JURNAL IIENTPS PESniKDIPEA IIITIIWE.I0P8 AAT8PA.1E IUI ESAKTE, IN TOATE K.USE.1E. ¹ ¹¹ Pedi^eatS ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 26. (An».iă a.i» dsoi.iea) BskspemlT Ib.iie 8, 1857. Konpindepea. Desnpe smintipe in pe.iajjiînea e: ks sestisni.ie ntspidi'te Iijiei^ nons.tapi. Desnpe smintipe în pe.ianmnea el ks nestisni.ie jKspidine. AptiKO.is.i5 IP. Idei.ie finse aje oamenijopă monomaniaii opî zminlinî din monomanie, sini foapte diBepse; Klii înlp’adeBipă Kîte idei sîntă în J»me, atîla fcJ»pi de idei finse noate st eKziste, însi oa- menii de mtiinjji aă KJasală aieste difepite fop- me, în tpei fopme fondamenlaje, adiKi: l-iă mono- maniea mvpbnel. Aiemtî zminlinî ’ml imațiim kb sîntă nimte fiiniie mapi, opi kb sîntă peyi, minislpi mi Kiapă Damneze». 2-jea. SLpotomaniea saă maniea ansi amopă nepaijionaBijă s. e. Kîndă ceslitajă sKBJntopă ZaiKsis s’a amopezată Kiapă de stalaije de niatpi, Kape afinată Kiapă e.iă în- ssmi, npeKHmă ziie DoKtopsiă Himepmană; ki jsnije din KLJ»ripiije eKzajtate în seKs.iLie mediane, s’a amopezată de imapina sfingLiopă; 3-jea Mo- nomanica ks simitipe nepaiționasMV', ja asemenea Monomania. oameni, «sdeKala jopă este depanatati nsmai înlp’- snă nsnKtă, fiind» ki snă simți» din aje jopă este depanamtă; s. e. snil aBîndă Komjesli»nl în speKl i se nape ki a»de nimte ssnete, anoi Kînd aieasti stape tjine m»Jtă timnă, om».iă noate si zinin- teasKi mi i si nape, opi ki asde Bajspije mipi, Bitîndă K» t»pie, mi ejă si afji în miiKjoKSjă mipiî ne o KopaBÎe,. opi ki a»de o rnsziKi le- peasKi de înijepă, mi ejă este în Ilapadisă, opi ki a»de r.ias»J stpeină, napui de oameni mopni de m»Jtă, Kape BopEesKă k» dîns», mi ieje-jajte. Este lejeEp» în panopt»j» aiesta, istopia »n»i saBantă mape, N. Kape a tpiită di»mzi în Bep- lină. Ejă, d»ni ie a sKpisă o mBjLjinie de o- nspi fijosofiie, în . Kape a demonstpală Kinaes- zisti niii stafie, niii »nă fej» de sneKtp» saă — 202 — în Monomanie pezonanti, mi în Monomanie in— ₍ stinKtiBi. Eati Ksmă desKpie Opfi.ia difepiteje Ka- paKtepe ja aieste difepite snejje. Ja Monomania pezonati, ziie Opfi.ia, ideea fiKsi este, Ka si ziiemă ama, o KonseKseniji jo- jrio din nimte ajte idei mi npemise. Kînds ap Konieda line-na zminlitajbi bc- pitatea aiestops idei npimitiBe sas npemise, o si fie sbits a ziie o zminlitsjă a spmată în KonscKbeniji ks aieste idei. Asemenea zmin- tiiji Komits nimte Kpime ks șînjie pcie, în- tpeBBinjjezs fejspimi de JBKpipi foapte injieni- oasc, mi Bioenie foapte KomnjiKali Ka si a- • xisnrn .ia skohsjs aops; anoi dsni ie a Komisă Kpima, ns’i nape piă, niii ns se oemte, din Kontpa peneteazi tslspops kt. a Komisă aiests aKts mi Kiapă si Jasdi o ’aa fiKstă. Eati snpe es. snă omă monomaniaKă Kape ’mi imayini o Dsmnezeă ’aa tpimisă ni nimîntă ks si noris- jczc Ilapadiss ke oameni nsni; aiestă omă, kb sînjie peie mcpne mi omoapi o făli mio, mi Kîndă îjă întpeasi iine-Ba: de ie faii asta ? ziie ejs: sîntă îimpedinjjată o fata aieasta KpcsKlndg o se fie o ncpsoani pea¹, dapă opi Ksmă, o st. so jsnle ks nasisnije peje ; mai sine o omopă ansmă mi o sKană de aieste jante mi tentajjîBiii din— Bojiie mi o tpimijjă dpcanli ja ilapadiss în inoienjja ei. lIine noate tiridbi o Kpima a- ’ieasta ns este cfentajă snei rîndipi mi pezsjla- tsjă snsi mipă de idei, jenate sna ks a.ita ks o KonscKsenjji joyio ?; însi aiiea npcmiiscjc saă ideijc npimitiBe, Kape sepBi dpentă i;azi, sîntă eponatc; oii nimeni ns este tpimis aiii ni ni- mîntă de olpe icpă, supe a nonaja ilapadiss; anoi niii snă omă ns tpesse st. Ksteze a npeziie Biitopsjă snsi ajlă omă, daKa Ba fi niolosă sas ns, astea sîntă Kestisni npoBedenjjiaje iapă na aje oamenijopă. 