JURNAL




    HENTP» PESniNDim 1UTI1NIJE.I0P8 «ATSPA.IE IUI ESARTE, ÎA TOATE I.IASEJE.

!    ₍ Pediijeată

de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
Jfâ 34. (Ans.is a.is dsouea) Bskspeiuti SentemBpie 8, 1857.
Konpindepea. lena desnpe raeieope^e atioase.— Bapza.
      ————— HI      ■!!!■ ■»  ... I» I  . L ■ II    I—«ț '

Mesa desnpe meteope.ie anoase.
ii

      Kînd nepsjS e limnede, Kade mal msjts
post, dap Kînd este anonepit ks nsopi, Kade maî
nsjjins; de aieea în iede mai fpsmoase noniji
de Baps, Kînd o stps.iBiiloape aspops smnje kb
admipaBijeje saje Kojopi, Bo.ita lepsJBi, o post
fsKBtoape de sine înBejemte nsmîntsjs. ^e fps-
moass apmonie întpe azspsas lepsjsi mi Bese-
jia nsmînlsJBi, întpe aspops mi poss!
      Dap K38sa aiestai fenomens esle, kb, Kînd
neps.is este senin, atsnii aepsas (fiind mai stpe-
Bszstops) este mi mai peie de Kît Kînd ap fi
ks nsopi; de aieea Kînd e senins, toats noantea
nsmîntsas derațs msate paze de Ksadsps în-
KspKate kb aBspi de ans, ie s’as rpsmsdit de
neste zi înlpînsa npin asiipea soapeasi, anoi

aepsas psiindsse, aieasts msaijime de anspi ks-
zînds îKOss, npodsK o post aBondints.— Dap
Kiap Kînd e senins, ns Kade poss d’o notpiBB ne
toate Kopnspije dsns nsmînts. Opi-ie OBieKtS
Kape se afas esnss ssb soața lepsasi, npiimemte
mai msats poss, de Kît sns aals osieKts smspit;
asemenea Kade mai msats post ne nisins, de Kît
ne neatps; ne stiKJs mi ne nopijejan Ba Ktdea
mai msjtB post de Kît ne metaas. Osesitâ de
aieea, este o esnepiingt Kspioasi: sns Bass de
nimînts esnssă seapa afapB ja pBieaJB, dimi-
neaija se Ba rssi anonepit ks poss, dap nsnejji
seapa Jînrs anests Bass m’sns ajtsjs de apnints,
dimineajja Basajs de nsmînts Ba fi njins de poss,
ne Kînd neja de appints Ba fi BSKatS: nosa fație

— 266 —

de apijints! Dap oape de ho? De Bp’o Kanpinie
de antinatie nentps anests metajs ne Kape noi
oamenii îjs issim auia de nrnjls? Ns! Kassa
este simn.11. fisii;i; adiKi mtims ki toate KOp-
nsplie înKuzite qe as feiie (Kojopi) a.iEe, es-
nsindsae ja pmea.ii. nepds mal nsnint Kiadspi,
adiKi se pinesKS mai iisnins, de Kît Kopnspijc
ks feiie nerpe. De aneea, Bassas d nimînts
fiind pene dimirieajjn, pinemte mi aepsjs Kape'j
înnonțiioapi mi SKimEi aespil în niKitspi de posi,
ne Kînd Bassjs de appints, nepminds-se destsjs,
niii ns noate tpape Kitpe dînssjs niKitspi de
post.— Tot dsni anests npinnins, apespii, n.ian-
teje mi ajte osieKte asemenea ne stas sinrspa-
tine ne Kîmns, tpars msjti poai assnpue. Be-
demg dap K't posa ns sade din neps, ni este
npodss’s Kiap din înse-nii osieKteje ve se af.ii
ne nimîuts!
      Este înst sns fejs de post Kape, în jok de
a fi fiKitoape de sine, din Kontpa este de rasate
opi Bitimitoape nentps Kpemtepea Manteaop,
aceasta este Bpsma (la gelee blanche). IIpeKsm
din niKitspi de njoae, Kînd înriaui în aeps, se
fane ninsoape, ama mi din niKitspi de¹ post,
Kizînd ni ntmînts, fiind foapte peni, se fane
spsmi. De a*ieea, Kînd a fosts KîteBa zije fpirs
tape, mi îndatt ese sns Bînts Kajds Kape îhkij-
zemte aepsjs, atsnni ntmîntsjis mi aKonepime.ie
Kasejop nenstînds-se înKijzi atît de iste Ka ae-
psjs, ptmîns mal peni; npin spmape niKttspiie
de post Ktzînds ne dînsa, înriagt, ftKÎnds-se
Epsmt. lIine Boemte a ntslpa Mante de.iiKale
de infjsinjja nea Bttimttoape a spaniei, st je
InBejeasKt toamna în nae, sas st faKt foss îm-
Hpepispsjs jop în timnsjs Kînds Kade Bpsma.—
      Ams Btzsts Kt asspii de ani ne se afji
în peyisnea de »oss a aepsjsi, Kînd atinrS di-
mineajja OBieKteje ne se af.it d’assnpa nimîn*
tsjsi mi Kape s’as pmits noantea, se faKs niKi-
tspi de post; dap asspii anejop dsne ntmînts
ns ptmîns atîpnate nsmai in peyisnLie de îkoss
ajie aeps.isi, ni se spo mi’n peyisneje de sss;
aini neîntiJnind&"’ nini sns Kopns nimîntesKS Kape
st noats strânsa anesti asspi în niKitspi fjside.
tpessia esajarjisnea nimîntsjsi mi a oneansisi
St se niapzt în rojinisnea sniBepssjsi în sadaps.
      De aneea înajta înijejennibne a nsits ajte
mizjoane Ka anesti asspi st se întoapKi iaptuii

