JURNAL lIEATNi PESHÎMIPEA jiitiiahejopS katepaje iui esakte, In toate ejaseje. Pedineats il ii I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. ^^27. (Ans.i'b a.is dsoi.iea) Bskspemti Is.iie 15, 1857. " Konpinrlepea. Desnpe Apamnidejte sas niiaineatni mi (jestlspa jops mi Ipieni nonsjapt Arachnidele saS U biana'iiii ini gesT>tspa jops. ^ptiiîo.is.is I-iS. Noi oamenii anemii nimte simnalii mi anii— nații Kitpo sne.ie K.iase de anima.ie ki mi Kitpe snii d’ai noslpii. Kîte odati înluninis ne sns oms înlîia oapi mi zineniS: 'asl-om» ns’mi n.ia- ne ns mlis de 'ic; ajti dati ’.ia npima întî.i- nipc zinems: ast-oms ’mi n.iane ms.its mi înssmi ns mlis dc ne; ama este mi ks sneje animale; fjslspii s. e. ne n.iane tstspops, ne kÎD'Ib ni- iastensjs este sn anima.is, în Kontpa, Kipsia a- Bems o antinalie în nisKSti. Opi—nine înlîjnemle sns miasens, î.is omoapi, daps de ie ? Nimi- nea ns noate st dea sns pisnsnss paijionaEiJs; naiaa;enii as fosts mi ocaieKts d’o msjijime de fa- Esje; s’a ziss ki sînts otpiciiii m. n. j. Toate!s’as amezats în aneste esi-ate mi jeas stpiKats. anestea ns sînts adecipate: adecipsis este ki, ’ Asemenea meseni miKposKonini se Jiine ne nsiajKenii sînts animale sinpepoase, pinitoape nentps ajte animale mai mini, dap noi oame- niaops ns faKS nimiKS. Omsjs de pînds ’mi imațini ki me- ateniî sînts nsmai aneea Kape ’i nseinle n’îns Kase mi n’îns Kîmns fiKînds ijesitspi; însi nse ama; ni sînts msjni meseni Kape ns fass ne- sitspi, sa îiiki «nii sînts atîts de mini în Kîts ns sînts cezBi.li ks okîI roi; s. e. de ms.ite opi se slpim cpînza, sas Kapnea sas fiina sas nîinea ssKali, mi otrsjis de pînds zine: a intpats mo- liile în aneste eșuate. Aneste mojii ns e a-its nimiKS de Kîts nimte mieijini miKposKonini, Kape — 210 - apsopsiă teis, ne njanta fasojea uii ne ajte njante fojositoape mi je slpin'B filogenii sînts întp’adeBips animaje foapte pisnîndite ne ni- . mînts, însi maî ks scanat esistă majgî în gipije Kajde, ks Kîts o gapi e mal Kajdi, ks atîts maî majgî ntenîKenî ape. Msjgi dintp’înmiî joKaesKS ne ssKats giinds-se ne apsopi, netpe, zidapî in. i. j. însi ajH.ii tpzesKs în ani (Hydrachnide). O snegi dintpe niea;cniî ausalim (Argyronecle aquatica) ’mi fane o gesitipi sfepiKi de de- ssstsjs anei, aieasti gesitapi e njim ks aeps mi aKOJO nieagenaja si petpage Ka întp’sns na- jata ssKats zidita în sînsjă anei. Dapă adeBipata gesitapi, întp’adeBipă ad- mipasiji nentps fineaga mi dejiKalega sa, o ri- sima ja iniegeni aepiene. Kiaps Sojomons s’a mipata ziKÎnda: «niea- gensjă ks mîna Kiapă noiiă s’.is npinză mi e.is in- tpi în najatspije pegijopă! » Întp’adeBipă natapa e dată msJtapa animaje fanajlatea d’a siioate o gesitspi fini fs. e. rîndaKajă) dapîj ja niiî an animajă aieasti gesetapi nse ama de fini mi de admipaciji de Kîtă ja nieagenă. Matepiea de Kape se faie aieasti gesitapi," esle jiniiioasi, mi si nperitemte în fîjiî naptiKsjape ie se a- £11 ne naptea nostepioapi a Kopnsjsi nieageni- jopă, aKOJO se afjt mi 4 saa 6 teii ne snde gesetapa easi. Aieste teii sînts fiKate Ka nimte site ks napi foapte miiî; din Kape ese an fjaida Kjeiosa Kape peiinda-se în aepă deBine Ka nimte țipe fine de mitase mi asta este gesitapa ni- eagentiopă.— Nsmipsjă aiestops napi este difepită dane difepiteje snege aje nieagenijopă.: însi ns sînta maî naginî de Kîtă o mie .ia ans nieagenă; din fie-Kape raapi ese o agi mi toate aieste age se îmnepnsns ja ernipea jopa mi fopmeazi o sinrspi, agi din Kape inseKts.ia ’mî faie nîn- zi ; npin apmape aieste age itape je Bedems în nînza niiagenajaî mi Kape sînts atîts de sbb- gipî, sînts în sine Komnase de 4000 saa 6000 ajte; fiindă ki fie-nape din ie.ie 4 sas 6 teiî SKoate, npeKams ams zisa, o mie. Dapă Ksms o si ne mipimă înKi maî majtă Kînda afjimă ki lejespajă natspajislă Loevenhooc a Bizată npin miKposKons nimte miegeni de mipimea anaî jsoeb de nisină, a Kipopa nînzi saa gesitspi a .anslă age .atîts de SBEiiipî în Kîts tpeBaia 4 mii dintp’înseje Ka si aîsi rposimea snaî fipă de ' nipă; anoi fiindă-Ki, npeKsmă ama Bizată, fie— Kape dintp’aieste age sîntă Komnsse, iapimî ie.iă nagină de 4 mii ajte maî sssgipî, de aieea ese din aieasti OBsepBagisne, ki Ipesse 16 milioane de nimte asemenea ane, a fopma ana de rposime' anaî fipă de nipă! lIe mipaiiojă! IIiea;Ken8.!