JURNAL





    IIEATI’b PESHÎSD1PEA IIITI1NIJE.10PS KAT6PA.1E 1111 ESAKTE, ÎN TOATE K.IASE.1E.

I n        Pcdiyea 15                 l
de
PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH.
«2U 22. (Ans.i» a.ia dsoLiea)                   Eskspemli Isnie 8, 1857.
Konpinifcpea. Desnpe smintipe in pe^aiiisuea eî ks sestisnlie xtspidiqe. Haseplie de Hapadiss, Nemspipea ssfaetsjsî.


Desnpe smintipe în pejarnsnea ei, ks nestisnLie jKspidine.


Ăpliiiois.is II. Desnpe idiotism#.

       înlpe .linsipca Komn.ieKls a tslsaops fEKs.i-
tEjjuops inle.ieKlsa.ie, nini -ia desBO-itapea nop-
majE mi nepfeKlE .a aneslops fpsmoase Ksa-iilEiji,
Kîte difepite iui nensmepate rpade esislE! SniT
din idion,i sînts nimte fiinije misepaclie, mai
infcpioape Keaps de Kîts anima.ieje, Biaija .iops e
Kspals BCjietatiBi mi n’as nim nea mal miKE sp-
ini de inle.iiyenii’B. Snii din ei, mai nsijini npoinli
as sns nsmips foapte miKs de idei infepioape,
ne se panbplE ja OBd<eKte.ie Kape ’i înKonyioapi
mi Kape sînts aKneziBi.ie nentps dînmi; ei, asia
Ka animaie, nEslpezs oape-Kape adsnepi aminte
de simnipi nJEKbte sas nen.iEKsle, manifestînds

nasnepi sas dspepi dsns Ksa.iitatea simuinsnuops
Kipopa sînts ssnsurî, apils mi oape-Kape pensno-
mlinija nentps aⁱieia Kape ’I sepBB. Dap Keaps
anemii idioiji ns sînts în stape a se îmBpiKa sin-
rspi, ns sînts în stape a snoate o BopBE apliiis-
.latE, mi tots JiimEajiis.i8 aops KonsistE în nimte
stpiripl mi jiestspl. Aneste fiinije omenemti sînts
în ijenepa.18 difopme, aBÎnds sns Kan^ miKS tsp-
tits, mai kb seams ja moa.ie.ie Kansjsi, mai toni
sînts SKpofsjomi, paxitini sas eni.ie.ntim, fisono-
mia aops e fipi esnpesisne mi stsniditatea este
zsrpTBili ne faija .iops ; sînts mi foapte neKspaiji.
Aneasli idioijie este nisKsli în ei mi nstems

— 170 —

ziie Ki astă-fe4ă de idiota pimîne bus Koni4ă
mih’K în toatt Biajja 4Si, (Kiii mi Koni.i8.iS ape
simrjipea miiepei mi dspepei, BBKspînds-se’Kîndă
sede doma kb jjîiji, luînrîndS KîndS Bede snă
JBKpu Kape ’.iă a snepiatS m. i. 4).
      Sbb nsmipea de imsQm.is. înaejeyemă n’a-
qeia ja Kape ossepBimă snă nsmipă oape-Kape
de idei sirniue în sssuă foapte mipjiinită a.iă
fiKS.ilijjei Bopeipel; o foapte sKspti me.nopie;
snii Keaps ns sîntă în stape a npi'iene nimte
intepese niipjiinite mi a faie nimte ante moti-
sate, dap foapte simn.ie snpe a aKshjie .ia sko-
ns48 4opă. Aiemti imEeii.ii sînts întpessinjjaijî
în osniiispl 4a diBepse JSKptpî rposiepe (s. e.
4a mitgpats mi Kspiijits KspijLiopS m. i. .1).
Nojjisnî mai KOmnjeKte desnpe soiielatea, mo-
pajrt, pejiyisnea, ideii de dpentate mi de nedpen-
tale, ns esisti nentps ei. Snii as o îniuinarjisne
instiiiKliBi nentps fsptimarS mi întpessinjjeză Kîte
odats nimte Biiueniî 4a aiests SKonS, însi toate
aiestea ns4e faKs din înije4enii8ne, ii Ka o 48-
Kpape instinidiBi (întomnai iipensmă s. e. kojjo-
fana Kape ape sns instinidă de fsptimarS, întpe-
Esinjjeazi BÎK.ieniî snpe aieasla). Snii 1 din ei
înKi mai KsjliBaiji, mtiS si supie mi si liteasKi
mi KsnosK» mi msziKa. Dsnt Hoffbauer nstems
Kjasa imBeiuiî în 5 Kaleropiî, adeKi, (meprîndă
de aa iei mai ssnepiopi .ia iei maî infepiopi):
   1-iă. în aiei Kape sînts în stape a aisdeKa
OBîKeKte4e ks Kape sînts înKontaKtS neîntpepsntă,
nefiindă însi în stape a îKsdeKa ajte objkck-
le nsoe.
   2-4ea. în aiei Kape Konfsndi identitatea nep-
soaneiops, .ioKspi4opă mi a timii8pi4opă. Ifentps
dînmi, disepsitatea timnspijopS, a snajjispiaopS mi
a nepsoane4opS ns esisti.
   3-4ea. în aieî Kape sînts Kanam'4i nsmai 4a
aKijisnî Kape lepă o atenjjisne maminaâi, sns
fe4s de adpesi a memspe4opă, eapă ns sns aKtă
de rîndipe; n’aă memopie, dap kshoskb ssnepio-
pitatea a4topa.
   4-4ea. Aiei ke nesiinjjisijitatea foapte mape.
Famtatea de a npiiene oape-Kape OE®eKtă, este
foapte ostssi 4a dînmi.              ;           •
   5-4ea. Idiojjii Epsjjî sas fiinije BeyelatiBe, n’aă
niii o spmi de inte4iyenjji de simijipe, de no-
sesiene sas de lepepe.

