JURNAL IIEiXTPS PESJliiVDIPEA 1IIT1IKJJEJ0P8 IUT8PA.1E IUI ESAKTE, IN TOATE KAASE.IE. ₍ ₍ Pediyeafâ ₍ de PROFESOR DOCTOR IUL1U BARASH. JYs\ 38. (Ans.is a.râ dsoi.iea) Eukspeinli OktomBpie 15, 1857. Konpindcpra. Dcsnpe Jlsinea ne dosS.— Cedri din Livanij.— Kokonis.18 mi nina.— KomsnikanÎBnî nitiinjjifiie mial. cișmea ne doss. .lumea este dosniKB, pBSlupnalB, zîku sniî ansmu; Îhsb juKpu.is ie.is maî Kupiosu este kb fifi-Kape Kpede: kb e.iu sinrsps fa'ie esienjjie, kb eju sinrspu stB dpcnts, ne Kîiid» afapB de din— S84&, toate .juKpspi.ie nieprs ne dosu. Aioea Kape se nape nouB kb esle uns js- Kps osiinuitu, pers.iats, se nape aatopa kb e un .lUKps cstpaopdinapS, unu mipamu. De aicea oamenii mi nonsjii, do ms.ile opi ns nols sb se InueJcarB întpe dîntuil, kbii: aieea «ie este .ia unii, dpenjii, este .ia ajjjii stpîniEU; .ia unii modB, ja ajjjii, de piss; ja eiisjs unu jUKps indefepents, ja a.itu.i unu lena de mipape. EalB Kile-Ba e- semn.ie: Kîndu uBpansjs, joKSitopu.iu insuji.iopu Shet- land (în nopdu.iu mapei Britanii) snde ns KpesKS apsopi, Bine ja opams Edimburgu în SKOjjia, atsimi nenlps dînss.i osieKte.ie de «ea mai mape mipape sînls: apsopii Kape îi BBds ai>OJO, mi e.i8 în •limsa sa stpirB. «EatB aiul .iapsa Bepde «penițe ssssi daps ns îkoss kb nBmînls Ka ja noi».— KîndS sns .leKsitops din inssja St. Helena, unde ns tsnn mi ns fs-ivepB niui odatB, Bine .ia Eupona, alunii pBmîne sltmilu dc snaiins, Kînds aude upjelu.18 ts- nelujui mi sede fu.iyeps.i8. Kînds nainte rîjji-Ba ani a ninsu în opamu.it; Nev-Orleans în Ame- riKa, unde nu ninge niif odalB, alunii mai toalB .lumea epa în lea mai mape Konfssiune (Ka ja noi aa 13 Iunie tpeKulu), kbiI unii n.iîngeau, aagii pîdeau, iei d’întîis ’mi imatfihapB kb a - 298 mirensă sifipmitsjă jtămei, ne Kîndă iei d’a.iăIsnsAă ne a.ilu.iă de nașă. în orniid. nlă uine se dotiea, .mapi zinadi dpenlă npafă de zaxapă I npesinte naintea bobi omă mape kb ni'iioape.io mi se EBKspa ki leps-iă s’a finală naKană nen-iroaie sas în liopani mi kb nana nedcsKonepită, tpa diurnii IpimiftîndBie zaxapă nentps Kafea lipii nse cine Bizstă; ne Kîndă în opienls, «iepe eli— niyi o luata. Asemenea snaimi a npinsă ne anal Keta mi uepemonia Ka fiemi-’iine si se npezinte joKaitopa din Malaga fsadaja Snaniel) Kînda a înaintea sahepioptiopa sil Ka niiioape-ie roaje Bizata nea d’întîiă zinadi în Bieaua sa, Kizîndă I (fipi uizme) ini kb Kana aKonepită; 'line des- în opamajB XamEspră.