ă este în stape a îmnipgi kb ni- iioape.ie jbî matepiea Kape îi ese din rspi în maî majte fipe, de aieea OBscpBimă în nînza nieaannijopa ki toate ageje ns sîntă d’o rpo- sime ensaji, ii sîntă difepite, dane difepenga sKonajBjaî jopă. în genepe nînza iiiiageni.iopă din Espona sînta fine mi dejiualc ne Kîndă aiejea a.ie niiegenijopă mapi din Kjiiiie.io Ipo- niuaje sînts alîtă de tapî, în Kîtă scpnă dc Kspse Kiap nentps nasepî miiî, mi Kiap an omă Kîndă s’a înnapimta întp’o asemenea nînzi, tpci;ae s’o taie ks Ksgitsjă Ka si șe dejincpeazi, dap Konii miiî pimînă npinmî aiiojo. - HînzeJC niicgcni- jops sîntă în genepe d’o sinrspi Ko.ioape, însi în MessiKO esisti an niiangenă Kape ’mî faie nînza Kojopali in tpeî KO.iopI, adfcKi e Komiiasi ,de ago pomii, rajacne i!ii nerpe. Dane difepinga sncge.iopă mi a skohbjbî nentps i;ape aieste nînze sîntă xolipîle, se sniniBi mi fopma mi mipimea nînzejopă. AiIcki idsj- topă din miegeni sepifa namai dpentă jokr- inge, alaiul aă fopma bubi bsloiă. »Ia a.igi ni- icgenî ja Kape sepnă dpentă Kspse nentps ajte inseKle maî debiae (s. e. nentps msmic), nînza fopmeazi Ka o sili polandi în fopma snei pote înt nse în jOKspl ne snde tpci;ă aieste insei;le (Bezi ajilspata firapi). Î5nii niiegenî fana o gesitapi foapte KomnjiKati, ne Kîndă a.igiî Ipară namai fipe simiue kb Kape asoiiepă Kîmnii mi jibezi ja înlindepi foapte însemnate, Kape napKi sînta înBejite întp’o icagi fini, mi Kîndă nade pooi, niKitspije eî s’ameazi ne aieste fipe mi dimineaga Ja ernipea soapeasi, pesfpînră jsmina jbî mi npodsKa an sneKtaKOJs admipacijă de bi- zbIb ; napKi opizontajs este seminală ks dia- mangî stpuaiilopî Ka înlp’o jsme feepiKt. Dap sîntă mi snege Kape ns fană nînzi tot d’aana, ii namaî ja timnapi xolipîle. sKOts fipe jangî mi siranje Kape fjoleza jiseps în aepă. Fie-Kape izojată mi na îmiipesnate întp’o nînzi. Dintp’asemeoea age saă fipă fjoteză iiîte — 211 — , Ka mstase, keci BestilBJă Reaumura nponată înKE i în ansjă 1710 ke apă asea de tpeEbinijE de 663,552 nihneni Ka se noati npodsKE Ka o ji- tpi de mitase mi ke nstpipea anestopă KitE— ; ijimi imense de anima.ie, Kape se nstpesKă nsmai ■ de msmte mi de ajte insente, apă fi foapte os- ; teniloape; kicî d’snde si se iea atîtea miidein- seKte Kape tpessia nentps nstpipea de o acsmi- । tate mtiionă de niiaijeni în timnsjă de mai msjto i j'sni, Ka se npodsKE asia o jitpi de mEtase ? ; Kb toate aneste, ns nsmai ke fipeje din nînza de : niieijeni epa odati foapte întpeBsinijatE în ine- i dinine (s. e. Ka Eislspa în Kontpa fpirspijop mi eni-iensiei, ne dinafapE ja tEietspi mi pane Ka i se aslsne SEnpe) anoi mi în Astponomia fipeje ; de nînza de nEeijeni JKOKă aKsmă sn pojă foapte ■ însemnată; Ea înKE nalemă se zicemă ke fipE , dînseje, nini o OBsepBaijiBne astponomiKE mo- ; depni n’ap fi kb nstingE. Eats de ne! Ja se- ; fîpmitsjă seKojsjsi aj 17-Jea, a emită nentps întîia oapE idee a niESSpa dislangeje Kopnopi- jopă nepemfî sna de aJta, npin fipe foapte fine întinse în fopma de natpate în nEfintpsjă tejes- Konejopă; anoi snde aBemă fipe mai fine mi mai eKsaje de Kîtă aneje aje nînzejopă de nsegeni? Mine e în stape a imita fipe d’o fineagi ama de mape în Kîtă mijioane asia fopmeză rposimea ansi nipă? 0 ajtE nipKonstanjji foapte Kspioasi este ke. anemie fipe fine, niEKapă KEseafjEÎn tejes- Konsjă esnssă ja sope,. în foKfij jentiKsjei, a- deKp ja sn JOKă Ja Kape toate ceae-jajte Kop- nspi infjamaEiie se anpindă, anemie- fipe pemînă nealinmi; napKE Kijdspa apzstoape; a SoapeJBi n’ape assnpa jopă nici o infjsengș. Eate o îmnpejiiBpape nînE aKsmă neesnjiKatE! Dap fojossjă Kape ape omsjă de meagenb este msjlă mai mape de Kîtă aneja Kape ape de jjesitspa jopă; Kini fiindă-KE nieijeiii se nstpesKă de inseKte, de aneea opinidesuă mi nibJte din inseKte BilEiiiEtoape. De insfije An- lille tpiesKă o snegE de inseKte (Blatta) în Ka- seje oamenijopă Kape faKă mbjte stpeKEnisnl, anoi totă aKOJO tpEemte mi sn fejă de nseageni (araneus venatorius L.) Kape ronesiiă aneste in- seKte, întomnai Ksmă nisiKa ronemte moapece ja noi, de aneea jbKsitopii d’anojo ’mi Kamnips de acești nsieijeni nentps Kaseje