JURNAL




    IIEATI'o PESBlNDIPEA 1IIT1IMJE.I0P» NAT8PA.1E IHI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASE.1E-

¹¹                         ¹¹ PcdiyeatS         ¹
de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
 Jfâ 31. (A.ns.is a.is dsoiiea) Eskspeinti ÂBrssts 15, 1857.
               Konpindepen. Sapea.— Helijjei sas Kipiî.— Ipieni nons^api.


Sapea.

     în apliKO.is.is 2-iea, ams ziss Kt ne lînri
aiids idpo—K-iopiua mi rass K.iops, Kape Kimia
ie-a r-Bsitîî în sape, esle tui ins a.its element»
npeqioss, sns meta.to ansme Natrum; st Ktsltm
aKsms dsne metoade snpe a nsi mi anests
eiemenls.
     Kînds topntmS Bilpiois nesle o soisijisne
de sape, Bedems Kt în soasnisne se fopmezs
Kpistaie, Kape as fopnie de stîini miii ks natps
sas mease Kojuspî, adcKt ns seamini ks Kpis-
taisis de sape. rIe fe.is de sape sînts aiemti
stîini? Kimiea iulie aKsrns Kt sînts sapea ns-
milt nea mipaKSioasi a .isi Glauber. (SalGlauberi)
Kape a desKOnepit’o ’nainte dsot sste de ani.
     Noi esamintms aKsms aieasti sape, o es-

nsnems Ktidspei ne o taEiiyi de fieps mi atonii
Bedems ki ea ns ptmîne statopniKi nu ne-
sKimEalt în foKS, ii din Konlpa Bedems Kt neste
nsijins, s’aKonepe k’o nsisepe a.iEt mi Kpistaieie
aiestei stpi se desfaiis în nsisepe. Kînds Kîn-
ItpimM aneste Kpistaae desftKsle în nsisepe mi
faiems o Komnapajjisne întpe dînseie mi Kpistaieie
de sape, atsnii Bedems Kt Kpista.ie.ie desftKste
KÎnttpesKs ms-its mai nsijins de Kîts mai nainte:
De snde npoBine aieasta? Kasza este, Kt Kpis-
taieie anestea Konpindeas mai nainte ant inBizi-
Ei.it Kape, fiinds esnsse ia o Ktidspt mi des-
ftKînds-se în nsisepe, as euanopats aieastt ani,
de aieea KÎntipesKs.aKsms mai nsuins.

— 242 —

      Ja aieste Kpistaje de sape de Glauber
risims mi sns ajls fenomens Kspioss, adeKt, Kînd
amesteKims ns.itepe de Kpistaje.ie desfiKste în
ani, ana se înKijzemte; din Kontpa, Ja desfauepea
Kpistajejops sojide în ns-isepe, nsjcepea aiea-
sta denine mai peie de Kîts maî nainte I De snde
nponine aieasta ? Aieasta nponine fiinds-Kt Ja
kosbjb d’înlîis, Kînds se fopmezs din nos Kpis-
taje sojide, npin spmape jers ana, fiKÎnds-o
din matepie fjsidi o matepie sojidi, atsnii Kop-
nsjs si înKijzemte: kiiî npetstindenea Kînds
d’sns Kopns fjsids denine sns Kopns soaids, Kop-
ns.ib se înKiazemte; din Kontpa, aa desfaiepea
Kpistaaeaops, si saonoade ana Kape din soaidi
ie epa, denine fasidi; anoî opi-ie Kopns soaids
ne denine .fjsids, sas opi«ie fjsids deniinds ra-
zoss (ansps), si pnemte, Asta este mi Kasza
de ne tspnims sapa ani în odiiae noastpe Ka
Si piKopimș aepsjs întp’înseae: kiiî aieasli ani
enanopînds-se (sKimsînds-se în aeps), înrite
msati Kiadspi mi aepsas se pnemte. Tots
d’aneste Kâszi, Kînds tonims napsas nestinsă în
ani, ana se înKiazemte. Aneasli onsepBayisne
este mi d’o imnoptaniji npaKtiKi; 'kiiî noj 'sîntem
în stape a npodsne rejjspi apțifi’iiaae mai peni
de kîIs riaija natspaji; ama s. e, amesteKînds
sape sas naps de Kjops ks zinadi, npodsnems
o temnepatspi de 20° ssnts nsnKtsas riejjei
natspaae. Daps Kînds amesteKims nitpioas kb
sinadi, sîntems în stape si npodsnems sn fpirs
ama de mape în Kîts Kiaps mepKspis (apijintsjs
Bis), mi snipțsas se înriayi întp’însB.is !
      Kînds amesteKims nsanepea de Kpistaai de
sape de Glauber (dejinepale de ani), ks nsa-
eepe de Kipsșni mi ae pșnșnrmă aijel Kiadspi
mape, atsnni Bedems ki tplsjs se snimBi
întp’o masi oanemi, Kape sKoale neuiini un se
SKimm în ani întp’sns Lisids raJBens; anoi Kînds
nsnems în anests fasids Kîle-aa u Kițspi de ai-
mîe sas onets, atsnui se desșoaali o odpape
foapte neiiaiKsli Ka dinlp’sn os nștpeds ș.is
Keaps de smeaitopi. Aneasta nponine d’o raa-
tepie razoasi (’ssats-idpopeng), adeKi Komnssi de
ssafs (nsnioasi) amesteKals kș razs idpoyens,
Kape fopme.izi snsas din eaementeae anei; anoi
fiinds-Ki noi n’ams nsss în aneste amesteKilspi
nsnioasi ui nsmai nsacepe de Kipssni mi aimîe
sas ojjcts, de aneea KonKÎdems ki Keaps în șapea

