' JURNAL I1EMT8 PESIIÎKD1PEA lUTilNp.lOP» NAT8PA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE KAASEAE. ¹ ¹ Pediyeats ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 33. (An».i8 a.18 dsoi.iea) B8k8peuitl SentemBpie l-is, 1857. Konpindepert. Hena desnpe meleopeae anoase.— Flsnasa.— Iiiieni. nonsaapx. lIeBa desnpe meteopeje anoase. înlp’enă a.Hă aok» Bornă BOpei desnpe me- teopeje foKoase sas ontice, adini de anejea Kape ni se înfmimeazi de ni8.ite opi npin pes- fpinaepea pazejop» .isminei mi ne fiind» înso- jjite de Bp’o emipe a 8n»i Lisidă; dapă aKBms o st ne oKanim de nimle meteope din atmos- fepi Kape ne ad»K nsopi, n.ioi, poai, neaijTi, zinadi uii rpindini (Kidepea netpliop).— Dap mai ’nainle d’a intpa în OEsepBajjisnea fenomenejop» anoase «ie se afit în atmosfepi, Ipense si Bopsimă nesa mi desnpe arperauisnea -anei. Ana noate si se înfijjimeze în Kîte tpe.ie fopme.ie sa» arperajjiBnl a.ie Kopnspi.iopă, adisi în fopmi so.iidii (ani înrieuals), în fopmi/Ltsâfc (ani opdinapi) mi în fopmi razoass (apsapi de ani). Fie-Kape din aieste tpel fopme, denindă de Jia temnepatspi sa» de .ia rpads-iă Kudspei în miz.ioK8.i8 Kipiia se afli ana. Fpir»a» stpînve toate KopnBpi-ie, npin ap- roape mi ana; dap mo.ieK8.ie.ie anei Kînd se stpînrS tape, npodsK riaitf. Fpadsjs Kijdspei în Kape se spoieazi înriejjapea anei, se nsmenite mntsjus rieiifiî (point de gelee) saă zepo. Dește anestă n8ntă, ana îniene a se desriejia, mi K» Kît adio- nm mai m»Jti KijdBpi, ana tot mepeă se în- KKizemte nîni aiKsnae .ia snă nsntă în Kape ana [tepse, adiKi suoate nimte Bimini njine de aeps; acesta nantă se Kiami nsnfejă fiepsepel (point de l’ebolution). Dap dani adio rimă mi mai rns.iti — 258 — Ki.idspi neste nsntsjs fiepsepii, atsnni ana SKimBi în nsspl sas Banoape (vapeiirs), mi în- rîlg toati mjdspa Kape o adionm d’aKsm na- inte. Instpsmenlsj npin Kape afum rpadsj kij- dspei OBieKteJop malepiaje, se Kiami tepmometps (messpitopsj mjdspei); anests inslpsments este ■o ueasi de stiKJi Bimusti kb mepKspis sas ks suipt (alcohool), anoi ks Kît se înmjzemte mai sine mepKspisj sas sniptBJ, kb atît se dijati mai msjt (npeKsm se spmeazi ja opi-ne Kopns) mi se sse mai sss în ijeaBi; anoi npin nimte rpade însemnate afapi ne ueaBi (ne o SKaji), afumă rpadeje mjdspii însi aneste rpade ns sînts toate eKsaae 4a toate tepmometpeje, miKap ki nsntsjs fiejjii iui nsntsjs fiepEepel as aneeami nosiijisne (adim demptapea snsia d’ajlsjă) Ja toate tepmometpeje; ni distanua dintpe aneste doi nsnte fiKse este îmmpuiti în difepite maniepe (sKaje). în tepmometpsjs jsi Reaumur snaja a- neasla Ksnpinde 80 rpade; în tepmomelpsjă .isi Cdsiu, sKaja Konpinde 100 rpade, dap în tep- mometpsjs jsi Fahrenheit aneasti si>a.n Konpinde 180 rpade; inși în anest din spini tepmometps, de sse nsntsjs zepo (sas nsntsas riejjii natspaje) se afji ajle 32 rpade, fiind-m Fahrenheit a ossepBat ki amesleKînd sijitpi, sape mi uene- pirs îmnpesni ks zinadi, npodsne o pmea.11 sape este msjtă mai mape de idt pmeaja ja nsntsjs riejjii natspaje; anests nsnls, Fahrenheit ’j nsmemle nsntsjs rieuii aptifiuiaM mi de aini nîni ja nsntsjs fiepEepii în tepmometps jsi Fahrenheit sînt însemnate 32fl80=2l2 rpade.