jopă, npeKsm se miî jieps în aeps, mimKtnds-se înKoane înKOJo; mai kb seami în zi.1e.1e senine toamna, aepsjă '.este n.iină de asemenea fipe sr.spiloape. De mi msjjji OBsepuaiopi s’aă sijilă a ob- sepea în ie modă niiejienil fai;ă gesitspa jopă; kb toate acestea n’aă pesmită nini aKsmă a des- Konepi moda iă dane Kftpe niieitenii simtă mi fană gesitspa jopă. C Liilei\ sn ’ieJiepp» natspa.iistă Enrjeză a OEsepBals ks mieijenii apsnKă din rspa jopă nînt .ia oapemi-Kape distante an fisidă jininosă Kape pminda-se în aepă deBine o agi sojidi,- ajgi natapa.iisli aă Bizstă ke snii din niieijem dane ne a jinilă KEnEtîib’.iă anei age de cesa, s’a sfiită sasă în aepă tpiindă dane dînseje aijeje aopă; însi> na nalems si ne esnaiKimă Kamă noate niiayciiB si se sse în aepă în Kontpa je- ijei rpealinei Kopnspi.iopă, ne Kîndă intimă ki n’ape apini ks lape ap nstea si .ZEoape ? Ns nalemă si spinimă kb onsepEanisnea dpșmBjă BECjreniJopă Kîndă si sse în aepă sasă; Kini Kopns.iă jopă fiindă mină, de a’ieea î.iă nepdemă din Bedepea Kspîndă, mi ne psmîne mi neesnji- Kanija 'io fană niiaueni aKOJO sss ? Un ajta fojosă ne aă nsieyenii de nînza jopă, este ki înnejesKB înlp'însa oaeje Jopă, snpe a je npoteija în Kontpa de piropozilatea limnsjfii mi în Kontpa animajojopă inamici. Aneste îimeji- mspi sîntă difepite sneje de ajte dane difepinija sncgci nsiarjenijopă. S. e. niiayenBJă nostpa din Kase (Epeira diadema) îiiBejemle toimna oăje jbî întp’o nînzi rajneni mi ijeanins Kape seamsni kb o roroams, asemenea KBiEBpi se nsesKă ja surii nipeijijopă saă ja apnopi snde doăe pamspi fopmeză sn snriă întp’înseJe. Fe- meja Kape sinrspi înrpia>emte nentps oăje ei, pimîne în anestă kbîeb nizindă neîncetată oăje nîni Kîndă de foame mi de fpiră Kade a;osă mi deBine npuda nasepi-iopă. Dap sîntă niieyeni (s. e. lycosa) ja Kape înBeJimsjă oăejopă este fiKBlă d’o nijijji foapte sssijipe în Kape oăeje se afji rpimidite în fopma snsi rjonă saă snei jinte, mi totă anestă însejimă femeja îjă noapti ne Espti saă ne nentă. Dap mi nentps noi oamenii nînza niepe- nijopă ns este fipi nici sn fojosă. înlp’adcBip epaă în zadapă toate cepKipiie fiKste nînE aKsm EjP întpeBsinjja fipe din jjesitspa de nziajienl - 212 - Kamnipi ia noi nisini în Kaseie oameniiopă. Anoi mi ia noi mețenii dsne KÎmnă ro- nesKs mi omoapi o msiiiime de ninnapî de înainte mi de aite inseate ssnipitoape omaisi saă Bilimitoape arpiKsitspei saie. întp’adeBipă na natemă si tiridsimă ke nieyenii miKposKo- nini Kape se ijină în feispimi de mînKipi, apsopî, mi niante ”ii ie stpiKă, faKs Bitimape omsisi, dapă opî-Ksm, foiossiănieijeniiopă e mai mape de Kîtă narssa iopă; anoi este de npisosă Ka si zinemă ke ideea ne aă anii oameni Ka nieapenii sîntă otpiBiiji, este o idee ks totsiă neadeuipali. în .Espona nse nini sn feiă de nieațiens a Kipsia mamaitspi si fie nepinsioasi, mi nsmai în iii- piie tponiKaie esisti sneie snejje Kape, Kîndă rnsinKi an oms, aneasli msmKitspi a jopă npo- dane inf.iamayisni mi Kiapă ranrpeni. JoKstopii d’aKoio întpeBsinjjeză kb foiosă snipts de Sai- miaKă în Kontpa aneste! msmKitspi. Snă feiă de nieaijenl Kape tpiesnă lînri opamsiă Meana în Ilepsia (argas perși cus) sîntă iap nepiKsiomî nentps msniKitspa jopă oameniiopă, mai kb seami stpeiniiopă Kape Bină aiioio. în sadaiă Pssiei este an miapenă miKpo- SKon’iKă Kape, Kîndă s’ameazi în anriiie ninoa- peiopă Biteiopă, npodsne o natimi enidemini ia aneste animaie, KsnosKSti sas namipea de Eoa- ie de anriî. Noi na nstemă si nsmepimă aini toate sne- jjeie de nieijenî, de aneea ne Bornă mipnini a Bopsi nsmai de sneie dintp’înseie. $ Adeospaid xweajpenil fopmeză o familie mape în Istopia Natspaii ; ei pesnipi npin nsimsni. Bieaija lopă e soiilapi; sîntă animaie Kpsde mi sîmjepoase, se minînKi ansiă ne aitsiă Kiapă femeie omoapi mi minînKi ne Eapsaijii lopă, ei se nstpesKă de inseide bîî ne Kape, opi ki ie ataKă în aepă linepă mi ie omopă, opî ki ie npindă în Kspse fiKste de nînza jopă, înseiin- da-je în aneste nînze ks o isueaii neKpezisije mi Kîndă inseKta este ast-fejă ieraji în Kîtă na noate si se mimne, atsnni o omoapi ks msm- Kitspa jopă. Dap de fspnini se temă meapenii maită Kîndă je întîmesKă afapi din Kasa jopă. întpe anemti nieijenî