Kttpe ntmînts de snde as emit. lati dap miz-
joaneje acestea mi efeKteje jop.— Atmosfepa
(aepsj) este stpeBizitoape nentps jsmint, de
aneea ns este în stape a ntslpa Ktadspa; de
aneea sss în aeps, npeitsm mi d’assnpa Bîpfspi-
jop msnuijop, domnemte sns fpirs foapte tape;
npin spmape asspii de aut ne se af.it în pe-
ifisneje de sss a.ie atmosfepei, sînt adese-opi
ssnsmî peneaei, mi a nepde nosiijisnea Jop ae-
poast, sKimBînds-se în mini niKitspi de ane
fjside; înst Kînd aneasti sKimsape se înlîmn.it
mai anpoane de ssnpa-faija nimînts.isî, atsnni
Bedems eminds o neayt (brouilard); dap dam
aneasti onepayisne se spmeazi sss în aeps de-
napte de noi, atsnni Bedems nsopi nuagc) în
neps.
     Fisinii modepni as risit npin esnepienui,
ki neaua este Komnsst din mini nii.ilspi onoasv,
mi misspinds mipimea aneslop mini nii.ilspi
sfepine, s’as înKpedinuat ki toamna mi iapna
aneje niKitspi sînt îndoita do mapi do KÎt Bapa.—
Ja eniipea nejjei tpeEse Ka aopsaS st fio Bino
îniiipKats de asspi de ani, mi tot do odati m-
mîntsjs si fie mai peno do Kît aepsjs, atsnni
Bedems Kt msnjjil mi pîspijo napm so aKoneps
K’sns Bejs do neajjt. în uipijo ne sînt anpoane
de mape, snde aepsjă este pono mi smeds mai
tot-deasna (npessm în Enrjilopa), okojo ni-
mîntsjs este mai tot-deasna anonepit ks ncaui,—
Snpe esemnjs Aondpa, anea imenși mi fpsmoasi
Kanitaji este tot-deasna aKonopiti ks neayt.—
Asemenea se fane neaua Kînd so înlî.inesKs în
aeps sns Bînts Kajds mi smeds, K’sns a.its Bînts
pene.—
     Nsopii ns sînt ajts nimiit de Kît o neaut ne
se afjt sss în aeps. Meteopojoijil deosesesiis
mai rasate fejspi do nsopi, dsne spmitoapeje
fopme aje jop, adim:
     Nsopii Slpate, sînt jshiji mi ssEjiipi; so a-
pit de ms.ite opi seap i în naptea iinsseant ja
sKinitats.18 soape.isi. Nsopii Ksms.ii sînt potsnzi
mi rpomi; se aptts Bapa.
     Nsopii Sipi, ni se npesenti Ka rpemezi de
nsopi mini, asînd fopma nene.iop de nasepi; ei
opi ki aKoneps tot neps-is, sas ki se afji sin-
rspatini în miz.ioKSJS nepsjsi jimnede, Ka o in-
ssji în mape. DaKi Komnsnems toate aneste tpei
fopme a.ie nbopijop, Boms asea toate fopmeje

— 267 —

în Kape noate ss ni se npesenle nsopii ne qepă.
D’întpe toni nsopii, sipi sînt iei mal densptaut
de noî. Krieniu, a rssilă ks densptapea jopă
de ja nsmînlă, este nîns ja o mi.is neorpafias
(saS 4000 stîri/Kinî).— Tot aqesti nsopi sipi Bes-
teSKS SKiniBapea limnsjsi, adins sapa BestesKs
njoae mi i-pna ne apats ks temnepalspa aeps-
jiki se sa sKimca opi snpe Ks.idsps sas snpe
fpirs; Kînd Bin din naptea ssd-Best, atsnqi sKim-
sînds-se în nsopi de fopras Sipo-stpate^ adsKă
njoae.— Nsopi sipo-icsmsM sînt stpeBszstopi mi
se nsn înaintea soapejsi, sas a asneî, Ka sns
bcjs a.iEs ssEjjipe, sas Je înKsțiioaps Ka sns qepKă
a.iE8 mi BestesKS o mape Ksjdsps.—
      Nsopii Ksms ii se apstă dimineana Bapa ;
de dimineaus nîns .ia amiazi se ssis sss, anoi
dsns amiazi se noroaps iapsmi »osă Kstpe ns-
mînts, atsnqi njoas nins seapa; ajts-dals soa-
pe-ie este dimineana anonepit de nsopi de fopma
stpaio-KomSM dap Kstpe 9 ope, qepsjă se jim-
nezemte mi se faqe senina.—
      Kînd niKstspije sas rjossjeje anei qe sînt
Konpinso în nsopi se mspesKs, atsnqi nsmai notă
psmînea sss în aepă (fiind ks sînt aKsm mai
rpei de i;ît aepsjă), de aqeea Kad acoss mi a-
Isnqi aBemă n-ioais; Kînd sînt peijisneje de jkoss
aje aepsjsi (ne .nnrs nsmînt) ssKate, atsnqi ni-
Kstspijc n.ioii Kszîndă de sss, se miKinopeazs
în dpsmsjs jop (fiind ks o napte dintp’înseie
se CBanops Ksm se enanoaps ana Kape o slpo-
nimă în odae Kînd aepsjs este sck), de aqeea
atsnqi Kade o mape njoais ne msnui ne Kînd
ne Ba.ic n.ioaca nade ssEjjipe; din Kontpa, Kînd
penisne.ie aepsjsl de aco-ă sînt smede mi în-
KspKale ks anspi de ans, atsnqi niKstspije Kszînd
de ne sssă, Ipară smezeaja aepsjsf, tot mspin-
ds-se în Ksdepea jop; de aqeea aqeasts njoae
este ssEjjipe în Bîpfsjă msnjjijop, ne Kînd ne Ba.ie
Kade o njoae foapte mape.
      Esle snă instpsmenlă nsmits ujiseiometps
(mssspstopă dc njoaisî npin Kape nstemă mii
Kstimea anei de n.ioae qe Kade întp’snă ană ja
snă JOKă. Ilpin aqestă miz.ioKă s’a afjat ks a-
qeasts Kstime este de msjte opi foapte însem-
nats, mai ks seams în KJimeje qe.ie Kaade; ama
snpe esemn.i8 s’a rssit ks în Indostan (Indiea
opienta-is) Kadă mai msate njoi de kîI npetstin-
denea mi admipajsj Pssej a rssit ki în inssja