— MepKspisJs înriajji Ja 33 rpade ssb zepo (nsn- Isjs rieuii natspaj); rpadeje Kudspii se înseamni ks semnsjs ojes (•}•) mi rpadeJe fpirsjsi je în- semnimă ks minss (—); ama Kînd zinems ki ja noi Bapa Kudspa nea mai mape este 30° R, însemneazi 30 rpade neste zepo; dap Kînd zi- nems Ka Ja Moskbh iapna e Kîte odati sns fpirs de — 30° R, însemneazi m 30° fpirs sss zepo sas nsntsjs riejjii natspajs din tepmometpsjs jsi Fahrenheit — Dap mi nsntsjs fiepsepii anei, Bapieazi dsni rpadsjs npessnii (anisipii) almosfepii, Kini ana Kînd fiepse SKoale aepsjs Kcnpinss întp’însa; a- neasta ns se noate spma nîni ns s’a tiiat ks totsJs npesisnea aepsjsî assnpa anei, npintp’ol se | mjdspi îndesls.iitoapo Kape, Kistînd a pidisa mo.ieK54e.ie anei, JSKpeazi în Kontpa acestei npe- sisni mi o nestpajizi (tae ks tots.is), atsnni a- mîndoi fopije.ie Konlpapii sînt în eKsi.iiBps mi ana fiepBe; auri dap este înBedepals m ne BÎp— fspiie msniji.iop, snde aeps.is e maî pap, npin | spmape mi npesisnea sa, esepsati assnpa anei, e mai mim, de aneea tpense mi mai nsjiini m.idspi snpe a npodsne fiepsepea anei, de a- neea dap Bedemă ki, ks Kît ne ssim mai sss ne BÎpfspi4e msnn,i.iop ’na-inî, ks atît înnene ana si fiepne ks mai nsiiini Ki.idspi ne o înlpessinuimă; s’a mi innenlat inslpsments.is nsmit tepmo-sapo- metps; npin anests inslpsments, dsne rpads.is Kudspei .ia Kape înnene a fiepne ana ne BÎpfs.i msnyijop, nstem af.ia npin Ka.iK8.i8, ajtilsdinea anestops msnjjl. lIe admipanue Komr.inaiiisni! Ana fieapti ne sepBi de janjjă mi sliiiacină snpe a misspa înujjiniea ni8njji.iop ncjop mai mapi! Kînd fiepEe ana; opi-no m.idspi boiii a- diora, nini o infjsinjji ns Ba mai anca assnpa tepmometpsjsi, fiind-m anoste mtijjimi adiorato pemîns Ka Kînd aps fi aerate ks ana snpe a o sKimsa în assp (Baiiop, vapeur); dsni mieasli sKimsape, ana a dcBcnilă anspă sas »n« fc.iă do aeps. AbspE-is sas naiiops.iă anei, xcoam ausni nea mai mape po.n în niBi.iis8- topă de .ia Kamapezii sti. Kîndă este în penaasă iLitKStă, nsteraă st zinemă în taBiets.iă stă, npo- nsnne întp’snă modă sepiosă mi înnelă si.iaB8.iă «Ilsne» de tpei opi sna dsne ajta. Kîndă este jinept, se nslpemte de inseKte, de Bepmi, mi de fe-ispimi de noame (nepeme) stJEaline. Dapă Kîndă e npinst, o nstpesită kb Kapne. Toamna deBine foapte rpast mi il atsnni napnea ei e foapte Ktstalt mai ks seamt în Itajia, Fpannia mi în inss.ie.ie ApxineJSJi, ne Kîndă în ajte jitpT,; Kapnea ei e menpizatt, a- ' kojo st Bede întp’adeBipă Kt nsntsa fane kbî— B84ă ei de matepii nstpede Kape daă o odoape nemtKBta mi Kapneî sa.ie; înst s’a'sirspt Kt Kînds taie «line-Ba Kans.iă stă Biă, atsnni Kapnea ei nepde aneasta; odoape. flsntsa, npinst tîntpt saă Btlpînt, s’oBin- nsemte .lesne în KanliBilate (posie\ se fane a- tsn'ii famliiept, mi