieste aă aBblă odati apini. Dapă în- tp’o zi, aă nipisilă fbpn>Kapiă, e.ie i;s sojji .iopă mi aă ZEspată în arpă. Alsmii toate ibpni'ii.ie, qeje jBKpitoape, sojdanii mi inrpi^iloape.ie na- șei, .ie aă apmată. Dapă dane ie aă miecală, o mbJjjime de snionl s’aă adunată în toali uapa mi aă. amlentală nînx uîndă ’sna din aieste fc- meje a Kizstă jkosb ; în minîilsjă anosta ae aă Kizbtă apinije mi d’atsnul înnoane, aă pimas sbi;1» naza țiejoasi a loati Kojonin. Dapă aicea ne npiBemle de sipmani soni, ei aă îmn.iinită mi— sisnea Jopă kb âneaslT. KUilopie; Opi-ne im fi șoapta jopă, opi sx se înitspie în iiesihipi dc niianenă, opi si nazx în rupă iinsi .ieă de l'sp- niKape, opi si fie inhibate de iip'o rnisepe, opi Keapă se moapi de foame, niminea din totă fr.p- ninapiă ns se ca rnimna i.a si’.iă snand, KT.ni aă desenită de npisosă în soniclalea fbpiiiiijopă mi în aieasli JBine. Din iionlpa, dam »na din sojjiije anestopă bapnani dcBenijji de ițpisoml, apă fi mspilă! Me tanayiă s’apă fi fxKstă! Kîte fspnini, sepBitopi fideji apă slilea zi.ie înlpeyi jînri KadaBepă sipblînd’bjă mi jinrînds’jă kb rspa! Me deso.iani;>ne apă domni în fspniKapă nînx nîndă na s’apă risi o aJti danix-peyini snpe a pemnjasa ne nea moaplx! Dapă meprîndă mai denapte, Bedemă o danii mi ană KaBaaepă (nape anapuină amîndoi Ja fsp- nini ajEe) Kbmă amîndoi sîntă iapă înKomjiBpajjI de toate onoapeje piraje mi de sBE-misisnea nonbJBJBi jopă. Dapă anemii sbBepani sîntă e- jeKtopaji (na de momtenipe) mi KonslitBijionaji.- kiii ei rsBepnă nonsjs jopă, sbb Kontpoja snopa fapnini Eitpîne ajese de Kilpe nonbjbjă fspniKs- pijopă Ka penpezentanijil jopă. Si OBsepBimă mai Bine mi o si Bedemă Ksmă toali KOJoniea fspninijopă easi afapi, ssBepanii jopă în i;ană, .meprîijdă Ka 91 npinzx fspniie poase, Ja aieste —'319 — aă Bizală Kt geic teiiKoase aă BmBială napKt zinimte, n’aă rntială ie se faKt ni’ii din ntmînlă niii din miepe, dapă .lapseie .iopă epaă ntptsile kb totaiă. Nerpemilă ki ageste fspnmi, îmnpesm kb japBeie jopă, apă fi mspită de foame în miz.ioK8iă siestei atondinije, daKt esnepimenteie iopă n’apă aeea miji de e.ie, naind aKBm în ta- lie mi o sinrapi fapniKt nearpt (potă); a'ieasti fspniKt sinrspt aă Kiidită geisic nentpa toate «ie.ie-.ia.ile, să natpită japBe, a dală de mînKape mi qeiopă mapi; întp’ana KSBÎnlă ea a adssă opdină, .iSKpape mi opîndaiaii în a«ieasti kojo- nie niptsilt. ' ; Dapă aiesle fspni«ii nerpe, Kape fată toate jBKpapiie în enonomia fapniiiiopă, deBine kb timna (ta mi sniie șișul fide.ie în Kaseie oame- ni.wpă,) desnojji în i;ast Keapă Kitpe sttnînii jopă. Ama mi fapniii-ie sepaitoape na iași ne fspni'iiie sltnîne Ee.iiKoăse st east din fspniKapă afapt, nsmai Kîndă o «iepe saiala Koioniei; adeKt d’a o antpa în Konlpa ansi inamiKă saă d’a a-- ds'ie npada d’afapt; anoi întîmmîndB-se Kt pe- Bin anasi ftpt npadt, fspni'iLie sepBitoape .ie npii- inestă foapte pe«ie, na ide rotite opi niii na iași st intpe în Kast; anoi Kîndă kb si.ia Bopă st intpe aKOio, șină maite tinepe de gie Jopă, mi ie ronesKă afapt. Sneie din fspnfai aă ns nsmai sK.iaBi, dapă mi Ba«ii de jante. AdeKt este ană inseidă ns- mit nidsKi de fpsnzt (Blatta) Kape sKoale din Kopnai J8i o zeamt dsi'ie Kape o adant .ia feispimi de fpsnze mi fioape. Eati Kamă tpaKteazi o fspniKt a'iestă insenlă. Fapnina inepție ia dînsa, o mînrîe kb