— Sînta nonsji si.iEati'ii I Konepe Kana naintea anal maî mape, este ano.io Kape 4OKaesK8 mejja.iă imensa, Kape se întinde Inedensită. ja o mipime de 500 mlie jjeorpafiie nitpatel Este ană nona-ia în India, Kape ape oci- jiînn plajă La-Plata în AmepiKi, ande na esista I leiajă, Ka-Konil si minînie Kopns.ia mpintiliopă niii o apmi de mante mi de nealpi. .Ia a-Liopă, dane moaple; Ja el aucasla este npmite festă nonajă, Bedepe anei netpe mapi esqita Ka-jKa ană aKlă de nielate; Ki'ii ei zisă: ande noate piozitate Ka 4a noi Bedepea anal diamantă mape.lsi alei Kopnajă nipinjiliopă, ană mopmîntă mal Ei daă aapă nentpa ebkiuI Keapa miii de netpe Inosliă de KÎtă în Kopnajă Koniliopă .iopă ?— de Bapă saă de nisină mi je înlpeBainjjeză KalBe apă ziiea ană Eaponeană ja ast-fe.iă de SKajie. * Ja noi, uipanajă uîndă risemte Bp’o I apramentă ? nealpi ne Kîmnajă siă d’apitapi. o si;oale kb| Dapă na namai în oniueispije oamcnliopă, mape rpi®i; dapă în ajte JOKapi, njipanii hko-l'ii mi în Nalapi, nsimă ki a’icca i:ape este nan nepe Kîmnia .iopă de apitapi kb nenamepoasel nentpa o fiinjji, este Konlpapio natapci a.ilaia. netpe de Bapă; kiii ei întpeBainjjeză Bapă dpenlă IlIenlpB naniratopi Ka mi nentpa nemții napii iijb- matepie de înrpimape a Kîmnsjal. lle zi’ie anăltesică ne sanpafajja anei, o faiiopauliă Kînda uîn- jjipană Ja noi de Ja mapijinea Danipei, Kîndă Itajă îi saf.n în sninape; ne Kîndă nasepea snonpi Ba Bcni în aneje .loiiapi în E-mejiiea ini Ba Bo-lmai amopă Kîndă ape nintă în faui! ’len mal dea ki âKO.io apropii daă fină? Adeni ei înlpe-1 mape naplo din iiasepi înlpcsBiinjeză apini.io Jop Eainueză fpanza de teiă asKata dpenlă fină nen-l nentpa zropă; dapă slpBiia.iă jo înlpcnamneazi tpa Biteje aopă, Ki>n n’aă izjazo de fină. |i;a nînza Kalaptejopă anei Kopiuii i;a si noali lIe o ziie ană Eaponeană 'linijizală Kîndă li'siji mai i:apîndă; no Kîndă nasepea Pinguin, o Ba Beni .ia Nubia fîn nopdă-oslB.< Afpi'iei) mi ealnasepe do mape, .ie înlpcrBinjjeazT. dpenlă no- Bedea ki anojo, oamenii Kîndă BoesKă si apatel taloape i:a nemții, iui o siicjji de rîsKi din in- pesneKtB ă iopă ailopa mai mapi, îi SKBină o-|sa.ia Falulandă, înlpcnainueazE apiiii.io sa.ic dpenlă spaza mi xalneje? Asemenea SKBină ei mi neiKîpmi. Mai toate inamifepejo (anima.ic nopti- aitape.ie temn.ie.iopă jopa, dpenlă Benepauiane.lțoape do jjîue) amrua ne >Kosă, namai .li.ue’ii Kamă so mipa »nă Kineză’idndă Bide .ia noi, Kilnapo sîntă mi ci mamifepe, ziiopă; toni nemții noi npezentamă diaBoja zarpiBilă iierpa, neKîndlnolă, ne Kîndă nilairn zcapitoape (esox csocclus) ei zsrpiBesKă diano.ia, a.mă! «lIe uapiosă» zinealzEoapi; asemenea toni iieuili sîntă rnajjl, namai ană afpiKană de ja Feszană, „sîntă Esponeenilană fejă do iicmle (liiglaj siioale ană raasă >ie fană fepestplie Kase.iopă