Kaene a kszsI întp’o noante o njoae atîta de
tape ks ap fi nstst auonepi toats ssnpa-fajja ns-
mîntsjsi, nîns ja îns-ipimea de snă niqiop ! Dap
AjeKsandps de Hnmojtd a Bszstă o njoae în
JJcneed Kape a ijinsi nsmai tpei ope mi a BSp-
sată o Kstime de ans Kape ap fi nstst aKonepi
tot nsmîntsjă nîns ja o însjjjime de */₂ niqiop!
Ns ipesse dap ss ne mipsmă Kînd ne noBesteuite
Bisjiea ks în timnsjă jsi Noe, dsne qe a Kszst
o njoae foapte tape nenpeKspmats de 40 zije
mi 40 de noniji, s’a înneKat tot nsmîntsjă !—
     Kînd niKstspije de njoais înriajjs sss în
aepă, atsnqi Kade niaips saă rpindinz (la grdle);
aqeasta se întîmnjs nsmai Bapa dsns nimte zije
foapte Ksjdspoase, Kînd este tot d’o dats mi
fsptsns ks tsnete mi fsjijepe npin Kape se ps-
KOpeuite penisneje de sssă aje atmosfepii. Tot-
deasna Kînd Kade niatps, Bedemă dos fejspi de
nsopi ne qepă, Ka Kînd sînt nsmi snii neste ajjjii;
tot atsnqi se întîjnesKă în qepă dosBÎntspi, snsj
ssfjîndă desnpe miazs-zi mi ajtsjă desnpe miazs-
noante. Kînd este ss Kads niatps, atsnqi aepsjă
Kape este anpoane de ssnpa-faaa nsmîntsjsi,
este Kajdă, înss îndats se peqemte de sss în
sosă; de aqeea mai niui odatz ns Kade malpt no au-
rea (ks npea nsgins esenjjisne), qi tot-deasna zioa.
în jjepije tponine npeKsm mi în nepiie msntoase
npea pap se îniîmnjs Ka ss Kazs niatps. în
sneje țjspi Kajde, npeKsm în Ksmana mi în in-
ssja MaptinÎKa^ ns Kade niatps niqi odats. Iliatpa
Kade mai msjtă în yspiie densptate de mape;
în fine, este o persjs țienepajs ks snde ejeii-
tpiqitatea se desBOajts în aepă d’o dats msjtă
mi iste, okojo se întîmnjs adesea-opi niatps. in
zijeje noastpe s’a rssit snă Fientpo-detpaKtop.,
adiKS snă instpsmentă Kape miKmopînds Kstimea
ejeKtpiqitsun din aepă, este în stape a nsstpa
o jjeaps de niatps.— Fopma nietpijop este Ka
o napte a snsi rjosă (seKtop qipKSJap) nîns ja
o mspime de snă oă, mi nîns Ja rpestatea de
o jitps. Sînt jjepl snde în tot ans.iă ja snă
timnă xotspîtă Kade niatps.— în sneje JOKspi,
în penisnea msnjjijop Ximaiaia, Kadă nietpe de
o mspime eslpaopdinaps. Misionapii ‘ne snsnă
ks aă Bszst aKOio Kszîndă o niatps ama de mape
în Kît a psmas tpei ziie ja soape nîns s’a tonită.
     Dsne Ksm niKstspije de njoaie înriejjînds
în pețisnea .de sssă a atmosfepei npodsK niatps

