JURNAL IIEMP» PESIIÎMHPEAIIITIIMIÎÎJOPS NAT8PA.1E IȚII ESAKTE, ÎN TOATE OASE IE. i| ii PcdiyeafS I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. JYO' 35. (Ans.ia a.ia daoi.iea) Bakapemli SenteniBpie 22, 1857. lîotipindrpen. Dcsnpc 8pi.nnin.is ,‘Mitrphj.— Șapca.— IleaisansaS saB Banițja.— Ipieni Honsiapi.— KomsniKauisnI nitiinijifiHe mii! Spianios Murphy. Nainlo KÎIena .isni, .ia cmBapKadepa.ia dpa- nia.isi do fcp de .ia XaniDspr, s’a Bizat o mape aijitauiane; Kini de .ia an Baron a emit ana orna d’o mipimc alîtade iiirantiici, în nît no.iiijapil naun aKo.io nenlpa nizilaijiea namanoplapi.iop nasaye- pi-iopa, de snaimi, as aliată si’.i înlpene de namauoptă. Toni nizilii de .ia fiaicpe icape aa stat aKo.io, s’aă nas în ninioape snpe a admipa anosta fenomen neorminait, adeici 8piama.i Mur- phy, ne Kîndă e.iă ica simje pene s’a noropîtă mi s’a das .ia ana olc.iă i;a saara .isT. Kîndă aă aîKSnsă în olejă, fenoapa Maestpsjai do ole.iă finea nata.iă, icape epa în nea mai mape stpîmlo- pape, nerisindă în ote.ia.ia siă ană nată destaaă de mape nentpa anostă KonBÎBa. Dapă Murphy a odixnită inima otejiepa-iai, Kini ia apitată ki e în slape si doapmi ne nalaja ansi simn.ia mop- • te.iă, fiinda-Ki dopmindă, e.iă îndoeiule icopna.iă .iai în fopma anal apică, îneuoe d’a na nstea nsi ana nată în Boiapaphie sa.ie, e.i este si.iită .ia astă fe.iă de noziipane. Modala tpaia.iai anestsî apiamă, este ne.iă apmitopă. Demineaija, e.iă se esepseazi în jiim- naslini jKSKîiidă kb mance de fepă icape jie apamci în sas, ica Konii nijapi de BamBaică. Ja npînză minînKi e.iă ica ana apiamă mi seapa nilemte saă sicpie ja famliiea sa. Murphy este nisicată în Ipjanda de nipiniji sipmanT, icape n’aă aaată o mipime estpaopdinapi, ninî fpateje siă n’ape nponopuiane țiirantiici, dapă slpimoma.1 siă (ta- ti.iă' mamei sa.ie.) O’Brien epa iapă ană apiam mi si EBKapa d’o mipime de 9 ninioape! A- neasti fanți este inlepesanti în nanuta-ia do Bedepe fiziojoyiKă, ici nenota.ia seamini aa slpi- - 274 - momaia stă mi na -ia ntpiniji. Iltnt ia Bipsta de 12 ani, Murphy n’a apttată în Kopnai sia nimiKă de estpaopdinapă, dapă d’atmi îndatt a înuenata st KpeasKt întp’ană mod» kb lots-ie es- tpaopdinapă, ast-feiă Kt a natală uine-Ba npintp’an miKposKonă se OEsepBe Kpeuitepea sa ne îie— Kape miiială! AKamă ape eiă o mtpime de 8 niiioape iui 8 aoiapi! Kîndă a sosit» ia Bepiin, s’a npezentata ia KBptea pera.it d’aKOio. Bnsiă Kape ’.i-a Btzală desKpie Bizita aieasta în modală apmttopă.» Kîndă am» intpată în Kamepa iai amă rtsita a- koio ană EttpînS, ne Kîndă apianiEiă Kape inedea ne sub sKaană, aacanijea kb Kanaiă stă rasită neste mtpimea aneslai Ettpînă Kape a stata în niiioape. Dapă Kîndă Murphy s’a pîdiKată mi ei» în ni- uioape, nasaiă iai aiKsnijea în miacioKaiă Kande- laspaisi, Kape epa atîpnată ne taBanaiă saions- 18Î. Ea m’amă snepiată ia aneastt Bedepe; în minatEia auesla ’mi-amă adasă aminte din nas- meie Koniitpiei meie, de apmaini Kape epa în stape a înriiji ană omă ke uizmeie mi ke nt.it- piea sa. Dapă Murphy s’a anponiată de mine mi ke nea raaî mape mîndejje ’mi a linimtită inima. Amă Btzstă Kt mîineie napta mtnamt de nacee No: 14. înst ne Kîndă eiă ninea mî- na mea în rafina iei, totă epamăîn aiiKiiesitate Ktui o npesiane Kopdiait de anestă spiamă, apă natea st faKt din mîna mea nastpamt; mai ke seamt Kîndă ’mi ziiea pîzîndă, Kt este în stape st pî- diue kb fie-Kape mînt 7 maa;e, adeKt