jopa, în natpa Ko.i-lrposă Kînda so neitiaremle. finii din nemți aă flapi mi na .ie faKă în tpianriapi Ka noi!» DapăIKanpifiă d’a fa'ie KiJitopil -isnol no asiială; în Kîndă noi Bedemă Beduini în AfpiKa îmEpiKîn-lanesle dpamapi, nemții so araui mi se saie ne ap- da-se în Ejane Jia o Kiidapi apzitoape, saă ne Isopii s.iă săă mi ama doapme. Daps în perns.is Bei.iela.iB 'noate kb nse ama ? NiiI de KsmS! Din Konlpa mi aito.io ră- simă es'ien|iisne mi Kanpiiie; mi ai>o.io .ismea oslo i;île cdală no dosi». Ama s. c. mai toate n.ianle.ic stas ks pădăiineie .lopă în nămînlă, dapă snc.ic sini» impozite, se nstpesKă ne kos- Ib.is rnlopa mi nară pădăiinc.ie ,iopă în Kopnsjiă a.Hopa mante, na îiiKă esle în Kina o mantă nsmilă acpoasi (Aerides) Kape slă .lisepă în acpă fi>pi> niii o siipiiKiiiipe, napită esle alîpnată înlpe icpă mi nămînlă. Daps Kanpiiitie ieie mai E'zapc -ic răsimă .ia yens.iă manleaopă ns- milă Orchidcc-, aKO.10 nutopa a făKstă f.ioape i;apc seamănă kb feispimi de inseKte, nasepl mi a.ilc onieKle, o fioape Keaps (Cypripedium venu- sliim) seamănă kb nantofii de dame, ks nanni- li.io sa.ie ! Dapă mi Keaps nămîntBiă nostps inssrni, ns esle mi e.iă mina de Kanpiiiă ? Ns este eiă dpents iienlps snii mi nenlps mpii o isme ne dosii? Kînds noi ne sKsjăms dimineaua, anti-1 nozii nomtpiî se kbjkb; KÎnds .ia noi este mezsiă zi.iei, esle ia ei mezs.18 noinjii; Kînds ieie- Bpims noi sosipea npimăBepei, se nperitesKB ei nentps înienslsis toamnei. .Ia noi pîndspe- .ie.ie BestesKs npimiBapa, daps în Smepia, mii— iijil line o Beslemte? lIioapa este Beslitopsjs npimăBepei! Kînds ne sităms ne rionă ia anti- nozii nomtpi, Bedems Kă ei slas KBtpe noi ks niiioapeie lopă, npin spmape ni se nape kb ei staă mi smE.i’L ks niiioapeie în sss mi Kans în atoss, «^e .isme ne dosă!» Stpirsms noi ks esit.iamape; daps Sitims kb mi anlinozii nomtpii silînds-se ia noi, o si stpiție mi ei „ie isme ne doss, Esponeeni sms.ii ks niiioapeie în ssss mi ks Kans în atoss! He asme ne doss este aieasta, Espona Bestilii!» Dap8 mi simuspiie noastpe sînts mine de KontpadiKuisni mi de Kanpiuii. Kînds ams mîn- Katb ms.ite asKpspi ds.iii, simtiims sns rasts aKps în rspi; Kîndă euiimă dintp’o Baie Kaidi; sim- yimă pEieais, ne Kîndă emindă dintp’o Baie peie, simjiimă KEidspî. Anoi iat-B sns .iBKps mai ks- piosă! Fizio.iopistii mtiă । in. okîi nomtpiî B-sdă isniea tolă-d’asna înloapse, adeKB în okîi no- mtpii se desemnează imaijiniie osieKteiopă js- mei totă-d’asna întoapsi, ks Kans tKOsă mi ni— nioapeie sssă. Eală Kă în oki! nonilpii is- mea este totă-d’asna ne dosă! înlp’udeB'Bpă, toată Jiamea esle ne dosă; este