JURNAL BEATE» PESBÎADIPEA I11TIIAIIE.10P8 AATÎiPA.lE IUI ESAKTE, IK TOATE K.1ASE.1E. ' ¹ PcdiiicatS ' • de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. 18. (Ansis a.iB dsoi.iea) Eskspeinll . Mais 8, 1857. Konpindepea. Aicea ie tic înnajii suK fipS de eapr.t. Iijicna nontuapt. Alieea lie ne îiiBaiji» sirâ fipS de eapni». lIine din noi ns s’a n.iiniEats Bp’o dati întp’o fpsmoass zi de napi, întp’o ntdspe ina/Kes- toâsi, ne mappinea Kipsia se af.ii o .linede (sns iziass) Bepdc, napKt sns nintops nepfcKts . a desemnats sns lanets ks Koioapea sa nea mai nspi. Fislspii fpsmoml scops din fjoape în fioape mi ’mi pesfips ia slpusnipea soapeisi apiniie iops admipaniie în Bapiaijisnea Koioa— peiops mi în nepfeKjiisnea desemnsjsi; ne Kînds de denapte s’apali ssss în aeps, Bande de na- sepi fpsmoase, dap sînpepoase, Kape Bins a ui- mim anemii fistspi mi a ssiinEa zioa jops de sipsitoape mi de nunepe, întp’o zi de ataie mi . de dspepe. Ama este în natspi: o fiîna’B se ESKspi ne Kostsis aitopa. Aneasti snent nalspan este însiali de ss- nelc.ie me.iodioase a.ie nensmepateAops nasepi KÎntT.toape mi de zefipsis dsine, Kape înKîntB speuue noastpe ks mspmsipea sa înneli, mister pioasi, napKi ne snsne seKpetsis snei .isme ne- KsnosKEte, napKi fpsnze.ie apsopiiops peneti sne.ie a.ilopa, anests senpets mi fipeje de iapsi dsni Kîmns, miuiKÎnds-se înKoane. înKo.io, napKi sînts Kspiepi meprînds a Besti snsas ajtsia ane- sle nsBe-ie intepesanle, Kape .ie a adsss zefipsis ne apini.ie sa.ie etepine. Noi oamenii ns înije- .lenems aneste .limEațiispI pisnîndite în toati na- tspa ; dap imapinue Kape însogesKs aneste ssne- te, sînts BizisMe nentps noi; snipitsas nostps npiimemte imnpesisniâe Bedepei îmnpesni ks aeps; npintp’aneasta se manijine eKsijiBpsjă etepnăț aas niBCJBJSi mipei. Ama dap, epespije sîntă npodsKtopii pîspijopa naBirasije, Kape aă denenită nentpsplie sonielijjijops omenemli. EpBBpije sîntă Keapă Kasza esistenijei oneanajsi, de na s’a nep- dată nîni aksmă npin enanopagisne. Întp’adeBipă nsmai aneste idei sinrape apă fi destaae a de- Kjapa imnoptanija imenși a epBBpi.iopă în isto- pia nimîntsjai, mi a desBojtipei oamenijopă. Ama ne noBestemte isBopsaă dane Kîmnă. Dap fjopije nomoase ne stpuanesKă ne Kîm- niije, îmnodoBite mi îmfpamaseijate kb atîta ks- jopi, ne jaadi mi eje esistenya epBspijopă foap- te modeste în îmBpiKiminteje jopă Bepde mi monotoni. Epnapije Bepzi mi fpsnza Bepzi a apBopijopă, fopmeazi îmnpesni snă sistemă de npoleKijisne, ssb a Kipopa smnpi KpesKă mi în— LiopesKB nenamepaBije fjopi dejinale, Kape s’apă fi nîpjită mi Bemteaită Ja pazeje apzitoape aje soapejsi mi totă ssb npoteKijisnea Bepde a ns- mitejopă luante, se desBoajti Biajja nensme- poasejopă fiinije înssfjeijite, Kape ’mi netpeKă Bia^a Jopă ssb aneasti bojH Bepde, ne Kape na- tspa se nape ki apă fi npodss’o nsmai ne sea- ma