JURNAL iiEvrr» naiUMTEi nimirai’S ntTDPUE un boi. h toate .hsbie. ¹¹ ¹¹ PciliijeaLs ¹ tle PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 23. (Ans.is a.iH dsoi.iea) Eskspemli Isnie 15, 1857. ILitipinilqiea. Ilionea ks iteitul. Apcopî yir;ni:i'il (spiauil) n Kii.iiLpni.i Tspns.is os.iiK» din Pisa. Nemspipea ssf.ietsjsî. ILioaea ks neuitî. Dpents Kspiozilate, Koniems aini sns aplÎKO.is din -.Kspna.is.is Bombay Times, snde se nsemte notiue.ie spnrEloape. « Kînds în noantea de .ia 19 snpe 20 Isnie 1698, Bîpfs.is BO.iKan8J8l de jînrr. msnle.ie Himr.opazo, s’a dipîmats, atsnni s’a nsits îmnpeyispsas BOJKans.isi, .ia o întindepe de 43 rni.ie enr.ieze nitpate, ijapa asonepili j;s neuilL O asemenea întîînnjape s’a Bizsts «luni epsnjiisnea BO.iKansjsîIambabare. în ansjs 1666, s’a risits, .iînri> opams-is Maidslone, în Komilatsjs Kenls (în Anr.iia) iaps o întindepe mape de nimînts anonepiti ks nemți, ks toate 40K8.18 epa denapte de mape mi în nenini- tale ns s’a af.iats nin’sns .urs de nemți. fleiutiT epas de mipimea deyelsjsi miKs a-is snsi oms, mi s’a cinsits, ki as Kizsts din nsopiî nerpi, Kape s’as apitats atsnni în aeps mi Kape as npodsss o n.ioaie tape, In ansjs 1825, .lînri Loch Le- ven, (tots în Anuia) as Kizsts snamspii din nsopî ne Kînds n.ioa. în ans.is 1828, a aBsts joks o asemenea înlîmnjape ja Roshire. Ja 9 Alaptie 1830, as nsits dsni o n.ioaie mape, pi- siniyl ne KÎînmi, o ms-inime de SKsmEpii ne iri- ’ ss.ia Uiva. Ja 30 Isnie 1841, a Kizsts ja Bo- ’ slon, sns nemte din aeps, Kape aBea o .ismjime de zeie uo-ispi mi tots în anests ans .ia 8 I«.iie, Kînds a fosls o fsptsni ks tsnete mi fsjyepe, as Kizsls iapiurî nemtî din nsopî imopesni ks nietpe. 0 asemenea întîmn.iape a aesls joks îînnpeyispsjs Ilapisa-isî (?) snde dsni sns spa- — 178 — rană tape de noantea, a dsoa zi dimineajja as n- silă dpsmspi.ie mi Kîmniijie aKonepite ks nemți; as lepielală mi a risită Kt sns JiaKb kb nemți, Kape epa în Beiimtate, epa desnoială de nemții sil. în ans.iă 1830, aă Kizsts nemți JînnDunK- feld, în Komitats Pertshire (Anr.iia) eapă npintp’o luoaii ks nemți». « Dapieae mai înseninate luoi ks nemți, se înlîmii.ia în India, adese-opi. Major Herriot, Bop- semte d’o njoaie de nemți Kape s’a înlîmnjats îmnpesnt ks sns mape sparană în nponinijia Madras, Jia Kape as asistată tpsne.ie Enr-ieze, afiînds-se întp’snă maprnă. în asna jsi Is.iie 1824, a Kizsts o njoae ks nemți neste so-iday.ii din petjiments.i8 a.iă 14-jea, Kînds epa» ousnant ks esepiiijiă. în asna jsi Isjiie 1826, s’as bi- zstă nemți bîl Kizîndă din nsopi jiînrt Morada- bad (India); nemții aiemlia epaă o snejii de spâni, Kape tptesKs în jiaKspi.ie Indiei. Ja 19 FeBpsapie 1830, .ia namiază, a n.ioală o mioae penede ks nemți jia NoKulhat-FaKtorey. Noi maptopi difepiiji as Konfipmats