mină de Kontpaziiepe mi Kanpiiie; dapă ita- npinisiă ieis mai mape este kb fie-Kape din noi ’mi imapină Kă nsmai eiă stă dpents mi nei- jaiiji ne dosă; Kă noi Kpedems Kă nsmai aieea ie faiemă noi e Bine mi măKstă, ne Kîndă OEiieis- piie aitopa sînts peie mi pidime; nsmai aieea Kape Kpedeniă noi este adeBăpată, ne Kînds Kpe- dinjja a.itopa este miniisnă roaiă. Eată îzbo- psiă intoiepanuei în Keslisni de aptă, de no.ii- tiKă mi peiipie! Eată Ksmă oameni npin erois- mb.iă iopă, aă assnsă ia o Bedepe^slpimtă mi ia o miKpoinimie desmanlă. Eată pezsitatsiă tpistă ia Kape ams aiKbnsă în anaiiza noastpă a es- npesisnei Boarape Kă «.ismea e ne dosă.» — 300 — Cedre din Livanu. Sînts mante Kape as o ue.iespilate islopiKi, Kiul ns nsmal Kt se distinrs npintp’o fpsmsseije sas mipime deosesiti, ui mi npin mapea ssse- nipe îstopiK’E «ie se panopti .ia esistenjja aops. Asemenea mante sînts apsopi uedpi (npazl) Kape KpesKs ne msnteje jisî Jisans în Hajes- tina (șezi firspa). Si BopeimB înlîis desnpe anemii uedpi în panoplsjs istopiei natspaje. Arborul Cedru din Livan (Pinus Cedrus L.; Cedre de Livan) este sns apnop8 din aueia i;ape das pirnini, ueiespaHl în toati antinsitatea npin papilatee, fpsmsseijea ini neKopsntini.iitatea jemns.ișl sis; natpiea sa este sns matos pi- diKatâ, afiînds-se întpe Bîpfspije ueje mal mapl me msnijMops JiBans.isi în Palestina. TpsnKisjs sis n’ape o mipiine npea în- semnati, daps tots nopls-is aueslsl apbops este uesa nosi.18 mi mancestosis. Din tpsnKisJs a- uestsia, es8 Kpiui rpoase mi ssnepne .ia Bedepe; fiindă ki se întinde foapte dennpte mi îmnip- jjinds-se întp’o msJiuiine de pamspl opizonla.ic lots-d’asna nepzi, fopmezs npin auesle disiîozi- fiisni, napKi o KÎmni Bepde. neîntepsnli; daps ks mnitîue jopg, auesle pamspe s’an.icK$ în îkoss iui fairn ast-fejs Ka sns Kopts smr>pils, în mizjOKBJs Kipsia, sti tpsnKis.is ssnepEîi. Daps foi.ie auestsi apnops sînts ane mi'ii asKsjiile, Kape ns KadsJ’ni'ii . odăii mi sînts amezate în fopma de fasuiKs.ii sas jeritspi, din Kape sna aKonepe ne aJtla. Daps fpsKte npezinti KonspI rniui potsnde mi dpente, a Kipsia eîpfs este dipiyeats totȘTd’asna Kitpe ucpt>. E.ie Konpinds lots-d’a- sna seminue jsnții; fie-Kape dintp’înse.ie este Eirali întp’sn siniEspe KOJjjatS. Botanisti as K.iasats auesttf apsop8 în fa- niiiiea auejops nisj|jl Conifera (noptitoape de fpsKle Koniie mi fpsnze Ka aui,ie); daps în pa- nopls.is yensisi, snii din Botanisti, îis maseazi întpe mojifll,, ajjjil întpe ensnepl mi aJjjil în- tpe spazl. Msj{ji Boiayiopi as bizsIs în jioksjs Jops uedpi din JiBans mi as Bopsits de dînmii. Ra- volf ziue, ki în