— 268 —

(rpindins), ama mi Kînd înriags aneste niKitapi
în pegisniie de jkosb aie aepBisî, se tpansfopms
în zznadz sas ninsoape (la neige). Kb Kît iapna
gepaiă e maî tape, kb atît mai nsjjină se fopms
zsnads; fiind-KS, kb Kîts aepsiă e mai pene, kb
atît mai miKs este Kîtimea de acapî ne se afiș
înlp’însaia. Zsnada na e aită neea de Kît o
moais înriegals mi Kpistaiisats, înss ns atît de
înrieijats npeKsm e nialpa; de aneea rionsiii
de rpindins sas niatps sînt slpeBizstopi, ne Kînd
zsnada, este aiBS.— Sîtînds-ne kb miKposKonaiă,
ia zsnads, ni se apati opî sbb fopms de steie
opi ssEt fopms de ane; înss: aneste fopme sînt
maî nine desBOitate, Kînd ninge întp’ană tirană li-
nimtits mi fsps Bînts. (bozi: Isis 1856 N°. 8).
      Zsnada este nentps msite nspgî aie ns-
mîntsisi aneea, ne este pîs.iă Nîm nentps EjtwZa;
adm zsnada axonepindă Kîmnspiie iapna kb ana
aKonepima aisă, îmnedeKs fpiraia de a ns ns-
tpande semingeie neie nașe mi înrponato ks
mîîniie gepansisi în sînai nsmîntBiBi ia înie-
nstsiă toamnei. Zsnada înKiizemte nsmîntsiă
mi’i fane fpsKtifepă (poditopă); zsnada dap este
snsis din neie mai sKamne dapspi aie natspei
nentpa fepinipea esistinjjeî amane.
      Iapna Kînd e gepă tape mi senina, atsnni
Bedemă ks nap-ns s’apă miuiKa Ka nimte sKintei
aiBe stpeisiiloape în aepă, ande Kade lamina
soapeiaî; aneste SKintei sînt nimte mini niKstapi
de asapi de ans ne’ înnajjl sainda-se în aepă
(întOKmaî dane Ksm se apmeazs ia zsnads) mi
Kape, npin pesfpîngepea pazeiop soapeiaî, ni se
apats stpsianinda. Asemenea kb aneasta, ne no-
Bestemte Hnwojd ks a Bizst de maite opi în
Amepina moais Kizînd din iepS Kiaps în senina
fsps nini o spms de naopi; esnimagianea aies-
tsi fenomenă Kspioss este, ks, Kînd anspii de
ans sainda-se în aeps se psiesKă, atsnni înnens
a niKa acosă Ka o nioais, msKapa ks na s’as fs-
Kat îhks naopi.
      Infiainija Bîntapiiop assnpa meteopeiop a-
noase în aeps, este foapte însemnați; ama Be-
demă ks în Kiimeie tponine, snde domnemte ana
feis de sîntă nepiodiK persiat (Bîntspi mizate),
na nioas ne tot ansi; în aite Kiime tponine
snde BÎntapiie aiizate na Bin ama de persiat,
aKoio ape anais doi timnapi mapî, adiKi tim-
us! asKiniBneî mi tiranei nioii. în Indostan în-

nens moî notonoase KÎnd safis BÎntsi Msson; In t
netpesBnpr mai toate Bîntspiie adsK moi. O
mape difepinjjs este întpe Seeițiea mi Nopoepiea
(doi uepi foapte anpoane ana de aita) în npi- t
Binjjâ moiiop •' mi a Bîntapiiop, adiKt de maite '
opi nioas aKOio toati zioa, dap Kînd safis EÎn-
tsiă de ia pssspit, atsnni nioas în Saeiyea^ ne
Kînd în Nopeeifiea e senina; din Konlpa, Kînd
safis ana Bînt de ia anssa, alanni nioaea e în
toati Nopeepiea nins ia maiaia mipiî, ne KÎnd
în Sceiiiea esle zioa nea maî fpamoasa.— Bîn-
tapiie Kape ssfis de ia Nopd, maî kb seams
iapna, adsK o moae kb n'iKilBpi foapte mapî Kape.
na gine msită; din Konlpa, Bîntsi ne safis de ia
Sad-Best, adane o moae ssEgipe Kape gine mai
maite ziie.— în Itajiiea opi-ne Bînt ssfiîndă do
ia Nopd mi de ia Nopd-nesl, adane n.ioae; dap
în Poma nioas Kînd safis BÎntapiie do miazs-zi
mi de miazs-noanle.
      Dans o statistiKS de maî ms.igi ani s’a npo—
Bata, ks ne fie-Kape ana, snsis neste nilsiă,
nioas în Amuțea mi naptea anasans a Fpan-
ițel, 152 ziie; în icnlpsiă Fpannei^ 147 z’io no
ana; în tfepmaniea 142 *de zi.io sînt neste ană
moioase; în ginslsiă Jleslei în U/irapiea n ioas
112 ziie; anoi în raBcpniea Kasan în Pssiea,
nsmai 90 de ziie ne ans Kado moaie.
      în peiajiisnca moiiop ks scsoancie (lirn-
nspiie) ansiai, rssim ’ieie spmitoapo îmiipe-
gispspi.. în ^nr.iica mi în naplea ansseans a
Fpanițel, nioas maî msită toamna de Kîts în neie-
laite sesoane ; astfeiă se apmeazs mi în Ita.iiea;
dap în I'Iepmaniea nii’n Pssiea (IlelpesEspră)
nioas mai maits Bapa do Kît toamna ; în Ame-
piita în zona eKsatopia.is (în emisfepsis Bopeaiă),
nioaea îniene a Kidea ia finilsiă isnei isi A-
npiiie; aKOio nioas mai tot-deasna noantea dap
na zioa; ama se apmeazs mi în gspi.ie eKaa-
topiaie în Afpiita; aiul Kînd aaiange soapeie a
fi ne d’asanpa Kaneleiopă oameniiop, (zenit),
îniene timnsiă (sesonsi) de moi; în Seneraji
(Afpiiia) inimă moiie în lanie, mi înieteazs în
SentemBpie. Bedemă dap npin aieasta ks în
toate Kiimeie tponiie sînt nsmaî dosi timnspi ne
ans, adiKS timnsiă KSidapeî asKale mi timnsiă
nioii.—
      Eals Natspa foapte sorats în fenomenele
meteopiie, Bapiasiie, fpsmoase, sBEiime mi Kiap
snsîmîntstoape Kîte odais.