      Idiojjii mi imseiijiî sînts Kîte odati foapte
nepiK84omi; sînts snii Kape nsne foss mi Keaps
omopă ne oameni fipi motifă de intepesă, ii ns-
mai nentps o n.iiiepe spsti mi înrpozitoape ie as,
d’a Bedea sînije omenesKs Bipsats, sas Kase mi
opame apzîndă în f.iaKipi; ms.iiji idiojji sînts ss-
nsrnî 4a nimte fspiî tpeKitoape.
      Dap întpe oamenii Ksms se nade mi întpe
imneiiji, se afji sns rpad» de miz.ioKs de oa-
meni Kape ’i nstems nsmi semi-imseui.u, a Ki-
popa sfepi de Ksnomlinjji e foapte mipjiiniti,
aBînds noijisni foapte imnepfeKte desnpe idei4e
fondamenta.ie Kape fopmeză sasa soiietijjei ome-
nemlî. întp’adeBipă, de ms.ile opi e foapte difi-
iis4K a Ksnoamte mapyinea Kape deosenemte ne
iei semi-imEeii.ie de oameni neimneii-ii. tfnii
aBînds o inte4iyenjji foapte mcdioiipi mi nensa-
tiBali în tpenle.ie infepioape a.ie soiietijjei;
aiemli oameni notă si se Komnoaplo în tpens-
pi.ie 40ps de toate zi.ie.ie întp’sns modă în Kape
nimini ns noate si KsnoasKi Ki sîntă scini-imi;e-
1i.11; snii Keapă dintp’înmi sîntă în stape si în-
tpenpinzi nimte apte mesaniie; iapă a.ijjii .ia
Kape si Bede nine ke nsplapea .iopă ns e în-
toKmaî Ksmă se Kade, sîntă soKolijji Ka oamenii
sinrs-iiepi (lisdajji) saă opijiina.ii mi ni84jji ’mi
sale atonă de dînmii. Ms.ijji din semi-imEiiijo,
sadă în nalima Eejjiei mi în 4asiiEilatc; atană
seKss.iă femeesKă întp’snă Kină sKanda.iosă, vo-
mită mi a.ite fante pe4e mi Keapă Kpimina.io mi
sîntă osîndijji atsniî de Kitpo IpiEsna.ic.ie 4a di-
fepite nedense, mi .ia înitisoapc de mai ni84jjl
ani; anoi Kîndă esă din înuisoape, îniciiă din
nsos aieste nsptipi înKonBenaEi.ie, alsnii toati
48mea se mipi de oniniatpitato (îndipitniiia)
.iopă, mi ns rntie nimini Ki aieinti oameni ns
sîntă pisnonsasiai nentps aKjjisni.io 4opă. în
K-iaseie ssnepioape, Kîndă semi-imEeii.iiiaă npii—
mită oape-Kape edsKajjisne, anîndă mi înaintea okî-
.iopă .iopă esemn.ie sane, ei ns Kadă .lesne întp’snă
aEpstismenlă (doEitoiie) Komn.ieKtă, Ka .ia lua-
se.ie infepioape; însi mi aiii aBemă de ms.ite opi
esemnje tpiste. Istopia a KonsepBală memopia
snopa dintp’înmi. Kîndă s. e. Ka.iirs.ia în asps-
tisment8.iă 48i stanidă, a zisă Ki: ’i nape pis
Ki tojji oamenii n’aă nsmai snă rîtă k’bhs sinrspă
Kană, Ka si’4ă noali tiia odati, a dată npintp’aiea-
sta o doBadid’snă semi-imEeiiiă sînyepos.

- 171

Desnpe smintipe saă ntssnie (ajticnaujsnea
mînta.ij).

