JURNAL nmPîi PESI1ÎNIMPEA IIITIIN1JE.10PS NATWA.1E IUI ESAKTE, ÎN TOATE K.1ASEJE. ¹ ¹ Pcdiyeals ¹ de PROFESOR DOCTOR IULIU RARASH. ‘ • r ■7=z=,3zr".,ⁱ."....s t." .. r. -. —... "■= ¹ utt ¹ 19. (Ajis.is a.is dsoi.iea) Eskspcnili Mai» 15, 1857. Konpindepca. Mc^mensmulii seu Mngnetisinnlu animalii, Desnpp insitnKlNjS anponiinds-se ana inamiiiă Kitpe dînseie Bpînds a ie npinde, ataniî eie derapează (sio- Eoda) sna feia de sBÎKmtspi Ka dintp’snă lână, Kape apsnKi ne inaminsiă siă atosă ia mrntiilă. Kaii ie se ssaidă în pîapiie ieie mapi din Ame- piKa (npeKama în pîsiă Misisini) aude se afli nemți eieiilpiii, Kîndă, din înlîmniape, s’anponie de lOKapiie JOKaite de aiei nemți, npiimesKă nimte isBbtipI atîla de țapi, în Kîtă Kadă ®osă mi mopa. Kîndă oameni Bop a npinde aiesll nemți eieKtpiii, at mi îi atinnrs kb nimte Bastoane isopi; în aiests timns nemteie anpinzînds-se, daă IsBBKnitapi oieKtpiie nini Kîndă se oslenesKă, atsnii nemteie nemai natîndă ssoate eieKlpiiitate. este smopă de a fi npinsa Kiaps kb mîna.— Omaia n’a npiimită de ia natspi aieasta apmi, dap niapă în pensia omenesKă se nsesKă nimte esienpisni Kspioase; adiKi oameni exen- tpiui. înainte K8 Kîiji-Ba ani as Bopnită foiie nsBiiie d’o fata exeKtpiKH Kape a tpiits în Fpanna ;. aieasta fata a aBBtă o naiitale foapte KBpioasi, (mai kb seams nentps o fata.) adiKi Kîndă iine-Ba ă Bpata a o atinije nsindă mîna ne dînsa, îndata atinrilopsiă a simjjită o issilspi eieKtpiKi Kape a fostă atîla de tape, ki omaiă Kidea sosi ne snate. Natspei ’i-a nJiKals a da aieste! deosesile fete, eienlpiiitatea Ka o apms d’anipape în lOKBiă apmei mopaie a feleiopă, adim Biplfitea.— Mapea infisinui a eieKtpiiiliijii assnpa Bie- nei mi ssnitapii omsis! este aKBmă o fanta npo- sata.— Mediii fisioiopisti as lepiiată mi as nsss noisiă ansi stîină raiflaniKă ne oui! snsi orna, ne Kîndă noisiă neia-iaită, omsiă i’a jjinslă în mîni; anoi nsmai de Kîtă omsis, miKapă ks ijinea osii îniiimi, a simpilă o Bedepe de ismins Ka de steie de fonă; Kîndă noisiă s’a nașă ne spem, omsiă a aszită nimte sanele apmonioase na de o mssiKi fpsmoasi; asemenea nsindă snă noiă ne o napte a Kopnsisi amopjjita (napaii- sata) ne asîndă skoio niii simpipe niii nslepo d’a o ini urna, somaBSiă a înienstă a simyi Ka snă feiă de dspepe, mi Ka o miuiKape de fsp- niii în aieasta napte amoppita a Kopnsisi. Be- demă dap în ie peiapiane intimi se afn eieK- tpiiitatea kb fsr-KuiBniie Biejjei noastpe. O esnepiinjji mai Kspioasi este lea spmi- toape. Din doi noii ai sneî maminl eieKlpiie (de potapisne), s’a nssă noisiă neratiBă în rspi mi n< ibis nositisă ne JOKBiă emipei esKpemen- teiopă (anss>; ataniî omaiă a înienstă a Bipsa; dap sKimBîndă nosipisnea noiapiiopă, omsiă a înienstă a spdina. Aieasta îmnpeijispape a des- KÎss în timnsis nostps o ismini, assnpa snsi fenomenă mistepiosă mi rpozaBă Kape a sionistă totă nimînlBiă de snaimi, asaie mi laspime: aiestă fenomenă este xoxepa asiatins. — Aieasta nalimi ns e npea Kontapioasi (lini- lioasi) niii ns e statopniKi Ka aite natimi, ii ape sns smBietă persiată ne noBSiă nimîn- tesKă mai tot d’asna de ia pisipită snpe aussă. în dpsnisiă ei spmeazi nimte linii xolipîle. Aa întîia inBasisne a ei în Espona (în ansiă 1831) mi ia a dosa (în ansiă 1818) totă n’snă dpsmă a Be- nits de ia Asia în Espona. Anoi o le'pielape — 147 — fisura a nposals ira aieste .linii sînt» în lea mal de aupoane pe.iaiiisne ks marnelismBj» ntmîn- tesi;s (dinii isodinamiie); admt ki, k» Kîts marnetismsj» niniînts.ii> este mal nstepniKS aa sns joks, ks atîts aiesls joks este mai nis.its esnsss ja fspia xojepii.