sîntă pemapKaEiji neje apmitoape: Tegenaria .saă nieayensiă de nași; ape ontă oki nanii în doăi pîndapi; se fline în Ka- se.ie oameniiopă, în lOKspi OESKspe, în toati Espona mi nopdaiă Afpinei; nînza ei este tots d’asna întinși în snrispi întpe dosi nipejji; e sse- ijipe, dap deasi, Kam opizontan; ia snrisiă in- tepnă ai acestei nînze si afn o rajepie niiin- dpiKi, Kape dane ia kbjksihb animaiBiai, snde made neminiKată amtenlîndă nîni Bp’o masul sas aiii inseKti e npinsi ssss în nînzi, atsnni în- dată o tpaye Kitpe dînssiă mi o minînKi; oă.ie jopă în nsmipă de 150 nîni ja 300, ie nsne întp’snă feiă de roroami Kape o atîpni.- Este an animală inonentă, foiositopă Kiapă ia mara- ijii de rpeă, fiindă ki niminemlo reprepiQa Kape se apati anoio. Segesteria sas niepenî dc niBnijji; aă ns- mai Kîte mease okî ; e maî misă de Kîtă snena npenedenti, se' jjine în niBniije mi în Kpinits- piie netpiiopă; uesiispa .iopă seamini ks anea npenedenti; însi ape sasă sn ui.iindpa snde ni- eayens inade nemiimiată amtenlîndă no npada sa; e îiiki mai Kspayiosă mi maî sînpeposă de Kîtă neiă din Kase. Clubiona. A’icmli i^icaycnl se distinră npin ijesEtspiie iopă Kape sîntă în fopma do sâni foapte fine, aine mi slpuanițoape. Se jjină întpe apEopi. Aneasli snejii eslo foapte pea mi noate Kiapă si pineasKi ks maniKilapa sa ne sn omă Kîndă Ba si’iă npinzi. Epeira-Diadema saă naeaijeni ks nînza polsndi (Bezi frapa). Snejja aneasta, o nea mai Komsni întpe 160 de snejjc Kapo sîntă KsnosKBto în pensiă Epeira. ’ Mipimea eî este do ‘/₂ jjoiă, Kopnsjă e OBaiă, Kamă anfiată de Koiope rai- seni saă nenamie, în nibKioKsiă Kopnsiaî se a- fil nete aice Kape fopmeazi Ka tpei Kpsnî; nap- tea masKB.il e maită mai mini de Kîtă nea femeii; anoi sîntă mi mai papi (nentpa 10—15 femeie asia se nsemte an masKsiă). Toamna, femeia nsne oăe, Kape ie înKonyispi kb o nesilspi rai- seni, ie atîpni sndesa ia an ioKă asnansă mi s’ameazi lînri dînseie. jlrgyronecta saă meațrens d’ani, se ijine mai totă-d’asna asKsnsă întpe nianteie assatine; Bieaija isi o netpene în am; înoati sine în ani; Kîndă s’afsndeazi sse ani, atsnni s’apati napKi sn riOEă de appintă Bis e Kizstă în ani, Kini îmnpepispsiă isi se af.il o stpatl de aepă. în- tpe nianteie ansatine ’mi fane o neisn (KasBge) — 213 — de mipimea sneî JKBmitigi ob de DopamBigi, femeja aBînds raspa ei în /Koss, aKojo nane osje ei, mi meade; însi Ka si fie aqeste nejsje n.iine de aeps mi ns de ani, de aneea nteagena adese opi întpi mi ease mi ja fie-Kape întoapnepe a- dsne neBa aeps Kape se jjine întpe nepii ei; ja sefîpmils aepsjs smn.ie nejsja mi ronemte ana afapi mi inseKta pimîne ne ssKat. lati ni nțea- flens fane npin inslinKls aneea ne a .aațsrisS- oa- menii abia în zi.ie.ie noastpe a fane npin ntsKo- nipi ingenioase, adeKt: a se jisa de ssstS ' ani întp’o Kissjji în fopma ansi KJonots amnjsts kb aeps Kape ronemte ana d’aKOJO. Ilpin aseme-r nea Kjonote d’afsndetBpi, afsnditopii Kape si jasi în acoss ne fshdsjs oneansjsi snpe a Kista okojo maprapitaps mi a.ite jBKpspi npenioase nepdste auo.io, sînts în stape si ptmîe ai;ojo ms.ils timns Ka ne ssKals. Eate admipa- Bijsjs inslinKls M.anemti nt- ejjenl ki as risils mi ei sn Kjonots d’afsnditops, dap ns d’a Kista okojo maprapitaps, ni nentps sn sicons mai no- eîjs, adeKt: d’a densne a- kojo niitops.1 csistingci nea- msjsl jops. Sn inslinKls mai npo- nsnniats ini mai adinipanijs risimă ja sn fe.is de niea- ijens nsmijji sinitopii (sa- peurs) mai kb seami jia snega 5 7 Epeira Diadema (miayenă din Kase) ks jjesetspa jbî ₑ ... . - . $ nsmiti Mygale aviculata (sas nieațtens-naistpe, fiinds ki ataKi mi nasepi mini). Anests nteagens e d’o Kojoape monotoni oaKems kb nepi jsngf, kb ninioapeje foapte .isnjji, rpoase ja Kimtîije jops, aBînds auojo mi sns fejis de Kîpjige. Ila- tpiea jops este gipije tponiKaje aje Amepineî, adeKt: Brasilia, Cayenne Surinau m. n. j. A- KOJO.’tpiesKB în KpimtspiJe apsopijops, întpe netpe mi Kiaps în Kaseje oamenijop; ’mi faKS o nejsjt nijindpiKi snde pimîns toati zioa nemim- Kagî, anoi noantea ese mi ronemte dsne inseKte; femeja fane deoseeits o jjesetBpi de mipimea sneî nani, snde nsne oaeje în nsmips de 60—100. Femeja fane anests ksIbs Jînn ksjksihsjs sas