      Toni nzixiatpi modepnî, de ia Pinel, Es-
rjuii'ol^ nini în zioa de aslizi, deosenesKK tpei
țjenspî de nensnie, adeKi: mania, monomania mi
linomanie. D. Faipelă. dl ia toate aneste ti-
nspî, spinitoapeie defininisnî.
      Mania saă ajtienauisnea mîtilajis yenepaM.
Manianiî, zine Fahet^ sîntă Iota d’asna în desa-
Kopdă ks toati natspa mi Keaps ks fiinna lopă
indiaidsa.il, nponpie; ei as nepdstă identitatea
BÎetici lopă, sîtînds tpeKsts.is, n^KsnosKÎnds npe-
sents.is mi nenpenizînds Biitopsiă iopă. Inte.ii-
jjcnna, Boirma, simjiipiie mi toate, dopiinjeie
lopă, sînts Konfsziatc fopmînds sns xaosă. Anea-
sti este lins.iă sas mods.is d'înlîis aiă a.iiena-
liisnei mînlaie.
      Monomania mi .unomania KOnslilse tinsiă saă
mods.is ais doilea aiă a.iienauisneL adeni A.iie-
nanitmca mînta.w napiiia.io; KapaKtepiie auestsi tins
sînts neie spmiloape: alienajjiî sînts în stape a Bop-
i;i foapte pauionanus desnpe ms.ite isKpspi, de
aneea noate nine-Ba si KoiiBepseze ks eî roșită
timnă ini dai;i ns ic alinijc Koapda lopă nea
s.iani, ’i nsemto foapte .lininitîjii mi întomnai Ka
oamenii pajiionaniiî, ks toati întpeijimea niînlan
a faKSiliuiiopă lopă.
      Aneasti jiinimle anapinli, este Kasza ki
ms-ijil oamenî ns nop si npeazi ki anemlî smin-
tijjî sîntg Întp’adeBipă linsijii de minte. Bornă

anea OKasisne a Bopsi ia Baie maî ne napri
desnpe aneasta, însi aKsms Bornă nomeni aneK-
dota isi flineis Kape, netpeKÎndă o dami în
Sametpiepi, snpe a Bisila anests ameziiuînts,
dsni ne ’î a apitată toate Kamepiie ks nonsia-
nisni-ie jops, iati ki dama si adpeseazi Kitpe
Hine.iS, ks înlpecape: daKi ns noate Bedeamine
smintită în nepsoani; Kinî aneasti danii mass-
nosKsls ki toate nepsoaneie Bizste nîni ani,
epas toate smintite, monomaniane maî ks seami.
      Maî sssă ams zisă ki monomania sas aiie—
naijisiiea mentali napsjian, se desnapte în dsoe
Kateropii, adeni în aMenaipsnea napujaM esmm-
sîbo, mi în a.uenau'isnea napujaM denpesms^
      Fsndamentsis fopmei esnansiBe este o esa.i-
tanisne a Islsiopă faK8itini.iopsinenta.ie; inte.ii—
ijenna este Bie neste misspi, asemenea Boinjia
mi simniminleie; ideeie se spmeazi penede sna
neste alta, ks o mape Eoriijie mi feKsndilate,
anoî mi fisionomia aiienalsisî este Koiopali mi
anpinsi, esnpimindă o aijiaitate neKonleniti. Dap
KapaKtepsi fondamentaiă ană a.iienayisnei napniaie
denpesiBe sas linomanieî, este o deniiilate mi o
nposlpanisne (niminipe)la Ists.iopă faKsitiHUOpă
mentale; inlciiyenjia nefiindă în stape a feKonda
idei; Boinpa a nepdsts pesopteie eî enepyine mi
fisionomiea nitimams.iBi este denpimali, tpisti,
stsnidi osteniți mi toate miiiiKipiie saie se
spmeazi foapte înnetă mi Kams napaiizate. Mai
ia Baie, noms Bopci desnpe toate aneste fopma
maî ne iaprs.                  (Ba spma).

e
Ilasepi.ie de napadisS.

      Ilascpiie din napadiss (pais), ne nsme nom-
nos8 ! *fine ns’mî imațjini aini Bp’o fiiniji etepi-
ki demni d’a ioi;si în ioksis fepinipeî m’ais
Bealstindeneî, ideais.is snepanjieiops omenemtî?
Ks’î ns Bine în rînds ki anesta tpcEse si fie
nsmai înpepi Kape a îmipnots fopma de nasepî?
    Dap de mi Istopia Natspaii tpaleazi nsmai de-
snpe fiinjieie tepestpe matepiaie, dap ns de înțiepi,
npin spmape mi aneste nasepi fiind» 8ns ocieids
de Istopia Nalspan, tpecse si fie mi eie nimte
nasepi mspitoape, dap ns înijepi ks apinî mi
fopma de nasepi, însi în panoptsis fpBmsseijeî

m’a deiiKatejjei fmtspei, aneste nasepi nota fi na-
mile îmjepiî nasepiiopă; de aneea imapinaijianea
oameniiops a aiess napadissis dpents loiminija
iop8. Kinî nerpemită, .isKpa ne.ră mai fpamosă
îis nsmirna înyepă mi î.iă amezims în' napadisă
ne Kîndă iBKpsiă neiă maî apîtă, îiă nsmims dia—
Boiă mi îiă tpintimă ia Infepnă (Iadă). Eati
ki nsmaî npin fpBmssenea mi deiiKateijea jopă,
aneste nasepî aă doBîndită nsmeie de nasepî din
napadisă.
     Ilalpia anestopă nasepî sîntă jjipiie eusalo-
piaie, ijipiie Kape îmnpesnă aneea ne natspa