antenele eî, atsnnî nidBKije, de nji- icpe mi peKBnomlinijt SKoale din Kopnsiă stă Kîte-Ba niKitBpî dsi«n de Kape fspniKa se de- ■leuteazt. Ama dapă nidBKii de fpanzt sepBt fspni«ii.iopă întomnai Ka Baui.ie kb jante noi oa- meniiopă. Dapă fapnoiiie as întp'înse.ie mi feiapimi de netpenepi; jKOKă, se joBesKă din risme mi saltă ana kb a.ita kb aiaiă, Ka Biieyi ernind din sKoait. ‘ Huber, auestă admipasiiă sasantă Kape a desKonepilă mistepiiie Bieuei fspniqiiopă, ziie: > amă tpeKsls întp’o zi nainte anei Koionie de . fspniui de jemnă, mi îndatt amă Bizată Kt as- । tizi eie na fană niii o iBKpape, kb toate acestea , amă Bizstă Kt toati Koioniea epa întp’o mape d’sns ne.iotonă de fspnbii soidaițl Kape as de- : nașă a«icsle tpesope ia snă ailă jokb denapte na 50 nami din «jelatea .iopă. Dane «ie agestă Ipansnoplă epa lepminală, «leie mapi aă Bpslă st peîngeant alai;».!» iopă, înst aiismă ge.ie pomii mi nihl as npiimits «na aiKBtopă nalepniKa din a.ie jopă af.iînda se ja an altă fspniKap semna, mi auesle nalepi a.iiate aă Bitată ne ne.ie epKS- ^i«ie în Kîla nia.ile din e.ie aă pimasă poate mi a ssiepită ne spini o nioapte tepiti.ii. Fapni'ii.ie pornii aă, Ka aneie state în A- mepiKi o mape npedi.ieKjiiane nentpa ninepea SK.iaBi.iop: adeKt ne a’ieea d’o pași nearpt, impe.ie aă finală poate ia np’o tilt-iie. Aceste fapnmî nerpe saspină .lanlc KÎIă noale ne Kîmna.ia de Eiti.iie, nentpa .liseplatea .iopă nepsona.it. Kîndă se ntdă slpîmtopatc, snant ’ie.iă nBjjină oat.ie, .inpBe.ie mi fenice.io .iopă lincpe; de mBite opî IndptzncsKă ini Ipcită înlpo inamicii iopă, esna- inda-sc .ia «ic.iă mai mape nepiKO.iă, nsmai Ka st skiiiic no a'ieslo oaiente npe'iioase. Kînda intiii Kt a'ieslc uiiieKto sîntă asirapale de ronipea inamiuB.iai, e.ic sinrape, na pcsernauiane, se npeda poate în miinc.io Binrilopi.iop mi ptmînă poate i'ideie. Alai no spini, tindă Binrilopil, dane o liitiaio ijaot nină anost Iptrîndă dane dînmii poBl nsoi, mtnapă tolă din neama.iă «jeiopă bcki, a'icin din spini mopră nainlca tipani.iopă .iopă Komani, îi mînrie, îi iini,ie mi îi daă de mînnape. în a'icasti stape aă aliată ci natpiea .iopă; ei s’aă OEimiaila ks smiania. Dapă aueasta na e de mipape; Kt'il fspni'iue nerpe aă fost npinsc poate în linepeuea Jopă «ica mai fpațiett, Kîte odatt Keapă îniit nainlca nauitepei lopă. Tipanii fsp— niii denadinsă fană aueasta, Ka st na ptinîe .ia pofiii Jopă ni'ii ană sanenipă de mai nainte. Dap fapni'iije-ncrpc sîntă iBKpitopn 'iei mai nefatira- EÎ.1I mi antsajjl; ei adană ant mi fană .laKpaptie ’ie.ie mai rpe.ie în Kast, ne Kîndă sttnînii .iopă, întomnai ki KaBa.iepi din scK8.ie.ie mediane, ne- tpenă Bieajja jopă ne Kîmnă în ptstoiă mi Kîndă nină aKast, na fană nimiKă, modă acosă ne nt- mînlă mi .iasă ne a.iyi rpit-t st’i nstpeasKt, st’i adaKă Keapă nînt .ia rapt, natpimîntajă iopă. Aă finală o gepKape, aă nașă întp’o nație aruesteKate fapniui pomii Ee.iiKoase (so.idajji,) îm- npeant kb lapseie jop, aă nas anojo mi ntniînt de zidită mi miepe de mînKat; ne spmt OBsepBÎndă, — 320 — miniKape. Silînds-ne mai cine, amg Bizsts, o'iel mipapo î Fspniyi-ic as dansat (acsKat) kb ninioapeiei iops de d’îndipits, tots d’o dati as atinss «na ne aita ks antenele Kansisi Jiops, napii as in—j Bitats «na ne aita ia danas. UnS minata mai ne; spmi, as îniensls si nsmeasm sna kb aila. isînds-se mi