de FaasEep Ipesse si fie fosts Konpinsi nsnioasi,
însi Komsinati ks aate eaemenle în kîIs n’ams
nststs s’o simjjims.
      Kimia modepni a opitats ki întp’adeBipă
în sapea de Djassep se afjt nsnioasi, adeKi
nsnioasi KomBÎnati KB.OKsiyens, fopmînds male-
piea apzitoape nsmiti Bitpiojs sas anids ss.ifiKă;
anoi aneasli matepie Komsinînds-se ks o a.ili
matepie nsmiti Natpum, npodsne sape de Glan-
ber (Natron sulfuricum) anoî Natronulu sas
Soda este întoKmai matepiea Kape o Kistims,
matepiea Kape si nsemte mi în sapea opdinape
mi Kape îmnpesni ks auidsjs KJOpidpÎKB, fop-
meazi aneasli matepie atîts de npeysiti nentps
esistenua noaslpt.
      Daps Boims st Bedems auesță Nalrnm ks
oidi nomtpi, Boms si’jb niniims Ka si Kpedems
.ia esislinjja sa. Ama sîntems noi oamenii; Kpe-
dems nsmai ja aueea ue Bedems. Snpe anests
sKons, .isims matepia nstpedi Ka osue stpiKale
desnpe Kape ains Bopsits mai ssss mi o ames-
teKims kb npafa de tisimips mi o nsnenis în
foK's; atsnui Bedems ki npin aueaslt onepajjisne,
de tisimipB s’as finală ninsă mi din matepia ijb-
tpedi s’aă fustă o matepie Kape se nsmemte
BiKapEonatu de Soda Kape, amestenată ks zeamt
de jtmîe sas ks ojieiă, ne di sn BopBisă foapto
njtKslă!
      JeKlopii Kape as idee desnpe cjementeje
uiliinueî Kimiei, mtiă ki aiul ns s’a fiKBts niui o
esKamatopie mi nsmai o snimeape din Komsina-
jjisnea Kopnijopă, adeKt tmiiiiips.iă este Baps
KbmEinats kb anids KapEonii;ă. ne Kînds yinssjă
este Baps ameslenată kb anids ss-ifins; ama dapă
în foită, tiBiiiiips.iă s’a desnipiiilă de anids Kap-
BoniKS Kape s’a adssă de s’a KomcinalS ks fra-
ti on dsne ue anids ssalius s’as desntpuits de din-
ss^s, K<pe ne spmt s’as KomBinats ks Baps.is.
|O asemenea ssimnape îndoiți, st nsmemte în
Kimie, afinitatea îndoiti.
      Si penetims aKBms dpbmsjș ue’.iă ams fi-
ksIs. Ams tspnats Bitpiojs ne sape mi ams
npodsss sapea de Eiassep Kape, amesteKînds-o
ks nsjBepe de KipBsnî mi esnsinds-o snei ku-
dspe mape, ni-a dats o matepie oaKernt Kape a
desB0,itat8 o odoape nstpedi, Kinds ams tspna
nesțe dînsa ueBa oijets sas zeamt de Jimsie.—
Aueaslt matepie oaKernt amesteKînds-o kș

— 243 —

tiniinips mi esnsinds-o snei Ktjdspi mapi în foKs,
ne-a dats ne de o napte yinss mi ne de a.ilt
napte o matepie Kape fepse Ka BopBiss.18 ks o-
ogeis sas zeama de jtmîe sas Bins; asta este
EiKapEonatsJB de Sodt, adiat Soda sas Natron
Komsinals ks anids KapBonii;s. Dap aKsins fep-
Bînds msjls timns anests EisapsonalB întp’o oa-
jt în Kape s’a nsss ant de Bapă, alsnni se Ba
fopma ne de o napte tifiimips, Kape se Ba ame-
za ne fsndsjB oa.ieî, mi în fjsidsjs pemasă a-
ko.io jimnede, Ba fi Konpinst Soda Kspatt, adi-
Kt ejemenlsjs Kape ams Ktstals, Kape npin Kom-
Einajjisnea sa ks anids KJOpiKS , fopmeazt sape.
      flînt .ia ansjs 1807, anests Natron sas So-
dt epa npiBits Ka sns e.iements, adiKt Ka sns
Kopns Kape ns mal noate fi desftKsls; Ktni toate
miac.ioane.ie d’a ’jb desfane epeas îndemepts; în-
st nejenpsjs Kimists Davy a apttals în nsmi-
ts.iS ans, Kt npintp’o ejeslpinitate sKoast d’o
Eatepie rajBaniKt, sîntems în stape a desfane
mi anests Natron în ejemente.ie.sa.ie; Ktni a-
tsnni ja sns nojs (nozities) ajs satepiei, s’apatt
razs OKsiyens, ne Kînds ja neja-j-ajts nojs
(neratiBs) s’apatt nimte rjOBSji mini ■ jsniloape
Ka apțiintsjs, astea sînts Nalrum sas Sadium, adi—
Kt snă metajs smopă jsnitopă,'Kape înoatt ne-
ste ant, Kape e moajQ Ka neapa mi Kape nsin-
ds-o Kîls-Ba timnă în aeps, tpaye OKsiyens din
aeps, se Komnint ks dinss.is mi se SKimBt în-
tp’o nsJEcpe ajst, Kape este Natron nsmilă mai
ssss. Anests Natron este o olpaBt a na de ma-
pe , în Kîts nsinds’.is ne Kopnsjs nostps, apde
dintp’înssjs ssKtjji Ka Ktpssnil de foKs; înst a-
nest Natron nassliKă. (apzttopă) Komninînds-se
ks anids.18 KapnoniKă, denine EiKapsonats de Na-
tron, Kape ne dt sns Eopsisă njtKslă mi do st-
nttosă; anoi Kînds anests EiKapsonats se icom-
Eint ks sns anidă foapte iste mi moptajă nen-
tps opi ne Kopns Bis, adiict ks anids K.iopi-
dpiică, deBine sape, adiKt■ matepia nea mai’ne-
nesapie nentps Biaga noastpt.
      lalt mipaKSjeje Kimiei! Ea ne apatt Kt,
Kîndă mînKtmă sape, strtmă în Kopnsjă nostps
sns metajs jsnitopă Ka apgintsjs (Natrin), tots
d’o dalt mi o aatt matepie apzttoape Ka foKSJB
(Natron KaustiKă), mi ne jînrt anestea mi o
ajtt matepie otptBitt, adiKt anids Kjopidpmă.
*Ie mipaKSJS 1 Atîtea olptBspi Komsinînds-se, în