^ape din ueie mai npeuioase Bepetaie, d n ueje
mai papi nasepi mi din uei mai slpuauitopi fjs-
tspi, dap ande tots d’odati, dpentă nonlpasta ei-
zapă, esisti oamenii uei mai derpadajil, <ieî mai
fepoui mi apîiji!
      Aneste nasipe as dat» JOKă ja msjte as-
sapditiiji mi idei eponate ie as asistata mai na-
inte în Istopia natapaii în panoptsia jopă. Es~
ponenii ns s’aă mippinilă a alpinei anestops na-
sepi, mipaKsje Kape s’a Bopaită desnpe dînseie
în India, ui nersijitopii snpe a.ie da o Ba.ioape
înKi mai mape, as inBenlată (nisKonită) din nap-
<ea jops mi mipami naoi; întpe aileje anea
osiueis a îi psne ninoapeie mi adsueas KadaBe-
pi.ie jopă în Eapona fipi niuoape, de aneea s’a
fopmala Keapă ja natspajistii d’atanui oninisnea,
ki aneste nasepi nasKă fipi niuoape mi totă de
aneea Jie a data nsmeje de paradisia apoda
(fipi ninoape)                           ■ ■
      Kînda odati s’a fopmată aneasti oninisne,
nerpenrită, ki epa noapta desKisi .ia fe.ia-
pimi de npe®adeKiiji bizape, ana mai bizapi de
Kîtă ajta mi întp’adeeipă Kînda aa Bizată o na-
sepe deosesinda-se de ue.ie-.ia.ite npin Eonjjia,
slpusuipea mi jbksbjs Kaiopijops mi npin finlspa ei
eslpaopdinapi, anoi Kîndă m’aa imapinală ki
aneasti nasepe nainte fipi ninioape, na e de
mipape ki m’aă imapinată ki aneste nasepi tpe-
sae si aiBi kb totală difepite oniueispi de Kîtă
ueje-jajte nasepi. De aneea, anii întp’adeBipă
m’aa imapinată ki aneste nasepi KJonesKă oaue
jopa, în Paradisu; a.inii aS zisă ki na mînînKi
nini odati, ui tpiesnă din aepă mi din paoi Ka
fiopije mi fiinds-ki n’aă tpenainiji ..de mînKape
de aneea n’as nini stomaKă nini intestine (mane).
Dap nonii din India je aa deKiapals Ka diBini—
lipi mi as npetinsă Ka iieneie jopă nosedă o
faKSJtale fiKitoape de mipaKBie. Snii nonaji
Kpeda ki aneste nasepi na mopă mi Kînda ana
îmEitpînemle, ssoapi Kitpe soape mi seîmnpea-
ni ks dînss.
      De mi ausmă natapajistii sînts înKpedinijani
ki toate aneste idei sîntă nimte epoape assapde,
însi nini aKsmă n’anemă idei ks totsjă esaste
desnpe feiajă tpaiaiai anestops nasepi intepesan-
te. Boiapiopaiă Tavcrnier zine ki se nstpesss de
insekte, dap Boutin npetinde ki sînts nasepi pe-
nitoape Kape ronesiîă mi omopă a.ile nasepi mai

172 —

mini. Lince zine ki minînKă feispimi de fla-
ta pi. dap sîntă jaKsme mai kb seami dani jb-
Kpapi apomatiue (epices).
      Desnpe. aueiea a Kipopa nalspi c kbuos-
kbIi, se mtie ki se oină în mdspi pimîindă
aKOJO ne apsopi, însi na ne Bîpfspije jopă;
Kini d’aKOJO Kadă jesne Ja opi-ne ssf.iapc de
Bîntă ueaa mii tape, dap opi Ksmă, e.ic se noroapi
îkosb dimineajja mi seapa din apnopi, Ka si’mi
Kaste nalpimîntajs jopă mi nsind’o, snolă sipiripl
de saKspie. E.ie KiJitopesiiă de .ia Apxincjaraja
insa.iejopă MoIukî, nîm .ia nsoa Guinee, dap
nsmai denapte; mai toate se nslpcsns de noamc
mi de ajte fpsKle. Feme.ic.ie n’aă KS.iopi ama
de spijiante mi o înfijiimape ama de fpsmoasi
na masKbjiî, esisti mi în namipă mai mape de
Kîtă masKSjii, de aneea este o idee ki nasepijo
de Hapadisă tpicsKă în no.iiramic (ană masKBJă
ape msjte fcinejc) Ka Bonomii.
      Sîntă o majijimc de sncijc de nasepi do
Paradis, însi toate as Komsnc apmitoape.ic Ka-
paidepi zoojopiue, adeni: uioics.iă jops o tape,
Komnpimată (jilipcjjă) .ia Bîpfă, nipi ic sînlă
aKonepite ks fs.ipi mini lAi ssbjjipi Ka do mitasc,
nerieje Jatepaic Kamă si;îp.iite npczcntîndă Ka
nimte jeritspi de fipe fine mi jsnyi; nciic.ic do
KÎpmaită sîntă în namipă de zone, iicslcKapc se
afji dsoe nene jsnpi fipi napsi, Kape sîntă opi
sa’iite opi întoapse înanoî; niuoapcjc Jopă sîntă
țapi.
      Sneija nea mai Komani oslo aneea nsmili:
paradisea apoda. Este de mipimea anei uioa-
pe mini; sninapca mi Espla sîntă naslanii, nc-
neje însi. Bana mi rilB sîntă Ka de Kalifea
rajEene, fpsntea o nearpi; rsma Bepde Ka zma-
pards, dap mojjapi.ic ja ainîndsoi .lalspijc Kop-
najsi sîntă Ka nimte fipe de aapă stpusuindă;
ia pidmineje jopă sîntă pomii. Ja Koadi ape
daoe nene janyi, (Ka de dsoe ninoape) tape Ka
Kopna, n’aă Eapsi mi sîntă semisfepiue.
      Aneasti sneiji este KsnosKsli de sale de
ani mi în natpia ei o omopă oamenii susaliui
d’aKoio (Papuasii) ks sipete neasKBjjile. Dsni
ue Je aă omopîtă, je pană niuoapeje mi asana
KadaBepije jopă în nisină fepsinte. D’aKOJO jc
adaKS ja India mi Kina, ande sepnă dpentă op—
namente (Ka nene) în Kostamajă npinuinijopă mi
pepijopa opientail. Dap în Espona, nsmai ancic