odalt 14 ma®e! Kîndă m’a tpasă ia dînss Ka st mt st- pate, atanni Kanaiă meă astfinyea toKmaî ia nas- tsps «jeifi dsne apmt din adietKa sa; ei ’mîa dată boc de amă nașă ntitpia ne Kana mi atanui amă Btzată Kt sîntă în stape a tpeie îmnpesnt kb ntitpia sEBt sEBueopeie, saie întOKmaî KBmă ană Banop ke Kataptsi st», tpeue de desaBtai anai nod înalta. Nb noiiă st ttrtdsesKă Kt în Jolă lim- naiă Kînds m’am aflată în Beiinttatea aiestai a- piamă, amă fostă sastă o domnie d’o simijipe de snaima Kape na o no'iiă esnpima; Ktii aueastt simjjipe însojjemte totă-d’aana npinipea anal ia- Kpa monstpsosă, mi spiamaiă Murphy este ne- rpemită o fiinijt monstpaoast. St na ne ziKt Hine-Ba Kt loiji slptraomiî nomtpii epaă apiann; Kt’ii aceasta nae adeBtpată. Keapă auei Kape as Kitdită ijiraniwe nipamide în Eyinlă n’aă fostă mai mapi de kîIb zidapi Kape as Konstpaală Domaia din Koionia mi naialaia de iapna a ija- psiai NiKoia ia IletpesBapr, iBKpîndă ia ană fpiră de 30° sfiBt nait. adeKt ia ană fpiră Kîndă snama Ktzînda din rapt, se înriajjt ne dpfiină nînt n’a aiKansă ia ntmînlă.» «Ama dapă este an Basma Kt flenepajjisniie peuedente epaă Komnase de apia mii, de aieea jdndărtsimă în fiinyt, naintea OKiiops nomtpii an asemenea apiama, ne snepema kb dpents K8- Bînts anoi Bpînda neBpîndă m’ama rîndita: dairt a tpeia napte a oameni.iop KBnijea ne BÎpfaiă aiestei nipamide BiBante adeKt ne ospază. Eatt ană tatt inlepesantă!» «— 275 — Sapea, 1P. InfMÎnv^a szpei în euonomiea arumaMJiopS. Ams apttală ie inf.iBinjjt mape ape sapea mi malepiiie de cape e csmnsst, în Kimie mi în difepîte pamspi de indsstpie, înst ini în econo- mia anima.ie.iop sapea este din nea mai mape in- fjBinije; na îm;t iisleniH st ziiemă Kt întpe toate malepiiie neoprani'ie (minepaie), sapea ape nea mal mape inf.îsinjit în pems.is opranics (adeKt animale mi mante). Sapea denozilt în sîns.iă ntmîntsisî, ns ptmîne acoio în penaosă mi neacliBilate, ii din Konlpa, spmeazt neînietală lipcsiarjisnea el în Kopns.is ii.iante.iop8 mi aiiima.ie.iopă. Ns nsmai oms.i se Konoapt în ntmînlă ica st sKoalt sapea din sîna.iS .isî, ii mi n.iante.ie facă asemeeea in- cspsisnl; Ktii npin ptdtiini.ie.iop, e.ie ssrs din ntmîntă sape, o tart în copiisiă jop în stape de so.isuisne în aut, mi aneaslt sape st densne în fopmo de Kpisla.io în ie.is.ie jop. Sîntă nsuine n.ianle capo nt> conpindă sape; mai ks seamt în Ipsiicib-is sas liys.iă mi maî în naptiKSjap iepea.ie (escale) mi în sneie n.iante Kape Kpescă jînrt mape, se af.it msitt sape. Asta nso npin în- lîmiuapc, Kt aiesle n.ianle sînts (corale în sape, din Konlpa st iicde Kt nimic .ieyi stadie casate ne nalspa înlimt a' aiestops n.iante, taie Kt e.ie sînls sa.iifepe (nopltloape de sape). Dinlp’a- lestc oBsepnanisnc cast snă pess.itată itntiop- tanlă nentps arpics.ilspt adeKt, Kt daitt sns nt- mînlă esle stpană în sape, aiesle n.ianlc ns cops pesini acoio mi Kt înrptmtinînlb.is icjs maî nsiis nenlps sns asemenea ntmînlă, este sapea. După ns nsmai n.iantc.ie, ii mi animaieie as ncantpalt Ipensiupt dc sape nentps esislinija aops. Ktii șapca se rtscnile în toate jjestlspijie Kopnspi-iops animaje Ka mi în KopnsJS oms.isî. în S8K8.I8 stomacs.isî sta, în clis-is (isenins-is) stă, în insmciî stî mi ceapa în oase.ic sa.ie, st rtscmlc sape. în stnye.ie oms.isi, sapea fop- mcazt ica maî mape napte; Ktii înlpe 100 ntpjji stupe, se af.it 6? ntpni sape; de aieea oms.is ape îiiut maî ms.ilt