nejsja ei Ka st noati si’jS nizeasKt ks nea mai mape înrpiafipe mi demtentape; daps Kînds ese nsi, nsne ksibs ne sni- nape mi’j noaptt kb sine K8m ’mi as însinsits anii. AvestS nteâyens ataKi mi nasepi mini (Colibris daKOJo) mi îl ssye stngeje. Mamnitspa jopg npodsne infjamagisne nepi- KSJOast mi ja oameni. Dintpe aneste snege se afjt dosi Bapiettgi nena mai mini mi în gipije mepidio- naje aje Esponei, adeKt: s’a oBsepBats nîni aKsms în ssdsj Fpanniei, Snania, mi ne in- ssja Corsica. Amîndosi sans rajepii adînni în nimîntă Kape je KintsmesKS ks gesetspa Ka de mitase, aBînds rpi?Kt aje ÎnKide mi ks sn fejs de Ka- naKS moBijs dsni Boinga jops. ..r9—------------- Igiena nons^ap^. Ăeicnimea PIU. (Hpmape). Desnpe statist\K5 în dietelina nonsjapz iui pezsji- tateJie el modepne. Domnijops. Este de npisos a apita ki snitajspije mi ajte ameziminte nsBjine fijantponine Kape se afjt aKsmS ja toate nagisnije niBijizate, as SKinatS mi SKans în Espona sste de mii de oa- meni ne fiemi-Kape ans d'o moapte sirspt. Kiap în cnidemia xojepei, statistena a apitats Kt în opameje mapi mtKaps Kt rpimidipea de msjgî oameni ja sns jokb a fiKsts si se BOjntBeasKi mai msjgî oameni de xojept, în opame mapi de Kîts npin sate; dap moptajitatea sojnaBijops a fosts npetstindenea msjtb mai miKi în opame mapi de Kîts în sate, fiinds ki aini n’a esistats snitaje sine opranisate Ka în opameje mapi. Intp’adeBips snitajspije mi ajte amezi- minte fijantponine sînts tpismfsjs sonietigel mo- depne ; eje sînts dinjoma nosijimei snipitsjsi genepajs Kape nitpsnde sonietatea modepni; — 214 - ranî Kape simijipe este mai nosira nentps oms de Kîts Romnitimipea ? Anoi ideea KomnEtimipei a deBenit în timnspue noastpe sn ausiomă ns- EJiiKS, sn fsndaments sonia.iă a.i state.iopă mo- depne. Dara nonsjii niBi.iizaiiî antini as mli- •nats ideea fpsmossjsi, nor aitsmă KSJtiBims i- deea ssB.iims.i8i, anoi sape este maî ssBjimă de Kîts Komnitimipea ? Hli întp’adeBEpă ns îistemă .t'Br'Bdsi, ra aiesls KapaKlepă distinKtÎB^, no^Lis ini ssBjims a.i sonietEijiî modepne, esle effeKtSjjs Kpestianismsjsi. Mopajsjs ssBjims aj Epange-, jiieî a fosts sn izBopă .limnede de snde as euiilă toate aneste staBijimente fiiantponine. AKsms, ks Kîts o nayiane e mai niBuizatE, mai jsmi- nalE mi maî nstepnira, kb alîls se s'uemte maî ms.ilă a se destinpe npin stpras'iipea mi ms.i- Himea slafiLiimenlejopă saje de sine-fanepe; najatspi-ie neje mai mapî mi fpsmoase în Kani- ta.ie.ie neje mapî din Espona, sînts KonsaKpate nentps ksjIsjs fiaantponiei; rani astea sînlu rjo- piea naijisnijop's, mi tots de odatE rapanjjja se- nEtEyei jopă nsBjine. IIpoBidinija deșira ne a fiKsts ne noi oamenî sojidapii sns nentps ajts; dara • nerjiacemE sEiiEtatea sEpanijopă, ¹ Ka ss ns se întinzE soa.ie.ie întpe dînmiî, nerpemits enidemilie Kape Bops emi din aneste neînrpiaiipî, ns Bops aieije întpe sipass mi sorats, mi moap- tea Ba sate ja noapta najatsjsi Ka mi .ia fe- peastpa dipîmati a sopdeisasî sipmansjsî. Ba se zira ainî KomnEtimipea mi eroismsjă as .ib- Kpats întp’o dipeKijisne, daps anests eroișms.is. este sn eroisms nosijă, ranî a npodsss .iH'pEpî ama de noci.ie ! în npiBinija tpaKtamentsasî npizoniepijops, în timnspiie aKtsa.ie. soKotesKă ra ns Ba fi de npi- sosă a zine ainî Kîle-sa KSBinle esmiiKatiBe, mai ks seaniE fiinds ra Kestisni-ie Kape se panop- teazE ainî, sînts foapte imnoptante. Kestisnea npizoniepijops se pedsne .ia nea spmitoapea npon.iemE, adira: Mai sine este nentps sonietatea mi Keaps nentps npizoniepî Ka se fie îiiKimî msjijî ja sns jioks, sas Ka fiemi-Kape se pEmîie deosesits în- tp’o nejsjE fspE KomsniKajjisne sns.18 K8 a^tsj ? înKisopeje de maî nainte as fosts simnjie; întp’o odae mape as fosts îiiKimî o ms.iijime mape de dejiKsenijî fspE dislinKjjisnea de rpa- dsjs Kpimejops nomise mi nefsonaje a npizoniepijops. fin oms însisă nen- tps o Bins mira no.iiijieneasra s’a bez₍b(j în so- nielate Kssn asasină a rapsî inimE a fostă îmnie- IpitE mi neaKnesiBue de ninî o simjiipe smanE, sas ja opî'ne nisslpape de Kspeis. Nerpemils ra o asemenea sonielate a fosts ’o nepdepe mi o nenoponipe foapte mape nentps de.ieKsejil8j8 ks Bina mira Kape asia nenlps în- țîiaiiii, d.ațț- a aBEzsls ninopsjă seb în mea pes- ibiieîyr. Kpima mi pEBlalea sbf.ieleasra sînls na- tiihe'mopa.ie Kontaadoase Ka mi aneae din na- jftneje Kopnbpaje. \ ’ Ama dap înKisopi.ie .dsnE sțslemb.iă BCKiă, în .10K8 d’a sepBi, dsne skohs.ib bops, a nopiaiea defei;te.ie mopa-ie oameni.iopă BErani înlp’înse.ie, din Kontpa s’as fEKStă snoa.ie.ie Misispc-iops mi Kpimejops ncjops maî infcpna.ie, ' jui ama’ s’a fEKsțs ke aneea' ne as intpats nsijin ninoBaiji, aă emită Kpimina.iî inapt mi nepfcKnî. .