— 173 —

dame de Kondiyisne foapte îna.ili noapli în ns-1 aiestopă nasepi estpaopdinape, înst Ko.ioapea
p»jS jop» nene.ie aspite mi stpsjaiitoape aie|ra.iBens se faie maina.iids mi s.iaBi Kîndă este



Fe.ispimi de nasepi de năpădii.

■esnsss msdilă timnă. ja inf-isinua jsminei. tnasepe, mai kb seami no masKs.ii ncnlp» fpsms-
Fiinde-Ki oamenii ronesK» ms-ils n'a'iesle|seyea jops, de a>ieea a deaenits foapte papă; înss

- 174 —

anei ne as aBsts onasisne a Bedea o asemenea
nasepe ssspînds, BopsesKs ks estass de anests
sneKtaKOJs rpandioss, Kînds o asemenea nasepe
stpBâsnitoape ssoapB în miwoKSJS snei ntdspî
dese ; KBni atsnni seamsnB s’sns mateops înfoKals
nape SEoapB în aeps.
      în KMLtopiue jops, aneste nasepî ’mi a-iers
sns KondsKtops sas peije ne Kape spmeazs ks
nea maî mape fidelitate, KîndS e.is sEoaps,
SEOps toijT, Kînds e.is niade îkoss, s’amezs toni
îranpeijispsjs jiei, de mi îi Bine ks rpes Ka sb
se înajije dsnB nsmînls.
      Kînds domnesKs în nalpia aops, Bîntspiae
nsmite «Moussons», atsnni nepds nenejte .iops
jsnijî mi toate nejie-.ia.jle opnamente ks Kape
natspa Jie a însestpats întp’sns mods ama deije-
neposs mi de jisksoss, dap Kînds tpene limnsjs
anestops Bîntspi, nenejie Jops Jie KpesKs Jia jioks.
      AfapB d’aneastB sneijB esistB mi neae sp-
mBtoape Ka ne.ie mai npinnina.ie.
      Ilasepea de llapadiss ks apim aaee, (P.
leucoptera).
      Ilasepea de napadiss ajiss ks tots, (P. alba).
      Hasepea de llapadiss ks rîlsas aspils, (P.
gularis).
      nasepea de llapadiss m moii,s, (P. cirrhata).

     Uasepea de napadiss nearpis, (P. nigra).
     nasepea de napadiss uea miKg, (T. minor
papuana).                          •
     Manucode (P. regia), finii o npiBesKS Ka
pepe.ie sas KOndsKtopsjs ne.iops-.ia.ile sneijc de
nasepe de llapadiss.
     nasepea de napadiss ks Koada [spitaiu, (P.
fu reala).
     nasepea de napadiss poiuie^ (P. rubra).
     Ilasepea de napadiss uea ssnepras, (P. su-
perba). Asta este snejja nea mai fpsmoass,.
dintpe toate EatB ensmepaijisnea snenc.iops anc-
stops nasepi, Kape natspa a Kpcals Ka sns i;ans
d’onepB ajs ei în toatB K.iasa nascpi.iops. Dans
Natspa npelslindene, mai în toate Kpeajiisnijc C|,
KastB a peaaiza ideea fpsmsseijei, aini a Ksslals
a înfiinjja ideea ssE.iims.i8i mi a marnifinenuci,
ne.iei mai nepfeKle. Ja Bcdepca fienn-Kspsia snc-
He, sneKtalops.18 este si.iils a csK.iama din nsos:
Me admipaEbrâ, ne fpsmoss! Me ssnepEs! DaKB
leopia jisI mtaropa aps fi adcBBpalB, adcKB kb
toiji oamenii dsnB moapte se sKinwB în anima-
.ie.ie, nerpemits kb oamenii nei mai fpsmomi, mai
ke seamB dame.ie ne.io mai fpsmoase. IpcEse sb
se metapmofosezc în nasepi de llapadiss.

Nemspipea ssfjelsjsi.