— EjeKtpiiilalea în aeps îmra ape o infjsinijt xoltpîloape assnpa xojepii S’a Etrals de seamt Kt snde domnemte xojepa, anojo aepsj» Konpindo ejeKlpiiilate neralias Aieaslt ejeKlpiiilate este Btltmtloape ja stnt- lalea oamenLiops; line ns mtie ira înainte d’a îniene o fsptsnt, toalt jsmea simte kii o nt- KJtiaJt, o anKsietale (neastîmntpape), o rpes- tale de ptssf.iape, mi o sJtciiisne în tots Kop- nsjs ? Aiestea nins din ejeKlpiiitatca neraliat ie domnemte atsnil în aeps, dap dsnt ie a tpc— Ksls fsplsna, oms.is simte o smspinijt în i;op- nsjs st», nap—Kt a înaials; aieasta npoiiine din ejenlpiiilatea nosiliat io domnemte atsnil în almosfept.— E» amS asistat» ja mal msjte enidemii de xo- jept mal kb seamt în ansjs 1848, în Kpaioaa. în tots timnsjs Kîts enidemia a domnită în aie- sts oparns, ams jjinsls în toate zijeje oi pers- jalt jislt desnpe KapaKlepsdS almosfepei în npi— ninjja irajdspel, njoii, fsplsnel mi i. j. Jînrt aieaslt jislt, a fosts însemnat» mi Kpemtepea sa» stradepea moptajittjjil ne toate zijeje; mi ama m’ain» înnpedinijal» d’o îmnpc- yi»pape Kape mat nainte a desKonepit-o mcdiiil iei însemnajji în Espona; adiira Kt o fsptsnt ks taneto mi fsjyepe în limn»j» xojepii, esle foapte nepimoast; fiinds-Kt atsnil noada se înltpe- mte pts, mal kb seamt Kînds fsplsna se înlîm- nit noantoa.— Kînd» dap dopmindsîn nat8, ams aszils spjetsjB Isnelsj»!, am» tpemspat» nentp» șoapta EOjnaBijop» mei, nperttinds-mt ja BeslI tpiste ie în adeiitps m’adtsla» a doa-zi dimi- neajja. Aieste îmmsjuite pe-injiisni înlpe fjsids.is ejeKtpiK» mi npiminsj» Biejjeî, de mi sînt» demne de mipape, dap tots n’aafsnra da întd- jiimea admipanidt a snsi fenomen», Kape este atîts de eslpaopdinap», atîts de însedils întp’sns mistep» adînK», apttînds-ne aKsm» nimte dSKptpi nil fenomene a je natspeî, întp’sns mods n»os, neesndiKasidS mi Kiap» sntimîntttops, în Kîts asia ap fi de Kpezst» daKt n» s’aps fi adeBepilB npin nensmepasije esnepiinjje medmade. A iest» fenomen» esle K»nosK8t» s»e nsmipea de Marnctisms.18 anbnads^ sas de Mesmepisms (fiinds-Kt desKonepitops'j» j»î a fosts doKlopsjs Mesmer, Kape a tptils ja finit».!» sckojbjsI tpe- K»l» în Biena mi Ilapis).— St ne înKinsims ira iine-Ba anponiinds-se d’o nepsoant, pidiict amîndot mîinije mi je miniKt tots întp’o dipeKjiisne lipKSdapt îmnpeijispsj» aieslei nepsoane, înloKmai npei;»ms o faiems Kînd» Boims a marnetisa »ns fiep» (de aii i-a emits nsmipea de rnarnelisms animadS.} Anoi dsnt ie s’a »pmal» aieaslt onepayisne % sas '/₂ opt neîntpepsnts, atsnil nepsoana marne- lisalt adoapme-, în aiesls minat» tpis»pede fe-- yei dopmilopsjsi, se sminst fisiornomia npiime- mle o Bioiiisne nconiinsilt, ftKînds-se fpsmoast, dap d’o fpsmssejjt sssjimt nap-ira ap» fi ie- peasira.— Ilepsoana asls-fej» marnelisalt noate fi SKSJalt din somn».!» mamelin» npin marne- tisopg Kînds Ba Boi, mi în toate JBKptpide ns se noate a se îninolpiui Boinjjei mametisatopsjsi, ii (pense st doapmt, sas a se snsja Kînds mametisatopsj» spmeazt maninsjaijisnea (one- pBjjisnea) de adopmipe sa» de SK»jape.