Boiayis.i8.i8i de .ia 1574, a ri- ne msnteje JiBatrâ} din tojjT atemll ’iedpi ama de Restijji în antissitate, nsmal 26 uedpe mapl mi n’a bizsIb aKO.io a.iul tinepî, Kape apS nstea ks țimns si’I pammiaseze. în timns.18 481 Maundrele, adeKi nainte 150 de ani anpoane, auesls nsmeps epa pedsss Ja 16; întpe auem- liea epas snii atîjil de mapl în KÎls tpsnKis.is .iops anea o uipKsmfepintii de 36 n’mioapo mi a Kipopa pamspi aKonepeas sns snajiiS de 111 niuioape în diametps. »Ia o îni.iyimo de 15 niuioape neste nimînls, fieml-Kape dintpo a- uemll apnopl se îmmpjjea în «linul pamspl opi- zonta.ie ama de rpoase, în t;îls fiemi—Kape pa- mspi nstea firspa Ka sns apr.ops mape. Dsne Boiayiopil modepnl, as pimasS aick\ auonsti, uc.ier.pi nidspe de uedpi, oirnna o bojo esnssi Kitpe Nopd-esl8, aBÎndb o uinKonfepiniji nsmal d’o urni. Este sns .iBKps foapte Kspiosfî ki toicmal în auesls joks Kape a npodsss nainle mii do ani aueiutl uedpi riraniiul, n’a mal KposKblî! ni spmi ajijii mal tinepî, ne KÎnd8 în a.ile jionspl sndo s’a tpansnoptats seminue d’aucsli apnopl, n8 pesmits foaplo line; s. e. în Anr.iiea so af.n în msjle .lOKspI uedpi nposeniiids din seminya aue^opa din .liBans. Daps ue.iCEps.is Botaniste Bernard de lussieu a adsss în ans.is 1734, se- minție do auemll apnopl din Anr.iiea .ia flapiss mi .ie a seminats în rpidina n.ianle.iops, d’a- ko.io (jardin des plantes). Ansnis dsne 123 de ani, auesls apnops a deBcnilii mamestoss iui tpsn- Kis.18 sin ape îkosS .lînri nimînts, o uipKonfe- pinui anpoane 14 niu'oape; ama daps a- uests fpsinoss apnopii Kpemte penedo adcEl 5 '/₂ >tinil în rposime ne anii. — 301 - Uedpi pesmeskS în lepimspi nelpoase, nisi- noase nil siaae; Kpemlepea aop e penede; dapS jemnsiS jop este ie.iS mal eshS, Kape esislt nentps KonstpsKpisne. Medps.18 pasdt sKimBipiie temnepatspel, npemte în miz.iOK8.is zenezel mi KÎndSțe KpesKstS, nsî nași de fpirS; nsmal KÎndS este tînipS, tpeBse si fie nizits de ijepii. O ms.i- yime de qedpi tinepl n.iantanî în Fpanjia. as nepils în iapna pirspoasi de .ia 1789. IniB.iyipea ledpiJopS se faie npin seniînjia Jop8, adesi seamini în nimînts sna din rpi- snnieje Kape .ie skoU din Kons.ig (fpsKlBJfi) stă, aieste seminije sînts Barate în oajie Kape tpe- sse nizite de apsspa soapejg! Ka mi de sme- zea.ia njoii; ne spini ., si se amestice întpe dîn- sc.ic, si iiolojeasKi ccpti.ie aops, se deoseseasKi Kape sînts d’o fipe mai E.iîndi mi Kape d’o fipe pea. în iienepc, npin r.ine-Boinjji face cine-aa edsKaijisnoa nine.iop?, i;a mi a oamonhops. II«iî de riini cei tinepi ns (pense nsnij zioa îmnpcsni ks asii coi nitpîni. mi nsmai noan- lea