-^.ncaslE îm- upeacspape n’as nslstăsE pEiuîic asmdisE înain- tea oitiiops jeyisti.iopă Kape aă. bezbIs ke îmd— sopLie, în joks se fie. ninitexjilslilsto sa.islapii nenlps slală, o rapanjiie nentps seKbpilatea ns- 6-iira, din Kontpa aă deBcnilă o para. ranrpenoasE, amepinuEtoape a infesta ks siSKBpLic .iopă nslpedo tots opranismsjă soniajă.-- Aneasla a foslă Kasza inlpodsnepeî sistcms- Jisi noă saă ueMMaptiJ ’ ’< SistemBâ ncjsjapă (sas' iții ncnsi^niiiS^ fi- indă ranplîeamî dalE s’a nsss 'înjsmmp’e în sla- tȘjiăt’. nensiJBaniă în Ainepisa) estC; sasală ass- npa.Konsidepanisuei nsixo.ioțiine, ke⁻ oins.iă esto sonianijă din lialspa sa mi ra .șinrspilalea, îm- npeânE ks șpînisneannui) .sape o însojjemle, sînțs iiedenșbie neae jiuj nessfcpile nenlps o- msjs, sînlălnai simuilliape de KîIs. foametea, os- teneala mi Kiaps dspepea KopnopaJE. llli în- tp’adeBEpă s’a BEzstă sn fenomenă Kspiosă, adera ra Kpiminajiî neî maî lepiniji, asasini ks inime îmnetpite Kape mai nainte pEmînea msj|jî ani în înKisopî sstepane Komsne, fEpE se ssfepe nimiKb, din Kontpa ’mî EElea hcoke de înKisopî mi de jsKpEpi sijite, ne spmE Kîndă ias nsss în nejsje izoaale mi ia rasată sinrspi, însE fEpE jsKpEpî sLiite, dîndsî Kiaps sn nstpiraents ssnă, neste nsijine jbii! anemii oameni aă ssfepit întp’atîta în Kîtă aă parată se’i omoape mai Bine de Kîts de Konsidepayisnî J se tpEeasra în aneastE sinrspitale tepisira. finii — 215 — as mspits din efeKte.ie izOjajjisnei, ajiji as rie- Esnils. • Jeyistsjs a fosts ms.insmită de acestă pe- pezsjtală, kicî sKonsj» asi epa .d’a nedensi Kîts se noate de tape ne fiKitopiî de pis,’ tots de odati .isînds-se toate mixioaceje d’a ns nstea penoi Kapiepa jopă de pistinl Bp’o dati. Daps ne Kînds .iemsts.iă s’a ESKspals, mopa.iists.iă s’a înlpistats; kicî mopaja mi smanilatea iepe d’a anea iiomnitimipe kb aceuitî memBpi Kopsnjjn al famliieî stnane. Mal TKSsta mi mai smană ^epa d’a omopî n’sn K8.inaEi.is, de kîIs d’ajă Kiznian- tp’alîla în Kîts si se sminteasKi. Aqeste Konsî- depajiisnî as npodsss sistems.iă a.i ’tpei.iea, sn S’stemă iniKstSj^Kape este maî ks seami întpe- Esiinjats în înKisopi.ie stats-isl în Fpanna, adeKi npisoniepiî pimînă nib'.iuî îmnpesnaijî în Kamepe mapi, esepseazi ini ,isKpipi.ie jops si.iite tots îmiipesni, inși’ nizilopiî i înKonyoapi neîncetată aBînds opdinș.is-d’a us. Jisa ne niminea a npo- dsce cea măi mini bojiiii. Ama dapăStcemli npiso- niepi sînts^iVndamnaiii .ia sn mslismă fopijats; iap o nedeansl/tepiniji!. Ilentps ki este artistă ki Bopuipea nentps oină, e^e sna .din KondijjisnLie ■ie.10 d’întîiă a.ifl, mejici sa.ie. KonLis is oms-isi în minstKis Kîndă ^nede nentps înlîiami dati js- mina zi.ieî, încene a slpira, ns de dspepe, ci nsmai npin insliriKts Bpîndă a manifesta ¹ faK8.i- tatca sa smani Kape este nopnipea. lati în ce stape se af.n. aiismă Kestisnea imnoptanti a itudipcF 'îni;isopuopă; aneasti Kcstisne este denapte d’a fi pezo.iste în zioa de aslizî; iKspisnpbdenna, mopa.ia mi iyiena IpeBse si ia napte Kpmsne .ia aceasti' pczoiBijisne fi- na.ii, mfț..!pali nentps rjencpanisnlie Biitoape. Asi.ispr.ie nentps Konii uți- zminliiji sînts iapiini nesiiocipi modepne. SpipitbJă -modepns, cepe ki opi-ce tpeanli a socielsijei. Kape . ns este în stape a’mi npoteijea' sinrșpă. dpentspije sa.ie, si fie nșsi* SBBțș/ npoteKrjishe'a sîatsjsî; anoi Konii mi z/nințiiii) înlă asemenea fiinije deEi.ie Kapo as IpcESiniii-ide npolcimisnea sta- tb.isi. Întp’adeBipă nici o pamspi medinaji n’a fiKsts în. lininspLie modepne nporpese ama de slpuscite de Kîts a’ie.ie Kape npisesKă Ja tpaKla- ments zminlinliops mi a.ie Konii.iopă în stasiii- menteje nsBjice. Smintiiiii as fosts tpaKtaiJî mal nainte Ka nimte fiinije Kape as deecnils npada mi niscisne.ie diaBO.ie.iops. Oninisnea nons-iapi epa ki Kînds sn diaBo.is intpi întp’sns oms, î,i smintemle; o Konsensenjji a acestei onmtsne epa ki tpense si Ban ne nensnă Ka si roneasKi ni diaBOJSJă dintp’înssjă. fiindă ki ne diaBO.is.is în sssă ns nstea si’.is Eati. Aceasta ne adsce a- minle islopia snsi instststopă Kape a npiimită snpe înBinitspi sn Kononamă mi sn jjinnamă ^a.i .isî. Kîndă KOKonams.1 a fiKStă Bp’o rpemeaJi, inststbtopb.iă a Bitsts ni ijirlnaniă na si se ko- pijreaze KOKonaiusjă; kicî ne e.is în nepsoani n’a fosts nepmisă si’.is eati.