JURNAL IIIA JI’I. EESIIIffllI’EÂ llimiJE.UIPS IIIHll IUI ESIKTE, l\ TUITE K.USE.W. ( n Pedițieafâ l de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 28. (Ans.is a.is dsoLiea) Bskspemtl Is.iie 22, 1857. _____________l'onpindepea. Desnpe niiawMtni u i jjesitspa jops— Sa| ea.— Liieiii n'in»4ap%.____ II'biaîKenii nii jjesTJspa .lops. ĂplÎKOASM în aptiKo.i8.is l-îs am8 ziss ke snii din de- iaaceni apils nimte inseide naptiKS^ape. Heje apmEtoape dintp’înse.ie se deosesesKS npin in- stinKlsis apxiteKtoniss (de KJEdipI) întp’sns mods eslpaopdinaps. EalE qe ziqe qejesps natspa.iisls OKen iui Satwage desnpe aqeasta. Sauvage a oBsepaats ntiaaiens nsmits My- gale avicularia JînrB opamsjs Montpellier. Ejs ziqe. Ihjiaacensjs aqesta ’mi a.ieție sns .ioks noBîpnoss, snde ana de n.ioaie st SKspije în îkosb, mi nimînls.18 tpease se fie Kjeioss daps ns ne- tposs niqi nisinoss. Ako.io îmi sanE o rajepie d’o adînqime de an niqiops sas dosE mi d’o JEpțime Ka se noatE se se mi..qe aK040 ji- Beps. în nEsntps, KEntsmemte aqeastE ra- pepie k’o jjesEtspE Kape ape dpenls SKona, Ka rajepiea se se ijie sine mi se ns se dE~ pîme, anoi, tots d’o dats, Ka se sepșe nEia- >Keni dpents sKapE ne Kape se ssie mi se no- roape; în fine, ej se asKsnde de desssts aqeste! ijesEtspI Ka de dessBls.18 snsi napaaans mi ob- sepBeazE J8Kp8 qe se întîmnaE în ssss ja in- tpapea aqeste! rajepil. Aiqi apta jbI se apats întp’sns mods adeBEpats admipaBias. AdiKE eas faqe ja intpapea rajepiel o suie (j8Kps Kape ns rEsims ja niqi o JOKsinijE a snsi animajs, afapE de oms mi d’o sinrspE nasepe). Sma aqeasta e KomnssE de stpate de nEmînts jerate sna ks aJta npin fipe; fopma ei e potsndE, ne din afapE mejjE mi netedE, dap ne din nEsntps BoatitE mi — 218 — neledi nii Kinlsmiti kb o nînzi de niia^ens; din naptea ssnepioape meprs fipe Kitpe nînză întinse în rajepii fiKsle asls-fejs, Ke ama acea- sta noate se se desKizi mi se se se înKizi în- tOKmai Ka npin sajamaje, adine Kînds Ipaije nine-Ba npin fipe, se înKide mi Kade jkoss npin rpestatea ei nponpie. Daps jsKps de mipape! Sma aneasta în joks snde este amezati, este înKon- atispate ks sns fejs de Ioks (sas Kadps) Ka Kînds ap fi feKste ks Komnass npintp’sn memtepS deo- seeits! Ifeiaatens se Bede ki se teme de insa- zisnea snsi slpeins în KSJKsmsJB jbI, de aneea naptea de ssss a șinei sas a Konepimsjsi ns este netedi Ka si ns noali nine-Ba a Einsi Ka ainî se afji rajepiea jsi, întosmai Ka noi oamenii Kînds Bcims si asKsndems sn JBKps în joks snde ne afjimg, fanems Kasms se Bazi ne din afapi nini sn semns șinsilops. Daps întîmnjînds-se Ka omsjs sas Bp’sns anîmajs Kasti si desidzi sma, atsnni niiastens se onsne ja aneste tentatise mi tpaije atsnni ks o mape fopiji mi adpesi fipeje șinei îmnedeKÎnds-o asls-fejs Ka si ns se des- Kizi. Sauvage