8n ajtă esemnjs d’o Kpimi npodssi npintp’o lonomanie pezonati, este fanta spmitoape, Kape s’a întîmnjată de Kspînds în IJepmania. O făli de jjipană, o ncpsoani foapte onești, isniloape nipinjjijopă ei Kape a obsIs totă-d’asna o Kon— dsiti foapte Jibdati, îndati este npinsi de o eKsa.itajiiBne pejiyioasi imayinînds’mi: o ni- rinjji ei sîntă npada diaBOJBJsi, fiindă o si oKsni kb jBKpspi nimîntemti, adio: kb înrpixi- pea KÎmnsjBi m’a Rasei mi ns si onsnă kb ps— mopjji fiinds în KorasniKajjÎBne kb iei bii, în- dati cjs a înienstă si zio, o Bede ni mopjji, Ki asde Kiaps rjasspije jopă, o Bopsesnă ks dînss, mi i. Medici Bizînds aieasta, as Ksnos- KStă Ki Monomaniea aiestsi fijosofă, npoBÎne, ns din SKiiniapea ideijops sade, ii de Konyestisne ja Kans, npodssi npin tpînmii; ’ia nssă Kîte-Ba Jiinitopi ja joKb.iă KsnosKstă snde si faie tpîn— inii, mi iati Ki toiji sneKtpii mi mopjji! s’a fiKBts neBizsiji, nsmai as dapanacată ne EÎetb’jă SaBanls. Sînts msjjji Monomaniaii kb simjjipea intepiopi stpiKati, Kape as idee foapte sizapi, s. e. Ki o nasipe pinitoape rnade în Kpeepi jopă mi minîno, sas Ki niioape.ie wps sînls de sli- KJi, mi Kîndă Ba iine-Ba si se anponie de dîn- mii imens si stpîye kb o mape anKsiclale: Domns.ie, te poră ns te anpenia de niioapeje meje, fiinds Ki o si Jie snapjii. Sînts iapi nimte monoma- niaii Jia Kape simjjBJb Bcdcpiî este depaimată; aiemli oameni asde JBKps Kape ns eszisti; de msjte opi Kîndă si npezcnli iine-Ba Kiaps din amilii jopă ns’jă KsnosKă mi’jă iaă dpentă nep- soana Kape fopmeazi saza fiKsei jopă idei. S. e. «nii zmilijji ’mi imayini Ki sînts ronijji de ina- miii sînnepomi, Kape Bopă s’ii omoape, anoi ne opi-ie oms Kape asemenea zmintită Bede, noate si’jă ia dpentă aiests inamiKs imaninală, si apsnKi neste dînsajă mi’jă atao, noate si mi’jă omoape ssnlă KsBÎntă Ki si anipi de ina- niÎKb.is sis Kape’js ronemte, iati omă mi aiiea tpissnajsj noate si fio Kemată a osîndi ni sns ■asasimă Kpeminejă, Kape înlp’adcBipă nse BinoBat fiinds o na mtie înssmi ie faie, oii simjjis- pue saje sînts depanacate mi’i npezenti inamiii snde ns sînts. O st asemă OKazisne mai ne spini, a lita sn esemnjs. Epa snă onă rjopiosă ajă snopa mediii modepni Kape, în jsKpipije jops mi în stsdiLie jopă, as BipsatS o Jismini mape assnpa aiestopă nestisni KomnjiKate mi alîts de imnoptante în TKspisdiKjjibnea Kpiminaji; întp’aiemli mediii nsi- xialip (adio mediii! soajejopă zmintipei) Bornă mia aiiea nsme-ie de XenKe, Xainpolă, Mende, Mckcjb, Kjaină, Iljatnepă, mi i. in țiepmania; anoi în Fpanjja as slpiJbiilă Ilinejă, EsKipo-iă, TKopaie, Fjepssă, Leuretii Fajpetă, Morcau, mi mai ks seami BestitBJă Opfija. Aiests dani spmi îmnapte Monomania în dosi snejje, adio — 203 — rsnisnea toats zioa. Fala aceasta, în ensaJlarjis- nea ei, a xolspîtă Ka st apzs Kasa nspmjjijopa kb toats anepea jopă, Ksni în anestă nins eî ne mai aBînds si se OK&ne ks Kasa wi Kîmns, Bop fi sî.iinî a netpeqe toats zioa ks psrsnisnea uii kb ajte JBKpspi qepemlî. Dsnt ie fala a ne- tpeKsls dose zi.ie neinînKals, s’a Ks.irals ns nods Kasei în fină snde a aszils KonBepzajjisnea ns- pinjii.iops kb sspopLie eî, șopsindă Kiap de dînsa kb o esnpesisne de dparosle, Kt ns wlie qe s’a fsKBlă, ui. 4. Ea ni de onapte njînrîndă șoapta nenopoqils a nspiniii-iopă, Kape ea înss’mi a npe- rstito, iap ns de ajts napte