— Aie- sta este rpcids.iă d'bitîiS aj» marnetismsj»!.— Dap în rpads.iS d'a.i» doidea (Kape îniene a se aptla mai lîpzi», adiira d»nt Kîte-Ba jsni), nep- soana marnelisalt 8mE.it în somn» Ka o somnam- r.SJt, dap (jBKps de mipape), în somn» fiinds mi ks okîI înnimi, sins.it mi ns Kade, niii ns se alinyo de nietpo sa» de adie îmniedeKtpi ie se afjt în dpsm».!» ei; fiinds-Kt snde se rtse- mle o asemenea îmncdeKape, somnamE»jist»J8 se dt ja o napte; ne jonspije iede mai nepi- KBJOase (npcKsm» ne srianspi mi n’aKonepimede Kasedops) se ndimnt mi n» Kade; înst tpesse alsniî ntzilt a n» o Kema ne n»me, fiind»-Kt se demleantt, îndatt mi Btzînd»-se întp’o asemenea nosiyisne nepiKSjoast, se snepie mi Kade ;kos (npe- Ksms s’a întîmn.iats înainte k» KÎyi-Ba ani ja o falt în opanisd» Dpesda). — D»nt ie s’a demtentat» nepsoana marnetistatt, n’ape niii o adsiepe amin- te din iede ie s’a» spinal» k» dînsa Kînd» epa inds în somnsd» marnetiK».— în rpads.is de a.i5 tpeLiea, marnetisaijii adopmijji eopnesKS; adiKt da» ptsnsnse ,K»pate în fpase îngejente mi sine Komiisse da înlpestpije ie je-ap» faie manelisopsdS. Aieste ptsn»ns»pi sînts mal tots- — 148 — deasna în peaaijisne ks stapea sinitigil sa» ks natima marnetisaijiaops (nentps aneasta se mi marnetiseazi anesti EoanaBl). Aiul înnene a se apila o îmnpețrispape estpaopdinapi; fete sas aate asemenea nepsoane marnetisate Kape, în toati Bîeaua aops, ns s’as onsnals de intitniie, mai ks seami neaBÎnds nea mai mini idee ass- npa medininel, în somnsas marnetins BopnesKS foapte Bine desnpe natima aops din msntps mi desnpe pemedisaS (doKtop'n) tpeBBinnoss snpe a ie BindeKa, mi Kîte o dati întp’sns Kins mai asminats Kiaps mi de Kîts neas mai Esns me- diiis E.ie apati opraneae snde este medepoa natimei, nap-Ki s’a ficsts nentps dînse.ie Kop- nsas aops tpansnapents, nap-Ki Bids toate Bi- neae' nri aptepiiae aops Ksms sînts îmn.îetiuite sna întp’aata.— Astopsas înss’ml a ansls în Ee- pMris onasisne a se înKpedinija de aneste feno- mene estpaopdinape. Es îmnpesni k’shs aats mediKS tînips (Kape mi aKsms fane iipaitlici medinnai aa EepjiitiS) ams fosts în peaayisne amÎKaai k’sos Bestii» mediKS marnetisops d n Bepains. Anests mediaș fiaantpons esepsea me- toda marnetismsasi nsmai nentps fa air.eps a se întinde în Kpcajiisnea fiinue.iops monstps- oase, npcsmu.iînds-sc în nemipuiniteae penisul fanlasli'ie Kape mi ae-a npodssii! .litcpalspcao modcpne (IJepmane, Fpan’iez.e mi Enracze) sînts naine de pomanjje ’ic se oksiii ks nsemenea ssEieKle rpoz.aBe, de pcBedepca mopijiaops, de- snpe spmapca stafii.iops m. >j. a. in pomanijeao de aa Aadi Ana Padii.tifS mi Ea.tlepsKols. aa fie—Kape fpasi tots nipsad din nnnS se snîpae- mte de snalini; ks toate anestea. pomanneao aqestea sînts naiiiste mi foapte miile, fiind»-ki pisnsnds aa o neampali ipcBsinyi a nauis- niaops npea 'liBiaisate, npin spmape npea a- mopijile uenlps simuimenleae OBimisite aae iiie- ijei, mi Kape sînts siaite a Kista lols-deasna dsni «Bp’sns neKsnosKsls ideaaS mislepioss, Bp’sna assps nsos, o AmepiKi nsoi în asmea mopa.n.