înssmi a simijils o mape pesis- tenjia din naptea niiajKensJsi Kînds a Bpsts si des- kîzi ks știa sma rajepiei jsi, mi sitînds-se npintp’o Kpimtspi în nisntpsjs rajepiei, a bizsIs ni- iajKensJ KBJKats ne sninape tpirînds kb rspa mi ks ninioapeje slpanrspLie (fipeje) smei înanoi Ka si ns se desaizi! Daps Kînds s’a simjjits Eipsili mi sma s’a desKis, niiaatensj a dals fsri în fsndsjs raje- piei mi s’a asKsnss ssb nînza întinși aKOJO. Kînds niiaijensj este ks sija tpasg afapi din onsKspitatea rajepiei saje ssetepani ja jsmina zijei, atsnni s’apati denijs mi Kams ostenita mi Kiaps smBjetsJs jsi este nesirsps^ de Kape îm- npeatispape s’a koiikîss ki anests animajs tpie- mte o sieaiji noKtspm ini ns noate si pasde jsmina zijei. Asemenea OEsepBanisni s’as IiksIs mi de ajjji natspajisti în panoptsjs anestei snene de niiaîKeni mi d’o ajli sneai (Mygale fodiens) sape seamini ks dînssj. 8n ajts-fejs de miaatens mipaKSJOss este tarantula (Lycosa Tarantula, Solofizzi în jimsa jtajieani). Mipimea jsi este d’sns ijojs nsmai: ks toate anestea ejs epa msjls timns tepoapea no- nsjauisnijops în ssdsjs Itajiei, mai ks seami, în Neanoje mi Sinijia, fiinds ki so Kpedea ki msni- Kitspa jsi e Beninati. 8n aslopb mediKaJB, din ansjs 1599, mi dsne dînssjs msjiii ajjjl, as npe- tinss ki nine e msmKals de Tarantula nini rpo- zaBS, ne spmi pîde, ;i;oaKi mi fane o msjijime de pesliKBJaijisni; 1:1 anemii oameni ns nols si paBde Bedepea Kojoapei nerpe mi Binele, ne Kînds Kojoapea pomie mi Bepde faKS assnpa jops o imnpesisne HJiKsti. Aneste simnlime de natimî, Konlinse ns- mitsjs mediKS, se înlopKs ja msmKats în fie— Kape ans Bapa, mi si noate BÎndena nsmai npin- tp’o ssdoape yenepaji npoBeninds dsne o mape osteneaji. Snpe anests suons, as osineis în ssdsjs I- tajiei, ki, Kînds nine-Ba e msmKats d’o Tapan- tsji, atsnni adsne msziKanui, Kapii KÎnti mi msm- Katsjs acoaKi nîm Kînds Kade ;koss de osteneaji fiinds aKonepils d’o ssdoape assndcnti, dsne sape îi das sns naxaps ks ani sas mi kb nins amesteKals kb ani mi’jă Jasi Ka o opi si se odixneasKi. MediKSJB EjBeueans Caehlcr desKpie sta- pea anestops intimam! (Kape ’ia or.scptialb cjb însămi) îni>T mape napte de sape ie se n- senite în nimînts, se af.n aKoio în fopme de netpi mapi, KBfiiie, tpansnapente, opi neKOiopate (Ka stiK.ia) opî KO-iopate aisaslps sas po- ros. Sapea e înKonyispali în nimînts de rinss, nimînlS raișens sas apyijs, Kîte odati mi de nsiioasi. Ea se afii opî pisiniti în BSKiiji sas KSÎEspî mini întpe rinss uii nimînts ra.ieens, fnpeKsms în SaBapia) sas în nelpe mapî, Kape fopmeazi yisemente mapî neîntpepsnte (npeKsms în salinele, noastpe) snde sapea se taie Kstonopg Ka netpa din mante.) Aieasti sape este adeBi- pati sape de neatpi (sol genune). Daps salina de sape de neatpa lea maî mape mi nea mai