tpcEsinijt de sape de cîtă ii.iante.ie, mi de aieea Bedems Kt sapea este în ssayisjs domestică ja toate nagisnue, de .ia ie.ie maî lim'.iizale nînt .ia ieie maî tapeape. Keapă oamenii leî maî st.iBaliii, npecsm sînts jOKsilopiî din inss.ia Otaiti Kape n’aă întpodssă îni;t nînt aKsms sape în BSKtttpiea .iops, ceapă ei, ziiemă, npin instincts cart mînKapea iopă, adeKt capnea mi nemte.ie în ana de mape Kape esle stpalt. în penepe, naijisnl cape st ns- IpesKb de capne, conssmt mai nsyint sape de Kîts aieiea Kape se nstpesKs de mante; Ktii în Kapne cape o mtnînKă st afit Konpinsă o napte din sape de Kape as tpeEsinpt nentps sscsis- tinija copnsAbî jiopă. Ama dapă, Bedems Kt ns npin Kanpiiie sas Jtcomie oamenii nsne sape în BSKateie .iopă. De aieea Bedems Kt mi ani- ma.ie.ie Kape st nstpesKs de njiante, as tpeBsinat d’o Ktlime mape de sape. Aieie dintp’înse.ie Kape ns sînlă domesteiite, sniE.it în ntdspi ctstîndă dsne jaiispi mi ant sttlste stpate, mi snde ns, caste dsne iz.iaze Kape se afit ne lOKspi st- pate snde mi iapca ie cpernte aco.io, este st- patt. Daps nentps aieie dintp’înseie Kape sînts domesteiite, este rpiaia noastpt Ka st ie npoKs- ptms sape nentps nslpipea iopă. Eatt imnop- tanija stpeî în arpicsptspt. 8n leiecps arpi- KS.itopă din zi.ie.ie noastpe a zisă ks dpentă ks- BÎnlă Ka mizjoKSjă ie.iă- maî efiKaiiă d’a pidica onepapisnea cpemtepei animaieiopă domestiie, Kape este lea maî imnoplanlt pamspt în arpi- cs.itspt mi ks toate aiestea foapte nerjiiacatt în sneie ptpî, este eftintlatea stpeî. Ks Kîts sa- pea este mai eflint întpjo jjapt, ks atîlă cpesKS mi se înrpamă maî ms.ile Bile aKo.io, mi este o mtsspt finanpiepe nspină înpeaeantt în sne.ie state, Ka rsBepnsis ftcîndă sns mononois de sape, o Binde npea sKsmnă Ka st cîmtipe msită; Ktiî ne fie-Kape miiionă cape finanpt îiă KÎmlirt ast-feiă, nepde ijapa mai msjte mili- oane; fiind-Kt npintp’aieasta st îmniediKt des- BO.itapea upemtepei Biteaopă acojo. Este intepesantă a Bedea Ksmă snii oameni siînmii, npin esnepinjje, as aatsnss st aîEt idei foapte iKssle mi esaKte desnpe fizio.ioi.iiea sas jeijue Bieijeî. Sspeciiî Ja noi (aieî Kape nsns npimtBapa Bite Ja ssxate Ka st înrpame mi je laie toamna nentps ses) KÎndă Boescă st în- rpame cine Bile-ie Jiops .ia ssxate .ie daă msi- tt sape, tpei, natps stnttmînî naintea ttie- peî lopă; ctiî zică: din sape st faie seă; aiemtî oamenî as dpentate. Sapea conlpicse npea msils nentps înrptmapea copasisi; Ktii sapea înies- nernte diijeslisnea (mistsia.it); adeKt'în stomaKbiă oms-isî mi a anima.ie.iop se af.it sn ssnă (seamt) nsmită sscs-is raslpics Kape disoiBe aiimenleie ieie maî nslpitise, adeKt aieiea Kape Konpindă aiBsmsis de oă (npecsmă capnea, sneie din ie- peaie m. 1.1.) Dapă în aiestă ssks rasIpiKS, atîtă de npeiiosă nentps economica animajit, se af.it aiidă KiopidpiKb cape-iam Ksnoscslă maî sssă (în apiicoiă a.i 3-.iea) Ka snă npimins Konpinsă - 276 - în sape. Ama dapă; Kîndă omsjă sa» anima.iBiă mtnînKE destajE sape, sbkb.ib rastpiics din Kop- nsjă .isî st npensemte neinielatS Kîtă IpeEse mi npintp’aieasla, dipestisnea st spmeazt în sloma- ksjb jbI ramă st nade. Dapă ne d’a.itt napfe amă ntzstă mai sssă (Iotă în aptiro.i8.iă 3-iea) Kt sapea Konpinde mi Natron, adert npin'iins.is Kape, KoiHEinîrids-se ke opi-ie rptsime, faie ke dînsa stnană, adert faie ke rptsimea docine SO.18BMI în ant, ama dapă din sapea mpe o- m8.i8 sas anima.i8 o intniură mi