fiind» îmninss de Monomania el pe.iiyioass, a sKsna ns nT.pinn.ii eî din riapsje diaBOJbJbî, a dală foKă în nodins, a anpinsă Kasa; înss ea a SKsnată. Ja nepqelapea Kpimina.is Kape s’a 1’sksIk kb dînsa, n’a tsrs- dsils ni'iî do Ksmă fanta eî, în Kontpa s’a jssdată ks npin aqeasla a SKsnată ns nspiniiii eî de Kondamnaiiisnea infepnsjsi. Hine noale tsrsds- ks aueasls fals nîns aiismă nsns, ÎBEitoape ns- pinjjijopă, onesls mi nioass, ns noate fi npisi- ts Ka an fsKstops de psă opdinapă Kape ds fokă sneî Kase ? ^ine noate tsrsdsi ks sns tpissna j8 Kondemnîndă aqeasts fats Ka nentps o Kpims ko- miss , na Ba Komite înss’mi o nedpentate, d’a Kondamna o fiirius smans nentps o fanls spmats ns din pea KSijelape, niuî în npezenya sneî bo- injje JiiEepe, sazals ns sns pajjionamentă ssn^_ tosă, ni din Kontpa, fanta aceasta fiind» sazats ns nimte idei rpewite nepanionarije; npin sp- mape rasnapă ks nepsoana aceasta în toate qeje jajle JSKpspî, ns se apsta Ka o zmintits mi Kiap în nsnepea în JSKpape a anemii! fante, a apstals sn mips de idei mi de aKjjisnî întomnai na o nepsoans ssnstoass; ks toate aqestea ia epa zmintits, Boinjia ei nejiseps, npin snmape ea nse KEjnaEi'js nentps aqeasts Kpims. lats sn nsnstă de Bedepe foapte dejiKată nen- tps sn tpinsnaj KopeKniona.iă: o ss aBems.OKaziane a Bopsi mi în apt. Biitops de ajle asemenea fante mai KomnjiKate mi mai Kspioase. 1 ii li ' l Illepne ssrînds nîne! Dpents Kspiosilale^ nsnems aiul o disrista In— tpc dose aicspna.w udiinuilbie iui sepioase în pa- ropls.is Zseslisncî: dineu uicpnii sîrdb în stape as fspe Minte din u,îu,e^ sas ns? /Kspna.is.18 uiliiniiifiKE anrjeză Athenaeum (din N. 1528, fa pa 175) Konpinde b’n panoplă iiitiinuifiKS, assnpa snei dame din Luisiana (în StalapLie suite) Kape, în loale nonjjije epa bîzî— lats d’sn uiapne Kape îî a ssels jante din nîye în somnă mi Kînds s’a SKBjală dimineana, a rs- sils iiîncje eî roaje. 8n a.ita iKspnajă anrjeză ansme “Reviever,, ns Ba ss Kpeazs aqestea, zi- Kînds: KonslpsKijiBnea rapel snsi mapne esle fs- kbIs asl-fe.iă, în Kîl» aqestă pentijă, msKap daKS ap anea rsslă ja aqeasts onepajiisne, toi» n’apă nslea ss o faKS. Ja Kape pssnsnde sn apiisojă . în Alhenaeum de ja 28 Maiă, snde 8n Snaniojă se esnpims în modsjs apmstopă: Am Ksjstopits în AmepiKa msJiii anî; am fosls mii de mue denapte din Luisiana, întpe oameni Kape n’aă aBBtb nini o idee de esistenpa Statspijopă Bnile. Ja aqemti oameni, am rssită foapte pesnîndits Kpedinua ks meapneje fsps jante, ast-fe.is. Ka- seje în ijenepe sîntă 3ko.io foapte sjane, n.iine de rsspi mi Kpsnslspî npin Kape rnepniî notă npea sine ss intpe în Kase. De aqeea doiqije mi msmeje Kape daă ijiije Koniijopă jopă, tpsesKB tots- d’asna aKOJO întp’o mape anKsietale temîn- d8-se Ka ss ns Bie mepniî noantea Ka ss’issrs .lante.ie. Am Bopuilă aKOJO (ziqe. snaniotsjă) kb o moiepe foapte înijejeants mi mia de- KJapală ks ea înssmi epa msjtă tirană Bizitats noante d’sn mapne Kape eenea ja dînsa în nată mi îi ssyea jante în somnă fsps Ka ea ss sim- ps qesa de aneasta, saă ss se demtente; anoi dimineajja Kîndă s’a SKS-iată, a rssits jjiueje roa- je mi Konijsj ei n’a aBBtă ne se ssrs. Ama a tpeKBlă mBJtă timnă mi n’a nststă ss se esnjiqe de qe’I jinsemte janteje din jjîjje, mi epa în nea mai mape înlpistape, Ksni KoniJBJă ei din jinsa natpipei, a înnensts ss se nojnsBeasKS. Dapă ne spms s’a înlsjnilă kb o amiKs Kape a Esnsiță d’sn mapne noKtspnă, a nszilă întp’o noante mi a npinsă ne mapne mi .ia omopîlă; dane — 204 - sape, femeea ns