jopă. Dap ns nsmai nentps anemii fjslspi mi aJte inseKte mini, ni mi nentps animajeje mapi mi ssnepioape, de ne fojosă imensa ns e capsa Bep- de ! De s’apă fane animajeje noastpe domes- tine, lipi Kîmnspi de nasnisne, aKonepite ks eap- bi Bepde! Anoi dani n’apă esisla animajeje domestine, oape jiensjă smană apă nstea si esi- ste ne nimînlă ? Nini de Ksmă 1 Eati ansmă, Ksmă eapsa dsni Kîmnă, desine Kasza esistenijei noastpe. EpBBpije dan Kîmns ssi’ă din nimîntă nimte ssKapi (zemapi) Kape, fipi dînseje, n’apă anea nentpa noi nini o Ba- " Lioape; Kini nini noi, nini snă ajtă animajă ns noate si se nstpeasKi dpentă din aneste zemspi asKsnse în sînsjă nimînlsjsl. Dap epsspije adană aneste SBKSpi, je sitimsă în Kopnsjă jopă fi- Kînds-je fiinije opranine, mi ansmă s’a fi- Kstă KanaBije d’a nstpisnă Kopnă animajă. însi ns toate animajeje sîntă în stape a se nstpi d’a dpents din epsapi; natspa n’a fiKBlă ne omă, . Ka si nasKi eapsi ne Kîmnă; ama dap aneste imense jibczi ks eapBi Bepde apă fi nepdste nentps noi oamenii,' daKi natspa n’apă fi Kpeals aje mistepioasejopă ssnete, mi aneste dsoeim- upesisni senapate în dsoe simijbpi, s’amestiKă nii npod&’Ks în noi nimte simnanisni ds-ini, înKÎnti- toape. Omsjsi n.iane alsnni a Bisa; o isme idea- ji, imaijinapi tpene atsnni înaintea imapinajiisnei saie, sape sinrspi jBKpeazi, ne Kîndă toate simijipije jbî sîntă în penaosă. Aneasta este ade- Bipata « dulce far nienle » (dsjne jeneBie) atîta de Bestit'B în Itajia, în anea napi, rpidina na- tspei, snde nepsjă e mai ajmaslps, eapsa maî Bepde, ijapinije mai înKîntiloape, nasepije mai melodioase, S8nete.ie natspei mai so.iemne.ie mi imaijinaijisnea oamenijopă mai imnpesionaBÎJi nentps aneste tesaspe de fpsmssejje nemipjiinite. Întp’adeBipă, dsjne este aneasti «farniente», mai dbjne înKi a dopmi întp’o fpsmoasi zi de Bapi în miacJOKBjă anei nidspi, însi ns snă somns Komnjetă, ni anejă semisomnă, Kîndă toa- te imapinije ne ne înKonpiapi, napKi fopmeză o nanopami fantastiKi, snde ja Bedepea jiBezspi- jopă Bepzi, peînBiazi în noi imaijina Bieijei nas- topaje ds-ine, inonenti mi napadisiaKi; ne Kîndă Bedepea Kîmniijops aKonepite kb snine aspite, pe- înBiazi în noi eneppia omsjbi soniajă, msnnitopă, Kape a mtistă npin msnKa jbî, a’mi ssBscsra totă nimîntsjă ks toate ne se af.n ne dînssjă. Toate aneste idei miKste (amesteKale) npodBKÎndă înnoi simijaijiBnl miKste, d’o dsjneaijineesnpimaBi.il, ne Kape fiemi-Kape din noi je a simijilă nerpemită Bp’o dati în Biajji. Asemenea momente pimînă în Biaija jbî nesitate, toate aneste idei, zisă, ne npo- Kspi ană fipă de iapsi 1 Dap Ksmă? Eati Ksmă ! Fie-Kape issopă jimnede Kape Ksppe sse ninoapeje noastpe, ne zine ki, întpe toate njan- te.ie nimintBJbi, nini ana n’a asată o inf-isiniji ama de mape în eKonomia natspei mi a omsjsl, Ka aneea a epBspijopa. Ilpin îndesapea epnapi- jopă sna jînn ajta