mtnînKt opi-ne .isicps Kape îi daă; na tpesse s’o ijie nine-Ba atsnni întp’o Ko.iist mi noate st ams-ie .lisepă întp’o rptdint. Kîndă mtnînKt, pidiKt a.iimenleje ks Bîpfsjs nioKB.isi kb o mape Bioinisne, fane o mîniKape penede ks rîts mi .ie înrite, Kîndă Bea, sKonte kb nioKBJă stă ant sarindB-o Ka kb snă KJislipă, dapă neas foapte nsjiină. Ssopb.iă stă e înnelă, jcnemă, nedpenlă mi na noate st jjie în aepă ftpt st tata ks apinijc; smB.iets.iă ei seamtnt K8 ane.ia a.i n8tcpniKi.iop8. Kîndă este snepialt, atsnni st sili, .ia OBieKlsJS ne a snepiato mi fa pe îndalt. Bicaiia nsiicsei poBe, jjine nsmai (pci ani; înst e npoBabi.iă kt» în stapea .lisept, aneastt nasepe Iptemte mai ms-ilă. Ktni jiseplatca .ia anima.ie, Ka mi ja omă, este Kasza nea mai cfiuanie nentps jsn- pimea Biejjci. Jiceptalca, ns nsmai Kt fane ja lliopi-ne fiinije însBfjejjital Bieajia dsme mi npe- nioast, anoi mi jsnrt. lyiena non&iap’L. Jlexuusnea X. (Up'/iapc) Desnpe sieyea nsmepiwpS mapî. Jlepea moplajiltuel esle alîtă de sirspt mi de Konstanta, în Kîlă, Keapă enidemiea nsjjint o SKimBt. Ama s. e. în ansjă 1831, Kîndă insa- sisnea xojepei a fostă alîta de mape, Keapă mi atsnni a fostă narneps-iă mopjjijopă nsmai ks uns ja ssta mai msjlă de Kîtă în ani de mai nainte. Anoi statistina a mi apttată Kt esle o rpema.it mape, Kt se njînră o ms-ipime de oa- meni ziKîndă: ntnală Kt a Ipenstă timnaplie bcki, Kîndă oamenii as fostă mai stnttomi, mai |jea- ntni mi aă tptilă mai ms-ită de Kîtă ansmă; Ktni este o fanta sirspt Kt ansmă mopă mai nstjină oameni de Kîtă nainte ninni-zeni de ani, fiindă Kt slalistiKa a Konfipmală Kt atsnni mapea ne ană Bilă omă întpe 31 de joKsitopi, ne Kîndă aKsmă moape sna întpe 36 de joKsitopi, Ba st zÎKt Kt aKsmă mopă în Espona ne ană sate de mii de oameni mai nspin de Kîlă atsnni. DaKt ne înlpeant nine-Ba: ne miauoane aă KontpiBailă .ia anesta pezsjtată sajstapiă ? O st ptsnsndemă, Kt aneste mintioane sîntă fcjspimî dintpe Kape niBJle se af.it în sfepa aKliBitajjei medininei iiSBjine sas nojitțicnemti. Noi ams Bopsită .ia ană a.ită .ioks mai ks d’amtpsnla de- snpe medinina naB.iiKt mi na Bornă mai peBeni ainî .ia aneasta Kaeslisne. Ilînt aKsm aină Btzslă Kt jepea nsmepiiop inapt saă jepea slalistiKt ape o inf-isenijt mape assnpa Biejjei matepiaje a omsjsi. Dapă nstemă st ne înlpeBtină ansmă : a- neastt jepe ape mi ea o infjBinjjt mape asanpa Biejjei inopa.ie a oma-iai? Este Bp’o slalistiKt nenlps aKjjisnLie mo- pa,ie mi înle.ieKtsa.ie a.ie oma-isi ? Esnepienija a ptsnsnsă Ja aneasta Keslisne foapte dejiKata în sini]jB.iă afipmaliBs; adeKt a Konninsă Kt Keap mi aini jepea mopajt infjs- eazt întp’snă modă foaple imnoptantă. AKjjis- nue mopaje aje omsjsî indiBidsaaă deninde ne— — 263 — Tpemits de Boinya sa jicepi, daps npÎBÎndS a- uesle aKnisni dinlp’sn» nsnKls de Bedepe mal țrenepajs, o si risinrâ ki se spmeazi dsne o necesitate statistici. lalT> desnpe acestea Kîte-Ba esemn.ie! Kosntopiea. Noi Kpedems nerpeiiiits kt, da- ni ne