s’a mai stilată de jinsipeajan- tejsi în uîjjt dimineana. Tots aiemli oameni miaă ziss Kt de msjte opi st Bede aKOJO Kiaps zioa, Kt mepnii smcjt dans Baiije din Kîmns mi jie ssră janteje din rjiije. Te e de mipape, ziie Athenaeuin Kt uiapni ssrs uiije, Kînds e mtistă Kt sn rneapne ncate st snaprt sn os mi st ssrs zeama jsi ? Opi Ksmă, este foapte Kspios, esle o idee foapte ptsnîndilt mi Komsne mai ja toni nonsjii, Kt mapneje este jansmă dsne Jante; de aicea snii ns Beat jante Kape a ptmasă noantea întp’sns Bass desKoncpită. ni ILianta de BsniBaks. întpe nenomepoaseje npodsKijism aje per- nsjs Bcțietajă, ns esle sna noate Kape s’ap oș- tea nsne în Komnapaijisne ks aieaslt njantt în panoptsjs iojossjsi. Sns mape nsratpă de apBspi, de tsfe, mi de iapst sînts întp’adc- ntps KonsaKpate Ja nslpipea omsjsl, dap eszislt «suine njante Kape’i das matepie de îmnptKt- minte. întpe ieje dsne spmt Ipesse st nsncmă în panrsjs dintîiă mumia de Esnwans. Kînina mi ins, Kape se KSJliBt în ntpjjije peiî mi lemne- pate aje Esponei, npoKspt întp’adeBtpă pesspse mapi oamenijops nentps îniBptKtmintea jopă mi întpeuinepea mai mtJtops apte; daps aieste mante iepe o onepaijisne Jsnri mi KomnjiKalt nînt Kînds st sKOate dinlp’înseje fipă de spzilă, ni Kînds în ii janta de ssmsaKă, matepia fipsjsi este rata, din mîna natspii; de aieea KBJtspa ei esle ptsnîndilt neste toate Kjimeje imjde în Konlinentsjs noă mi BCKiă mi aieaslt Ksjlspt a npodsss aKsnis o msjuime de sneye Iljanta de BsmsaKă sas Koloniepsjts. ( Gos- sypium L.) este o njantt din famijîa maj- saieijops adiKt d’o famijie ks najta noaslpt fajttspala firspt Înftuimeazt o pamspt de ko- toniepă); KapaKtapije saje sotaniie sînts: sn Ka- jiiiă îndoită, eKstepiopsjs anîndă tpei diBizisni npo- fsnde mi mapi, intepiopsjă mai miKă, Kopoja ks linii netaje, sta mine nsmepoase îmnpesnate ks Baza Jopă, snă OBapiă ssnepiopă OBajă saă pondă, fpsKtsjă este o Kanssjt OBajt saă asKs- jjitt de mtpimea snsi ost, ks tpel, nalps des- ntpijipî în Htsnlps" în Kape se afjt stmînna nca- rpt saă Bepdemoapt înBtjilt Ka întp’snă fejă ■de ntpă a«iBă, saă rajEenă, saă poms, Kape esle toKmai matepia BsniBaKSJsi. Kîndă a KpesKstă nsfs aiesta Kîtă Ipesse, snapțre Kanssja mi esc afapi. flalpia aicstei njante ns esle KsnosKslt ks sirspitale; atîtă intimă nsmai Kt, opiuina sa dap tpe — sse Kistalt în Kjimeje ieje mai Ktjdspoase; ks toate aieslca aă aacsnsă a st oniinnsi mi în kjî- me lesa mai lemnepatc. în panoptsjă Kolonieps- jsI KSJliBală de Ktlpe nonsji anliii, st Bede Kt a eKzistată alsniea în dot sneiio: sna mai ’najlt, mi ajta mai miKt; nca-jajlt în fopmt de ap- Bspă Kpeiutea în Eijiulă. ne Kînds «icjc miie, Kpcmlea înlpc Asia mint mi llcpsia, mi în a.ile npoBinjjii a.ic opicnlsjsi, de snde 1’pciii a în- jlpodss'o mai ne spmt în Ilajia. Arnepiim îna- intea dcsKoncpipii sa.ic, noseda mai msate sne- Ijc de Kolonicpi, nt spmt s’a îmBon.yilă kb mai msjte a.ilc npoBenile din Asia mi AfpiK.i, Kape saă tpansnoptală auojo mi a pcsmilă npea sine. Ansmă nea mai mape napte a sneijcjopă de ko- loniepi Ka mi iea mai mape Ktlime de ESnisaKă Kape se KCJlsemle în jsme. nponinc din Amcpi- Ka npin inlcpmezisjă Anrjici. Kape CKsnoplt din Arncpina BsniBaKă Kpsds, mi j spzemte ftKînds fipe d’o dcjiKalcut ncspczisLit mi je tpan- snoplt în loalt Espona, in Asia mi AfpiKa snde se laic fejspimi de yesclspi (slamnt, madeno- jonă, anoi lopani mi i.). Ilslcmă st ziiemă Kt Bortijia Anuii esle Bazalt nt aieaslt pamspt a indsslpieî, Kape în anii dsnt spmt s’a