joks Ka st npodsKt o otpaBt înms.ijjitt, npo-
dsKB o matepie atîlă de sajstapie nentps Kop-
ns.is omenesKs adeKt sapea.
     Dap mi din nsmctsjs de Bedepe indsstpiajă,
aneste desKonepipi epaă din nea mai mape im-
nopțangt. Ba înKt nstems st zinemă. Kt desKo-
nepipea Sodei în sape, a miacjonilă desBOJtapea
admipasijt a indsstpiei aKtsaje.
     întp’adeBtps, Soda este Baza a o msjgime
de faspiRagiani de stnsns. Toate fejspue de
stnsnspl de toajete din zijeje noastpe sîntă ftKste
ks Sodt, adiKt soda (na mi notasea Kape npoBine
din jemie), as nponpietalea Kt amesteicîndsje ke
sntă-de-jemnă sas ajte sntspi mi rpesimi, faK8
stnsns mi atsnni snlspije icape.nînt- aKsm epa ne-
sojssije în ant, deBină sojssue. Dap stnsnsjs
este în zijeje noastpe ns nsmai sna din mate-
piije neje mai nenesapii nentps Biaga snsi oms
niBLiizals, anoi mi o msjgime de indsstpii de
gesetspi ns notă st se spmeze ftpt stnsns.
Ks Kîts indsstpia e mai desBOitatt întp’o gapt,
ks atîta Konssmt mai msjts stnsnsjs, mi ke. *.
dpentă KSBÎnts zine sns nejesps Kimists din zi-
jeje noastpe: rpadsjs niBijizagisnei snsi nonsjă
noate st se mtsoape npin rpadsjs Konssmagis-
nei saje ansaje de stnsns. Dap ja fanepea st-
nsnsjsi tpefise Natron, mi de snde st se ia a-
tîtă Natron ? .
     De mi Kiapă Fihinenijopă mi Egintenijopă
antini epa KsnosKstă Natron, sa înKt nei dintîis
mtiaă Kt amesteicîndă Natronu ks nisins, npods- •
ne stiicja, mi Eginteoii întpessingapt Natron nen-
tps îmsajsamapea mopgijopă jopă Ka st ns se
îmnsgt, înst ei anspt Natron în Ktttgimi mini,
adio ’j-a rtsită în nalspt în sneje JOKspi în
gapa jopă. Mai ne spmt Botanistiî as desKO-
nepită nimte njante Kape KpesKs Jînrt mape mi
Kape apzîndsje, daă din nensma jopă Natron;
înst toate aneste Ktttgimi epaă neînsemnttoape,
mi ama a ptmasă stapea aneasta nînt în zijeje
noastpe, Kînds atsnni s’a fticstă desKonepipea nea
mape, Kt din sape nstems st sicoatemă Natron.
Atsnni epa tptsspi. imense desicise nentps npo-
dsicgisnea Natronului, Ktni Kape matepie este
mai aBondintt în .isme de Kîtă ana oneansjsi mi
a tstspopă mtpijopă? Anoi aneastt ant Konpin-
de Kttimi imense de sape, npin spmape mi de
Natron.

                                            — 244

     lats omă JSKpspije ostenitoape nri neKsno-
siiste aje Kimistsjsî în modesta sa Kameps, as
KontpiEsits a desBOJta indsstpia modepns nîns ja
sns rpadă ama de mape, în Kîtă a deBenit saza eo-
rsjjieî mi natepea anopa state modepne. lats

Ksma omaja de mliinye Ronlpiese npin jsKpspi-
je saje naiifiie, de majte opî mal maJta ja rjo-
pia mi natepea natpiei saje, de kî18 omaja do
sanie mi de pesseje sînyepoase!

ano—  —-


HetBijei sas Kiljii.