aietsli fanți: toyi nemții epas mopni, înst snii iipoasneyi, ne Kînds ajjjii nstpezi. S’as Bizsts nîm n’a Kidea înKt mi se nipea ki BOJta uepsjsi e asonepili ks .lirioa- ne de nasepi adsnate ssss în aeps. .Ia 16 mi 17 Maiă 1833-, s’a înlîmmiată îmnpesm K’snă nînts tape, o n.ioae de nemți Jiînri opamsjs Z lla-Futipur (India). Aiii nemții as Kînlipilă «ns Kîte .3 mi 4 fsnni; toni epa mopni. Aa Mais 1835, s’a întîmiuată sns sparană mi o n.ioac ks nemți jia Allahabad mi aiii lojii epas mopjji mi «SKaiji, dsnt îmetapea njioii. .Ia 20 Sentenmpie 1839, dsnt o n.ioae mape, as Kizstă din aeps în npoBinjja KajKBta (India), nemți Bii d’o mipirae de tpei uo.ispî; nemții a’iemlia anapjji- neas .ia sneija nemti.iops ie tpiesKS întp’snă Jai;ă ’ie se af.it .ia o deniptape de 20 inije enr.ieze. Aiii s’a OEsepBats ki nemții ns epa pisinijii ne nimîntă ftpt opdină, ii epaă iismi .ia o denip- tape eKsa.it sns de a.ils mi întp’o .linie dpeanlt. Ba.ispi.ie d;n nposiniiia Bombai (India), sînts tots d’asna aionepiti ke ms.ijjime de nemți, dsni ne a domnită ano.10 ontă sas zeie zi.ie, BÎntsiă na- milă Musoniî; dap .ia .lOKspi.ie îna.ile, npeKsmă ne aKonepimsplie Kase.iopă, sas ne KopiBii, ns s’a risită Kîte odati iii mi ko.io nemți pisinijii». «Dap sna din >ie.ie mai pemapnaifuc feno- mene, în a’iests fe.is, s’a înlîmii.tală în limnsjs snei n.ioi rpozaBe, >ie a Kizstă .ia Kaliwar (In- dia) .ia 25 Is.iie 1850. Dsnt aieasti n.ioae, totă ntmînts .ia o înlindepe mape, a fostă aiioncpilă ke nemți de rposime pemapitaiiLii, snii s’as n- sită mi iie K.ni de fină, (sndc’i a apsintală nînts) ». Asta este napanibnea nsmils.isi a»spna.iă sepiosă. A’ieste sîntă fante Kape uposi ki is- lopii.ie Kponinapi.iopă dori desnpe n.ioi ks nemți, ns sîntă toate Basme ininiinoasc. Ne pimî- ne dap a csiuii.a aieasta dsni o Kaszt nals- pa.it. Kîndă ne imaijinimă Kt Bînlspue țapi sîntă în stape a pidiua în aepă nemți miii mi dsnt n.iot, Kîndă aeps.iă s'a fustă mai sinops, aieste Kopnspi, fiindă mai rpc.ie de Kîtă aepsjs, nadă de sine ;iii, ki anemii spazi juTanlini as ani sas fpsnzc foipte mini! E iti dsoe estepniiijji îmnpesnate ! Eati sns ;koks Kspioss a.is natspeî. Dap eati mi .ia ne im.iijime imenși noate si a'/Ksnn snii apsopi Kînds ns sînts în Bedepea sneî fiinije Kape este inamiKBJS .iopg neîmneKals, mi Kîte odăii foapte neînijejents, adeiti omuM. Nsmai Kalifornia, ne- .lOKsiti de oameni nîni aKsms, a nslsls si des- BO.ite aneste mipaK8.ie din pems.ig Beijelajs. TspnsaS ob.iikS din Pisa. Jeiji.ie fpsinsseuci sînts nerpemits sne.ic mi anejeaml, nenlps toate limnspue tui nentps toate .lOKspi.ie; Kini sînts nazale ne npinninspi esletine nestpimstate, inepente (npesKsle) în ini- ma noastpi. Ns deninde de Boinna sas de Ka- iipi'ns.18 nostps, Ka si zinems desnpe sns .iBKps sdîIs ki