însspims, o facems npin Boinija noastpi jicepi, Kape face ki Kslape se însoapi mi ks- tape ns; sas ki ne însspuns aslizi mi ns epî ini nici mîine. Daps statistica a desconepitS aici nirnle îmnpețiispipi cspioase. Ama s. e. a a- pitats ki întp’sns Kspsa de doi-zeci de ani, nsmepsjs oameni.iops ce s’as Kisitopits ne fiemi- Kape ană a pimass întp’o nponopyisne Kon- stanti ks nsmeps.is jonsitopLiopă; Keap mi Bîp- sta acejopa ce s’a însspals, as pimasă constantă. Asemenea mi nponopnisnea întpc nsmepsjă tine— puops itape ns .isals fele mi ajă linepijopă Kape aă jsată BidsBC m. c. .1. Keap cîiii tinepi ias ne ans fete fpsmoase mi spîtc este ssnssă anei jețu statistice mi constante. Bedciji dapă Domni.iopă ki Keap mi șoapta noastpi dam, comă acea o necasti fpsmoasi ns e dati în mîna statisticei omninslcnle. lipitne. lati mi sn ajt esemnjs: fiemi-cape din noi este ncrpemils .licepă în aKijisiiLie saje Ka si Komili o Kpimi sas ns, ks toate acestea ns- meps.is de.ieKsenui.iops ne ans, pimîne Konstants în fiemi-cape jjeapi mape. Ama s. e. este npo- iats ki în Fpanija se iipezenleazi 7200 dejie- Kscnyi naintea Kspjiel asesopi-iopă, dintpe Kape a tpeia napte este jiccpati mi dosi nipyi con- damnate ; dinlpe acemli 7200, oameni acsmitate ns înlis si sepie mi si citea ski mi nsmai */₃₀ napte dintp’înmii as npiimită o edscaijisne ssnepi- oapi. Imuinapea cea mai mape nentps Kpimi se desEoa.ili în Fpanya .ia Bîpsta de 28 de ani, daps în Anr-iiea, acestea se spmeazi .ia Bîpsta de 25 de ani. Keap mi mods.iă Kpimei deninde de Bîpsta Kpiminapi.iops, de K.iima joksjsî mi de Kapactepsjă nayionaJB a.i nons.iijopă. Ama dap nons.iiî mepidiona.il ataKi Biaya, ne Kînds no- hsjÎ din Kjimeje pece ataKi aeepea mi npo- npietalea ajtopa. Anoi opdinsjă dsui Kape Kpi- meje se spmeazi sna dsne ajta, esle cejă sp- mttopă: Kapiepa Kpimei încene ks fsplimară, ne spml Bine Bio.iaijisne, ne spmi omopsjă, ne sprpi olpiBipea mi în fine n.ias’.orpafiea; daps mi si- nscidepea fopmeazi Kîte odăii aKls.iă fina.iă a snei asemenea capiepe înrpozitoape. Fiindă-Ki amă nomenită aici de sinscidepe, Ipesse si adaors ki Keap aici statistiKa a apitat nstepea Konstanli a infjsinuejopă sa.ie, Kici a npocată ki s. e. în Fpanija în fie-Kape ană 3084 oameni Komită sinscidepea, dintpe Kape 3190 si snsnsspi, 995 se apsncă în ani, 432 si îm— nsmKi, 130 si omops kb inslpBmente ascsyite mi 317 si otpiBesKB. Mejs mai mape nsmipă (Maximum) a.i sinscidijopă, se întîmnji în jsneje de Bapi, npecsmă mi în jsnije în Kape se n.n- tesKB Kipii.ie Kasejops nentps sns tpimestps; na si zîki jinsa de cânii cipiei npodsce sinscidepea t Anoi mliinya statisticei â mepsă mai de- naple mi a Kistats infjsințja jeijei nsmepijopă mapi mi assnpa desBoatipei intejiyenyei smane^ mi iati ce pezsjtate cspioase a nsită. MedioKpilatea intejiyenyei pimîne constanți, adeni nsmepsjs scojapuopă de canacitatea me- die, pimîne tolă-d’asna acejamă; Keap mi nep- sonajitatea mi metoda nporpesmi a instpscyisnei nsEjice, ape o infjsinyij nsmai sesondapi ass- npa aceslsi pezsjtală.