     Hetsiieei saă Kin.iT sîntă aneje dinlpe aieste
animaje Kape, nefrindă osieKtsjă ansi stadia se-
pipsa în panoptajă opranizaijisnei jopă inlepioa-
pe, noate ss dea jokb ja nimte epopi foapte
mapi; ksui ne din afaps, ^elsijeei seamsns kb
nemții; aă mai toats fopma snsi nemte, tpsesKă
mi eî în mape , de aieea omBJS opdinapă^îi soko-
temte întpe nemtî,. dap Zoojorsjă mlie ks aie-
ste animaje psssfjs npin njsmînî, iap na npin
Epanmî Ka nemtiî; sa înss aă în nentă rjîjje npin
kape daă jante naijopa jopă; de aieea, în Isto-
pia Natspajs, aieste animaje sîntă Kjasale întpe
mamifepe (animaje nsptstoape de ijîjje) dap na
întpe nemtî. De aieastea omsjă de pîndă se mips
foapte majtă.
     Se panoapls snpe aieasta, o fanls Kspioass.
în timnsjă lejespBJBi Buffon, ană nesnapă a sm-
Ejată ss esnoapte nimte Metsrjei. Ja Bams, aa
nepata de ei ana ausiză Kape în aieasts ijaps
epa întoKmilă atanii nentpa esnoptapea nemlLiop.
Dap nesKapajă a npetinsă ks aiemtia na sîntă
nemtî, ii mamifepe Kape na sînlă Konpinse în
aKsiză. Ja Kape. fonKjjionapsjă Bsmii a pssnansă
kb menpisă ks Bmsjs ss’jă înrneje. Kasza a
Benită înaintea ansi tpissnajă mi tpissnajsjă a
tpimis’o jbî Buffon, Kape a deiidată ja mapea mi-
pape a tpissnajBJsi, ks nesKapajă ape dpentate.
     Hetsjiei (Kiijiî) sîntă animaje mapine, ksii
namai în oieană mi în ajte mspi sape sîntă în
KomaniKaijiane dpeants kb oieansjă, tpsesKă He-
tsijei. Nsmai oieansjă a npiimită din mîna na-
tapei npiBijeijisjB a nslpi în sînajă ssă aieste
animaje pirantiie jînrs animajeje miKposKoniie,
asia Bizisije nentps miKmopimea jopă. Nsmai ejă
apats aieste animaje sizape Kape aă fopme de
nemți mi nstpesKB naiî jopă kb jante din ijîije-
je jopă, Kape aă o Koads opizontajs iap ns Bep-
tiKajs Ka nemtiî. Aste animaje, dana apă fi a-

tîta de Bopaie (mîniîsiioase) Kîtă sîntă de njapî,
apă tpessi ss nimiieasKs Kspîndă tonte fiinjjejc
înssfjeijite din sînsjă mspijopă. Din Kape anii aă
ană Kopnă atîtă de enopină mi de monslpsosă,
în Kîtă Konpinde nîns ja «amstalea mspimei a
Kopnajsî jopă întperă (npeKsm ja Cachciot, pe-
npezentală în ajslapata firsps). Bizapepica fsn-
tapeî aieslopă animaje, esle ama de mape, în
Kîtă de mi sînlă aKaaliie mi Ipscsită lolă d’asna
în mape, înss Kîndă Bopă ss pcssfje, tpcr.se ss
sKoaijs Kansjă nesie SBiipa-faya mspiî Ka ss pe-
snipe în toKmai Ka animajeje lepestpe; anoi aă
nspî deosecite de mapi na nimic rsapi npin Ka-
pe apannă ana ie aă înriuit’o de npisosă; na în-
ks ja piranliita Bajens, aiesle apsnKSlspi de
ans (dvents) fopmrazs nimte xubszc dc am. ni—
zinije foapte denapte în mape, mi Kîndă ÎI aslB-
ns iino-Ba aieste rsspî, ejă se îneans în mape
în tomnai na snă omă Kînds nade în ansi Tspa
jopă tepinijs npin înlindcpca eî, este opî ap-
mats ks nensmepoiuî dinyi asKsuijjl (npei.sm .ia
Dejfină), opi aBÎndă diniji mapî e mijii afaps din
rsps Ka dinijiî Ejefanlsjsî (npeKsm ja Narval),
saă ks n’aă diniji niiî deom, mi în joKS.iă Jopă
aă ne lepsjă rspiî nimte foi mapi osoase na foi-
je sneî Kspiiî (npeKsm ja Bajens). în yenepe,
aiesle animaje ns sînlă sînyepoase; stomaKSjă
jopă e îmnspyilă în linii Kamepe înaripate sna
dsne ajta, mi întp’adeBspă eje papă atană snă
animajă mape, mi maî toate se nstpesKă de mo-
jsmii mi de ajte animaje miii din mape. lIe
Konlpastă! Aieasts Bajens, animajă d’o mspi-
me ama de monslpsoss, se nslpemle nsmaî de
animaje de mspimea sneî SKpsmEiî; ksiî rspa
sa, atîtă de mape esle ja îmenstă, în Kîtă snă
omă KSJape apă ribtea npea sine ss intpe în-
tp’însa; kb toate aieslea, jînrs rîtă se stpîmlo-
peazs ama de msjtă, în Kîtă nsmai snă animajă

- 245 —

asia de mipimea «nei SKoini mini, noate si Ipea-
ki ne aKO.io. Eati admipaBija npoBedinna nats-
pei, Ka ans anima.iă ama de nstepniică si ns noa-
îi si npinideasKi jsmea întpeari npin Bopani-
tatea sa!