Kape st des- Komnsne în Kopnsj» stă, o napte dintp’însa (a- ’iids KJopidpiKs) sepae în s8K8.iă rastpiKB ncntps diso.isyisnea ajimentejopă ajEEininoast Kape upo- dsie Kapne, ne Kîndă naptea iea-.iaMt adeKt Natron sepae nentps diso-ispisnea mîiiKtpijopă rpase în oms.iă Kape ’.i a mînrală ftKÎnds ană fe.iă de stnsnă de dîns8.i. Eatt ramă în toate Kins- pue, sapea în.iesnemle diyeslisnea ajiimente.iopă mi îniEsnEltijeazt Kpemtepea Kopn8.i8î. Eatt nentps ne sapea este nposalt de Kttpe fizioaoi.il mi arpiKs.itopi Ka npin'iins.iă ueas mai npeiiosă în Bieajja oms.isi mi în Kpemtepea Kopnspijopâ ananaje. Ks toate anostea, anima pers.iE «niii 8ii asrps npea mx.ită» ape aiuiKapra el mi .ia sape Ka 8ii8 npiniină fizio.iopiKB. Keii rindă sns orna a mînrată npea insală din J8i;pspi sipate, mai ks seamt din Kapne stpatt, st BOjnimemte mi Kînilirt o natimt foapte rpaBt namile Swrbtii. Aueastt natimt npoBÎne rindă oamenii mtnînKă msjlă nastpamt mi nemte stpală; mai kb seamt .ia naBirttopI ne mape Kape sînls si.iijjî a mînra .lanț întpe ji naniai Ktpnspî stp ।te Kape .ie aă adasa ks sine d’a in-m ini Kape Iotă d’odalTS tpt- esră întp’ană aeps foapte îiiKEpKală ks esajajiiani (nanoape) de sape, Kape neîmelală se sate din ane.ie mtpei. Ilentpa aieaslt natimt, jaKpapi arpe, opermină sape de Jtmîie, ojjela, Bapzt a- Kp-t, mbmlapă mi Kpenă sînlă ie.ie mai nane pcmedie. O esnpesiane nona.iapt ziie d’ana orna Kape nae npea înjjejcntă mi snipitaa.is ke «aieslă orna n’ape sape.» Asta este întp’adempă o es— s npesiane noetiKE, adest: rt anosta orna nae n.it- K8(a, npeKsma na ne n.ia’ie o EsnaVE nestpalt, Kape n ape ni'il ana rssla mi e fada. Dapă dsne esnozijjianea datE aiul de poja Kape sapea a oart în eKonomiea anima.it, natemă ziie ke namila esnpesiane nonMapt ape adestpa-ia ei mi în simps.18 fizo.ioi,iiKă, adert: sna omă Kape n’a mînrată sape, n’a diijepală sine a.iimenleje saae, npin Bpmape ni’ii snipitsjă stă nae jisepă mi în! aKtiBitatea sa nopma.it. 8nă 1'izio.ioră modepnăl a zisă o Bopst Kape, nentps niajiyi noate st se papii de napadoKsă, înst nao ama. E.iă a zisă ’ «ESKEltpiea noaslpț, na nsnltJ ke ne npenape Eș- uate nentps siomars.iă nostps dap mi idei nen- Ipa Kpeepil noaslpii; keii ESKEtjpiea lie npe- napi. a.rimenle.ie, a.iimenle.io ne npenapz sînye.ie din iiopiiă, din sîmje se fără Kpcepii no— stpi mi Kpcepii sînla pezidenua idei.iopă noastpe; ama dapă, le.ia.ia miniiEpel noastpe, inf.iae nînE .ia anii rpada mape asanpn modajsi rîndipi.iopă noastpe. flonajii rapniBoapi, Kape st nslpesră tola-d'asna de .isrpspî si,m.iepoase. com'ndesKă msjtE eneppie dapă mi o npazime în i:aparle- ps.ia ,iopă. Sinta ane.ie pe.iii.iii, i;ape opdonă Ka ;K8dcKEtopa.i8 st na niEnîii'ie nimiim KÎnda na se iKadbic; temînda-sc ke noale sus dinca foapte Koniosa, na înlancna .lEinspipca idci.iopii sa.ie. întp’adeiJEpa sînla nimic madeantopi Kape Keapa în minalajs Kînda se skojb din nals, iras idei .lEinapitc; însE mi anemii oameni dane npînza iiopa aBea idei mi mal iipoaste. Kînda pei.ie.ie Piiilipp din Macedoniea o Kondamnala odalE ncdpenla ans oniw, a'ie.ia dane apuiE îi a pEsiiansa. «Ea noia ane.ia!» Dapii .ia 'line, îj înfpeiiE omiiinolenla.iS ELiins Bpci ta se ane.iezi dane s.'sdeK.ita mea?» Boia si aiie.vza, ptsnsiide isadeimlB.!, do .ia Fi.iina de aslEzI ;ks- dcKEtopa.ia darie iipînza .ia Fi.iina de mine ;K8- deKElopa.ia neinîiiKals.» iV'iesla oniS a tiiliala mis- lepii.ie fizio.ioi.um. Na