— Daps iati nimte pezsjtate înKi mai espi- oase: adeKi statistiKa apati ki ce.ie mai csne onspi dpamatice, astopil jopă je a sKpiss în- tp’o cîpsti de 30—40 de ani; KOinedii.ie ce,ie mai Kiasice, astopii .ie a sepisă fiind» întp’o Bîp- sti de 40 nîni ja 55 de ani. Dsne cceasti Bîp- sti papa a emite o comedie K-iasiui de sscts mîna snsi astopă. Ama daps s’a npocată ki Bîpsta cea foapte ’naintati ns este Bîpsta npodsKtiBi, snde intejipenija ssnepioapi stpuscemte, ci din Kontpa fioapea inlejiyenyei, înfjopemte de; .ia 30—55 ani, dsni aceasti Bîpsti, oms-is ape mi- sisne a adsna mi a e-iacopa ideeje de mai na- inie, daps na a Kpea idei nsoi, Kici enoca Kon- cennisnei ideijops nsoae, a tpeKsts. Iati ce jsmini mape mi admipaci.il pi- snîndemle mliinya ornsjsi de miajjoKs, assnpa mli- innei oms.isi indiBidsa.18; iati domensjs statisti- cei Kape se întinde neste toati sfepa aKyisni- ,iops malepiaje, mopaje mi inte.ieKt8aje aae .0- msjsi. Ks dpentâ KSBîntâ nstems zice, ki mliinya jeijei nsmep’Mops mapi, esle mtiinija cea mai mape. Intp’adeBips, fepicipea yenepajjisnijop Biitoape este nazali assnpa Ksnomtinyei acestops, .ievi. <5n nonsâs e mape Kînds oameni mapi cape tis rscepni, se OKsni ks mtiinya jepei nsme- pliopa mapi ! — 264 — JLEKmSNEK XI. Desnpe mediuina statsJisl. Statsjs ape ns nsmai sns dpenls, ii Keaps o datopie d’a spma în sîns-is ses opdineje ne- pste de Kitpe ipiena nonsjapi, Kape as skohs a npejsnțji Biaija ineniBpLiops sil mi a desBoata nsnă aops esislenijE fiziKi, kîIs se Ba nstea mai sine. Skohs-is nejs mai npinninajs ai fopmipei sonietnjijops omeneuitî, a fosts mi este npo- teKjjisnea peniiipoKE în tots >ie se atinire de si- nitatea mi de sirspanjja Bieneî. Ama 'daps fierni- Kape oms indiBÎdsajs este dalops a spma toate pers.ie.ie Kape Bops sepBi a npoteția sinitatea sa indiBidsa.il mi tots d’o dale sinitatea ns- bjîki. Ns noate fi eptats snsî oms si zîki «es ns boîs se asKSjts .ia opdinije iyienme a.ie statsjsi, es sînts siinîns ne Biana mea mi dam es ns boîs si’mi nistpeazi Biajia, nimini ns noate se mi sijeasKE a o nistpa, rn'ii es sînts stinîn ne Biaua mea.» Aini este o epope mape. Nerpemits ki fiemi-Kape oms este stmîn ne Bieajia sa, înloK- mai npeKsms fiemi-Kape mteijan este stinîn ne «asa Kape o ape; însE npeKsms¹ nse nepmiss nimsjsi Ka si dea fons Kasei saje nsst în miz- joksjs opamsjsi, ssbIs KbBînts ke e stinîn ne nponpietatea sa, Ki'ii foKS.is noate se se Koms- niie mi ajtops Kase înseninate mi .ii Ba fane pis, ama mi fiemi-Kape oms indiBÎdsajs ns noate spma ks Kopnsjs mi Biaija sa opi ne Ba noi, Kînds asemenea aimisne noate si pisnîndeasm pEbtate mi moapte assnpa so'iieliuei întpeyi. Kini npoBidinija dicim Kape a dats oamenijops instinKlsJb sO'iiaBijitEjjei, ia dats mi o sojidapi- tate (jentspi peninpom) Komsni.