dcsBOj- tală întp’alîla, în Kîtă ncnsmepoase mijioane de Baji de BsmsaKă fjolesKă ansmă neste toate mt- pije ntmînlsjsi emindă din Anrjia mi pesinin- ds-sc neste loalt ssnpafaua ntmînlsjsi, nînt ja inssjijc oieanii icjc mai stJBatiie mi ieje mai dentplalc de lentps Ksjtspci. Este pemapKa- bîjs, Kt aieste modeste njante de ssmBaKă man- uine naiea întpe dot nonoape mapi în jsme, adiKt, întpe mapea Bpilanie mi statspije snite aje Amepiiiî; de msjte opi pezBejă epea ame— — 205 — nințiats întp’anesle doi imnepii în zLie.ie noa- stpe ini tots ns s’a fsitsts, Anr.ua a fsKsts fe- jspimi de nonnesisni Amepini mtiinds ki Jia sn Kazs de pezsejs, AmepiKa onpinds eKsnoplaijîsnea K8niEaKS.i8î npsds în Anuia, atsnnea nensmepa- ci.ii.ie mamini de spzipea BsnmaKSJSi, Kape ck- zisls în Anraia, ap sta, ini milioane de isupstopi ap psmînea fsps nune; iats ks, ks dpenls KKBînts, n.ianta EsmEaKSisi medits d’a fi nsmits njanta de nane. mai ms.its de Kîts ii.ianta de snts-de- ,iemns .laantini! Dap aneasti ssnepiopilate a fliatspei, in’a spzipeî EsniEaK84sI în Anriia, nposins din admi- paEiai-ie mamini de Banops, Kape țienisis meKa- niKs a.i anestsi nonois, a Kpeats; dap aneste nia- mins tpense înlpejjinsti în JiBKpape npintp’sns KomKSSliEMS eftins, adiKi npin KT>pr>sni (_fosi.ii) de nsmînts. Anoi nini sn iismînls ns este mai Borats în aneste matepii upepioase. de Kîts ane.ia ai ma- pit Bpitanii; ama dap natspa mi țienisjs nsmai s’as îmnpesnats a îmi;orspi anests nonsis in- ss.taps u.i tolS d’odats a iipo- Kspa omsisi modcpns îmnps- Kiminlc mai fini mi msits mai cflini de Kîts a noplals stpimomii jisi. ’îinena si se înKpcdinjjczc desnpe anea- sta, ss faKi nsmai o Kommi- pajjisne întp’o Kitnami de ma- denoions mi de ins d’o ksh- Jiitaie erau: o ss b.tzi. ks nea de ins kosIs de ninni~ snpe-zene opi mai msitS de O pamspt nifeslagisniaops smane ! Atsnii desBoatapea sni- pitsasl smans a aaisnss aa MaKsims desnoa- tBpei saae. De spniB, soiielatea antiKB îmnpesnB ks KBdepea Pomei, a kbzsIe mi ea mi ks dînsa toate nporpeseae în mtiingeae fi.iosofiie mi no- aitiie npeKsms mi apleae fpsmoase. Bapna- pismsas seKsaeaops mediane a înBeails snipitsas smans întp’sns ebjs înlsnesoss, întp’o aetapgie adînKB mi stsnidB, Kape a ginsls o mic de ani. Toate mtiingeae mi apleae as fosts nBpBsite, si- late mi pape; din ie în ie memopia aops asia s’a rBsils aa sni KBasrBpi, Kape as KsatiBals ns- gine tpadigisni pBmase dsnB moaptea Eacniaops mi Pomaniaops iei mapi. Snipilsas smans a pBHiass dap în aieste zeie seKoai, în minimum desBoatBpei saae.— Ile spmB a asisnss enoKa penamtepei mliingeaops, enoKa aKlsaaB Kape e- sislB nsmai de nsgini seKoai (tpei scksjI anpoane), mi în aieste nsgini scksjI, nporpeseae în toate pamspiae mliingeaops smane, întp’sn KEBînls în toațB sfepa mopaaB a gensasi smans, oslo ama de mape în Kîts a Ipciisls dcnaple ncslc toate nporpeseae Kape s’a spmals în togi scKsai de mai nainte, Kiap în timnsjs soiielzgci Kaasiic. lalB dap kb în timnsas modepns, snipitsas smans a aîKsnss din nos aa maximum desBoatBpei saae. IatB aiii o osiiaagisno mape în snipitsas smans meprînds de aa maximum aa minimum mi vice- versa. Ks toate aieslea, sb ns’iiii înninsiasKB line- Ba kb miuiKapea nporpesiBB a gensasi smans sb spmeazB întp’sn icpKs BiiiosS, aîKsnrînds dsn’o Kaae asnrB iap aa nsnKtsas cmipei; ii din Kon- tpa aiests nporpess esle o adeBBpalB înainlape, însB ns în ainiB dpeanlB, ii în ainiB snipaaB Ksm sb esnpimB leaeBpsas Cants. Fiaosofsjs Mendeasons a ziss o Bopsz foapte