se iulie îiike, ziue ana >ic icr.ps islopia- rpaff; modepiia Kilii de mape osie KÎle odnlt in- f.iainiia aaai înfiera mi ansi iiaxapa de mam- naire .ia islopia no.is.ii.iopa ! Kna înfiera de lipi— sosit în slomaua.ia anai Minislpa, îi upods'ie o iindiiiestisnc, iiidii.ies(ianea fa'ie ne orna ncKE;Kili> mi 'ie na uo le fmc ană minislpa ncKEmilă? — EatE sa iui mesepiea de usKElapă ns este ama de menpezain.ie, nposama ’mi InKinsesua snii, ■ii din i:onlpa ei nols se z'ike ke: de diurnii de- uinde Biitopa.ia .lamei. Ncrpemila, daKE Il-iato ap Ipti arama, în liinaa.ia domniei fizio.ioi.iiei diijeslisnei, ap li opționala în penar.iira aal, ke 8iia narEtaps, râpe na îndpEzni a fa'ie o noBa- ipsne în sistcma.ia rs.iinap adonlals în pens- ejîke, st fie nedensilă de moapte Ka sna.i Kape Koniile an atentată în Kontpa sirspanjiei stats.isl. Ealt în >ie modă, nsKttipiî aă o nozinisne sonia.it imnoplanlE, Ea îurt e de mipape de ie naplida pelporpade, în jokb d’a ataria ne npo- rpesisli, ns alaiit mal sine ne ESKtlapi peBo.is- uionapi de Kape, upeusmă st uede. a senilă lolă ptbjă ie esistt arsmă în .ismea modepnt. — 277 — Pelicanulu saS Banița. Natapa a Komisă iui ca i;île odati o es'ien- tpi'iitate .ia Kpeanianea anal animală, saa anei njanlc. Esientpiiilatea aceasta ni si nape noi, ki e in Konlpa .leyi.iopă fpsmsseiiei, nape sîn- teină oniqnaiiii a.ie nsi în onapi.ic Nalapeî, însi aicea nape st. nape noi kt. nae fpamosă, iionl*- si Iic d’o ati.iitale, nape noi na niliină. Opi Kama asemenea cstpauaraniii în fintapa anei fiinue a tpasă lolă-d’aana KSpiosilalea noaslpi, de a'ieca mi nasepea He.iÎKana.iă i:a rama sa cslpaopdi- napii a tpasă tolă-d’aana assupii napiozitatea oamentiopă. Pel\canii/(\ (Pelecanus, ia noi namilă Ca- nina ; st. Bcde fundă-ki rama sa alîpnati în i aiosă, imapinaiiisnea nonaiapi a bizbIb oapeuiî- i.-apc aseminape i;a o nani nitpîm) ateasli na- sepe osie Konpinsi în opdiiiBiă nasepijopă Pal- mipcde adem nape aă o neiiiii întpe dcijete, i nape ie faie Kanaimie a nota în ani mi a tpii I OKO.JO. KapaKlepue saie sînlă: ana mîoks .lanrră mi tsplits d’asanpa nipi.ie insiziDue; ocpazajă ro.ia, fi.pT, fs.i(iî; de dcsaBla.iă qioK8.iaî ape ană sana mape Kape este în stape st se întinzi nii5.it»; toate natps deyeteje nimopBJBî siă, sîntă Jerale toate k’o ne-iiiji. E.iă tpiemle ne nnpî mi ne am da.iie; mi ja noi ja mapțjinea Dsmpi tpiesKă [Te-imani. Pelicanulu de mape seann.ni în rposinie ks jecida, ejă îm;i Kîndă întinde apini.ie sa.ie, este m8Jtă mai mape; de aieea IIejiKan8.i8 ZBoapi mi mai sssă mi mal jesne de Kîtă jenda. E.iă îndali se saie în aepă ja o înujiime npodiyioasi, mi dane ana minată s*a noropîtă kb isjjea.ia anei siyeyi mi ZBoapi neste sanpa- - 278 - faya mipei roninda aKOio dane Bp’onemte Kape a îndpiznila a sKoale Kans nesle ani. Dapă Kidepea nenpeBizsli ini penide din aepă a.anBÎ asemenea anima.is mape mi lupBupape, Kape iipo— daie apini.ie sa.ie nstepniii Eitînds ana noro- pînda-se, toate aceste faie ki nemții din ani se snepie mi deBins mai lots-d’asna npada aui; însi IlejiKansjă peneteazi aieasli onepajiiune nîm Kînda ’mi-a Bînn-ista rama kb npadi. Ast- fejiB Bîneazi IIejiKanB.18 Kînds e sinraps, dapa Kînda este o sandi de IIe.iiKani adanajii, alaiul si nana toijl întp’o .linie aipKBjapi, Iota ama, op- sepBÎnda d’a mimnopa din ie în ie mai msată mipimea aiestai iepK8, alunii toni nemții afaîn- da-se în acesta nepus, sînla