— 269 -

Bapza.

Oape Kape nasepe din neje nedomeslinite,
esteta noi mal fami.iiapi deKîtâ Bapza? Snde e
în Pomîniea snS sat» în Kape anests mssafips de
Bapa si fie neKsnosKsl? Ea înKi nstems S7> zi-
nems ki ja noi, napza este în sneje jOKspi sin-
•rspsjS uestitops, ki npimieapa a sosit»; adeKi

în ane^e Kîmnii njane, imenși, Jînri Dsntpe fipi
apBopI mi fipi tsfe Bepzl, asijsjS nasepijopS de
npimiBapa; aKOJO npezenjja cepzei, este sinrs—
ps.is najendaps a,i ansjsl.
     Anoi mi ssnetsjs el Kape’j SKoate npin jo-
nipea âmîndspop funijops saje, Kîtă de mono-

Eapza (Ciconia alba L)

tons si fie, tot esle intepesants nentp» Kom-
njeKtsipea Kadpel snei yepeniî ja noi. întp’ade-
Bips o simuipe napliKSjapi mlpsnde opl-ne bo-
iayiops, Kînd se afin ja noi în npezinjja a-
nestop» Kîmnii njane, imense, anonepite ks o Be-
netajiisne ama de Bora ti, însi în Kape domnemte
o tinepe imnozanti ne e inteppsnti din timns

în timns nsmai de ssnelsjs Bepzel, Kape si njimni
înKoane, Îhkojo ks smBielsJS sis maatestoss, nop-
tînds nassjs sis jsnrs aisats în atoss, Ka sns
fijosofs sepioss sas Ka snS dinjomatâ neKwils!
     Si ne silim» ansni mal Bine Jaistopiea na-
tspaji a anestei nasepe.
     Eapza (ciconia, cigogne) Konpinde mal

— 270 —

msjte Bapietiiji; înst mai kb seami doe sneue,
adeKi: Mea ajsi (c. alba) mi Mea nearpi (c.
migra). ’lea d’intîia e mai jsnn ini mai mape;
kimî ea ape de ja Bîpfsjs mîokbjbÎ nîni ja snriT,
mipimea de nalps niMioape, adeKi mai ms-its de
dose nipui mipimeî omsjsî mcjbi maî mape.
^îîoksjb mi naptea roaji (fipi fsjiji) a niMioa-
pejop, sînt pomii; nejea Kape înKonpioapi okîi
este de KOJoapea nearpi ntînds în pornie, ne
Kînds tots pestsjs Kopnsjsl ei înfiijimeazi o ko-
joape ajBi JSMitoape. Nsmai aKonepimspue Meje
mapî a.ie apinijops saje, sînts nerps-oaKems sas
nerpB-Biojets; în fie-Kape apini ape 30 nene ks to-
tsjs nerpe. Ileneje de dessBtsjs rîtBJsi sînts
jsnijî, atîpnate în skoss mi asKsjjițe. Dap api-
nije jops apati o emanKpspi (tiietspi) îndoiti,
kimî Meje maî d’anpoane nene de Kopns sînts
atîts de jsnjji Ka mi Meje maî estepioape, ne
Kinds Meje de mizjOKB sînts mal sKspte. Kînds
apiniie ns sînts întinse, aKonepe Koada, dap Kînd
sînts întinse, Meje mal mapi apits o amezape
deosesiti, adeKi: Meje d’intîia onts sas noi, se
deosesesKs sna de ajta mi pemîn decepijente Ka
o anlpitoape, Jisînds sns joks rojS înlp’înseje;
o îmnpepispape Kape n’e risims ja niMi o ajti
nasepe.
     rîtsjs jops e sKspts mi rposs; îmnpepispsjs
OKiiJops n’as nene mi sînts aKonepite d’o neje
srîpMiti; niMioapeje jops sînts aKonepite kk nimte
sojzî essaroni (în 6 KOJ(jspi); Meî de ssss sînts
mai mapî de Kît Meî de atoss. întpe denetsjs
Mejs mape, as o spmi de nejifle întinși întpe
denetsjs aMesta mi BeMinsjS sis. Snriije jops
sînts japțiî, n.i&jji, osoase, aBÎnds oapemî-Kape
aseminape ks snrii.ie omsjsî.
     Ns nsmai ja noi, daps npetstindenea snde
Eapza ajBi esisti, este Bestiti nentps Ksajitiuije
el mopaje mi sepsinispije Me faMe oamenijops,
mi este Kspioss a Bedea, ki fîpea ei este ks to-
tsjs Kontpapii kb aMeea a sepzeî nerpe; kimî
aMeasti dsne spini, fsije de JOKsinjjeje oameni-
jops, se nine ne Bîpfsjs msnuijops sas în ni-
dspi snde ’mi faMe ksIbsjs mi este ks totsjs sij-
BatiKi, Din Kontpa, Eapza ojbi este hisKsti a-
misa omsjsî; ea ia napte de njiMepije saje,
s’ameazi în Kasa J8Î mi faMe kbîbsjs ei în miz-
J0K8J8 satejops. Ea Kasti nstpimîntsjs sis ne
niappinije pîspijops Mejops maî fpeKsentate de