ne- zespi în .isme, este aieea din opauisis Wiiiy- Ka în ra.duia, de Kape Boms Bopsi aini lesa, (a- Jiitspala firspi apati intepiopsjS aiestei Beslite sajiini în mina aKtÎBitalea sa). Msnnn Kopnaiji sînts in yenepe Boraiji in yisemente de supe aa amîndoi noBipnipiie aops AdeKi e nitists ki msnniî Kapnaijî fopmezs Ka sns apKS semiiipKSjaps Kape înKonyioapi ne naptea sa KonKaBi Enrapiea mi TpansuB >niea ne Kinds ne naptea sa KoiiBeKsi mipyinemte: Ța- jiiiiea, EsKOBina, MozdaBia mi neapa PomîneasKi. 4a amîndosi aieste oiâpnipi se afii yisemente Eorate de sape. npeKsms: OKna Mape roi Teiera ia noi, OKniie Moidaaiei, saiineie raiijjiei m. i. j. Daps întpe toate aieste saline, mi nstems ziie întpe toate saiineze mmîntsisi este maî neiespi, npeKsms ams zisa, Salina din WilieijKa. . Aiesli saiini se’nlinde ia o janyime pi îmi tparS sapea JopS d'asemenea izBoape sipate. Dap sn fpesopg msjtB mai mape de sape, natspa a densss în oaeans, kmî mie.re mipi- pijopS mi aje oieanajsl ■miii m, Kînds — 222 — antiKamepi ja an saionă imensa, Kape ja pes- fpîmjepea isminei famiiiopă Kape ’mia lami- nata dpams, s’a înfițjimată Ka ană saionă al ki- pia mpejji sîntă KintBmîjji kb Kpistaiă; ’mia zisa : ki oda'i ne ana în jana jsi laiie se di aKOjo sns Baiă mape, nentpa o majjjime de KonniBÎ inBilajji, anoi Kîndă aneasti sau ssetepani este ijaminali ks o ms.ijjime de faKiii, npezinti o infinimape feepiKi, napKi e o sau amn.iali kb diamanni, pacini mi zmapardi; atîtă de mape, de Bapiasi-is mi de stpuanită este pef.ieKS8.iB .ismi- nei de aKOJO. O simijipe Kapioasi ipecae si Konpinzi neperiie, Kape BajjjaesKa în aneasti sa.ii de Bajs nizapă mi fantastiKă. Jînn sa.ia de Ba.iB se afji aKoio o Kaneu KatoiiKi kb an» ajtapă mi sfinjji. Toati Kaneia îmnpeam kb sfiniji sînts liiajji d’o sinrspi neatpi. Se zine ki snă npizonicpă Kape epa Kondamnală nentps toate Bieajja sa Ja aneasti sajini, a isiipală 40 de ani ja aneasti JBKpape mipaKBJoasi mi ama a netpeKBtă anii sei desnoinui de lamina soape- jai!— De aKoio ams mepsă mi ama Bizilată fe- ispimi de rpoane în Kape ns se mai isiipeazi, Kini s’a întoKmitB anamă 'okojo, Ka în fie-napc rpoani si janpeze ans ană mi ne apmi si o nipi- seasKi. Dam ’mi imaijini ninena tpei tspnapi înaite nașe ana neste aita, o si aici o idee de mipimea anei asemenea rpoane aiiaaie din Kape se SKoale sn miiionă muri de sape. De anoio neamă dsss ia rajepiiie Kape sîntă anamă în ia- Kpape. lIe sneiuanoia! O snem fanastim mi stpeini; ama Bizstă o majjjime de oameni piși— nijji înKoane înKoio, isKpîndă ia lamina faKiii- iopă, Kape a npodasă nimte pefieKsii cizape npodarindă Kiapă mi ne fajja aneslopă oameni o ko- joape sizapi mi stpanii; na tpesse si at- bi nine-Ba o imapinajjiane foapte Bie a’mi a- dsne aminte de domenaiă Cyclopului mi de Gro- mii