npinrni. IlejiKanii imnaplB atsnii înlpe dînrnii toali npada jopa. Seapa mi' dimineaua el ums48 dane BÎnata mi ei mtis si ajeari joKBpi în mape ande sînla ma.iui nemți. Kînda sama 4O.p,8- e n.iina, alunii si petpara 4a o stînKi de mape, aiii ei mi- nim înieta npînza 4op8, si odixnesua ne apmi nîni a mistaita Bine, anoi seapa capa îniena bî- nat848 ,iopa. SaK84B nejiKanajai, Kape este în stape si se întinzi ast-feja în kîIb si Konpinzi nîm 4a 20 Bedpe d’ani, este KomnssB de doai ne-iijje, ape mi îndoitapi, Kape faie ki, Kîndn saKBja e roja, e îndoita u.i najjina BiziEua. Kînda nejiKanajă Ba si înrijii o naple din npada ne o ape adanata în saKB, alunii anasi kb nenla ne saKa mi nemții easi, ne spini îi înrile mi îi daa mi nsLiopa siL Din Kaaza auestei npesisne, easi Kîte odati sînije din nemle mi si Bapsi în saKB mi aieasta a data OKaziane ja fasaja Kape npelindea ki IIe.iiKanB.i8 nulpemte naii sil din sînyeje nenlBJBl sia. IlejiKanii sînla atîla de mînKiniomi în kîIb .ia o mînKape minîiiKi Bnsjs dintp’însa.1 alîtK nemte kîIu apa fi de a/Ksnsa a sitapa mease oa- meni. In SK.iaBiea, IlejeKanii mininus mi moa- peie. KaiBBja sis ’mi faie acoss ni nimînlă; o npofunda mi Kinlsmilă kb iepnspl moi. Feme.ia nane doai ose de mipimea O8c.iop8 de uesidi. Kapnea. IlejiKanBjal nse bbiii de mînKape. Sneija aieasta este namili de Kilpe anliii, «Onocrolale» (Pelicanus onocrotalus) fiinda-Ki SKoate neste zi în aepă o slpirape Kape sea- mini kb stpirapca mirapa^si. Atapi de aieslă Ile.iiKans Kape e a.iBB neste tolB Kopnsjs, afapi numai de neacjc mapi aje api- ntiopa Kape sînla nerpe, Kape ape saKB.iu ra.!- Bena, iioKB.18 poma mi niiioapc-ie icnsinil mi e pesnînditu în toali naplea mepidiona.il a koii- tinenlBJBi bcius; si riseuitc mi IIe.iii>ani do ko- joape oaKcmi (P. fuscus) ne inss-ia St. Da- ininro în Amopiiia. Anoi nalBpa.iislii modepni aa nsita în fie-Kape Kontinenla o dcoscnili suc— Ui «de Ilejiiiani» ana napianixi do a.ita npin Bneje KapaKlepc seKondape, no Kînda Kapai;tc- pi.ie de Kineteni, mai kb scami saKB.ia cstpana- ranls e Komunu tslapopa. Nalapa unde a iqicala an IleaiKaiiB, n’a uitata a Kpea mi aicasli cs- tpasaranjji. ----- - ---- ---- lyiena nons.iapK Jexyimea XL (tJpmape) Desnpe meiliuina slatsMi. Mediiina slalaasi npoteție Biajja mi sinitalea joKuitoptiopu npin înțîmn.iipi nenopoiite Kape noate si înlîmnae ne ujijie mi dpamupi nuBâiie; ea înrpi/Kemte m’ntpu ameziminte de SKiiiapea nenopoiijjijopa Kape au fostSatinmi înrpaci d’uns nepiKOJB de moapte (s. e. înenani în ani, de- ijepaui saă tpisniui); ea întoKmemle peru.ie mi noBeu nas-iiie în timnspi.ie de enidemii; ea îniii npote^e Keap anima.ie.ie domestiie în koh- tpa sput^țiț^ei QanienMopa capsapi, O mediiini no.tijjieneasKi metodiKi mi bbiii tpeBue si înKomjioape ne orna de ja .leanm nîm ^a mopmînta, din min8t8.i8 namtepei nîm în nunslsju mopjiei.— Noi intima din ie.ie es- nsse mai sas ki moplajilatea lea mai mape este ja Konii miii în anii iei d’înlîis ai Biejiei jops, mai kb seami înlpe Konii i44era.1I (din amops, natupa-ii); însi nse xotipîts nîni asumă Kape dintpe amîndsoi sisleme4e este mai npefapaBi.ia, adeKi: opi eduKauiea Komuni în slaEi.iimente — 219 mapi nenlps sonii nsirji sas nenlps opfani, opî edsKaniea anestopă Konii în sîn8.iă famuiijopă naptiKBjape Ktpsia as fost» Konfiale ? nenlps so'iielatea noaslpt modepnt, maiKB seamt a neltuenuopă ande s’a ftKslă osineiă Ka daineje si ns dea yîjjt