— (Ba spma). Animalulu Canguro. Este o napte de mmîntS sas sns Kontinenlsl în spmi de kî!8 «teae-Jaate mpnt mi Kape noate nsmitS Asstpaaia, Kape a fostS desKonepitâ mal | fi nsmiti < asmea Kontpape, sai o asme ne dosi * - 149 — Ktni țoale JSKpspije sînts aKOJO dosnine ini koh- tpape kb anejea ne risimă în aate Konlinente. Asslpa.iia este sinrapsjă Konlinentă nssă în mis.ioK8.i8 oneansjsl, seminîndă kb o insaji imenși; Kini ssnpafaiia Asstpajiei este 160,000 mije nitpate, adeKi nsmai kb 20,000 mine mai niiKi de kîIb Eapona! Anestă Konlinentă Kape dsni noz'jiianea sa, apa tpenai si fie foapte fep- tijă (poditoape) din Kontpa este anamă nposată. Kt namai mapoini.ie Asstpajiei as ana nimînlă feptuă, ne Kînds tots nenlpsjă ei este o desepli uisinoasi, desnoiali de opi-ne BKyetatjiBne. în- tp’adeBips o fault tpisli. întpe aneste 160,000 mi.ie, namai zene mii sînts feptije, ne Kînda (de 140,000 sînts o desepli tcpicui, naini de Euiji sipale, mai tepisijo de Kîtă desepla Sahara din Afpiua ne Kape este deslsjă de tepiEi.n. Eati mi o a.ili Kon- Ipazinepe. IJeojoi.iii sta- diindă mapi.iini.ic Aastpa- jici, aii foștii sijiiii si ziKi ki Aaslpajia este Konlinenls.is nc.iă mai neniti, mi kt» okojo aă pimass apnie d’o npear Ijiane opranim, (n.iante mi animajc) Kape namai esislă în a.ite Konlinente. Dap stadiinds mmînla.is Asslpajiei în ncntpajă ci, as fostă sijijji si zîki, ki nncstă Konti- ncnlă din Konlpa este ne’jă mai timpii mi ki s’a în- nujiată din sina.is mipei, msjlă mai lîpzîă de Kîts neje-.ia.ite Konlinente. Ama dap în anestă Konlinentă n.iină de koh- tpazinepî mi de nizapepii, snde aapaja e în asondenjji mi nîinea Jinsemle; snde nidapue sîntă fipi smrpe, Kini apcopii n’as fpsnze (s. e. (lasuarine); snde Keaps sajKÎmsJ nostps snde a si- tată si npodsKi fpanzi; okojo zinemă, snde napa este jiniti de apsopă, ns ne naptea ei as- KSgiti Ka ja noi, ni ne naptea rpoasi (apsops-iă Xylomelum pyriforme); ande nipeauia, în jokb si aiKi Kapnea ei afapt mi simespeje înisnlps, din Kontpa ape simespeje afapt mi Kapnea în- Ktsnlps ; ande xeapă anii apsopi Kape aă fpanzi, Kaenguro. ns jeamdi ne tots ans fpanza jops, ni namai Koaaca; aKo.io snde jieezije na sîntă Bepzi, saă nejă najjină Bepdeajja jopă e deBiji mi rasată mai najjină nJtKBli OKiJopă de Kîtă .ia noi; snde K8K8.iă Kînti noantea mi ns zisoa; ande BeBepijja seoapt în aeps Ka nasepiae. în aneasti asme njint de jaKpspî slpanii, sizape mi neeonisne, aKOJo esisti mi animajsjă eizapă nsmită Kaenguro, desnpe Kape Bopeimă aKsmă. KaențȚuroul spiamă (Halmaturus giganteus), anapjjine d’snă opdină de animaje mamifepe ns- mite « naptitoape de nanijl» (Marsupialia), Kape aă Bizapepia Kt nasKă naii Jopă Bii de dosi opi, aneea se namesKS ini Didelphia); adeKt nsia-iă, de mi e nisKBtă niă, dap totă ns noate st IpiiasKt de sineiui esnasă ja aepă, npeKBmă nsii nejopă-jajte ai imaje, de aneea mama, dam ne a msKBlă naisjă, î.iă sari întp’o nsnn de neje, Kape o ape ssb Espti întpe ninoapeje de d’în- dtptlă. Inlpapea anestei nanijl noate st fie înKist line, Kîndă ea Boemte. în aneasti nBnrt se afji mi nîjjeje ei; aKO.io pt- mîne nsisjă Kîte-Ba jsni SBrîndă jjîiji, nînt Kîndă se întipessă, ne spmt ese afapt iui înnene o niaiji indenendinti de m- pinu.ii jsi. Kîndă mama simte iți nsisjă aă Kpes- KBtă în saKă deslsjă de mape, îaă