Kape nioKnesKă intepiopaiă nimîntajsi, saă de ideea infepnBiai desKpisă în disina Komedie a jsi Dante mi a’mi imaijina ki aneste fiinjje Bie sîntă sneKtpi Kondamnajii ia o Kinaipe etepni. Anoi Kîndă Bizitatopsiă mepjie mi. mai denapte nîni a-iKsmje ia ană iaK8 sipată, d’o întindepe foapte mape ne Kape se afn o isnlpe în Kape Boeayiopsjă se niimBi ia lamina fjaKiptiopă oiafapde, dsne ne a dată an miKă dapă Bezia- maiBî saEtepană d’aKoio, Bizîndă aneste ziKă, na • s’ap enanopa toate aneie mipiiopă, pimimiij!. de sape so.iid'b ap fopma o stpati, Kape ap a- Konepi toati ssnpafaija mmîntBiai nîm aa o în— nuijime de 2500 ninioape! în aneie jjipl mai kb seami în K.iime.ie Kaide, snde ns esisti nini saline de sape pemi, nini izBoape de sape, oamenii sKotă din mape tpeBsinija jopă de sape, adeKi, sâni rpoane iBnjji mi lapjii dap na a- dînni ini tpară aKoio ani din mape, Kape npin infiaenjjije Kiidapei soapejsi ne domneinte a- kojo, se eBanopeazi Kspînds mi pimîna ne fsn- daiă rpoaniiopa stpate de sape soiidi, însi a- neasti sape e amapi, fiinds ki ana dc mape Konpinde ne lînn sape, osiinsiti mi sape amapi (sulfas magneșie). Dap sînts ne nimîntă sneje joKspi snde, naintea timnapiiopa istopine, epa fsn- daiă mipei, Kape dsne o Katastpofi fiziKi s’a pîdiKatB neste niBeiaia oneanaiai mi a pimass BSKats. în aneste jonspi, nimîntsiă este ne în- netată aKonepits kb imense stpate de sape; s. e. In Asia jînn Mapea Kasnim, jînn jaKaiă A- pajă, mi în Asisinia (AfpiKa) Jînri opamsjs Dunnali snde ja o întindepe, Kaie de 4 zije se afji nsmai stpate de sape. Asemenea mi în TeKsas în Arnepina snde stpateje d’aneasti sape sîntîi ama de țapi mi de rpoase în Kîts Ipense tiiete kb tonoape. Afapi de anostea, mai jînn toiji BOJKanii se afji jjisemente de stpate de sape însojjite de stpate de rinsă mi de nanioasi s. e jînri Ve- suvu în Nanoji mi jînn Hecla în Islanda. Tepminîndă anests aptiKoiă, na nouiă jinsi de a na desemna jeKtopajai imnpesisnea ne ama simnilă însămi în nepsoani Bizitîndă în anaj 1851, nejecpa sajini de ViliejjKa, Kape e Bizi— tati d’opi-ne Boiaijiopă snienlilina mi a aBSta o- noape a fi Bizîtali mi mai de toiji sasepani ne esisti aKamă. Aneasti sajini imenși ape tpei intpipi, ana denapte de opampiă VilijjKa ne ande noate si intpe mi tpisspi kb nai, mi ajta în nieajja opa- hibjbi namai nentps oameni nedestpi. Dam ne ama npiimită Boea nepsti, m’a adssa ja an feiă de najjă, aKOJO ’mi a npezentală na sna sKasnă atîpnăta de ana stpeanra mi înBîptinda poata na- jjajai m’amă simjjită noropîndă în atosa Kîtă-Ba timnă nîni ams avansa ia fandajs sajinei. A- kojo ama intpata întp’o antiKamepi mi de ia — 223 — mai noate fi ks andoiais ks se afiș ne pîsiă sbe- tepană Styx OESKBpă aiă M to.ioțiieî eiesiiopă nîn «ape ssfieteie mopiji-iopă tpeKs în infepns, dsne