Koniijopă, ii înnpe- dinjjeazt dorri.iops aneaslt rpixt mape mi sa- Kpt, nse ftpt imnoptanut nenlps toate yenepa- jjisnue Biiloape, sa Konii st alst doini stnt- toase, neataKate de naliml Kponine sape olptBesKă jianle.ie mi KomsniKt nonii-iops ntlimLie .iopă Toalt sonielalca nsE.iist se inlepeseazt de a- neaslt neslisne, Ktii Iotă Konhsjă este nînt ja sn rpadă, sn domcnă a.i statsjsi. Ns nsmal în Snapla antiKt, ni în fie-i:ape stată sine oprani- zală, opl-ne fiinjjt amant este o fiinjjt foapte npcjjsilt a Ktpia nepdepe este npiailt Ka o nep- depo a stals.isi, Ka o miimispape a nslepel ns- Ejine. Anol dnKt oms-iă indieidsajă este npea stpaKă saă npea stsnidă mi ns dt o edsKayie fiziKt Esnt Koni.is.isl stă, atsnnl aneasta ptmîne -ia sapnina stals.isi. Kînds ană rsBepnă jast ye- nopauica Biiloape Ka st se s.itBeasKt în edaiia- liianca fisiKt, alanni Komnpomile l Biitopa.iă na- yisncl; KÎndă o aast în OEsKapilate mi inlp’o neipc mopa.it, npenapt kb mîlne.ie saze, peso- Jb'jjiî mi sradaiUpi tepinue, KÎndă aneaslt nayie, ftpt Ktjessă Ba tpcne din ossKBpitate în peyia- nca jaminel. Supe fopmapea Komn.teKtt a ii- ncpimel, sîntă nepale mi s'an’Mimente de Eti mi sKoa.io de KtJtpio mi de nalayiane. Mal ja Ba.ic, în naplca sneuia.it a dieleline, Borna Bop- Ei mal ma.ită desnpe anoste ameztminle, înst este o rpemea.it mape Ka st’mi înKinsiasKt ni- ne-Ba, fiindă-Kt s’aă nenală anii înolîndă în ant, saă K’aă Ktzstă dsnt Ka.iă ini s’aă Btltmală, na tpesae niminl st mal înlpe în ant saă se ssie nt Ka.iă: apmîndă ast-fe.iă, atsnnl na tpesse ni- minca st se mal nsio în KopaEie mi Keap Ipesse st aiBt fpiKt nine-Ba st se K8.ine în nată, fiindă Kt anii aă mapilă KSJKauI fiindă în nată. De Domena-iă medininei stata-iai este mi Înrpi/Kipea nenlps ajeyepea difepile.iopă npofe- sisnl dinlpe Kape ns toate sîntă faBopatue st- ntltuel. Din esnanepea de mai sasă sa Bedea opl-nine Kape din mesepiiie oamenijopă sîntă mai Btltmttoape Bieuei mi stntttuei, npin ap- roape na tpesae st aaeart asemenea mesepie; Keap slatsJă tpcsăe st eSepseze inf.iainua sa .ie- yilinit supe a îmiiiedeiia o înlindepe npea mape a anestops mesepil. Dapă Keap mi nelpenepLie nscjine în zije.ie sade do stpstloape, tpeEse nașe sadă npieire- pea statBJBl. Ktnl iKOKapi.ie mi nelpenepije na- sjine, ns namal Kt daKt ns sîntă pajiionasiae, deBine Kîle odatt nepinajoase mi npodBKă moaple în JOK8.1 n.itncpeî, dapă mi assnpa desBoalipel KapaKtepaJsI mopajă mi a nosuimel simuipLiopă, anestopă aKjjisnl nasiine aă o înf.iainjjt foapte mape; Kt'il KÎndă ja ană nonsJă, sneKtaKOjaaă anei eKseKauisni de moaple, saă anei .ianle sîn- yepoast de dsol taapî (Ka în Snania) este Bt- zstă kb msjlt n-itnepe, -ia ană asemenea no- ns.iă nalemă st zinemă Kt desBOJtapea sa în mopa.it mi mBuizauisne nae îniit naintalt npea ms-ită. Asemenea KÎndă .ia ană nons.iă st rt- sesKă amîndi t eslpeme^e ana jînrt a^la, adei;t o Eortyie foapte mape .lînrt o stptme eslpaopdi- nape, de ană asemenea nona.iă na natemă zme Kt e fepi'iită. în pesopta.iă iyienei nonajape a- napyine mi fondauisnea soiiettuijopă de ansti- nenue din Btatapa jiaKpspuopă sniploase, npe- Kamă s’a apmată în anii dsne apmt în aneje jjtpl niBuizate în Espona. Beuiea este ana din Kaazejie neje mai efiKaue a.ie Kpimejopă. Ks dpenlă KBBîntă a zisă ană Jieyistă modepnă: sns- neul mie Kîte Bedpe de paKiă st nea inlp’o jjapt mi o st Bt snaiă Kîle asasinate, faptimarapl mi ajto Kpime rpase se