adînKB iui atsslB IJensas smans, ziie eas, îas ns- tems KomnBpa ks nasagepi întp’o KBpsgB deno- mte, ne Kînds fie-Kape genepagisne în naptiKS- aaps, o nstems Komnapa ks sspsgisas de nornte. Ilporpessas sspsgisasi este foapte mBpginits, a- deKB: nsmai dintp’o nomtB aa ica BeiinB; a a- Hcsnss eas aa sKonsas sbs finaas, dB KBpsga ks nasagiepii în mîna aatsia Ka sb’I nainteze mi eas se întoapie roas, dsnB ie a îmnainits mi- sisnea sa. Ama dap ne d’onapte sspegii în nap- tiKSiapă fauă nporpese foapte măpginite, nstemă jzi’ie oscilează în toată Biaga Aopă în această Ems.iape măpginită în icoane mi în koao ; ne Kînd» tpăsspa de nouite înaintează înlp’adeBăpă mepeă. ini daKă ap fi sn nsnrsps infinită de sspegiî, tpăsspa Ba înainta înlp’snă modă infinită. Ama mi sepiea infinitei de genepagisni smane, Ba a- dsce ne gensiă amans Aa sn nporpesă infinită, totă anponiinds-se Aa idea.i8Aă infinită în nepfeK- gisne, infinită în măpime, fiindă o npodsKjjisne infinită a infins.i8.i8i Kpealopă a tstapopă fiin- geAopă. *) *) N0T7> I» aicasti lekaisne am nopcilx de îmsBnitmipea csistinueî oniaisl in tiînnaiă aktsaiă mi de npeisn' Ijipca iiieiju sate npolsse npintp’a'icasti imosniti. Ijipe. lati aaainî KÎtc-ua i’ute stalisti'ie Kape npoae aicttca : Dsne Mureau de Ionel caii panaptBlă oatncniiops mop^T intp'snS ană, la sama lokBÎlopiiopă. In Italia, rpciin, Tapiin. — — 1: 30. In Olanda, Fpantia, Ilpssia. — — 1: 56. In E.iaejjia, Aastpia, Iloptaraaia jiji Isnania. 1: 40. In I’asiea Eaponeenc mi lloionia — 1: 45. In Nopacijiea. — — . ® — ®1: 48. In Islanda. — — — 1: 53. Dani Chateauneufii s’a imsanitiuită tepmcnsiă de miiKioKă si nicpel oma^ai, in Fpaniia de ia ansiă 1780, nini ia ansiă 1825, in tnodsiă apmitnpS: Henlpa Konii de 10 ani, s’aă imasnit jjiiK ks 11 S/I₍₁ ani. Hcnipa oameni de 50 ani, s’aă imDanitijjită ks 11 ani. Ilcntps oameni de 60 ani, s’aă imisnitijiilă ks 9 %„ ani. Dap in Espona intpeari aueasti imBsnitijjipe s’aă npeisn- yipe a tepmetis.iai de miiionă al inejicl, s’a spmats in mod8iă spmilopă: ■ JI.i oameni de la 20 nini ia 45 de ani imESnitițlipea este KB 3 ani. .da oameni de 50 ani imssniliițipea este ks 5 saă 6 ani- Aa oameni do 70 ani iuiEsnitijjipea este ks 2 ani. Dintpe toate naițisniie din Espona, immsmipca nonsiajjis- neî în rpadslă ic.tă mai mape s’a spmats în Ilpssia (la 1817 aă fostă în Ilpssia 10 '/, milioane loKSitopI, aKsmă sintă amo 16 '/₃ milioane lOKsitopi, npin sptnape adioyipea ansali a fostă KS ,³/₄ ia ssti). Dsne Ilpssia cine Mapea Epitania) în ansis 1821 a a- nsts nonsiajjisne de 21 milioane, aKsmă 27 milioane, npîa sptnape adioyipea aceasta a iosts 1 '/₃ npotent.) In Asstpia adioțtipea ansaii este ks sns ia ssti din nonsiagisne, dap in Fpaniia ns- mai kb § ia ssti. Imnpeyispapea kspioasi este, ki din difepi- teie sxisme (seKte) de Kpemtini, npotestanjji sas istepani si îmmsi- jresKs mai msită dl xits totjl, dsm dintuii nins najjisniie KB ler.iea •optodoKsi, mi dsne dinmii najjisniie Katoiiie, Kape se îmmsijjesKS mai nsuină de sită toate qeie-iaite; sa înxi Isnania, aieasti napi KatoiÎKi în neiă mai mape rpadă, ns nsmai ki ns »’a immsițnts, ti din xontpa nonsiajțisnea ei s’a tnÎKWopală in seKBii din spini. In timnsiă Maspeiopă, Isnania aaea 14 milioane aKsmă ape nsmai 8 milioane de loisitopi. 