ana ks aita deninioape sas de rspi aoBinds-se m. n. j. | Daps fspninue din nimînts as o netpe- «iepe Kînds ieas «na ne alta în răpi sas ne suinape, mi o tpansnnapn întOKmai Ka nisina tpansnoapli nsii ei. Dap8 Kînds .lapneie JiopS s’as înrponals ssb psiniie ansi fspniKaps dipi- mata, iapa ie skoIs afapi mi ie tpansnopts ne sninapea AOps. I O ne mape; mi intepesanli este aneasli is- me a fapniniiops, Kape o Ki.iKims kb ninioapeie noaslpe! O kÎIb de mape este înneieniisnea mi natepea Kape pezidi în toate fiinije.ie inssf.ie|iite Keaps mi întp’ans insenls ama de mina Ka o fspniKi! Kîts de fpsmoasi este Kaptea natapei ande Keaps litepi.ie ’ie.ie mai mini, sînts ama de intepesanle, ama de admipaci-ie ! Kîta de peii- ijiosa mi de mopais este stsdia.is natapei, Kape ne apali mipimea Kpealopajsî în toate onepi.ie saae ! Sladia.ia inseRleiops este nerpemits ana din pamapi.ie ’ie.w mai intepesanle în islopiea natspa.n mi slsdis.is fspnini.iops este Kaiiitaas neis mai intepesants în stsdia.is insoiîtc.iopK.-— Komsnikaijisnî mim. KsJitspa eepisinejiopS. Dinlpe fiopiie KSjiliBate în rpidini ncntpa fpaiHBseijea iops, Verbina este aKBms foapte în modi; asta nposine din insateio Kaalilijji npe- ‘lioase Kape papa ki .ie nsims îmiipeanatc ia o aiti fioapo. Dahlie mi TuHpe n’aa ko- joapea a.wastpidaps ia nepsini nsims toate Ko.iopi.ie do jia poms Ka foiis nîni ia aiBaslps Ka neps. Afapi d’aieslea, Bopsineie das msite f.iopi, as ana nopta (o înfiijimape) ejerants mi sînts amoape de KSitiBats. bneie sneijc Keap aa o odoape BaisainiKi foapte deamati.— Ha— tpiea Verbinelor este AmepiKa mepidiomui, mai kb seami manjjii din Xiii mi MeKsiKo. lIea d’întîia verbini a Benita ia Espona nainte 30 de ani din Bunros-Ayres în AmepiKa, adeKi snega nsmiti Melindres; ne apmi as Benits alte sneue din Brasiliea, Kalifornia m. n. i. Ver- bina este o n.ianli epsoasi (ns Jiemnoasi) d’o mipime de 1—3 ni’iioape. Ea fiopemte de ia Mais nîm ia OKtomBpie; noate si pasde mi fpirs mi ofepeazi tota-d’asna f.iopi foapte sti- mate nentps BSKetspiie dameiops. Jline-Ba este în stape a fane na namai ana ssKets mi Keaps o rpidini mini Komnasi de fiopi foapte BapiaBLie în Kojopi mi toate astea si fie namai o verbini; ama de mape este nsmipsiS sneijeiopa difepite de verbine. KsjitBpa verbinelor e foapte amoapi. E de tpeBBinjji Ka si seamene nine-Ba njante tinepe; Ki4i nsmai ejie das fiopi fpsmoase; aaeasta ’mi ie npoKspi line-sa din ebkiiji de tpsnKÎB tiiate Kape ie nane în nimînts mi Kape KpesKa in tots timnaia. Aieste bbkisî sas islspi si nsie ni- 1 » , ₜ ne-Ba în isna isi ABrsBtii sa% SentemBpie în [de nisins, șaps mi Keaps Konxiiii (skoiii). Kstii mini do o npofandilalo de 4 ijo.ispl, d’o mipime KOiiBenaBi.n Ka si noali 'dne-im si ic nsie iie fepeslpo; no fandai» KBliei si so nsie o Kipimidi neledi, s'o sninic kb nimînts nisinos; în Kape si so nso nsmitcio pamspi sas bs- tspi; no spini si .ic asonepo ks o las.iio de sliiui Ka si îmnedene acps pene si na nic a- ko.io; în stapea aneasla st> .inso njanta 11 zue. Ja KB.ilspa verbinelor; 'iepe o ntmos- fepi mediani; ns npoa fpirspoasi daps ni'ii npea Ka.idi (de 4a 3 nîm -ta 5 Rcaumiir.) Toati iapna Iponse si .ie jjio mai msils asKalo do Kîts sdo. Nsmai npimiBapa niitoape, alsnil ipesse fie-Kape pamapi nssi Intp’o oaji deo- ser.ili kb nimînts rpass mi Ipense sdats deșii. Verbina