     Oi’ii anestopă animaje kb Kansjă ama de
mape, sîntă mim; de aneea Bedepea jopă e de-
eîji. Oiiii anei Bajene de mipime de 60—70
ninioape, na sînts mai mapi de KîtS okh ansi bob,

de aneea mi Bedepea jopă e npea deși 11. Aseme-
nea mi odoapea jopă; namai de De-ifină se npetinde
ki ape simtjsjă odopei; asemenea .ie jinsemte
apeKue estepioape (eoncha) Kape ns jinsesKă ,ia
nini sns aata animajă mumifepă, dap mi simysjă
taKlajBi jopă e denijă. De msjle opi, o Kojonie

de oameni s’aă amezals ne nopna lă anei Ba.iene
înotîndă ne sanpa-taija mipil, jsînds-o dpentă
o insa.li miKi, mi kb toate miuiKipije jopă ne
Kopnsjă siă, ea n’a simijită nimiica mi a pi-
masă nemimisati nîni Kînds aa anpinsă aKOJO

foKă nentps tpeB8inue.ie jopă, atsnnî monstpa.18
a înnenată si simiji mi se miuine, atsnm dap a-
nemti oameni aă Bizstă în ne nozinisne KpiliKi
se afjs.

     De mi Kansjă Hetaijeejopă este deoseiilă
de mape, kb toate anestea ns sînts înjjejenui,
Kini ei aă (Ka snii oameni) „nimiică în Kană,“
adiKi aă foapte narjini Kpeepi Kape sîntă îriBe.iini
în stpat- rpoase de rpesime, de snde nposine
mi matepia namiti sperma-coeli.
                                  (Ba spma)

Cashtlotu (Physeter Mucroceplialus, (Cactelos).

lyiena nons.iap'L.


ĂeKujsnea IX. [spmape)

Desnpe difepite te Inf.tsuine Kape as înf.isats a-
.tsnpa SunztdUfii mi /opimpei Kapautepe.wpS nap-
tiKs.i'ipe a te oameiiiiopU.
Inj.tsinua K^soioj ii l.
     Es!e o îmnpeyispape KanosKSti de ms.Jlă de
Kitpe toni medini. ki Kisitopiea ape o infjsinai
sajatapi assnpa slip i sinitijjei mi a moptaai-

tijjci oamenijops. tyejiaiidti a zisă Kspală: ki
mipitiuisjă este ans-is din miac.ioane.ie peico-
mandate nen’ps maKpoBioteKi (np-jsnyipea Bie-
jieî): însi în timuspije noastpe, aneasti oninisne
a fostă Konfipmati Keapă npin ijifpeje statistine,
Kape aă mi apitată, ki aneasti inf.isinpi sajstapi
este mai mape nentps seKSBjă femeesKS de Kîtă

— 216 —

 nentps sbksbjs BtpstlesKa. Dsnt mezisjs ais
cepnettpijop statistice aje D-jsi 0diepB,tepminsJ8
BiejjA Ja femeea mtpitatt în BÎpstt de 20
de ani, este 40 de ani, ne Kînds nentps o făli,
de 20 de ani, tepminajB meziajai ajă Biejieî este
nsmai de 30 de ani; Ba si ziKt, o femee mtpi-

  talt ja 20 de ani, ape o npoBăei.iitate nentps
jsnpimea Biejjei ks 10 ani mai msjts de Kîts o
fatt ptmast nemtpitalt nînt ja BÎpsta de 20
de ani.
       Dsnt D. Kasnaps. as mspits de ja BÎpsta

de 20 nînt ja 60 de ani ne ans.

       De ja 100 de Btpsajji neînsBpajji, 25.
       De Jâ 100 de BtpBaiji însspaiii, 17..
       De Ja 100 de femei nemtpitale, 20. mi
       De ja 100 de femei împilate, 16;
       IlepiKOJSjs nentps femei din Kasza facepel,
este în peajitate majta mai miKs de Kîts ’mi în-
KinsesKB anii. Ilporpeseje mtiinjjei în apta ob-

  steptpitiKt (de mânios) as ftKsts ks mop8 aKsm
msjtă mai nsjjine femei dsm fanepe, de Kîts mai

 nainte. în Ifpssia s. e. în^ansja 1828 mspea
dintpe 107 jtsze, sna; daps ja ansjs 1850
mspea dintpe 131 Jtsze, sna; în Enrjitepa asia

dintpe 171 jtsze, moppe siia.
Infjtsitma Eorsiiiei uii; a OKsnanisnel eieițeî assnpa
mojrtaMtsvfii'.
     4 Sîpmansjs în ijenepajs, ape o Bieajjt mai

  SKsptt de Kîts Boraisjs. Ilpetstindenea s’a apt-
tats Boroijiea Ka sns eiements sa.istaps nentps

  jsmjimea Biejjei; înst pezs.itate.ie statistice as
npoBats acestea k’o sirapanijt în Kt mai mape?
Ama s- e. s’a aptlatâ Kt tepminsja mezis ais

Bieijei este:
       în   Anrjiea,  38 ani.
       în   Bejijiea, 36 ani.
       în   Fpancia,  35  ani. mi
       în    Pssia,   21   ani nsmai.