      Kestisnea nemspipei ssfjietsjiEi este stpînss,
JieralB ks aneea a Ilposidenuel. Esistenya snsi
Dsmnezes, dpents mi nsns este fondamentsas
nenesapis aas Kpedinijei noastpe, întp’o BiajjB
niiloape; mi d’aats napte esistenija snei Bieye
Biiloape este nenesapie .ia îKSstifiKapea IIpOBi—
denuei. Întp’adeBBps este îndestsas nentps a-aess-
tifiita IIpoBidenija Ka o BiaijB Biitoape sb fie no-
sisi.iB, nape se demonstps fsps a mai asea tpe-
EsinijB d’a inBoi;a dpentatea sas lisnstalea asi
Dsmnezes; ea se dedsne Kspals din snipitsajita-
tea ssfietsjsi smans. îndatB ne se asirspB nine-
Ba kb ssfjetsjs noate sb IpBtasKB mi dsnB Kopns,
asta se demonstpB jesne pezemînds-se ne ss-
Ejimejie atpisste aje asi Dsmnezes, kb întp’ade-
BBps este ama mi npintp’aneasla sKonspue FIpo-
Bidenyeî mi destinarea omsjisi se .limspesK d’odatB.
      Dsoe donezi destinKte, erajs sojide, erajs

fondate ne Konsniinjja finiBcpsa.iB mi ne-tpadiyis-
ni.ie ijensjsl smans, Konslitse demonslpajiisnea
nemspipei ssfiietBJbi. fina metofisiKB fondats ne
snipitsajilalea ssf.iets.i8i, mi ajta mopa.iB, fondalB
ne dpentatea .isi DsmnezeS, adiKB d’ams npiimi dsnB
moapte pBsiuBlipeti fanle.iops sa.ie. llea d'înliis
din aneste aprsmonle ns sssiiino Ka sb zii;8 ama,
de kî's ssEstanija ssf.ielE.i8l nostps, a dsoa nep-
sonajitalea .isi. Mai pBmîne assins sb mtiins,
daKB ssf.iels.i8 smans dsnB ne a dsss nepsonaji-
tatea sa întp’o ojIb BianB este destinata a o nep-
de o-datB nenlps tots d’asna, sus daKB e Kemals
jia sns Biitops infinils
     Mea d’întîis dosadB este dexa în n.ialons.
Mine moape zine SoKpats, nine se disoJBB (slpi-
kb) ? Komnsss.18 ns simn.isjs. • DaKB ssfjets.is e
simmis e.is este indiso.i8Ei.is, este nemspitopis.
     Anests aprsments este npea sine desBoatals

- 175 —

-de Fenejon». Este adesipata ziie ejs, ke ss-
f.iets.is oms.isi ns esle o fiinjji Konstanti npin
ea înssmî aBÎnds’ml esistenjja nenesapie.
      Ns este de Kîts o sinrspi fiinjji Kape ape
esietenjja npin sine, Kape n’o noate nin’odati
nepde, mi Kape o di dani n.iaKs tstsjops fiinije—
aops. Dsmnezes n’aps aBea tpeBsinjji, de nin’o
aKjjisne nentps a nimini ssfaets.is omsasî, n’aps
aBea de Kîts si aase sns moments nsmaî si în-
roleze anjiisnea npin Kape eas fane a Konlinsa
Kpeajjisnea în Jîe-Kape moments, nentps a oks-
fsnda în anissjs neanlsasi, de snde cjis atpas’o,
npeKsms sns oms n’ape tpcBbinjji de Kîts st
aase a Kidea din mîni’i o neatpi «te o jjine în
aeps: ea nade npin nponpia eî rpestate.
      Este Bopr.a aiisnis d’a uiți daKE ssfjcts.is
ape în sine Kasze natspaje de destpbKjjie, Kape
si firni a tepmina esisienjja sa dsm sns timns
oape-Kape; ini dani se noate demonstpa fiao-
sofincmle kt>, ssfaelsjs n’ape de .ioks în sine
asls-te.js de Kasze.
      lati dorcada neraliai.
      îndali 'ic ams ssnozats dislinimisiiea npea
pea.ti a Kopns ibî mi a ssl.ielsjsi, ne mipims kb
tols.is do Bnipea aops, mi asta ns o de Kîts npin
sinrspa nstepe a asi DsmnczeB, ki nstemb Kon'iine
Ksms eas a nststb si sniasni mi si faKi a asKpa
în noiiKopdie, aste dsoc natspi ama de deosebite.
Kopnspiae ns rîndcsKs ssfactcae ns sîntiG disizi-
niae, ni'il întinse ni’iî fimpate. K’sns KSBÎntă ns
nots anca npoiipielijjî Kopnopaae.
      întpciiajjl ne opi-nape nepsoani simjjitoape,
daKE rîndipca ei e polsndi sas nitpati, aaei
sas raateni, Kaadi s.s pene; asii nepsoani în
aous d’a bi pisnsnde sepioss Ba înnene a pîde.
      întpcBani’as asemenea dans alome.w i<op~
nsasî siis, sînts înjje.ienle sas slsnide, dani as
aminijiie sneae nentps aileae, dani atomeae po-
tsnde as mai msats snipits mi Bîplste de kîIb
neae nitpale: asii nepsoani Ba pîde înKi mi ns
na nstea Kpede dam ’i Bopcirjl sepioss.
      DislinKijisnea peaai mi întpeara, neasemi-
nape de natspi a aneslops dsoe fiinije, fiinds
asls-feas staniaile, ns Ipesse si ne mipims ki
snipea aops Kape ns nonsisti de Kîts întp’snb
feas de nonnepts sas de panopts mslbaas întpe
rîndipue bnsia mi miinmpiae neasi-aaats, noate
înneta fipi Ka nin’sna din aneste fiinije si înne-1