— Stapea mizepa- Ei.n mi derpadati a smintiijijops în «Kaseje neBsnijops» de atsn'ii a fostă de snepiată. Des- Kpiepea înfepnsjsi în «Komedia diuitir,» a jsi Daute, ns e’ nlmiss ne .lînri sceneje înrpozi- țoape Kape se Bedea în aceste Kase de neBsnî, ja Kape, întp’adeBipă, noate si fie cine-Ba Jia o indsiaji: Kape a fostă mal nensnî, acei Eiraiji în Kase saă aceea af.ianî afapi ? De aceea în asi- Je.ie modepne nentps smintiri, snde ideeje nsi- xiatpice, pajjionaBi.ie sîntă nsse injsKpape, snde ueapă zmintits.iă este tpantată Ka omx, aici mi moptajitatea jopă s’a îmnsijinată ms.ită. 8n Fenomenă maî fpanantă, uă Bedemă ja Kistapea modepni a Koniijops în stani.iimente.ie .lopă. O societate ciBuizali tpesse si înKon- jrioape ks anipapea șa ne oină de .ia jeannă nîni aa mopmîntă. în slateje Eapsape, mpinjjiî aă aBStă mi aă mi ansmă dpents a omopî ne so- nii jopă niSKSiji. în îmnepis-iă cejă mape aj Kineî mi aKsmă se apsniti ne fie-Kape zi sste de Konii înaintea nopcLiopă. Keapă mi în Poma AntiKi Kîndă a nisKstă sn Konijă, j’a nssă .ia nicoapeje tatiJSÎ siă, Kape, daKi a Bpstă Ka si tpiiasKi Konijs, tpensea si’-iă pîdi'ie în npaneje saje, a.i mintepejea aceasta epa nentps Konijs a xolipîpe de moapte. Societate modepni e ms-ită maî mopajii; ea npiBemte ni nipinijii Ka Kasza esistenijei Kondjopă Jopă, daps ns na sfe- mnii esistengei jopă. O fati nenopocili Kape a fiKblă sn nașă rpemită mi Kape a smEjats a asKsnde desonopea eî npin omopîpea KoniJ8.isî ei, este ansmă osînditi ja moapte întonrnaî Ka sn omocidă opdinapă. Dap sns jejiisjatopă Bsnă tpense ns nsmai si nedenseasKi npima, ci Ipense si întoKmeasKi miacjoaceje de anipape, înton- malj na mi sn sistemă medina.iă Bsnă tpesse n» nsmai si Bindece soaiele, dap si dea noneije mi. cejopă sinitoiui si ns se BO.miBesKă .Anoi simijipea onoapeî este foapte dominanți în tim- ns.is mtfdepnă; de aceea opl-ce Ba fi în stape a îmnedeKa o nenopocili arsni, d’a ns Komi- te sn infanti.cidă i;îndă ns nsmaî sinrspi a- ceastl npimi este în stape a o suma de o de- sonope inssnoptaBi.il. Eati ki aceasta a fostă nasza întoKmipeî amezimintejopă nentps Koniî risiijl ne s.iiije, esnsmi .ia moapte. în aseme- nea ameziminte în Eps.;se.iă mi ajteje mapi Ka- nitaje, sîntă întOKmite nimte pers.ie aa npedapea aceslopă Konii din mîînUe maicLiopă Jopă, Kape înKomjioapi acestă aKtă ks seKpetsjă cejs mai adînKă, aBÎndă SKO.nă ki maîceje si pimîie ne- KSnosKBle. Kîte sste mi mii de Konii aă siiinată mi siiani npin aceste staBijimente ne a< ă în Espona ! Kicî este o fanți nspioasi ki îji Ka- — 216 — nita-iejie mapi, ne d’onapte din ne în ne se îm- nsuineazE mai msjts nsmepsjs oamenLiops în- sspaijî ratpe iei neînsspaiji, ne Kînds ne d’ajilE napte oameni sînts maî npodsKtiEijî aKsms de Kîts în timnspijie anline. *) Ama daps ne s’aps fi fEKsls de atîta ssme nensmepoase de Konii ne- .leijitimî Kape se nasKs. ne fienii-Kape ans în Espona, dara amezEminteje deosesite nentps dîn- mii (maisons d’enfants trouves) n’ap esistă!; Desnpe mopta.iitatea nea mape a Koniijops mini, noate se aîsE. nine-Ba o idee Kînds Ba aszi ke Keaps în. staEi.iimente.ie neje mai ssne în Espona, mops în ansjs d’întîiă a tpeia napte sas ini îKsmEtate din Koniî. AneaslE moptaji- tate mepne din ne în ne srazînds ks Kîts Konii KpesKS maî ms-its. Ama s. e. In Kasa Konii.iops rEsijjî, în DsEains as pEmass din 19,420, Koniî dsne 20 de anî, nsmaî 2000 tinepi bîî. întp’o asemenea nasE în MosKsa a pEmass din 37,000 Koniî dsne 20 de anî 7000 tinepi bîî. Daps în XamBsprs moape ne ans din 400 de Koniî ne se npimesKB aKoao, ssma enopniE de 300 de Konii. Maî ja Baje .ia o ajtE Kestisne Boms Bedea Ksms se npEBEdesKs Konii ja