noate si doapmi îmnpcsni; asemenea Kînds nsne cine-na sns kokouis nos întp’o Kspte snde sîntd kokoiiiI iui riini, (pense si’.i npoleije kî- (e-Ba zi.io în Kontpa alaKSJBi, toKrnal dsne idle- na zi.ie Kînds KOKomii cei bcki s’a$ osiensits ks coji» nsos, încciis si’.is pcKsnoasKi Ka era.is-.is 4opi> mi trâ ssfcpc; anoi tomnai atsnci mi ni- ni.ie Lrâ pei;snosi>s Ka npotenlopsaB .iops. Kîte odati riine.ie ns Bops si densie oae, atsnci (pense Ka s.isra si nsie opi o eskiuîki de sstspois sas de sape în naptea Kopns.isi de snde ess ose, aceasta .ie na escila .ia acests aKts inlepcsanls a.is Bieuei aops. Asemenea IpeEsc înrpiadlops.18 riine.iops si mtie ce.ie spnntoape : O riini i;ape densne ose, ns (peste si mi- nînce noase de stpsrspi Kape nonpesKS densne- pea ose.iops.— Fiiniae Kape aii spdinape, tpense si npîi— measKi nstpenspi' Eșuate, kici cejie nmide ie npodsce spdinape. Din Kontpa, nentps nine.ie Kape ag Konsti- — 304 — KapaKtepue mi KOKoma esnă nentps npE- siii, sînts *1646 Bpmstoape: tpecse se aiBE o tajie esde, de ini noate d’o mEpime de mizjOK'S; tpesse se jiie Kansjs în ssss, se aiEE o. bitEtspx Bie ini animatE; 8n niass tape mi neteds, ’iio— kmS SKapts mi rposs, upeasta d’o pomeagE fpt>— moasE, nejca Eapnei rpoasE mi pomilE sine, Ka mi Kpeasla; nentsjt; japr'ti, Epini fopte, fs.njii nerpiî sas pomiopi, nslspLie mssKSJoase, niiioâ- peje rpoase apmate de ninteni țapi mi deîjete.ie asînds snriî uenene, sine KÎpjirajjt iui sKspyi; tpesse se fie iste în mimiiEpue saje, se naște adese-opi, se sane mai neînuetals nEmînls.is i:s nhioape.ie saje i;a se naște Bf pmi ano.io; tpe-‘ sse se aiEE sus temnepaments. Bis, se fie lotii- d’aana desnsss se se amopeaze, se anepe Bine rxi- neje saje, se je însite a mînita ini se înrpi- jneasKE nentps dîireje nsms se nsnine ja nns rajants amopezats. SînlS niiiite nonomi nape jc n.ia>ie neptc; el sînts tots-d’asna înajszi ne fepinipea a.itopa mi ns .iasE în nane ne a-iiji kokouii jîike rEi- neje jops. Anemii nonomi nape snaprs nașa ajtopa, sînts KspîndS Bindenajji din pEStalea jopt> Kînds nsne uine-Bp ninioapeje jops înîp’sns nepna de neje. Konomsjs na mi oms.is este ks- pînds KopiyatS din pEstatea jbî, Kînds simte nî- nioapeje saje în înnisoape. KoKOinsjg este sns animajs foapte Kspals; e.is ’mi nspEijE lols-d’asna nenijo mi je stpE- js’iemle ns nions.it; ses; cje este noncls mi am- eiijioss ; nînus a itktals, asus.ilE dain> îi pnsnsndo nine-Ba mi Kînds asdc alsnni ne ajls.it; nînlînds, se si.iemle se nînte mai uine mi mai tape. Kokoius.ik sEJitalins este monorams (ape o femeJE) ne Kînds ne.is domostcnils este iiojî- rams (ape insitc