sKoate afapt, I înKide samă mi ÎJă noapti înKi Kîte-Ba zije ne sninapea ei, ne spini î.iă apsnKi îKosă, apitîn- da-Je npintp’aneasta ki de ansmăin Biitopă st’mi Kaste sinrspă nîinea jopă. Dap Keaps Kînds anemii nsi tpiesfiă ne seama jopă, Kîndă se în- tîmn.11 Bp’snă nepiKOjă Kape îi amepinjit, eapă fsrs în nsnra mamei jopă snde se asKsnde; atsnni msma, kb nea mai mape tendpegi desKida nanra, iea ne fie-Kape nai kb naze-ie mi Uă șart înisnlps, mi dsne ne a nssă npopenitspa ei în sirspaniji, înnene st fsri întp’snă modă estpaop- dinapă. Asemenea s’a oBsepsat ki În timnsjă Kînds msma jjine asii ne sninape, Kîndă o ataKi nine-Ba — 150 — eap« di fsra tots ijiind nsiî ne sninape mî e de mipape Ksms ja toate sutepije ie faie ea atsniî, nsiî ns’î Kads dsn'b sninape. IJensis Kaenguro, se deosesemte de toate anima.ie.ie nspteloape de nsnuî, în aneea, ki Kîte nalps niioapeje aops ns sînts d’o mtpime eKsa- jj, ni ieje de d’îndTp'Bts sînts de dsoe mi de tpei opi mai jsnțfî de kîIs ieje d’înainte, de aneea Kangurouluns noate smsja mi smsjapea jsi este o sîJtape. Eati iaps o sizapepie in fintspa snsi animajb! Kaenguroulii spiams, (înfiijimalB în ajtls- pata firspi), este anima jsjs nejs maî mape ne esistt în AsstpajiK. Mtpimea jbî e de 6 ninoa- pe (mipimea snsi oms mape); e de Kojoape uensmie, aaînds sspta ajsi, ne Kînds niioapeje mi Koada sînts nerpe. Kînds îjs roiiemie line-ca, fane si.itepî monstpoase, pidiKînds-se atsnni ia o înijuime de 8 ninoape mi stpinds neste sns snajjis de 28 ninoape; tpieuile în natpia sa (As- stpajia), în soiietejjî; Kînds ns e SBiupals este sns anhna.is E.iînds, nstpinds-se de Beyeta.ie, dap Keaps în stapea de pooi se îmms.iuenite ; de aneea se af.ii» mi Kaenrspospî tinepî în sneie mena- yep'n din Espona. Kapnea aieslsi anima.is c Esm do inîiiKape, mî ne.iea .isî di o E.iani> ebui. Eate dap ke nizapsas Kaenrbpo, pcnpczinte Eizapa Asstpa.iie, Ka anima.is.is ic.is mai mape ne esiste în anests Kontinenls. bndo toate jsi:ps- plie sînts « ne doss », bko.io mi Kanersps.is este dosnins, ejs noapte nsii ne doss mi în jokîJ se ’ smB ie, sa.ite! । —iw — — 'leBa desnpe instinkt8.râ de soⁱiiar>i.iitate. întp’sns ajts joks (ja No: 17), ams lBopsits desnpe soiiasijitatea nasepijops. Dap ns nsmai nasepije ni mi ajte animale ne âpita asts-fejs de instinKtâ. Natspa e njini de instinKte. Natspa a npeBizsls ja Konsepnajjisnea Bie- ijeî indisidsaje mi a npoyenilspei (nistpapea ye- nsjsî) npin instinKte foapte admipanije, npeKsms mtirns; ama n’a .linsits tots aneaste maiKi înjjejeante a înssfja animajeiops instinKte de soiiasijitate (tOBipomie), mtiinds ki Biaua Kiaps a snsi animais pimîne tpiste, spîioasi mi in- KomnjeKte în îndestsjapea tpensinjjeJopS saie, daKa netpeie eia sinrsps întp’aieaste BiaijE fisiKi.— în adeBips, sînts animaje ie tpiesKS sinrspe fipemte, nini nots ssfepi anponiepea aitsî ani- majs, dap aieste penspî sînts nsuine ; din Kon- tpa, nea maî mape napte a animaieiops as in- stinKts de soniafiijitate, adsnîds-se în nete mapî nentps anipapea jops Romani în Kontpa snî ini— miK^ Komsns, sas a se foiosi de jsKpipiie jops saS aje aitopa.