o BîpstE nesa mai naintatE, Kînds sînts sijiiji a JisKpa msjts în fa- spine npeKsms este osineisjs în {jEpue indss- tpiajie (Anrjia, Fpannia, Bejțiiea). Ja aneaslE OKasisne Boms nsmi mi ie.ie spmEtoape pezsjlate statistine Kape as oape-Kape intepess. Panoptsjs Koniuops ne se nasKs ne ans' KEtpe ssma joKsitopi-iops este în Ilpssia 1: 25 -ᵣ în Anrjia 1: 31; în Fpannia 1: 32; npin sp- mape întp’aneste tpeî state, Ilpssia este nea maî feKondE mi Fpannia nea maî nsijins fei;ondE. Jsînds tepmensjs de miacioiis, boiiis tesî ke în Ilpssia mi Asstpia fiemi-Kape BEpeKÎ ke- sElopijjî ape 4rKonii, ne Kînds în Anr.iia mi Fpan- nia nsmaî 3. " în mase .isnî de iapnE (de .ia NoeniBpie nînE ja AnpLiie) nnsiis maî ms.inî Koniî de Kîts în mease .isni de BapE (de .ia Mais nînE .ia Ok- tomBpie); nea maî mape napte de Koniî nasi.s în jsnije FeBpsapie mi Maptie, nea maî mira napte nasKs în .isni.ie .isî Isnie mi Is.iie. Kopcsuon- zînds ks namtepea, mi riiopta.iitatea oameni-iops e maî mape iapna de Kîts napa; s’a mi apElats ke mopta.iilatea .jjea mai mape esle ja yepstape maî ks seamE sssals, ne Kînds mopla.iilate nea mira este jUjZi.ie.ie do rajdspi in tpi, capa. IalE, sn pezs.itals ks tots-is Kontpapis de.ane.ia ne’mî înKinsesKs oameni de pînds. . j• Noanlea nasKs maî msjts Konii de kîIs zioa (nentps 100 de koniî Kape npsns zioa, nasKs 125 noanlea). ‘ " • Mai ssss ams ziss ke în Espona nasKs maî msjlg EEeiji de KÎIS lele,! însE aneaslE maiKopi- tate a EEcin.iops esle m.il mape ja Konii .icții- timî de Kîts ja Koniî nc.icpilimi sas nalspaJÎ (fEKSIJl fEpE KESElopip).-^ Ama s. e. s’a apEtală ke nentps 100 de fete nESKble. Aă niskslă sietți. ■ ... ss sisitopie. fipi smtopio. în Fpaniia . . 106. 101. în Asstpia ~ . 106. 104. în Ilpssia ‘ . . 106. 102., o ‘ 0 îmiipeiiispape KspioasE s’a apEtals în npi- Binija namtepci difepitc.iopă sckSc .ia ispaidlenii din Ilpssia, adcKE ja ei nentps 100 fote nasi;s 111 EEejiî. 8niî din fizio.ioijislî zii;s ke daKE femeea ape o sim)jif>M't:ite senssn.iE maî Bie. nauite maî ms.iijî EEeiiî de KÎIS fele, mi din Kon- tpa nainte maî ms.ite fele; asemenea mi daKE napEiits-is e maî în BÎpslE de i;îts femeea, nasKs maî ms-inl deciiI. KspioasE este nii pers.ia.iilatea IÎkse qe s’a apEtals întpe nan.tepea ijemeni.iops ks nauitepea KoniLiops simn.ii întp’o ssmE mape de anî; ama s. e. a fosts pejanisnea aqeasla : în EspteniEeprs (de .ia 1821—25) 1: 85. în Ilpssia. — •— •— 1: 82. în SaKSonia. — — — 1: 78. în aqesls timns în aieste HEpî 645 femei as fEKsts Kîte tpei Koniî odatE, mi 11 femei as fEKBts Kîte natps odatE. •) He Kînds aksmă nentps fie-Kape nipeke kisitopijji în Espona si sOKOlemte snsjă neste ajtsjă 4 nini ja 5 sonii, în timns.iă pomauijopă KÎndă o Kisitopie sape a npodsss 3 sonii; epa o papitate. De aleea ne esMÎKimă în Ponta inlosmipea je- țiiî nsmili lex papia popea (9 ani dsne Xpislos) sape a opdonală Bl sn nipinte de tpei sonii nii, si nie- jir.epă de sepBrmsjă miii- t»ps iui de toate teje-jaite sepBÎ'iî nepsonaje Kilpe stată, si aiii npofepinni ja toate ossnagisnije onopasue mi jakpateje ale sta- ts.isi; daps o fetnee .lisepi kape a fișată tpei sonii, si nsmai fie j nssi ssstă enilponie (samă a fostă atsnai osiaeisaă nentps sesss.is j fpsmosă, npeniiă fiinne tot-d’asna nenîpsniie). Este inip’adempă petnapsasiiă d’a Bedea si mai tojjî noejji inii jitepaiii tejespi din timnsjă îmnipajtijopă s. e. Ovid, Marțiali, Statlius, Selius, Italiciis, Serecca, amindoî Plenius, Suetonitis, Tacitus mi ms.ini a ini npeksmă snă mape nsmipă de îmniparji npessm: Domiliană, Traianu, Adriană ut. a. J. Kape siap aă tpesstă msată timnă sisilopitți, aă tnsp'tă fipi sonii. Aaeslea a mi fostă sasse h kl si fiksse oaiteisjă în Poma si msjgi din eorajjr sape aă 6 mspilă fipi koniî, aă .lisată asepea jopă oamenijopă însemnapi | în pisBoiă, administpajiisne saă în jitepatspi. Kiapă mi îrnni- y patții n’aă ntinpisată a npiimi asemenea dapspt dsne moaptea H ssnsmuopă -topi Borajji Imnipatsjă Asrsstă, ziie în testamentzj L' siă si a momtenită de ja oemeni sorajji, ksnosssiji sape aă ms- n pilă fipi sonii (întpe ajtă mi noetsjă Horatius) 1400 milioane E ie;te«H« (anpoane 24 milioane de rajseni)! > TinEpit în Tinorpafia Kojevisjsi Sf. SaBa.