       Daps mi mtpimea, nstepea mi rpestalea
Kopnsasi omenesKs este întp’o pejajjisne foapte
intimt ks mtpimea tepminsjsi de miauoK? a.i
Biejjei, npin spmape în fasopsja ijtpijopa Borate
" mi indastpiaje. Ama daps mtpimea de miiKJOKE
a snsi oms este:

       în Anrjia, Kîte 5 ninioape mi 9 ijojapi.
       în Bejjiiea Kîte 5 ninoape mi 6 jjojspi. dap
       în Fpannia Kîte 5 ninoape mi 4 ijojapi.

      Ja Fpannia e paps a rtsi aKsmS peKpsjjil
mai mapi de Kîte 5 ninioape mi 4 jjojspî, dapS
rsapdia enrjeazt este Komnsst de oameni ns mal
mini de Kîte 5 ninioape mi 6 jjojspî.

     Fptstatea de miacjOKS a snsi omS de ja
18 nînt ja 25 ani este :
     în  Anrjia, Kîte   151 fsnzi.
     în  Be.njiea, Kîte 140       „ mi
     în  Fpannia, Kîte  137  »
     D. Benoit de Chanleauneuf a nsEjiKata Ja

Ilapis (în Annales d’ Hygiene publiqiie) nimte
pezsjtate statistice Kape se panoptS ja dife-
pite apondisimente aje anestei mapi KT.nita.ie,
dintpe Kape Bne.ie sînts JOKsite de oameni eo-
rajii mi ajteje sîntS pezidenjja stptniel, aneste
ijifpe apatt dintp’sns mods foapte pemapKaEijs,
mtsspa infjainjjei Bortjjiei assnpa moplajiltjjel;
adeKt nentps 4 mopjji în apondisementeje eo-
rate, se afjt 5 mopjji în neje stpane.
   ^IIpoBepEKjs zice, Kt moaptea ns face deo-

sisipe întpe stpaKs mi noratS. Acesta npoBepES
ns este dpents, Ktd jisle-ie de mopjji în difepite

jjtpl, as npoBats Kt moaptea Biziteazt msJtS
mai adese opt Kasa stpaKBJsI de Kîts Kasa bo-
ratsjsl. în Ilapiss s’a dosedita Kt întpe 100 de

mopjji Borajji, 32 sînts KOiiii, daps întpe 100 mopjji
stpaci, se afjt 52 Konii I Anoi Kînds stpamB

a SKtnata Keaps de nepiKSjejo tinepejjci, totS o
sar.ia mopjji! mai anpoane de dînsa-iă de kîIh de
BoratB. UlifoniepsJB ja Hapisa tpteuite ks zece
ani mai nsjjins, de KÎts BanKiepb d’aKOJO. Ama
daps, stptniea ns nsmai Kt desnse no oms de
njtcepije Biejjei, daps i mi SKspteazt aneastt Biajjt;
Bomb Bedea mai ja Baje Kt ns nsmai stptniea,
ni mi o Bieajjt onsnalt ks jEKpspi oslenitoape,
ns noate st fie jBnrt. z

Desnpe inf.isinua oicsnai(\snei iui a noziu,isnel so-
              uiaM assnpa moptaMtsițel.

       UpeKsmE stptniea, ama mi msnKa osleni-
toape SKspteazt Biajja omBJSi; în npiBinjja a-
nesta, zine sn statisliKb, nstemă zice, Kt natspa
a fosts nedpeantt, Ktci jenemsjsi a data o mai
mape nepsneKtiBt nentpa Biajjt, de Kîta omsjsi
ce ’mi netpece Biajja în msnKt mi jsnpape. înst
omsJB înjjejents ns mtsspt Biajja dsne janjiimea
el, Ka sna Kots de nînzt, ci o mtsoapt dsnt
aKtiBitatea mi sajoapea ei, mi nerpemilb în npi-