— Aneste asoiiajjisnî sînts Ja sneje yenspî întoKmite nentps tots-deasna, eaps ja ajteie nsmai Bpemejninemte nentps sns timus xotepîts; însi ja nitc-ie, asemenea asoiinjjisnl so fopmeazi nsmai npin înlîînn.npl. O soiiaițisnd a anima.ie.iops npome.iniiinsKi mi npodssi npin întîmniapo, o nsinrâ ja jbhÎ, KÎInî m’aito asemenea fiapo Kapninoape. Eie Ipiesim sinrspe, no Kînds risesus nslpeu*.» jops sînueposS jop; dap întîmn.iînds-so si» se Kspi>uo npada jops din Kîmns, npcKBinS eapna, dsin» kt»- depea zmezî, mi simjiinds kb ansnis tpcBse a ntaKa tspmo înlpcpi slpînso de anima.ie ne Kape ei smsjB a je pini, alsnii, supe a Kîmiira în nslepea ofensiBE (de ataK), se adaus în nete mapî, smsjEama ne Kinins upEnidiiids toate Bie- nisnea n’o nscsii», nîite Kînds s’as sBlspatii; anoi ne spmt iapiml so pîsiuesKB mi tpEesKs fie— Kape în sinrspBlate. A’ieaste adsnape piniloapo a J8ni.iopb este sns esernn.is tpists a-.is sneî sonietenî de lîjxapl mi de pi.nitopl.— Dintpe anima.ie.ie KBJEtoapo aBems pondsnejeje Kape as sna instinKls de asoiiajiisne nentps iininsis iteJEtopieî jops (niirpaiiisnea) ; dap aieaste Ka.ii- tate o rEsims îhke maî desBOJtate .ia sns iiens de nopsmneî ie jokscsks în Amepma de nopds. Aieste nasepî fana KB-iEtopii mapî în aieste jjepî ja nepioade neperBjate, mi smsjE atsnnea în — 151 — nete sai; Kouoane atîts de mapi, în Kîtă jtppimea snei Ko.ioane Konpinde sns Ki.iomelps (510 st.) mi junijimea tpene nesle zene sas dot-snpezene Ki.iomelpe. Sns natspa.iists AmepiKans anume Filson^ a ftKslă soKotea.it ks numtpsuu nasepi- jops, nsmai dintp’o nealt ne as Btzsts, as fosls mai ms.it» de dot mijiapde (2000 mi.iioane). Ună a.ils astops demnă de Kpedinjjt, a- nsme Oilibon^ ne noBcslcmte Kt e.iă a fosts de fajit întp’o zi de loamnt ja o asemenea Ktut- topie a ane.iopă nasepi. > Aepuj, zinea e.iă, a » fosili ama de n.iină de nasepi, în Kîtă jumina » soapejsi ne ja npînză s’a întuninals d’odalt, mi »Kt rsnoisjă jopă Ktdea Ka niatpa, nops s » a ptinas anonepilă tpei zi.ie. întp’aneaslt zi » snpe seapt. zinc e.tîî, amă ajunsă .ia Louiwilte d ninnl-zeii mi ’iinul de ini.io de denaple de jo- » ks.is în Kape .ie Btzusemă dimineața, mi ko- » ioana jops tots ama epa de slpînst Ka m’a- >> kojo ; dsnt tpc'icpea jopă, Iotă ntmînlsjs a pe- * masă aiionepilă de rsnoiuuă ne Ktzsso de ja e.ie ». Dsnt o asemenea cmirpauisne se ameazt no apcspl în ntdspc, mi o ntdape înlpeart asia axsnue un o Kojoant dinlp’înse.ie. Dsnt ne as [iernași aKo.io Kîlt-na timus, npnspil sas slpi- Kals nentps lols-deasna mi tpisteje spme aje joKsinucJops jops, ns se notă mtepije din yeapt de Kîts dsnt sns mape nsmtps de ani.— Anestă instinnlă de soniasijilate, îjs rtsims mi ja mal insule țienapl de nemți dintpe Kape mal pemapnanijl sînts uensus SKsmnpiijop (Ciu- pea llarcngus, iiareng) m’ajleje: npeKsms Sal- mo Salar saă Samnon, (sns nemle a Ktpsia Kapne este pomie mi Kape se sse în ssssju pîspijops). Nimte asemenea ijcnspl de nemll KtJtlopI, se adsnă Ja limnsjs îmnpesntpil seKse.iops jops, ja Ijtpms.is mtpii sas întpe nissapesa pîspi mep- rînds denaple. IJcns-is sKsinr>pii.iops jOKsemte mtpiue nop- dsjsl; înst nins ne fie-i;ape ans în nensmepoase mijicane de .legioane ja ptpmsjs mtpii din Es- pona, Asia mi AmepiKS, iaps snpe miazt-zi ns se mal înainleazt de kîIs nînt ja natpu-zeni mi ninnl de rpade. Smnjetsjs jopă este atîta de persjats în kîIs s’a ftiislă mi xapțe nentps Kt- .itlopia jops dsnt fie-uape an.