oameni; ea faMe BÎnatsjs el Keaps în rpidinîje
noastpe, ns se snepie de nimiKs niMi Keaps de
sromots.18 opame.iops.
     în Ojanda, Ka mi ja noi, Bieaija Bepzei este
npoteijiati de Kitpe nonsjs mi ks dpenls Kseînts;
kimî ea Kspiiii ijeapa de monîp.ie, niepni, Bpoa-
mk, cpoamte pioase mi ajte asemenea jeyioane.
Apașii înKi meprs mai denapte; kimî ei iipiBesKs
Bapza Ka sirspanjja nopoKBjsi jops mi a faini—
aiLiops jops. Ja ei Eapza esle npiBiti Ka snă
mssafips mi este KsnosKsti, ki .ia nonsji opien-
taji, este npiiiits Ka Mea maî mape Kpinii a Bio.ia
jeyea osnitajitiijei mi a ataui ne mosafips Kape
a Benits în Kasa jops. Daps ja Tspnî, Eapza
este o Tiinjji saKpi mi nse icptals nimsjsî s’o
omoape. Ja Konslantinonojs, ziae Lady Jlon-
tague, sepzeje faKs KsîBspije jops ne aioss în
mizjOKBJs sjejjcjops; .ia noi ns sînts ama de
îndpiznejje mi pemîn pelpase ne Bîpfsjs itase-
jops. Ja Ejeni anliai, rtsims ki în Thesaia
epa nedeansa de moapte xotipîli nentps aMOJa
Kape omoapi o sapzi; okojo Eapza fiinds npcMioasi
ki as Kspiuats yapa de mepni. Ja Maspl, pe.iii.jica
onpea ne opi-Mine d’a omopî o sapzi. în Apaiia,
o pași de apași as idee ki Dsmnezeă a si;im-
Bat8 în Eepze o familie d’Apaiii Kape fspas ki-
Jitopii de ja McKa, de aMeea în Ba.ica de Ms-
Kajjems, ziMe ans Boiayiops, sînts mai msjte Eepzi
de Kîts JOKsilopi oamenemlî. D.ipă ja Pomani
anliMî, de mi ns epa onpits a omopî Eepze, însi
aMeja Kape a mînKats Kapne de napzi, s’a esnssă
ja pissjs jsmei!
     Fipea Bepzei ajie, ams ziss, este dsJMe;
ea ns este nÎMi sfiiMioasi, niMi difiMije în ns-
tpimîntsis ei; ea ape în sine nisKBts mi instinK-
t8JS Kspiijenei, kimî ea ajeije sns joks asKsnsă
mi deniptals de kbîbsjs ei, snpe a densne aKojo
esKpementeje sa ie. De mi Eapza si nape tots-
d’asna a fi sepioasi, însi Kîte odati este mi ea
BeseJi mi alsnMi îi n.iane :koks. De ms.ite opi
s’a Bizsts Eepze amesteKînds-se ks atoKspije
Koniijops, rJBminds ks dînmii mi dînds alsnMi
semne de intejiyimji. Anoi mi pensnomlinija,
fidejitatea Konacsraji minietatea Kilpe nipinjjî, sînt
nimte Biptsjji, Kape je nosedi sapza nîni ja sns
rpads. Si asirspi ke Kînds njess toamna d’a-
Kasi, skoIb ks rspa jops ssnetsjs KsnosKBtS,
napKi ieas adio, anoi, mi Kînds npimiBapa pesins,

— 271 —

Kîndă Bids de denapte nașa jopă din ans-iă tpe-
K»tă, eapă skoIs ssnelsjă jopă, napKi d>iă ,o zioa
esoe oamenijopă Bestindsi de Benipea jopă. E
KsnosKstă ke Eepze.ie peșin» totă-d’asna .ia jo-
KBjă jops din ansjă tpei»»!»; ano.io se ameazE
nzpenea de mal nainte, snă sojis nefEKÎnds-se
înfidejă în KEJEtopiea jsnn ie as fEKstă în a-
nestă intepBa.is jsnrs. Se mtie ke fidejitaiea
KonîKsrajE a Bepzejopă este auia de mape mi
masKs.is este atîts de amJBză, în Kîtă Keaps a-
napințja nefide-iilEueî noaste Kîte odatE Bieaița
femeaei.
       Ama se mtie ke, Kînds a nsss nine-Ba oae
de rEÎnE în ksIbs.is cepzejopă, Kînds ne spme dsne
KJO'iipe esă nsi de rziiiE, masKs.is.is BEzîndă a-
nesle firspe stpeine, Kpede ke soiriea sa a ko-
misă np’o infide.iitate; atsnnî e.iă fane sns sro-
mols rpozană, dsne Kape toate ne.ie-jajte cepze
Kape se af.iE în BcniiiEtale, s’adsnE; atsnnî în toalE
adsnapca omoapi ne sopiea soKotilE nefidejE ne
Kîts soijb ofensata spmeazE a SKoate nimte stpi—
rEpî jamcntacije.—
       Eapza femcjE ape o mape affeKuisne nen-
tps nsii eî; ea îî nstpemte msjts timns mi ns’i
jasE nîiiE Kînds ns sînts atîts do nslepnini Ka se
se ancpe sinrspî mi se se nstpeasKE sinrspî.
Kîndă înneiiă se snopă afapE din KsîBSjă jops,
ca ÎI noaplE ne apintie ei, îi annpE Kînds sînts
în nepinojs mi s’a bezsIs ke, Kînds ea nse în
stape se’I ancpe, atsnnî ea npefepe se moapE
ImnpesnE ks el, de Kîts se’Î aEandoneze în ne-
piKOJă.
       O asemenea fantE s’a ossepBats Ja Bestita
EapzE de ja opams-iă Ddțt Kape, Kîndă anests
opamă s’a apsă, ea BEzîndă ke ns noate se sKane
ne nsiî ei, a npelepată se se apzE îmnpesnE ks
eî. Daps daKE aneaslE tendpeajjE matepnejE ns
e papă ja animaje, ne d’ajtE napte este o nip-
' KonstantjE naptiKSJapE ja neamsjă nepzejops,
Kape Je pidisă ja sns rpadă mai ssnepiopă de
Kîts toate nej.ie-ja.ite animaje, ke nsiî anestei
nasepe as sns mape atamamentă nentps ke-
pinjjil jops. S’a bezbIs adese-opi sepze tinepe
adsKÎndă xpana mi înrpianndă nEpinijii jopă be-
tpînî, EO.inaBÎ mi sjasl. Anests instinKtă noEijs
d’a înrpiai nEpinjjii îmBEtpînițji mi sjasi, n’a
SKEnats de Bedepea Ejenijopă antinî, de aneea
Jeyea OEjirEtoape ja dînmii nentps Konii d’a