Komitt în aneaslt uapt. în Anrjiea, în limnapue noaslpe, ană nonă a- nsme Pater Malhev a fondată soniettjjl de aE- stinenjje, în Kape fiem-Kape memfipa se îndato- peazt a ns rasta nini odatt în Bieajja, jisi ninl o nlKttspt de paniă saă de Bină saă de pomă mi namal în Kasă de noa-ie dpentă pemediă op- donală de Kttpe ană mediKă. Mii de oameni din nonops în Anrjiea mi în Nopdsjă Amepinei saă însKpisă de atsnni Ka meraspii aneslel sonietțul nri ealt aaKps Kapiosă! Namepsiă Kpimejop aaă anestopă oameni, atîla .de asondinte mal nainte, s’aă îmnauinată ne apmt întp’ană modă foapte însemnată. Eatt o npost a infiainuei Etslapi- jopă sniptsoase asanpa mopajei nse-iine! Souieisitf fiMpmoniui saă do KînteKă din rapt, sîntă iaptrnl mizaoane efiKane nenlps des- BOJtapea stntltuei nsejine Ka mi nentps indsj- — 280 — «lipea KăpaKtepi;.isi iui desuojtapert 'iiBijizajjibnei.1 Din n»iu;l8Js de Bedepea iijienei, este KsnosKbl» Kt, KînteKB.18 sislcmaliub, ns nsmai Kt na alaKt ruomsni, *ii din Konlpa îi îmnslepni'iezb ntzinds Keaps «nil oameni d’o nonslilsnisno deuLie de desBo.ilapea ntliine.iops de ii.ionib’iiii. Daptî din n»nKt8.i8 de Bedepea mopa.ir, este KenoBUblii kt> nissiim este sna din aplece fpomoase Kapc a a- B8ts nea mar mape inf.isenpt în islopia 'liBi.ii- zajiisnei ai oamcni.iopîi. Ilons.iiî K8 «n napau- leps st.iiiiiliKS, a» mi o nibziin. 5E.ii;atiKt; np- ns.iiî ini.iilapi aii KÎiilc'H naniona.ic înfoKale, ne KîndS 110118.H1 na'iifi'ic ini iiaslopa.ii aii Kînle’ic jipi'ie, d’o mcjodie db.vie mi ssaut. Do aneca Plato în Bcslila naplc ea peiibB.iiKa dcsiipc Kapc a maijinalB o .iii, a upesupiss ncnlpb pen8K.iii;a sa «na fe.is • de msziKt miplimapt mi a 'icpiilb kt» aneja Kapc r.a suiinsa a’icaslt niBzint, st fie nedendts de moaplo na bns.is Kapc a npBl» st SKimGe Konstilsjiiea slatbjsi. Msate tpimnic, zi’ic Lamarlin , fpaimczii .ie sînlîi datopi KînleK8.i8i namila Marscillcusc, Sojdanii E.iBCjjionii Kînds a«da KîntcK8j8 .iopb najjionajs fiind» în yapt । slpeint, sînts npinnu d’o me.iaiiKOJio npofsndt, d’o nosla.njie (dopi de Kast) Kapc deBine .ia ei o nalimt de moapte, de a’ieea ns este nepinisb pci.iiincnte.iop8 E.mciiienî Kape sepas [itpi.iops slpeinc, Ka st kîiiIc a'icsl» KÎnleKS. Ponianti anton, .ia opi-'ic mast ebiib, tpeubia st aii;t mezina (jaslapi) mi a» ziși Ka, atiiii'ii diijcstisnea st fauc mai ninc. Eatt ’ic inf.ibiniia mape ape KÎntoKK asrnipa stni.lT.jjcI mi dcsBo.iltpci so'iia.ic a anopa nona.ii. Dapi; dai;t no d’o naplc, o mazilit i;ant este ana din «ic.i i mal noci.ic ini n.itiiale amazemenlc nsii.ii'ic, ne d’a.ilt naplc 'iepe ijiiena jiona.iapt kt. apcid.io ii8r,.iiK8.isi st fio antpalc do Kon'icplo rpalisa, Kapc -ic daa anii slpcnrapi i;apo nicprii noanlea ne b.iijjt uii Upnapt .linimlca oameni.iopa ks «lpa.ia.ic.ic» aop mi i;a cK.sneKlopaijiani.ie .lopii msziiia.ic tape pana spciiiie oameni.iopii. (Ba apma) KomsnikauisnI intiinryfhe nihn. Aaloipea Ipandafipi.iops tic apcops.di iioplona.itî. în ane.ie din rptdini în Fpanija mi IJep— mania, rptdinapii aptls aKBtns dpenla tapiosi- tate, asemenea apcopi de noploKa.11 (orange) Kape noaplt poze (tpandafipi) mi toiji sneKta- topii st mipii; Ktni, KBinS e ks nstinijt Kt ne »n» noplBKaJitâ st KpeasKt poze? Aste este alîla de imnosmi.18 întomnai Ka st se îmnepeKeazt sna taspă ks o iant mi st npodsKt nesa. înst a- • iei Kape ossepeezii anestS niemlemsre mai de anpoane, destonepc Kasza ei, adeiit: ai