femc.ie) însE ini o.ia ape din— tpo rxine.ie nspijii, ana nape se atauieazE Ja dînsa ks nea mai. mape npcdijeKjjibno mi nape este mîndpE a fi a.ieasE de dîns8.is. Dapa, J8- nps nspiosti, K0K0IH848 ape rssts.is oameni.wp8, îi n.iane nsinai r?ino Kspejjc.ie mi tinepo mi ns i;Etpîn?. Ilpin o oiiepanisnc nape se nsmcmte a.iloipen, a aiKsnss oamenii a fanc noapnc kokoiiisjsI, adcKE taie npeasla tmsi kokouis iiîhe ja Kponis (xipKE) mi în ancaslE paiiE r»arE o nsualE de snria anei i’Einei, ne t;pniE ancaslE mmtilE a.itoitE, se .liiiemte de npcaslE, se îmiipcsiiE ns dînsa mi ko- kouis.is se nap:.* napitE ape noapne. EatE ani; esenin.is nspiosti ke npin a.itoipe, iiatema se dEin» anal aiiinia.is o fopniE iisoe întomnai i;a Ja iijanlc. —— —-îwetaFJJ* • Konisnîkaiiisnî nilniijiiirie inhiT. Marnetisms.w mî/ilsilopsdS iiienei. Sintă nimic indsstpil deBcnitc foapte nenesapii nentps omsjg 'liBÎ.iizalS. intpe anoste este mi fa- spiKagisnea anijopă de KusstB. Intp’adeBEpS ne apii fi desenits omsjS modepns, mai ks seamx dama mo- depni, daKE n’aps esisia ane de Kssstă i;a svi tam nensmepoase sestiminte Kape KomnjeKtsesKS toa.ieta ei de aa Kimaina kb ppBoli, m>ni Bestitsas IdaaaKols mi na ? Dapă dama Kape nsne ne Kopnsas el bbb a- semenea Beslimintg, mi iseapă Bpoitopsas Kape’î noase, ap mtie Ka aKsas, instpsmentsaB sis neas mal nene- sapiS, simBoatus raopiei saje, ke anestii ai>8, zii:» Kasza Komodititjei Bielei aa atîla nensmepoase fiinpe smane; epa tots de odati Kasza mi snel mopuî timnspii mi a stipnipel de mii de Konii mi de fete ti- nepe, Kape as KontpiBbits aa faspinaijisnea asi. Kmi în aottapiae snde se faspineazi ane fine (in Anraia) mspea ne ans de oftini în njimsnl msagime de fe- Tinspits în Tinorpafi te.ic sape medeai; toati zioa în acpK.is smnasts ks HbJBcpe i'inE de oneaiî, Kape easi aa asKSgipca Bîp- f»pijops a'ie.iopX; fiind-nx aneasti nsasepe fini ses^ pîndf; în aeps, inipîndis în nasminl npin pcssfaapc npodsnc o natimi tepiniji mi neBindciiasiai. Tok- mai în zi.ic.ic noastpe, mtiinga fizÎKE a rxsită sn pemedis mîntsitops nentps anesle nenoponite fiinge, nape jsKpeazx în aneste faspinl. Adiitx Komfopms ks Ksa.iitatea marnets.isl d’a atpape feps Kitpe dinss. 8nă fizinâ modcpns a nponsss ke aneste snpiepe în fa- Bpine de ane, se noapte ne ocpazt; i;a o masnx de sîpmx de feps marnetisatii; anoi toate naptine.ie.ie de fepă Kape ssops în aeps, se densnS ne sîpma mas- nei mi ns întps în njxmsnL Esnepimcntsjs ancasta a pesmitâ, mi ast-fe.is marnets.is a desenitS în An- r.iiea nentps sste mi mii de fiingE oamenemti, sns adeBtpată mînisitops a.tS BÎegel.— ja Kojepi8J8i Sf. Sana,