teze d’aesista; din Kontpa tpeBse a ne mipa
Ksms dsoe fiinije de natspi ama de deosesite
nots pimînea Kils-sa timns întp’anests nonnepts
de onepajjisni. Ksms aps KonKide dap nine-Ba
ki ana din aneste dsoe liinnc aps fi niminiti,
îndati ne snipea aops, Kape ae este ama de ns-
jjins natspaai, aps fi niminiti ? Si înfsjjimems
dsoe Kopnspî Kape sînts ke totsas d’aneeaini na-
tspi; desnipuiyi-ae na Bejijî destpsa ni nin’sns
din eae; esistenjja snsia ns noate nin’odati npo-
Ea esistenjra neasi-.iaats, nini niminipea neasi
d’aas doiaea n’aneasi d’înlîiS. Ks toate ki ssno-
zima aste dsoe Kopnapl asemenea în tois, distinn-
jjisnea .iop?i peaai e îndests.is snpe a demonstpa ki
nin’odati snsas aalsia ns noate fi Kasza de esi-
stenjji sas de niminipe: npin paijisnea ki ansas
nefiinds ne.iB-.Ja.ilE noate si esiste sas si fie ni-
min ts fipi ne.is-ja.ni>. DistinKjjisnca fane inde-
nendenjja aops mstsaai. Dani asls-feas tpeBse
a pajjiona desnpe dsoe Kopnspi ne desnipjjims
mi Kape sînts ks lotsas ’d’aneeami natspi, ks atîts
maî nstepniKK KbBinls, (pense a pajjiona asemeni
desnpe bnb snipits m’sns Kopns a Kipops snipe
n’ape nimiKb natspaas, alîls de msata natapiae aops
sîntb dcoseBilc! He d’o napte înnetapea snei
snipî ama de aKnidenlaae a anestops dsoe natspi
ns noate fi nini sniea nini aaliea, o Kaszi de
niminipe; d’aati napte niminipea Keaps a sniea
din aneste dsoe fiinjje n’aps ti nini întp’sns nins
sns KbBînts sas Kaszi de niminipe nentps nea-i-
aaali. O fiinjji Kape ns e nini întp’snb nins
Kasza esistenjjei aaliea ns noate fi Kasza nimi-
nipei saae. Esle dap jsminats Ka zioa ki des-
fanepea Kopnsasi mi a ssfjetsjsi ns noate ani-
pa niminipea nini a sstaelbasl nini a KopnbJbî, mi
ke Keaps niminipea Kopnsjsi ns noate fane a
înneta esistenjja ssfjetbJsî. Kîts desnpe KopnS
eas ns e de joks niminits; nejs mai mias atems
na noate nepi.
     xIeea ne nsmims noi moapte ns e de Kîts
sns simnJB depamjements de oprane; atomeje
neae mai s8Eli.ie se csa.n; marnina se stpiKi mi
se desfane: dap opi în ne napte Kopsnijiea sas
asapdsjs (întîmnaapea) dempteazi pimimiijeje,
nin’o niptiniKi ns înneteazi nin’odati d’a esista,
mi tojjî filosofi sînts d’aKopds a ssnoza ke nin’oda-
Ie ns se întîiniui în SniBepsb nepdepea ne^sî mai
neînsemnatb mi imnepnentinijB atomS matepia.is.