— în npimtBapt înnens a Beni de ua nopds snde s’as afauală toatt eapna; în Jsna .isi Anpijie mi Maiă se apatt ne ja aneue din npin npeijispsjă inssje- uopă Hletjand (în nopdsuă Enruitepiî); înst în— siîpmitujă jsî Isnie mi Isjie, eje se afjt n’aiiojo în ama nemtppinitt Kîltuime în Kîtă aKonepă falia mtpii întp’o întindepe de mal insule mije mi înlp’o adînnime de mai msute ssle de slîn®ini, mi sînts ama de stpînse sneje de auleue în Kîtă st se noalt npinde în mii de mizioane. Mal tîpzis se pisinesKă în toate tjtpmupije Enrjitepil m’a.ie Sosniei, m’atunni adiKt de Ja Senlemapie mi nînt Ja OKtomBpie, se fane npin- depea jopă nea mal mape. Ile spmt meprs ja ijtpmspije Ouandei întinzînds-se Kttpe Kanauuuă Ja-Maneue mi mapea Eautint, mi în aneste pepisni ptmîns nînt .ia NoemBpie sas Denernepie, dsnt Kape timns se ’întopKă iaptuii snpe nopds snpe a se peîntoapne iaptuii ua npimtBapa Biitoape.— în jsna jsî Isuie mi Asrsst uiedă în mizuoKSjă mtpii mi ne spmt inlpt în ane mai mini, Ktu- Undă a kojo joiispl faBopatiue nentps densnepea oat.iopă jops ui’aKOJO pemînă sKuraspii nînt în iapnt. SKsmBpii ne’i Bttpîni se’îmnpesnt mi de- nsns mai nainte oatje jopă mi nei tinepi mai ne spmt. Dsnt densnepeal oatjopu, SJteesKS mi de aneea nesKapii îi npindă mai nainte. EI se îmmsJuesKS neste fi. e. S’a rtsită mai msjts de 60,000 de oat întp’o nsptt a unei SKsmBpii d’o mtpime de mizjovs. Ka st aist nine-Ba o idee de mtpimea anestei nesiitpi, Ipense st mtie Kt în seKOJBJB auă mante-snpe-zenejea nsmai Ouandezii sinrspi au ousnats o suit de mii de oameni ks aneaslt pamupt a indsstpiei mi dot mii de KoptBiî nentps tpansnoptsju jopă ne fie— Kape ans. Dsnt SKsmBpii, sînls eaptuii pemapKaEiui nentpu emirapaijisnea în. sonieltyt, nemții din ijenș.iu Salmo npeKums amu ziss mai ssss.— EI jOKsesKs mtpiue apKline (înreijale din naptea nea mal anpoane de uojbju nopds.isi) ; înst în fie-nape npimtBapt se noroapt snpe miazt-zi, se anponie de Kontinenlu mi se sse iaptuii npin rspa pîspijops nînt ja isBopsus jops. în aneste Ktjtlopil ei smsjt în Kojoane dpente ks o mape persjapitate. în Kansus anestops kojo me se a- fjt sna nea mai rpoast din naplea femeeasKt, iaps tinepii fopmeazt sfîpmits.iK Kojoanel. • în smEjetsju jops, mai ks seamt suindu pîsplie,_________ faKs sns mape sromots, ks toate Kt ei înoal^^* înnets; numai atsnni se rptmtdesKU iiînds sîiâ^.•• ⁷ w. — 152 — ameninjjani de Bp’sn» ■ nepiKOJ», nii aianil el nol8 înota mai iste de Kîts o KoptiEie de Ba- nops. ' Kînds eî risesKs în pîspi Bp’snă zirazS Kape ie îmniedeKt dpsmsjs, atsnii sapă în ssss neste ztrazs ja o îmunime de 12 nini .ia 15 niiioape (5 st.). în penepe naști nimle pîspi ns npea adînii k’shs fsndă de nisins snde femeca sâ- nt o rpoant în Kape-mi densne oatje ; eapsBtp- Kats cine ne spini. a podi aieste oat. Dsnii aieasti- Onepajjisne, Btlpînii se ’întopită iaptuii snpe a epna ja mtpije înrieijate, iapă tinepii eininds din oat, KpesKE iste nînt assnrs ja o mtpitne d’snă niiiops, atsnii mi ei meprs ja mape snde ptmîns nînt în mizjoKBJă Bepei aieslsi ans, m’atsnii, dsnt ie as aacsnsă ja o mtpime de 4 nînt .ia 5 niiioape, nins mi ei în pîspi ita si- nii dense oaue jops. ToKmai Ka pondsnejeje, as mt ei aiestă Kspioss inslinKts d’a Beni ne fie-Kape ans ne .ia lOKspue jops. Snă natspajistă ansme De.ian a nssă sns ine.iă de apamt ne Koade.ic a doi- snpezeie dintp’aiesti nemți Kape i-a nsits în pî- ' il il s.is Ozs, în Fpanjja, mi ne spnn je-adals dpsr msjs. Ileste Kilsa timns to|ii as n.ieKats, înst ja ans.iă Biitopă a nsită tots în ziss.iă joks linii din aiei nemți; neste a.is doi.iea, as Benită tpei mi neste a.is tpeijea ans as Bcnils eaptiiii tpei.