esle fpsmoss sas desnpe shsjs fpsmoss ki esle spîts, ks toate anestea, oms.is în npiBin- na rssls.isi esteliss, deninde majls de edsKaijis- nea ne a npiimits, de timnsjs mi .ioksjs în Kape tpiemte npei.oms mi de mo la Kape domncmle. De aneea Kînd» moda- tpene, Ipeneus dînsa rssls.i8 nentps toate .iSKpapiae ne epas nsmai sus Ka- npinis tpeKitopg, în Kontpa .iei,ii.iopb elepne a.ie fpsmsseijei, ne Kînds .ibKpsplie adeBipals fps- moase, ns sînls IpeKitoape, ni etepne Ka idea.is.is fpsmsseijei. Ama mi în .litepalipi, noezie, ma- zîki, niicispi mi apxileKtspi, oneplie adeBipals K.iasi'ie, pimîne tots d’asna ane,ieâmi modeae de fpsmssejie, ane-ieaiui osieste de admipanisne. ᵥ DaKine bs înlpesa nine-Ba; Kape sînts KapaKte- pLie destinKtiBe întpe adeBipata fpsnisseije iui anea Kape esle efeKtsas modei mi a KanpiniLiops tpeKitoape ? Kape esle rsstBJb KjasiKB, elepiib ini Kape ns ? O si pisnEndemă: ks kîIs sns ons aplistiKB, se anponie mai ms.ils de onspue na- tspei, ks atîts fpsmssenea sa este mai adeuipati mi mai miasiKi; din Kontpa, ks Kîts sns ons apti— stins se denipteazi mai msats de onspiae na- îspel, ks atîts mai ms.its l'psmsseijea sa deBine efcKtsas modei tpeKitoape; Kini nsmai Natspa este etepiiT, nsmai fpsmsseijea sa pimîne tots d’asna tots aneea. Ks Kîts Bops fi oamenii simiji- topi, kb atîts sns neps senina, o Kîmnie Bepde, o rpidini. kb Eiopi Bapiaciae mi o zi de npimi- napi în toati stpusnipea ei, BopS pimînea sns izBops neînnetats de noezie mi de fpsmsseije edmipaiii.ie. J « Dap >ie Kasli anests disKapss assnpa ap- teaops, în 5K8pna.i8.is nostps mtiinjjifiKs, Kape sopsemle desnpe oBieideae mi aeijiae Natspeî ? » Eati ne! - H Sînts nimte tapnspi în opame.ie Bologna mi Pisa din Itaaia, Bestite nentps nozinisnea jops OS4ÎK1, (aAE'spata firspi înfijjmeazi ane.iea din Pisa), .ia Kape apxiteKtBJs s’a deniptals de pe- rsjia fpsmsseijel Kiasine, adeKE d’a spma .icijLie natspeî mi a Bpsls a apita o Biptsozitale (ineinte- mars), a jiBKpa în Kontpa aeijii de rpaBitate a natspeî. Fie-Kape memteps zidaps mtie, ke opl- ne zids Ipesse si stea dpents, a.ilmintepe.iea nade, dap anests apxiteKlă lla.iians a apitatS ki e în stape a zidi tspuspi foapte înalte Kape ns stas dpents, ni oe.iîkb iui tots ns Kads. Sete de •ani stas aneste tspnspi mi n’as kizeIs. înlp’ade- Bips ns sinls fpsmoase, Kini ns sînts Konfopme ks rsstsâs adeBipats mi natspa.i8 în apxiteidspb, ui sînts sns Kanpinis, sns .iBKps de modi, însi e foapte intepesants a anea o esn.iiKajjisne Ksins a nslsls anests apxiteKls si JBKpeze în Kontpa jeyii rpanitinei? Ksms a natală si zideasKi IspnspI mapi OB.iiue, mi si ns Kazi? Eati ki aneste nestiani deBine o nestiane de mliinije.ie nalspa.ie; de aneea o.Boms tpaKta aini. Fiziua zine, ke mmînlsja alpaijc. Kitpe nen- tp8.i8 jisI, toate . Kopnspue Kape se afji ne ss- npafajji’i, de aneea npetatindini Kopnspue Kads de sssă în ikoss întp’o Jiinie dpeanli nsmiti Bep-: 180 — liKa.li, adeKE aneea Kape fane sns suria dpents kb .linia opizonta.ii sas kb .linia niBC-inijisnel anei. Aneasti alpayepe a tslspopă Kopnspi.iops Kitpe nentps.18 niniînls.iai, se nsmemte fopua rpaeits- ițel (rpealatea). Toate Kopiiapi.ie sînts ssnsse fop- nei rpaBitinel, miKaps ne.ie mai smoape în ana- penjji; Keaps fipeje de nais Kînds ns-e Bînls Kads 5K0bS din aeps. DaKi snpiiKininis sns i;opns A, npinlp’sns a.ils Kopns so.iids mi pesislînds B, atsnnl Kopns.is A nsmai Kade fiinds-Ki anasi assnpa Kopns.isi • B .mi Kopns.is B assnpa ni- mîntb.isl; de aneea miKaps ke Kopnsjs A esle în penasss, dap anests penasss este nsmai ana- ‘ penis mi întp’adcBips A totă Kasti a Kidca ikoss, însi este îmniedeKats în Kidepea sa, npin Kop- ns.i8 pesislii;i.is B. Dap ns-e indefcpents Kape hsiikIs a.is Kop— ns’JBi A, pimîne siipumnits mi Kape ns; Kini Fizina demonslpi ke nsmai Kînds nsnKts.is nsmilii iienlps.is rpaoiliiyei. a snsi Kopns pimînc supiîKi- nilă, nsmai atsn'ii Kopns.rs ns nade. Kînds s. c, A este sns Ipisuris nccKsi.mlepa.is mi nsnKls.is A I—'/A I —~______________________U I I B '• B. I. rpauilinel sa.ic, este în d, mi noi siipiadniins anests Kopns în c. atsnnî Ipsnris.is Kade ikosk ’ nîni Kînds d, Ba mnsnijc .ia f. Asemenea na fi Kînds A Ba li bus napa.ie.!orpanis nssă ne lu- miniș, înlp’bns nins Ka nsiiKts.iii rpaiiilnicl sa.ic, se piniîie nesiipixinits (fig. 2). De aneea Kînds zidims sns zids nedpciils Kade, Kini nbiiKls.is rpaBilinci anestsi zidi; ns se af.ii snpiudnits de Baza zids.isl mi zids.ii; Ipesse si Kazi. Dap se ne imaijininis ke fane nine-Ba sns zids oiuisi», însi Ka.iKs.icazi Ka nsnKls.is rpauilEiiei si ns Kazi alapi din Baza snpi/Kinipel, ni tomnai ne aneasti i;azi, atsnnl zi- ds.is de mi e oi-iiim, tots ns na Kidca (npcKsms apali firspa 3). Ks kîIs Baza zids.ibi sas a tsp- ns.ibl, Ba fi mat mape în pc.ianisne ks îiiE.ini- mea asi, ks atîts sirspanjja sa d’a ns Kidea, na H mai mape; Kini ks atîts na fi npoBa.iitalc i mai mape, ki nsnKtsjs rpaBiliuel sa.ic na fi snpi- 5Kinil8 Bine. ApxiteKlSAB t8pnspi.iops oE.iine din Pisa, sas - 181 — din Bologna, a KajKMatS Ka nsnKlspue -snpi»i-l Baza snpiacinipei jopg. Eati. totg seKpel» anes- nipei aaeslopS tspnspî, si se afje Konpinse în | top» K.itdipî sizape, a KipopS statopni'iie este Tspns.iS ob.iîkS djₙ ₒp ujs.ib l’isa in Ila.na. Hn« mipai sadă neste Kana.iă stă. Eate Kt mi ană Kanpiuiă, a sepiiilă a nepi- fiKa o etepnt .iepe fiziiît; eate Kt ini oamenii npin Kanpin.ii.ie .iopă, Bpîndă neBpîndă, sînlă sep- Bitopii adeBtpsjai. Nemspipea ssfiets.isi. (Spmape). Ptmîne sanKyianea maslptpei de KBijetă rai a saiiKijiBnei mopaje. Asta na jinsemte