— 247

BÎnjja aceasta, omsiă aslisă a tpiită msilă ne
nînds lenemsiă n’a tpiită nici de Ksmă ni a
Bețjelată nsmai.
     Uepcetipiie statistice Bpmate ks o mape bi-
rape de seami, în difepite jjepi, aă apitată a-
ici niuite pezsitate foapte intepesente, ne Kape
ie Bornă nsmi aici sna dsni aita.
     în II/’8sia, întpe 3795 de oameni de difepite
OKBnajjiBni Bitaie, mopjjî m o BÎpsti mai mape
de Kîts 25 de ani, aă amsnsă:
   Uonii (npoteslaniji) ia o BÎpsti de 65 ani
  Ilonii Katoiicî (nanistami) — — 66             —
  Nersuilopii aă aiKsnsă ia o Bîpsti de 62       —
   Amnioiauii Statsisi ia o BÎpsti de 61 ⁷/₁₀ —
  EKonomii fopesliepi ia o BÎpsti de 61 ⁵/₁₀ —
  Niiițapii (cinspiie de îkos) — — 59            —
  AdBOKajjii —           —        —      58     —
  Aptislii (niKlopi), msziKanni — — 57          —
  Ilpofesopii mi institstopi — — 56 ⁹/₁₈ —
  Medicii (DoKtopl) — —              — 56 ⁵/₁₀ —
     în EiBejjiea s’a fiKSlă înainte kb 25 de ani
nimte cepcelipi statistice, Kape as apitată Ka
tepmins meziă ai Biejrel, nentps difepiteie Kiase
<ue socieliuei, în modsiă spmitopă, adeKi: tep-
minsiă mediă ai Bie nei epa:
llenlps amnioiauil Slataisi ssnepiopi 69 de ani.
    *   pentiepi (Kanitaiisli mapi)       66   —
    •   noni npoteslanjii .       . .     64   —
    » nersjjitopi mapi mi amnioiaui
infepiopi  6°   —
    »   rpidinapi mi jjesitopi de nînzi   60   —
    j>  nersjjilopi opdinapi ...          59   —
    » Biplami .          .   .       .56 —
    » zidapi, xemiiapi mi ceasopni-
Kapi 55    —
        Hipani, notKonapi, cizmapi,
        Kpoitopi, imnpimatopi mi doKtopi 54     —
    » miceiapi .             .    .      53     —
    »   jBKpitopi kb zioa    ...          52   —
    »   Bizilii mi s«p itop ...           51   —
    »   r>pstapi, Bisiami (mapinepi)      49   -—
    »   fepapi (jcKatBmi)    .    .      .47   —
    » Binsitopi .            .    .      44 —?
      Dsne Quetelet, moptaiitatea oameniiopă în
O.ianda este, întpe ijipanî: sns moptă nentps 52
lOKEitopi, ne Kînds în opauie, întpe iBKpitopii
faspiceiops Kape as o Bieaui foapte Bitimi-
toape mini de mizepil, moape ans întps 35.

      StatisliKBJB Clay în Anriiea az risilă ki
în opamBJis Hpestan tpiesKă dintpe 100 de oa-
meni mi de Konii. de

(NocUT). Nersuxiopl. IsKpitopI.

Dsni   1 ană,      90 79                  68.    
       2 ani,      87 78                  57.    
       5 ---       82 61                  44.    
»      10 ---      81 26                  38,    
»      20 ---      76 51                  31.    
       40 ---      63 37                  20.    
       60 ---      45 20                  11.    
       70 ---      25 13                  6.     
$      80 ---      8  9                   2.     
»      9 b ---     3  0                   0.     
         100 ---   1  0                   0.     
    Dapă ns nsmai  assnpa mcptaiitiijeî,  ci mi  
assnpa desBoitipei difepiteiopă natime    , dife-

pitele OKsnauisni BÎtaie as o infișingi foapte
însemnati; îati aceea ce mtiinija a aflată în
npiBinjja aceasta.
     Kpoitopiî ssfepi de pîe; nînzapii de tpînmi;
cizmapii sînts inoxondpici mi ssfepi de osii I
     Binsitopii, rpidihapii mi Bepapii, ssfepe de
pesBmatisms mi de aptpite,
-[ niKtopil mi tinorpafii as koiîki; ceasopni-
Kapii ssfepi de emopoide mi de soaie de OKii.
     Komapii aă KarKinomă (sKips) ne neie.
     Ja zidapii, dsirepii mi miceiapi! se in-
timau de msite opi pini mi Kadepi.
     Miceiapii, tasacii, Bizitii, ciosanii mi toiji
acei Kape Bmsii ks animaieie domestice, se în-
tîmnii de msite opi ki ie ese daiass fKapssn-
KEisJ Kape îi omoapi mspindă.
     Bunapi sînts ssnsmi ia oflim.
     Kon>i Kape iBKpeazi în faspici, sînts siani,
n’aă sînye în fajja iopă, sînts SKpofsiomi mi ns
tpiesKE nisilă.
     Ac' i Kape pidiKă isKpspi rpeie sas Kape
smsii msită Kiiape, mtimesKS d? slpiKicisne.
      Oamenii Kape mids ms,ită ne sKasnă, fană
naijine mimKipi mi isiipeză nisită ks Kană, sînts
ssnsun ia feispiml de îndbtestism, ia tpînaă
ini în spini mi ia inoxondpie.             •      >
      Daps mi assnpa KapaKlepsisi mopaiă, oks-¹
naijiBnea fisisi a snsi oms, ape o infisihiii' de-
cisine ; iati Kîte-Ba esemnie :
      întpe soidaijii infantepisti deBine o mamini,
aptiiepistsiS se face sns omă de KaiKBii, anoi
KaBaiepistsis deBine snă omă îndpesnejjă mi ks-
paijiosă.

— 248 —

      Oamenii ks sn snipts adînKs, aptistii yeniaii.
ssfepe adese-opi de distpaKijisne mi ns sînt oameni
npaKtiii, afapi de mediii mi de adBOKajji de mi
sînts ini ei sananiji, daps as sns snipits npaKtiKs
      Kpoitopsâs este ms.its mai dejiKats de uîls ajiji
mesepiami (s. e. de Kîts tîmmiaps! daps e s-ians,
fpÎKOss mi njins de Banitate. 8ns OBsepeatopă
Bsns Ba Ksnoamle sns Kpoitops de ja o denip-
tape de doi sste de nanii, nsmai npin smBjets.
’lismapii sînts oameni sepiomi, daps inoxondpi,
sîte odati foapte eKsajfayl. S’as Bizsts noeiji
npeKsms (Hans-SaKs) mi fuosofi mapi (laKOBs
Eoems) eminds din turma lizmapejopă.
      MssiKanjjii as Kîte odati nasisni Bii, (s. e.
310K8J8 Kipni-iops ele) anoi aieea Kape KÎnti ks