ne a dats daps.iă de sns OEoiă Bîs-iamsjsi infepnaiă ■Charon Kape adsie safielsiă asia zsspată din Kopnă, în peyisnea ismei ssBtepane. Eate, ks în aieste nepiKsioase sa.iine șe a- fis amesteKats pea.iilatea kb. fantasia, o isme esislints kb o isme imayinaps, nposs kb noezie, Ksms ziie Goelhe. Kînds m’amă BszBtă’sssă Jia ismina z:iei mi s’a nspstă ks ams fsKstă ans Bisă stpaniă fantastÎKB mi tepisiis, dap tot» ams fosta iw- ysmită ks am fsKstă sizita aieasta, a Kspia sb- Benipe mi Ba psmînea nesteapss nentpa totă- d’aana, mi noBSijsesKă ne opi-ie Boiaipopă, a- matopa de asemenea Biziani pirantiie, a bî- zita nerpemită salina de WilieijKa. Iijiena iioiib'.iapi». jleicuhmea IX. tp’înseie. Ja njanteje de sneijii asemsnstoape, inseKteje noapțs nojensjă (nsjEepe poditoape) de ja o fjoape ia ajta de Kape se npodaie fi- injje sastapde, ne Kape rpsdinapii je namesas ispite. OptiKEJtspa se foiosemte msită de a- leasts îmnpeyispape, ksiI npin ÎEpidajjisne, sîn- temă în stape a npodsie o msiijime de Bapie- sjjl noăe d’o snejje de fiopi. S. e. nainte snă semiseKOiă as fostă în Espona nsijine sneijil de ițameiie,’ aKsmă npin ispidarjisne, rpsdinapii aă npodasă sste de Bapietsiji de Kameiiî, fieml-Kape aBÎndă naptiKSiapitsiji mi fpsmoseiji napliKoiape. *Ie nsmspă imensă de Bapietsgi ns rssimă ja noameje noastpe ! He difepengs mape este de ja mspsiă din nsdspe, misă, aKps mi jemnosă, nîns ia mspsiă KpeijesKă mape, dsiie mi Ksp- nosă. Anoi toate difepiteie Bapietsjji de mepe KEitiBale kb difepiteie iopă rpadeie de daJieajjs mi de rsstă, toate npoBins din mspsj de nsdspe; înss modifiată npin Ksitspa, adeas npin aitoipea soispiiopă nsne assnpa soispiiopă opdinape mi npin îmnpeijispapea foapte sine KsnosKsts, kb npodsKijisnea npoBenils din asemenea aitoipe, nsstpeazs în sine toate K8ajitsiji.ie soispiiopă nosLie de snde aă emită. Aa animaie rssimă toate aieste napliKBia- pilsiji, adiKS, ks Ksaiitsjjiie mi defeiiteie nspin- njiopă sîntă d’o foapte mape infisinijs assnpa fopmspel fiinrjei mînziiopă. S. e. Kaî apaeemtl de ne sînts ama de estimaijl? Fiindă ks sîntă d’o pass nosiis, adeKS d’o pass nsstpats în toats napi- tatea el de mal msite seKsie. NerpemU ks ye- Desnpe difepile.te înf.isinue Kape as înLisats a- ssnpa ssnstaneî mf fopmspel KapaKlepe.wps nap- tiKSMipe a.ie oameniMps. Domniiops. Aa aită iokb ams onsepsală infisinijeje npodsse npin Bîpsts, scksb, Ksitspa nporpesiBs. liBi-iisajjiBne, Kssstopie, indastpie, nerojjă, eo- rsjjie, mi sspsiie, joKBiă, Kiima mi naijio- najitatea assnpa iBnyimel Biejjel, nponopuisniiopî namtepel mi moptaiitsjjel npeKsmă mi assnpa Bieuei mopaie a omsiBl. Noi ama nposată ap- ramcnte-ie noastpe npin jjifpe statistiie. Aiismă ne Boms oi;ana a nomeni de aite îmnpe®spspi mi infisinye, i;:ipe aă infjsală assnpa ssnstsijel