înrpisci nentps nEpinuii jopă EEtpînî, epa nsmitE
udeițea EepzuopS».                             .
     Intp’adeBEps, în npezenija snopă asemenea
KsajitEui mopa.ie, nse de mipape ke Ejenii. E-
ninijienii mi Keaps Pomanii as npÎBÎtă sapza Ka o
nasepe Kape noaptE fepinipe joksjsI snde se
ameazE. Kînds sns Âsrsps pomană Bedea o
EapzE BÎinds, epa nentps e.is sns semnă ssnă;
din Kontpa, Kîndă a bezsis o BapzE mieKÎnds,
epa nentps dînss semns de nenoponipe. AneastE
idee epa atîts de pesnindilE ja nonsji antinî,
în Kîts Keaps .4tdla Kînds a înKomjispats opamsjs
Aquilea, de mi epa foapte stpimtopată, tots n’a
Bpsts se jasE din npoateKtsjs .isi, fiindă-KE a
bezsIs ke Eepzije as njeiiată din opamsjs anesta.
Dap în insKpinjjisnea Ilirogliphilor (o jimsE
KomnssE de semne) sapza însemneazE nietate
mi Eine-fanepe; asemenea mi în jimsa sisjiKE
(espaiKE antiKE) Eapza se nsmemte Xasida ade-
KE nioasE, eBjasioasE.
     Eapza se ssKspE d’sn snopă nstepniKă mi
neostenită, de aneea se pidiKE foapte în sss mi
este în stape se inlepnpinzE KEjEtopil jsnije.
Snopind», noaptE KansJă' dpents naințe nemim-
Kals mi ninioapeje întinse jjeEnEn îndEpstă. Eae
njeKS ja noi în jsna jsî Anrsstă (mai tot-d’as-
na ja 6 Asrssls) mi penină în Jsna jsî Maptie
sas AnpLiie. Kînds peBină, fie-Kape nepeKie de
mi epa desnEpjjitE ne dpsmă, iap se adsnE Ja
Ksîssjă jopă din ansjă tpeKStă; Kîndă K8iE8.iă
s’a stpiKată în timnsjă anesta, îj dperă ks nejă
mai mape zcjs. Kînds n’aă rEsită ksîbs nini de
Ksmă, îj faKS din noă ja Kape întpessinijezs
noeje, fipe de eapsE m n. j. Eapza ajeție nentps
KS1E5J8 ei JOKspije neje mai pediKale Ka se
noatE Bedea npetstindenea înss; îjs fașă întp’snă
modă Ka se ns noatE Bedea. niminea JSKpspije
ne se întîmnJE în nEsntps. în Fpanjja mi Ojanda,
oamenii nsnă poate ne BÎpfspije Kasejops mi
sepzeje faKS aiiojo Ksisspije jopă.
     Eapza ns nsne nini odatE mai msjts de Kîtă
natps oae, Kîte odatE nsmai dose neBa mai mapi
de Kîtă oaeje de tîske mi d’o Kojoape ajBE msp-
dapă. O nipKonstanjjE KspioasE este ja sapzE, ke
masKSJSJă Kjonemte ne Kîndă femeja inepție, Ka
se Kaste nstpimînlsjs nentps dînss. Dsne o jsnE
de zije, oaeje sîntă Kjonite; atsnni amîndoî he-
pinjjiî îndoesKB zejsjă jopă nentps Kpemtepea mi