— Opi-neîn- naintape nporpesiBE, npodsne sn fojoss Komsns, asemenea mi opi-ne SKadenui mi pis Kape se apati ja sns nsnKts aj mmîntsjsi, Ba aBea mai ne spmi nirnte infjsinije tpiste Kape se Bops în- tinde foapte denapte. Ama daps este nposals ki stalsjs ape sns dpentă inKontestasijs mi netiridsits a npomama opdinije ipienine nsBjine în sfepa sa, mi fierul— «ape merncps aj anestsi stats ape o datopie sa- Kpi aje spma npeKsms ape o datopie saKpi a spma jepije statsjsi Kape detepmineazi pcja- jjisnea sa indiBidsa.il ks sonietatea întpeari. OEieKlsjis jeKjiisnei noastpe de astizi Ba fi o peBisti penepaji assnpa aKjjisniJops statsjsi în aneea ne se atinpe de medimna statsjsi. Nna din npiBirepije statsjsi nejops mai im- noptante, este d’a asea sns Kontpojs assn Timpits în Tinorpafiea Kojejjisjsi Sf. SaBa. nsjsi medÎKajs, adeKE d’a asea o rapanuie ke a>iei Kape se ousni ks sinitatea nsEjiKi, sînts Kanaslii a îmnjini misisnea jops imnoptanti a- Bînds snpe aneaste o destsji edsnajiisne stiin- nifiKi mi fopma.ii. Ja nini o napi cine ninijizatE, nse nepmis nimsjsi a esi’psa npohlisa mediKa.il, daKE n’ape o dinjomi medicaji Kape este rapanjjiea Kana- •litijjfi saje. Toate npofesisnije sînts .licepe în Anrjiea. Kini KonKSpenjja sijemte ne aneja Kape ape nsiiine Kananilnii, a Jisa joks Ja sns mai KanaBijs de Kîts dînssjs, nsmai apta inedi- Ka.il nse .liscpi nini «ikojo; Kini sn mediii (fisinins) IpeBse si înfinimeze o dinjoini Ka se fie peKsnosKbts Ka medică. Nsmai în enoca ko- nijipiel a oamcnLiops mi în stapea jopii Eap- Bapi, a fosts eptats Islsjopă Ka se fie doKlopi, npeKsmă este mi acsmă în opicnls. Nsmai ja Epinlenii anlini a nstslă fi ocineiă de esnsnea ne EOJnaai ks nals afapi în sjijji mi întpeni ne opi-ne tpecilopă daci Ksnoamte anp’sn JcaK ja Boaja nilimamsjsi».—C'Zes. e limnsjs Ka si înneteazi aKsms mi Ja noi ks tots.is doctopi- lie.ie dsne ja maxajaje ks npalspije jopă do apyints bis tolă-d’asna în nsmipă de 9, saă ks fsmspije jopă mcpKspiaje, ks Kape otpEBesKS oamenii; e timnsjs ke snii din KEJsnpi si peînnene a se OKsna ks mîntsipca inimei Kpc- mlinijops Kape sînts fpajjiî jops, mi se înneteazi a fane BÎziteje medimue mi a sKpie penele Kape sînts o snaimi nentps opi-nine Kape .ie nitemto sas mai sine Kape je rînciute asia fiinds njine de rpemeje; e timns Kînds mi nsEjimă nostps din maxajaje mi dsne ja opaine, si npiimeasKi mode de Ilapisă ns nsmai în îmipiRiminte ni mi în Kistapea nojnaBijops jops. Daps mapiatani medinaji si’mi se adsKă aminte ke timnsis na- raBonuijops mediKaji kb a jops slpirape nsBJÎKE ₜₜxa>.of ₐ tpeKstă, îmiipcsm ks fajanra mi ks a.ite Ka.iamitijji nsuine, KEpopa Pomania a fosts deslsjs ssnssE mai ’nainte./< Medinina nojijjieneasKE (a slatsjsf) tpeEse si înrpiiKeasKE mi a înfîinya institste de Bine- fanepi mi de fojoase nsBJine, npeKsms sînts sni- tuspi, asije nentps zminliui, asije nentps op- fani, Kase de BaKnine (Bipsals), Kase de edsKauie nentps Konii nisKsyi opi;i. sas nisKsgi sspzi mi msiii; beî nsBjine mi sonieliiji de aBstinen^E de mai iui—। mstspî sniptoase in. n. j.— Desnpe toate aneste paKop-|Boms Bopsi întp’sns ajts joks mal ni Japrs.