mi napliKBJapilsijel oameniiopă, înss KonseKBin- ueie aiestopă infiainjje apstînda-se ia totă țre- najs omenesKB în totalitatea isi. O ss Bopnima de îmnpeyiBpspiie apms- toape: I. Inf.isinua epedilsupl sas mouitenipei. în pernsjs anima îs, Ka mi în pernBiă Be- yetaiă, epeditalea este d’o mape infisinys ass- npa fopmeiopă, Koiopiiopă, mi aitopă naptiKB- japitsui. Nsmai snde ană isojemenlă a.i anei pase de oameni s’a jisstpată kb o mape KonseKsinus, nsmai aKoio nstemă rssi pase nspe, asemsneaî mi penapi de njante d’o natsps nsps, kb Ka-| paKtepeje sine desemnate. Dap în natsps, asie-^ menea isojemente se rssesKă papă, din Kontpa nedemă ks o msiyime de snejje de njante ssi- jsatiie mi de animaie ssjnatiie se amestenă în- — 224 — neojoijia Kaijopă adempaui apacemlî în Asia este mai nspi de Kîtă a snopa din Kasteje a- pistospatine în Espona; dap Kaii apisemti kb toate Ksajitiuije jopă npenioase, sîntă mini Jia finlspi, de aneea anrjezi as îmnepiKiată apmi- sapii apaBemti kb iene.ie neje mapi din Ojuitain nii din ajte irspiji din nopdsjă JJepmaniei, ini ama as npodssă pasa Kaijopă enrjesemti, Kape as o fopmi nociji kb isueaJi mi ajte Ksajitiui nepste ja Kaii epaBemli mi tots d’o dati as mi mipimea imnozanti a Kaijopă din IJepmaniea. Msjte din asemenea îmnpeijispipl je risimă mi ja toate neje-j-ajte< animaje domesti'ie. Anoi mi Kiap neamsjă omenesKă este ssnssă anestopă infjsinue de epeditatea pasejopă; pap se n- sesKB aKamă pase nspe mi opiyinaje aa oameni Emirpauiănea nonsjijopă, pesseji, kijiIo- piije mi mii de aate Kasze aă ronilă uenepituisni întpeiji de oameni din jjipije snde aă jiiisită mi ama s’a ’ntpodasă jenlapi întpe diuepsi no- hbj! mi ama s’a stepsă spmue npimiliBe mi Ka- paKtepistine aje anei pase opițiinaje. De aneea, de mi nîm ja an mină rpadă, risimă mi aKBină fisiornomii KapaKtepistine ja difepite nauisnî. S. e. TiiiSjă pomană saă oaKiiuă ja toate na, Uisnije emite din sînsjă Pomeî antine (pomînii, itajienii, isnaniojii, fpannezii); timsjă yepmană saă Bi.iană aa toate nauisnije emite din sînb.iă țrepmanijopă antinî (enrjezii, olandezii, SBeuianil. denezii) mi tinsjă sapmauijopă saă SKijjiJopă antinî kb spme netiridsile din pasa monrojiKi (Bnrspii, DO'ionezii, Psmil, mi mai toate naiji»— nije sjaBone), kb toate anestea, anemii lini ns sîntă napi, ni Kpsniamenleje pasejopă a stepsă o msjuime de apme Kapantepistine. Este o îmnpețijspape Kspioasi ki din toate animajeje, namai omajă iste înzestpată d’o fî- sionomie naptiKajapi. Na nsmai ki fiemi-Kape famijie de oameni ape fizionomia sa naptiKajapi, dap mi Kiapă în aneeami famijie, doăe indiaide aă doăe fisionomii napliKBjape fie-Kipaia dintp’- înmii; amă Bizstă odati n’snă omă, sîntemă în stape a’j KBnoamte dsni msjui ani nsmai npin fisionomia sa napliKBjapi; o îmnpețiispape Kape nB o risimă Ja nini Bnă a.ită animajă. în npi- Binua KinsJBi (feuei), toui Kaii seamini; aseme- nea mi ncje-jajle animaje domestine; de aneea e nentps niKtopă mBJtă mai smopă d’a faue nop- IpetBJB eKsaKta â.