niu’o- date rai este Iotă d’asna dpeante. Dap d’onamă date ea deninde de sensieijitatea fie-Ktpaia, mi nentps aueasla, noapte snă KapaKtepă Bapianijă ini suini o nedeanst rai ILialonă a sasiiinată în Gor- pejaliBă,- ne apmt ea e jinsite în oape-Kape|gias, k’o admipasi-iț npofandilate, Ktuejă mai mape Kazspi de nponopijiane, fiindă-Kt Bedemă ne ks.i- nasui ptmîindă în nesimijipe ks Kîtă se Kafandt mai rasată în Kp mt. Ftpt îndoia.it aste nesimuipe esle ea- în- — 183 — pBă ie noale fate «nsi KsanaBias este nenedean- sa; dap Kape e senssaă anestei rîndipi ? Ilen- tps 'ie nenedeansa este sns pis ama de țepi— ®ias, afapî nsmai fiindă-KB ea deoseBeinte ne oms din opdina mopaaB, uii ’aă aasB fBpB desBinoBB- țipe aa eiuipea din aslB asme, în asnpimea îks- stiției dioine ? KonKidemă dap kb sanKțisnea lepestpB a aeței mopaae, este ini;omnaelB mi kb Biaua npezenlB KontpaKteazB oape-Ksmă ks IIpoBidența datopia snei Bieiie Biitoape. Kape Ba fi astb niațB? Ka anca ea sas ns sns tepmină ? npoiiaeine sas mai B&ne mislepe, Kape ne ațîțB Kspiozilatea mi noate nenBlpsnse de s.iana noastpB panisne! Ks toate astea este sns mips sepiosă mi naaiă de Konsidepajiisni, Kape aslopizeazB ne oms; a Kpede kb IIpoBidența n’a- Boits sb nse ni'fsnă xotapă aa desBoatapea mopa.iB. în adeBBps oms.is a npiimits de aa nponi- dențB nimte fBKs.ilBți admipasiae, a KBpopă na- tspB este asls-fe.is kb ns nsmai Biața npezentB ns e îndeslsaă aac satisface, teea ne npocB deaia o nițB siiloape, dap ns notă tbsî destina- ția aețilimB de uită în nosesisnea sas mai sine în spmapca clepiiB a osieKleaopă¹ aopă, npin sp- mape întp’o BiayB Kape ns Ba aBea aiante. Kînds dap npoBB tinc-Ba, pezcmînds-sc ne fop- na natspajB a atcslopă nociae instniKte aac ini— mei m'aae siiipilsasi oms.tsi, kb Kondițisnea le- pcstpB, ns este de Kîtă în’icnsls.is snei aate csi- slcnțe, se demonstpB npinlp’a'ieaslB Kiapă kb aslB a dsoa esistențB na se Ba sfipmi. Aslă-feaă este KapaKlepsas naptiKsaapă aas ■a'iestei din spun. donezi desnpe nemspipea ssfae- tsjsi Sfîpmils.iă omsasi, ziqe D. louffroy, aslă- feaă npeKsms pezsalB din natspa sa, astă-fe.iă npeKsms o imibiiKB natspa sa, ns se îmiiainemle ks tots.18 în aslB BiațB. .Isați o tendințB oape- Kape a natspeî noastpe mi Bedeni dai>B aslB tendințB este însp’snă indmidă smană saă mai sine, este în sneța smanB întpearB ks tots-is satisfBKBtB! Este esidentă kb < a us este i;om- njeKts satisfBKslB niii în indiBids. nini în snețB. Mai este îiikb eBidenlă, alîtă kîIs asmea Ba fi opranizalB aslă-feaă dsnB Ksmă este, mi ns noate fi aală-feaă, este ks nenslințB Ka Bpe-sna din tendințele natspeî noastpe, sb fie ks totsaă sa- tisfBKbtB, saă în indisids saă în snețB. Ultiți qe Ba sb z'ikb satisfaKțisnea snei tendințe a na- tspei noastpe? Ilenlps inteaițențB este Ksnos- tiința