—. 176 —

Anoî dans nea maî menpisaEUS mafepie ns se
nepde mî se sKimss în a.ita, Ksins dap ss ne
temem» de nepdepea astei s&EStanjje npea noui-
jie mi npea nstepnine ne Kape o nsmims ss-
f-iets? Ksms mi aps nstea nine-Ba imnjina ks
Kopns.is Kape ns se niminemte nin’odats ss
nimineasns ssfjetsjs Kape e maî nosi-is de Kîts
dînssjs, slpeins uii ks tots.is indenendenls ? Se
ssnozeazs fsps îndoiajs ks nin’sns aloms ajs
Kopnsjs! ns e niminits în momentsjs desfa-
nepei a anestops dsoe nspiji: nentps ne dap
Ksslsms ks alîta isijeajs npeteKste, Ka ss
Kpedems ks ssfjetsjs Kape este msjls mal
nepfeKts, este niminits ? Este adeBspats ks
în tots timns Damneze» este a tots nstepniKs
snpe a’js nimini, dans Boemle, dap ns e nin’sns
KSBÎnts a Kpede Ka e.is ss Boiasits aneasta în
timnsjs desfanepei mai sine de Kîts în a.is sni-
pei. fieea ne nsmims moapte, nefiinds de Kîts
sns simnas depamjements de mojeKs.ie Kape Kom-
nsne opraneje, ns nstems zine ks anests depan-
nements se înlîmnjs în ssEiets Ka mi în i;opns.
       Asts doBads în sine este de sirsps neîiiBin-
ss; dap ns e îndests.is. Ea stasLieuile în ade-
Bsps neea ne se noate nanii nemspipea metafisiKs
a ssf-ietsjsî, dap assnpa nemspipii sa.ie mo-
paje ns ne înBajjs nimiKS. Ks ajte KSBinte ms
asirsps, asemenea ks ssnstanjja, fiinjia ssf.iels.isi
mes ns Ba fi de joks niminits; Kînds Kopns.is
mes se Ba disojBa; dap ne se Ba fane nepsoana
mea, Konsniinija mea de fiinjjs mopa.is, Biaija
mea? lats neea ne bocsks ss mtis mi ea ns’mi
snsne. fie’ini nass de tpsemte șsf.ielsjs mes
dsns moapte, daKS tpeEse ss adoapms nentps
tots d’asna, întp’anestS rpes somns, Kape ms
fsps din asts Biaijs ne fie Kape moments ? Îiiks
sns somns nasaijeps, ns este de Kîts penaoss;
dap sns somns etepns, asta e neants.is. Ue’mi
nass Keaps ks ssf.iets.is mes peînoits npin moap-
te, tpene aa nirnte deslinajjisni nsoj. Fie Kîts de
stpsasnitoape aste deslinajjisni dsns Ksms iraaijî-
nagisnea je siseazs, daKS nepsoana mea tpesse
ss fie slpeins, eje înneleazs d’a ms intepesa.
    Konssjtaiji jiens-is smans; nemspipea ks Kape
ejs nstpemte sfînta snepanijs, aneea ne Kape ss-
fjetsjs peaiuioss o nepe ja Esnstalea disins, aneea

Kape înajjjs ns s-iasti, ns anssats, apsiiKîndit ass—
npa mizepieî jisî npezenls sns pel.ielS Konso.ia-
topis de o deslinanisne malnsns, asta este nems-
pipea nepsoanei.
      A dsoa doBads este foapte simn.is, în Kîls
ns Boni8 anea tpeEsinjjs a insista ms.ils assnps’L
      Este sns npinnins slasi.iils mai ssss kb soli-
ditate, ks .lejiea mopa.is tpesse ss ains o sanKjiisne
dests.is de dpeanls nponopnionals mi enepijiKS.
      Difepileje sanKjjisnî je nstems pedsne .ia
nalps snene: sanKjjisnea natspa.is, sanKjjisnea
.iera.iE, sanKjjisnea oninisnei nss.iine. in fine aneea
a Konsniinjjei sas sanKjjisnea intepioaps.
      SanKijisnea natspajs este Jeijea în Biptslca
Kspia fiinjja mopa.is rssemle nedeausa sas pss-
n.istipea fanle.iops sa.ie în KonseKsinjjejo aops
natspaje. Ama desfpînapea psins ssnstatea mi
tîmnemle inle.iiijcnjja; o Biajjs temiiepals, din
Kontpa, înlspemle mi Konsepss toate faKS.ilsjji.ic
noastpe. Asts saKjjisne este foapte dpeanls dap
’ijinsemte nponopjjisnea mi sniBcpsa.iitalea. Snpe
esemnjs, inf.isinjja dosfpînspeî assnpa ssnstsjjei
deninde de fopjja Konslilsjjiei mi de natspa lem-
nepamenls'.isi. Kîjji oameni ks onincispî ncpers-
jate as nstpals nîns în neî din spms ani ai snei
sstpînene dcsfpînate, toals fopjja mi loats rpa-
jjia siiipits'.isi jops. De Kîle opî .isKps.is ne.is
maî OESlinatS, a psnmss înlsneKOSS nentps o in-
te.iijienjjs mspijinils, ne Kînds natspije aaese
npodsKS fsps oslenca.is fpsKleje nc.ie maî minsnale.
    SanKiiisnea .icyi.iops este iiiKOînn.iels fiindt-ks
se mspyinemte a nedensi mi ns pssn.iElemte. Anoî
ea ns nedensemledeKît KS.mapea snei sinrspesnejie
de datopii, ane.iea a.ic oms.isî KStpe semenii ssî.
IUi Keaps nînlpe aneste datopii ea ns atinjie de
Kîts Biojaițisnea datopiuops de a;ssliijie, jssînds
ne oameni a KS.ina in ninioape fsps nedeanss,
datopilie de amops mi de împilate. Afaps d’aste,
ea iseemle Kîle odals ne inonenls mi npea adese
opi, ns Ksnoamte saS Kpsjjs ne K8.inaBi.is.
      SanKjjisnea oninisnei nsnaine este îiiks mai
înKomnjels; ne e mai sKiniEStops mi mai îndpss-
nejjs de Kîts nspepi.ie snsî nsE.iiKS fjsmtspaliKs,
dislpaKts, nasionats, BapiaEi.is? Kîle Kpime ps-
mîns asKsnse! Kîte inoKpițjî sînts onopaiji ! Kîle
fante nosue ’mi tpars npeijsj jops din oESKspilalel
(Ba spma)

Tinspits în Tinorpafia Ko-ienisisi Sf. SaBa.