272 — ■

nslpipea famijieî jops. Ja anesU skohb, nipingiî
nsne msjte ssKate în rspa jops nponpie, o des-
Kids mi nsii jops je SKOts din rspa mije înrits.
Nini odati amîndoî nipingii îmnpesnt ns ni-
pisesKB K81B8; ni tots-d’asna pemîne sns aKasi
Kape sti jînri ksIbs, ks sns niniops pediKals,
aBînd nea maî mape Biyijengi assnpa ksîbsjsi
Ka si ns se anponie de dînss Bp’sns inamins.
Kînds apinije nsî’jops as KpesKsts mai mapî, a-
tsnnî înnens si se esepsa în zsops, însi se
întîmnji ki în aneste înnepKipî, snsjs Kade îkoss
ini moape, daps în yenepe, maîKa jops înrpi»emte
a’i OBinnsi maî nainte ks njimBipi în aeps îm-
npeyispsjs koîbsjbî.
      B.ipza se ’msjgemte nsmaî în jiseptale;
Kînds e npinsi poaBi, Kîts de Bsn si fie tpaisjs
eî alsnnî, tots ns si ’msjgemte. nasepea acea-
sta ape anests instinKls Ka msjte ajte animaje ss-
nepioape, Kape ns Bops si nasKi sonii nentps
SK.iaBie!
      Kînds Bapza doapme, se nine ne sns ni-
niops, ne Kînds rîisjs el esle îndoit», Kansjs a-
psnKats îndipits mi Ja o napte; în aneasti no-
zigisne, pemîne mi Kînds amtenti Bp’o npadi.
SmBJetsjs eî este Ka aj kokopsjsî, adeKi fane
nasspi mapî înnete, napKi misspi KÎmns.
      Kînds sapza este nejenemliti, sKoate ks no-
ksjs sis ssnetsjs KsnosKsts; jimna jops e sKspti
nri asKsnsi ja intpapea rîtsjsî. .
     ' Amg ziss mal ssss, ki timnsjs njeKipeî
Bepzejops esle jsna jsi ABrssts, însi nîm ns
njeKS, toate sepzeje ne jskscsks întp’sns joks
(s. e. o npoBinjjiJ se adsns Kîte-Ba zije maî
nainte întp’o Kîrnnie mape; aKOJO Kinds toate
sînts adsnale, eje înnens si sKots ssnetsjs jops
KsnosKsts, napKi as toate o KonBepsagisne îm-
npesni, napKi si Kasls sna ne ajta mi se Bes-
tesKs sna ajtsia de' timnsjs njeKipeî. Kîte o-

dati, ja asemenea adsnipi, se înlîmnji întp’în-
seje mi nepte mi Bitiî mapî. Kîndă zioa nje-
Kipeî a sosită, eje se ssie toate îmnpesm Ja o
înujjime ama de mape în Kîts în nsgină timnă
je a nepdstă nine-Ba din Bedepe. Dap njeKa-
pea jops e definiji d’a fi OBsepnati; Kinî de
msjte opi njeKS noanlea, daps Keapă Kîndă njeKă
zioa, aneasti njeKape se fane în mizJOKSjă sneî
tanepl KomnjeKte, Kini eje ns skoIs nini o stpi—
râpe mi ns fană nini sn sromolă ; o îmnpeyispape
Kontpape o risimă ja KOKopi mi ja rîmteje sij-
Batine. Eyinlsjă mi gipije Barbaresce, aneste
Kjime Kajde si Bede ki sîntă gipi snde sep-
zeje nelpeKs iapna. Daps Bapa eje mepră foapte
denapte Kitpe nopdă, Kini se tiscskb alsnnî în
Sfegiea, nopdsjs Esponei mi Keaps în Sinepiea.
Eje se pisnîndesKs în Asia nîni .ia lanon. Daps
opî snde se gină, tpense si fie Kîmnspi podi—
țoape dap ns slepne mi nesinoaso.
      AKsms Bepzeje sînts pape în Itajiea dapă
ajli dati epas bkojo în msjgime, însi în IJep-
maniea, în Ajsaco mi în aJle nponinge aje
Fpannieî se afji în mape anondingc. Bniî în
Fpanga faită ninals dsne aneasti nasepe; însi
n’as dpenlalo Kini ne d’o napte Kapnea jops nse
Bsm anoi ne d’ajla, omopînds nine-Ba o capzi,
omoapi sns npoleKlopă natspajs aj gipeî în Kon-
tpa pentijiliops Bitimiloape mi ks dpentă KbBÎnlă
zine Buf/on «aneasti nasepe niSKSli amina noa-
stpi, nse fiKsli de natspi a fi BiKtima noaslpi.»
      Eapza nearpa, de mipimea sneî Kspne so
nsemte Întpe msngii AjoÎ în EjBegiea, în Ilajia,
flpssia, Ilojonia mi Sfcgia. Ea fsye de gipije snde
se gină Bepze ajse mi este în toate fipea jopă
siJBatiKi mi sfiinioasi mi denapte d’a anca nip- ■
tsgtie sepzijops ajne «aminejopă noastpe» npe-
Ksms zine Buffonu.

'      IM IWW' —•

Komsnikaijisnî mliinnifhie iubii.

Uleapne.ie monstpsoss de mape.

     Illapneje de mape s’a Bizstă ansmă din nsoă în
jsna jsi Fespsapie tpeKstă în sînsjă mipet Jînn
Kanjandă (kojjisj mepidionajă aj Afpinel).
     D. Biccard a nizsto mi îmnpcsni ks ejă ini
feniopsjă siă, D, Hali, M. Murray mi Madame Pie-
card. Ejă mi feniopsas jsi aă spstă s’o îmnsmne;
însi snpe nenoponipe rjonusxă ns’ja atinss. Asnni-
mea anestsi monstps de mape, n’a fostă maî nagins

de Kîtă de 200 ninioape, na si zîki, de dosi opi maî
mape de Kîtă animajsj (Kitsj) ne.iă mal mape ne s’a
OBsepaată nîni aKsmă. Kopns.iă jsi epa ssEțjipe dapă
Kansdă mape, mi napKi snf.iată; însi ja anestă nană
n’a nstă si se ossepseaze okîî, de mi D. Piceard s’a
afjată ja o distangi mini nsmaî de 50 de natul
mi a aastă snă OKeană ssnă în mini.

Tinipits în Tinorpafiea Kojegisjsi Sf. Sasa.