assoaslB, nentps simnatie, «nipea aBsoastB mi apmonia KOînnaetB a ființeaopă întpe eae. Dap este npea eBidenlă a mB onpi aa aste dsoe esemnae, kb știința ansoastB, mi aslB apmonie^ mi aslB snipe nepfeKlB a ființeaopă întpe dînr se.ie, sîntă aesojslă nepeaaizaBiae în opraniza- țisnea astei asml, aslă-fe.iă dsnB Ksmă este. Illi Ka sb ns zîkb tine-sa kb asta ține de oprani- zațisnea so'iietBței, ne Kape opranizînd’o aată- fe.is, apă aiKsnțe aa iiepfeKla mi Komnaeida salislaKțisnea a-tendințeaops natspeî noastpe, dsnB Ksmă o npelinde o senlB npea modepiiB. Ns este opranizațisnea so'iietBței Kape noa- tc sb aîKsnrB aa snipea KoranaeKts a ființeaopă întpe eae în a'ieastB asme. Nerpemită npin ni- mte opranizațisni mai rasată saă mai nsțină înțeaenle aae so'iietBței, se noate mBpi ssma satisfaKțisnijopă difepiteaopă tendințe aae na- tspei noastpe mi noate- a tslsaopă. în asta Kon- slB iiporpessaă științei so'iiaae. Ama în timnsiă npezenlă simnalia fie-KBpsi indiBids este infinită mai insulă satisfBKBli dsnB Ksmă ns-e în stapea BapcapB, în stapea nastopa.iB, în stapea nonsjsjsi BÎnBtops, în difepite.ie sitsațisni în Kape amă BBzslă sneța smanB, aJKsnrîndă ssntesifiă în Ka- piepa 'liuiaizațisneî. FBpB nit’o îndoia-iB, nspiozitatea, simnalia sîntă rasată mai Bine îmiiBKate în opdina anlsa-iB a asKpspuopă de uită în a ateaopă npetedente; dap mBsspați astB pea.iizațisne napțiajB, ks satisiaKțisnea KomnaetB a tendințeaopă noastpe mi Beți înțeaețe kb ns este opranizațisne so- ■liaaB, Kape sb noatB adste pemedie ateslsi pBS neeBitaBiaă (de sape ns noate tine-Ba a se fepi), aerată de nondițisnea d’ati de aiosă. IIs- temă îhsb înainta npin tiBiaizațisne KBtpe sfîp— initsaă, nentps K->pe natspa noastpB a fostă fBKStB, dap ns’aă nstems de aoKă atințe în asmea atcasla opranizalB dsnB Ksmă este. ToatB asspapea smanilBței țintemte KBtpe atestă sfîpmită mi KBtpe ateste difepite eaemen- te; dap k’o etepirB pezistențB din naptea as- Kpspiaopă. Ea înainteazB, dap este imnosiBiaă, a aaisnțe atestă sKOiiă, Kape este afapB din tep- Ksaă nstepiaopă noastpe. FBpB îndoiaaB în lim- nsas npezenlă ne nstcmă feai'iita d’a fi aaisnmi 184 — tfiBi.iizanisnea ijintemte .a nane în apmonie- toate fopneje ne o animE, mai ks seamE fop- ne.ie smane; KEni înaintea ntBijizajjisnei, aste fopne epaă mai msjts saă mai nsiiină în ono- zinie. Dap întpe apmonia Komn.ietE mi rpads.iă de apmonie ne nstepea smanE noate ks înnets staBiji întpe fopneje ne aniniE aslE jsme, totă d’asna Ba pEmînea snă snaniă Kape ns se noate niEsspa. D’aKOJO pezs.itE ke sfîpmilsjă ansojstă ajă oms.isi, astă-fe.iă Ksmă pezs.itE din natspa sa, ns se noate peajiza în astE jsme, npin spmape ke oms.iă mi snanisjă n’as fostă nanii în astE jsme, Ka se a;i;snrE ja pea.iizajiia astsl sfipmită; KEni de apă fi