207 — AK8mă Bornă tpece în penistă npimeAe kbszc ade îmmsAgipel oameniAopă. Iată pez8.itate.ie ia Kape aă aacsnsă statis- tici modepni cei mal ceAespi. îmEsnătăgipea miacAoaceAopă de esistingă, nsipiminle ssficiente, Kspăgenia Kase.iopă mi o- pauie.iopă (aKsed8Kte); o KAădipe mai pagiona- EÎAă a Kasejop, mi KAădipea opame.iopă kb 8-iejje dpente mi Aapge; o edsKagisne mai ssnă a KoniîAopă în desBOAtapea Aopă fisiK’B mi mo- paaă; îmssnătăgipea opranisagisneî apmateAopă tepestpe mi mapine; Baccina^ o e8et> medicină noAijjieneasK'b, jsîndă K8 timnB-iă m'BSBpi.ie tpe- Eoincoase în Kontpa enidemiuopă; fondapea sni- tadejopă npetstindinca ke dotarțisni sorate, Hu- dițe dsne cepepi-ie mtiinjiei iijiene E8K8pînd8-se mi d’o înrpiacipe esemnjapt, Fondape osnige- jiopă nentps Eitpînî, mi infipmî, fondapea Kase- ,iopă de namtepe, de Konil rnsiiji ne s-iise, fon— dajjiBnea Kpeme^op (crfcches) saă asuejopă de Koniî, fondapea asuejopă de zminliijl mi ceje- jaate ameziminte de nine-facepi. Fondapea di- fepitejopă societății nentps sn aatatopă pecinpoK» mi nentps asirspapea în Kontpa eBenimente^op» nenopocite mi Kiap a mopiții, Kiap mi tpaKtamen- tEAă mal EAîndă rai mal smană ai npizonieptiopă; toate aceste aă Kontpissită moță ja aceste pezsAtate. Aceste sîntă Kaszeie fisice, dap Kaszejie mopaie sîntă: .Ismina mtiinjjeî, Eorăjjia najjio- najiă npin Kape toiji mernupi societăgei sînlă o- Ksnagi; ama dap Komepgisj, indsstpia, naBira- gisnea, întp’snă KBBÎntă eneppiea nagionaiî a fi în- tinsă, toate aceste seneficispî sînt însogite mai totă- d’asna d’sn rsBepnă jisepajă, smană mi to^epată, Kape ns nsne nedecî nimsisi în desBoitapea ts- tspopă faK8Jtăgi-iopă saie Kopnopa^e mi snipi- tsaie, Ka să noală să se fo^oseasKă ca ini ks dînsBA toată societatea de această desBO-itape snontană mi pagionasiiă. Domntiopă. Kpedă Kă ns Ba fi de. .npisoss Ka st ossepBămă ceie maî d’anpoane sneâe din cipKonstangeje namile aici. în ce rpadă nBtpimîntsjă mi Kspăgenia Kop- nsABi KontpiEse ja sănătate mi -isnijimea Biegei, Bornă Bedea ja sn aită .iokb. Desnpe Kondigisnue sănitape a.ie JOKEingliop, iap Bornă BOpsi mai ne spmă; aKoao Bom Bedea — 208 — Ki nîm ja sri rpadă, Kondiijibiiije esleline, nen- tps fpBfflBsejjea JOKbinjjeJopă, Koinnide ini kb Kondiijibnije ii,iienine ne as de sKonă sinilatea jo- Kbitopijopă. Kaseje Bine aepisite, Jibminoase, înKonijispale de BepdeH«pî Kape njaKs oKliops, leale aneste Kase sînts ini neje maî siniloase. Este înlp’adeBipă o îmnpeijispape peniapKabiji Ki sIîjbj apxiteKloniKb a.i Bneî enone, este Kom- fopms ks KapaKlepsjs ijenepajă aj anesleî enone. în seKOJSjî ₍mediane ruină de oBSKspitate mi de idei rpeuiite mi fantasiile, alsnni mi opameae ne sas KJidits as aBsts sjine ossKspe, slpîmle nedpeule mi kb KOlilspî fantasline; în. opienlă snde ideea soniaiijitijLieî dinlpe oameni jinsenite kb fotsjă, anojio inlepiopbJs Kasejopă este foaple fpsmoase mi siuendids ne Kîndă eslepiopsjă a- neslopă Kase este spîlă, înlijiimîtids-se lipi fa- jjade mi Kiap fipi. fepeslpe; de aneaa sjiriije sînts (piste, monotone mi nenspale. Opienla.is- jbî îî mane K8pinenia mi Kiap JbKSBjă, dap ns- mai în Kasa jbî, nentps dînssj, mi na afapi nen- tps renefinisj sonielineî, Kini ideea njinepijopă soniaje ns esisti. nentpb dînsBjă. îmmsjiiipea oamenijopă npin îmsBnitinipea edBKaipsneî fizine mi mopaje a Koniijopă, esle bnbjăedin nsiiKleje neje mai imnoptante aje iijienei nonbjape. O Si aBems OKasisne în aJlă jioks a nopr.i mai ne japră desnpe anests nsnKts, de Kape deninde uii— topsj amenipei; însi boiiib nomeni mai ja Ba.ie bneje din pezsjtaleje statistice neje mai intepe- sante, Kape si panopleză ja anests namilă. Opranizanisnea persjali a omlipijopă mo- depne, snde toate pezsjlateje