<ă ansi Kajsjsi de Kîtă n’aj ansi omă. Illi kb Kîtă o nauisne este mai înfepioapi, ks atîtă indiBideje ei aă o fisionomie mai nBjjini esnpesîBi; nentps .snă niKtopă este ms.ilă mai smopă a fane, notpetsjă snsi nerpB de Kîtă ajă snsi Esponeană, Kini nîm ja snă rpadă, ja Kans, loui nerpi se aseamini. în npiBinua infjsinjjel epeditiuei, stadiile esaide fiKste ja animaje mi ja n.iante aă des- Konepilă jeyeje spmitoape: I. Nb nsmai Ksajitijjije Kopnsjsi^ ni mi dapspiJe snipitBJsi sîntă de momlenipe. în npi— Biiina defeKlejopă Kopnsjsi: oftiKa (phthisis) tpînad (hamoeroides), Bilaea de inimi, defeKts.iă de mease deijele ja mini, mi o npodsKjjisne neste misspi sîntă îmnpeuiBpipi.ie neje mai de dcm- nelenie: nine a jsată o fati dintp’o famijie, snde miKapă ana din mpinjjl sas din fpujii a inspită de oflim, este în nepiKo.ia d’a o nepde de . of- t’Ki, a npodsne o ijenepauisno de oftinoml mi Kiap ejă a se mojinsi însămi din aneasti iiatimi lepiBiji; în npininua defeKlejopă mopa.ie, stsni- ditatea (nposlia), neBsnia. Beuica, mi desfpînapea sîntă eap neje mal OBinnsite. Fis.iă snsi omă foapte mipirinila în întejeijenui, Ka pape opi si înlîmnji si denie an țteniă, dap Kînds nine-Ba a jsată o fati dintp’o famijie de nensni, Pipi— [•lipea Kisei sa.ie este în opi-ne minată amepin- Uali de demons.iă a.iienauisnel inenla.ie. Kîndă amîndoi nipinuii ssfepă de aneste dcfeKle i:op- nopaje saă snipilsajc, Konii jopă aă defcKleJe anestea întp’snă rpadă ms.ită mai nponsnnială, de Kîtă Kîndă nsmai snsjă din mpinyi este ssnssă anestsî defeiilă. Kînds s. e. taluă e npostă mi mama nensm, atsnni fenopsjă Ba fi npostă mi nessnă; Kîndă taluă si îmiali de paids mi mama e npietena mamnaniei, alsnni Konijsis Ba anca o npedijeKjjisne foaple mape nentps paids mi nentps mamnanie. în fine dam taluă ape jjii- toape mi msma amanul, koii'usjb nerpemită ns noate fi ană modejă de niplsle. Dapă în npiBinua Ksajiliuijopă npenioase; eap risimă aneslo mapi infjsinue aje epeditiuei. Mai tolă-d’asna oameni yenia ii aă npodssă Konii yeniajl; dam risimă Kîte odati imzsjă Konlpapiă, asta este nsmai o esnenuiane, saă mai nine m edaKauia anestsî Koniiă a fostă nerjiamti, ajt- mintepejea ape dapspije nalspaje aje inte.ii- țjenuei foapte Bsne. însi Kîte odati risiniă mi familii npiBiiiuiate în țrmiă; ama s. e. famijia'do Jussieu a npodssă sn pîndă de Bolanini nei mai nejeBpi mi familia de Vernet a npodssă nîni aKsmă tpei țjenepanisnl de niKtopi de npimsjă opdină; ajă Kipopa penpezentală aKtsajă este ne- jeBpsjă Horace vernet. (Ba spma/ Tinipit în Tinorpafia Kojeuisjsi Sf. SaBa.