fostă nsini nentps asta, jsmca apă fi fostă opranizalE i;a aneasta se fie nosisijx. Dap asta ns este, ama dap ns sînts nsmi nentps asta întp’însa. Se Bede jesne mapea înuejeycpe a anestei donezi. Ilenlps ne Bia[ia npezcntE ns este desis.iE faKs.ilEni.iops oms.isî? Ilenlps ke niana npezenlE este niEpuinilE, ne Kînds onieideje KElpe Kape uinlesKs faES-itEjiijc oms.isi sînts ne-. niEpi,iinite. IalE neea ne fane din omă o fiinjjE în napte în Kpeajnsne, o fiinijE a KT»pe*I natspE se deosesemle ks totsjă de toate ne’.iă îniionuioapE, mi a KEpsi destinatE, npin spmape tpense se KopEsnsnzE ks ssEjimitatea natspci sa.ie. Nimiică .limitată (mipijinită,', nimiită finită ns e dests.iă inimei mi snipitsjsi omsjsi; nimihă n’apă nstea s.iEEi dopinijeje sa.ie de Kîtă nosesisnea Keaps a infinitsjsi; mi npeKsmă e.iăesle mi Ba fi totă d’asna infinită deiiEplată de anestă tepmens neanponia- r»ijă. toate ne fane a Kpede ke JIpOBidenua a Boită si’jă anponieze neînnetală întp’o sepie (mips) de nepfeKijionemenle fi>pE sfipmită. Tpadssă dsnE Emile Saisset de D. A. în Kapiepa jîmanilijjeî, ja snă oape-Kape rpadă în Kape Biana este destsJă de dsjne; dap ea e dsj'ie pejatiBă, mi Kînds aacsnyeuT ja sfîpmitsjă Ksnosniinnei omenemti, astă-fejă Ksmă esisti». npoEjemeje Kape be intepesa mai msată, sîntă adesea Îiikt» nedesjerale, mi ns nsmai anejea ne Kape .ie Koniineni (npineneijî), d"p mi n’anejea ne ns .ie Konnineni; keⁱiî tpesse se nilijji, ke în astE kapiepE a Kanointinjiei omenemti o msjijime de npoBjeme se nsnă, se desfEnispE; Kap'epa se întinde ks Kîtă se desao.itE. Ama OEstaKOJs.iă este KapaKlepsjs Kondiijisnei smane; OEstaKO.is.is înlî.inilă în toate faKSJlEiiije noastpe JbKpîndă totă d’asna snpe satisfaimisnea tendiniie.iopă noastpe, okojo e oBslâKojsjă, e.iă este în Kondiijisnea anestei jsmi. A'ieslă Sninepsă, opranizats (Jshe Ksmă, este Ka se’î sepae de fopmsji», nsnepea în onoziyie a difepile.iopă destinaijii m’a difepilejops desBOJtEpi ai>n ;KOsă. ToalE fiinna niEpțiinemte n’ajta mi este niEpyinitE npin toate ne.ie-.ia.ite: noi ns fanems de kîIs a lie mipțiini sniî he a.i- jjii, mi toalE apta niiîijizaiiisnei ns koiisIe de Kîtă a nsne în apmonie, a fane napa.ie.ie fop- ne.ie Kape fipemte ns epaă de joks. Fie-aape desKonepipe iisoe, în niBi.iizaijisnea sonia.iE iiin- temte a fane napa.1e.1e fopneje ne epaă în ono- zinisne, mi toate dcsKonepipi.ie noastpe în snim- ijeje natspaje saă fisino assnpa natspei, ns nin- tesKă de Kîtă a nane în napajejă ks nstepea noastpi, nimte fopne oapne ne epaă în jsnlE ks eje. Ama de Kîte opi desKonepimă Jeyea snei fopije natspaje a Banops-isi, a aepsjsi, ne se în- tîmnjE? Asta ns-e aJtă-neBa de Kîtă ke KsnosKîndă jie— ijea astei fopije oapne, dipiijeani aslE fopin, în sen- sspije SKonspijopă Boastpe; din onssE ne be epa,