uitiinijejopă me- diKaje sîntă înlpesbinuale snpe aje mannine tots- d’asna în stape ebiii mi siniloasi, este ama de denapte de nedesninjina opdiijopă sojdesne namile JandsKenexte în seitojeje mediane Kape aă tpiită nsmai de iKafspi mi de esnesspi mi npin «pmape aă fostă ns nsmai o Kajamitate HBEJÎKi nenlps nelijienî, Kiap mi ei înssmi saă Konsbmală ' Kbpîn(|ă în spma Bieiteî jopă nepemati mi a- bbZÎBi. \ Baunina (ajloipea) este nerpemilă incen— Uibnea mediKaji nea mai sajstapie în tiinuspLie modepne; Kini'deatbnni înitoane, sinibJ IcpiniJă a.i EbEatbJSi a nepdst rpoaza Jbi; însi sînt snii nape npelindă kt. ks Bannina s‘a înnnsjiiită nalima siipo- fsjejopă, .ia Konii; anestea este o esauepayibne. Bamtina jsali de ja sn Koni.iă simtosă ns di SKpofsjă ja KonijB-iă ajtoită, însi Kîndă aneslă Konijb a aBblă mai nainte în Kopiibjă .ibî o npe- disnozijiisne nentps aneasti iialimi, atsnni se întîmnji Kîte odati ki dsne Baiminape, nalima aneasti asKsnsi în Kopns, si fane niziniji; însi aneste sînts nimte fante isojate mi în țiencpajă IpeEse si ne ESKspimă mi i.iap si msjjismimă nepbjsi nentps aneasti inBennzsne mape. Medinina no.iinieneasKi ape sn i.îmnă foapte întinsă nentps jsi.pT.pije ei. Țoale nn.sbpi.ie iijienine snpe a ampa sonielnji.ie de nepiKO.is.is mopnii npoBenindă din enidemii sas din nenizi- pea persje.iopă iijienine nsE.iine, sînts în sfepa ei. Illi zeă, ns (perse si niepuemă npea dc- naple snpe a nsi aprsnienle afipnialiiie nentps aneasta; e desls.iă Ka si ne adsnemă aminte nenoponipLie npodsse mai nainte Kiap .ia noi în neapa PomîneasKi din Kasza niarneî. Izojapea Kapantineasiii sape este o pamspi a nicdinincî nojinienemli, a sitinală jieapa de aneasti rpo- zaBi sanie a Jbi DamoK.ie. Kape neînnetală a a- mepinijată JOKbitopiî din Pominia de inuazibni nsoi a.ie nismei, mi nape fiKsse kt. oamenii tpiisepi Ka nimte nomazi, ks jizi’jo îniiipiiale, rata a fsiji neste rpanijn. ja nejă mai mină sro- molă d’o moapte rparnim. Anoî noate si în- jje.ieari fie-Kape ki o asemenea fpiKi, îmniedi- kt. desBOJtapea fopiiejop nsBJine sneî nauisni mi Kiap npesKspleazi Eieajja oamenijopă. Komsnikanisni iiiliiiinifrie nnⁱrî. Fala Moprana in Pssia. în steneje din ssds.is Pssieî se apati anestă fe- nomenă neksnosKStă în uipî jossite. Eati ne pa- nopti desnpe aneasta sn Boiaacopă. Am KUitopită zine e.iă de ja TaganroK ja Mariupol am în doi opame ne se afaa ja jjipmspMe mipei Asotine demptate ana de ajta 125 Bepste uii dpsmsjă întpe ei mepțje de- napte de mape. întp’o zi KiJitopindă aKOJO, îndati >ni s’a nipstă ki Bidă sn opamă mină kb doi Tsp- n»pi ja «ape s’anponie o sopasie njstlndă ne mape; kb Kîtă rnepijeamă mal msjiă în dipenuisnea kontpapie kb Kîtă napKi anestă opamă kb Kapasie s’a anponiată mai majtă ja mine, în Kîtă ja sefipmită mi s’a nipstă ki Bidă mi oameni ne KopaBie. Dap aKsmă am jBatăj oltean» ini m’am Bîtată, ne mipape! Opamsj kb mapeaI s’a fiKstă neBizsle Kini aste epa nsmai o ijBzisne ontisi ne s’apati în stene, KsnosKBti sbe nsmipea de « Fata Moprana. » AjijI BoiaatopI panopti de fata moprana Bizisiji ne mape, Kape apati denapte opains dsne uipmspl napKi întoapse kb aKoncpimeje în atosă, Kaseje ZBSpînd în aepă. Kuitopi în desepte.ie Saxapa Bidă denapte oase Bepzl kb janspl, kb oameni mi mBJQime de Kal adsnaijl mi Kînds s’anponie, se înspedingeză ki a- neasta epa nsmai o ijBzisne ontihi. Kasza fiziKi a anestsl fenomenă, tpetBe s’o KHtimă în Kajitatea ae- psjsl ne pesfpinție pazeje jsmineî, npeKBmă o desBojli mal ne japră mtiinga fizine.—