instpsmente de BÎnts (s. e. Kjanapete mi f.iaste)
sînts de rasate opi ssnsmi za natima seinei.
     Aiei Kape .isKpeazi ks meta.ie, sînts Ka rai
metazeze jops, adeKi: aiei K>pe se onsni ks
metaze noci-ie (ijisBepmi, leasopniKapi) sînts oa-
meni dejiKaai mi noBiji; ne Kînds aiei Kape J8-
Kpezs ,n metaze opdinepe sînts rpoiiii uii opdi-
napi, Ka ini meta.i8.i8 jops (s. e. fepapii).
     Oamenii Kape 8mB.ii ms-its K8 animaje, de-
Bină în spini stsnizi Ka mi anima.ieje, mai ks
seami este aieasta ja lioBani (nastopi de ol)
mi BaKapi fnistopî de Băii.
     Enă Komedianls Kînds a îmBitpînits, faie no
Komediants npetstindenea, anoi ja opi-ie Kon-
Bepsajjisne simnzi, Bopsemte Ka ne sieni.

' --------- ------------


Komsnikaijism înliinnilVie mrii.

           O înoenyisne nsos.
      în înKÎsoape a Statsjsi de ja Spandau a fi-
KStă aKsmă yepKip! d’a snua psfe Ksnă fejă de
stiKJi fjsidi în joks de sinsnă. Aieste leprnpl aă
pesmilă, psfeze deBină foapte ajBe, ns se stpiKb uii
snizitspa si faie ks foapte nsiiini Keztsiaji.

înițeMTiuisnea animajienops.
      HejeBpsjă Arago nonestemte neze spmitoape:
fizÎKSză Ampere n’a Bpstă si Kpeazi ki animazeze
aă înijejeniisne, însi dsni ie a aszită de fanta
spmitoape, a sminsată oninisnea jsi; adeKi D Li-
ancour asea doi KÎInl din itape fiemi-Kape tpessia si
faKi o zi o sJBîKBi tn Kasi. întp’o zi a nenits pîn-
dsză snsi dintpe înmii, însi eză s’a asKsnsă. Stmînsz
rnzîndă ki ieză din pînds d’astizl jinsemte, a no-
psniită lezsl-zaztă (aj Kipsia pînds epa mîlne) s’o
faKi asuzi. Dap KÎIne.ie s’a onssă zatpîndă mi
tspnîndă ks Koadi, mi a fiKStă semne stinînsjsl,
Ka si smBJe ks dînss; j’a adssă aa sna din Kame-
pije deniptate a.ie Kasel mi bkojo i-a apitată ne
KÎIne din pîndsză de astizl asKsnsă, i-a asistată Ka
si’j roneasKi din ksjkbuiszs siă Ka si faKi szsaiBa
sa d’astizl. 'line noate si tindsiasKi, ziie Ampere
ki aiests KÎIne n’a apstă snă simijă de datopie mi
de dpentate adeKi ki epa datopie KamepadsJBl siă Ka
si faKi astizl sjsatBa mi ki ap fi o nedpentate Ka
si’j sizeasKi iine-Ba ne dînssză Ka si faKi astizl o


f S485KBI estpaopiiinape în JOiisză .icnems.isT, iisjnală
Șsssă în Kamcpe asKsnsi?—

              lins oms mape.
। în Nopds Amepi'ii a mspită oinsză icză mal mape
din jsme ansmc: Millcs Dapdin. Ejs anca o mipinic de
mante niioape mase zo.i.ispl, KÎntipea mal ms.ită d’o.
• mie fânul, anca tpcBsinui de 17 oameni, Ka si
dsKi Kopns siă za mopmintapc, dapă nentps iioiniisrsjă
slă a aBstă tpcBsinjji de o ssti meal-zeil sKindspI

              Uns stsdenls nstpîns.
       Aa sninepsitatea (aiiadcmic) de Ilelsingforu a
mspită de sna zi snă stsdcntă d’o Bîpsli de 71 de
ani. Asemenea stsdcnul sîntă papi în Espona dapă
în Kina nse ama. Kinezii aă o 4imci Komnssi,
j npeKsmă se ziie, de mante-zcil mii de si.iane; sts-
I dis.iă jopă iepe o Bieajji întpcan a snsi omă, mi
nse papă aKOjo d’a Bedea snă omă Bitpină de 70
de ani Kape asia a aaisnsă si noati si liteasKi
întp’o napte Kineazi.
       întpe same de ssfepinue Kape Esponenil .ie aă
adssă nonsji/iopă snopa nonsjauisnl din Oieania fi-
rspeazi mi snă fejs de uinjjapl Kape ze adssă aKOJO
snă Kanitană d’snă KapaKtepă d’snă ssfjetă pis. De
atsnii aieste inseKte (neKsnosKste aKO.io nîm atsnii)
s’aă îmsjfiită întpe atîta în Kîtă aă deBenită niiisjă
iejă mai tepisiză ajă JOKsitopi.iops d’aKo.io, în Kîtă
oamenii s’as sne.ie inssze din Kasza jopă.

Tinipită în Tinorpafiea KojeyisjBi Sf. SaBa.