— A.ite soiieliijl Bpemejniiemti se’întoK- mesKE întpe anima.ie ns nentps ajtă-icBa de Kîts nentps n.itiepea.iops. — Ama as Btzsts sns K’t.i'Ltops ansme Jlesaian ja Kans.is do i;sna snepanyt, în fie—Kape scapi, ssrm. de sns fe.iă deosesils de nanara.il (peroquets, psitacus insti— scalus) ie se adsnt ks mape sromots ineprindă .ia sns isBopă jiînnetle. i;a st se sitajde ; aatsnrîndă aito.io, as înnensts a se atsKa sns.is im ajlsjă îmninrînds-se mi ltBT>.iinds-se ne nep- deaiit, anoi se’inlopttă .ia ntdspca de snde se adsnasept înlîis, îmi nelezesKs nenc.ie, mi ds- nt ie fie-Kapo îmi a ftiisls toa.iela, se Ipayc în joksjs stă nentps noanlo Eatt sneje cfesle instinnliBo; n.itt dntt Boms Konlinsa a r.opr.i desnpe insliiiKte, no este pamspa ica mai inlepcsanlt, în slsdis.i nnitnnjejopă. li I Komsnikaițteiii iniiinijifhie mini. Opo.ioiiis.i5 ariirna.ie.iop5. Bestitsjă Linee, a ftKStă sns opo.iojiix (ncasop- ese persjată, .ia opa 9 scnpa din KsiKsms.is stă. kx nină) de iieuetaje în Kape, fie-Kape njante se desKidej mi se ÎnKide fjoapea el, ja o opt xottpitt. Nssîn-j temă înaintau! înKt atîta, în Ksnomtinjja fipe.I anima-1 jejops, Ka st nstems fane snă opojotjis de animaje Ks toate aneste, intimă sneje nipKomstanije Kape neț nposă, Kt mi animajeje-spmezs OKsnațjisnije jopă,| st’uil Kaste xpana; asemenea mi xpss, mal ks scamt spssjă nsmită ursus melos CToksii), Kape esc persjată ja opa 1 dsnt miaza noante, din ksjksiiis.is sts; ja opa 11 ese aepidins persjată din kk.Iksiiisje stă, anima- Js.is nsmită .Martor (Zdcps). Enspi.ie se n.iimct noantea mal ks scamt Kînds c jsna tt.tint, se ndsnt ja ope xottpîte. Ama st iulie Kt în mape se sse! el în sonietatc mi se atonă. Dap ntiiinajx.tX mcjs mal mi se noroapt sniî mojsmKl (sKOlnl), aa opa xott- pîtt. .da msprsjs sepel se apati. ne ssnpafajja mi- Kspioss tn npininjja aiestei pcrxjapittul, î.iă rtsiinS j in Aniepina; asta este sns fe.is de i.onomă din Peni pel persjats, mojssKs.is Ciio. Sînts f.istspl Kape sBopă (Thinoccrus ingnac). E.tă c de mtpimca r.nsl neonep- nsmai zioa, ajtjil nsmai noantea, iapă ajjjil nsmai în jans. E.tă stpirt pcrs.iats .ia fîe-Kape opt a nonjjii intoKmal na nazninil de noaite sape sîntă tOK- KpenssKSJt. Dap mi ja anima.ie.ie ssnepioape rtsimăg aieste persjapittjjl. Ji.iie'iii ssops nsmai noantea, | mini în snc.ie jjtpl snpo a inmtiinjja optmcni.iops asemenea mi sneje din nasepl penitoape (s. e. tîsfni-! ope.te nonjjii. în Gtiinea, Malmajia sp.ittoape, sp.it Jia}. Dintpe toate animaxeJe domestine, rtineje selpersjals ja opa 9 scapa mi .in opa 3 de diinincajjt. ksjks mal de cpeme mi kokoius.is se sKoa.it mai deSK’o opt mal tipzis seapa mi dimineajja se apatt noante. Apinis.is ape mi ejs o niatjt noKtspnt, e.is * aKOJo persjats nete de nanara.il ssspîndă în ntdspc. Tintpils în Tiuorpafia Kojenisjsi Sf. Sasa.