ne Kîmnă, s’a fopmată ne ssnpafaija nimînlsjBi ana anonepimă Kape e în stape a npiimi msate ameze.ii din aeps, aje nis- tpa aKo.io insjlă timnă mi aje Bipsa în casinspi adînni, ne se afji ne nimîntă. Ilpinlp’a’ieasta, epBBpije s’aă finală adeBipata kobzi a fopmipei izBoapeJopa ssBtepane ; anoi din izBoape se fana nîpaie mi din nîpaie, pîspi naBiraeije Kape Bapsi aneje jopă în sînajă oneanajBi mi nană aKOJO ■'ja joks Kîtimî imense de ani ne se nepdă npin eBanopajjianea neKonteniti a ssnpafeijei saje în — 139 — niinle fiinne animaje inlepmediape Kape, nisKÎnds capsa dani KÎni'ns, o SKimcS în Kopns.18 jops în Kapne uii alsirii eapna e KanaEi.il d’a na-, tpi ini Kopnsjs omenesKS. Eali admipac i.ia se- pie de SKimBipi, Kape se fai;s în natspi. Din zeama ie esisti în niminlă, se fane eapr>a Kape Kpeuite ne nimînls, dm capei se fane ana impus anima.18 (ana donitoss), Kape smu.is no nunînls. mi din anima.18 se fane orna! Oape na ipci.ae tots omsja si admipe aneasti apmonie, 'ie dom- neinte în natspi; aneste Kpeâgisni (npodsKnisni) neîntpepante, Kape se apmcazi înaintea oKi.iopa nomtpi mi i;ape se fane în Ecncrinisjii nostps ? Aiisnia se desnoa.ili înaintea OKi.iops sui— pita.iaî nostps, sns tar.iof* ncmipyinits Kape ne apati, pc.iagisnca intimi întpe oms ini anima- J8.IS domestisa, de .ia înnensts.is 'lini.iizanisneî omencinli, nini nnaniB.— Mii de ani oms.is a fosts BÎnitopa. în a'ieasli janri nepioadi, toati .iSKpapea 481 a fosta destpsKlini; oms.is n pis- nîndila îmnpcgispajs jai, moapte mi niminipe. 0ni8.i8 n’a JbKpats nentps nalpipea sa, ui a n- sit’o rata în natspi, înlosmal Ka anima.is.i8 sas Ka KoniJ8.is Kape nseinle im e.ia nstpimuusjs sia rata. Dap KÎta de mape si fie îmmajgipea anima.ie.iop8 si.ir>ati'ie, tots n’a natala si ijie enaLiiapa K8 deBastapea ncîn'ielali, ne stomaKb.ia nonajijopS Bînitopi, a finals în toate zi.ic.ie în pems.18 anima.ia. Animaje suEalino ns sînts so- niasije; Ki'rî ni'il odati o sonielate de fiKilopi de pis, na noate si uic ms.ita timus; de aneea mi nonajii nstpinds-se de Bînata, n’as nslslb des- BOJta npinnina.1 so'iiaEi.iitigei; .ia nonajii Bînitopi, oamenii aa fosta pisinigi înnoanc, înso.io, în ni- dapi mi ne KÎmiiii, snpe a’rni nsi în toate zi.ie.ie K8 jante mi nepiiioje, nalpipea jops foapte în- tîmnjiloape mi nesirapi; Kini Kînds se întîmiui Ka BÎnataja si na se apate ne Kîmns, uîmtopa.is ks toati apta jai, moape de foame. Aneasti stape a jaiipapuiopa Kape desemnea- ză nepioade nea mai npimitiBi mi nea mai in— fepipapi a oamenijopa, n’a nslsts si nie tns.ils: amanitatea n’aps fi îmniinita misianea sa, dasi ap8 fi piniasa msjla în aneasti nozigiane. De anea, snipitaja etepna, nporpesins în amanitale, a îmnins’o înainte. Din Bînitopi ne epa8 oameni, s’aă fiK8l8 nistopi. Asta însemnează ans npo- rpess peaj8 în omenipe. Bînitopaja ape ans i;a- paKtepa siJEaliKa, Ka mi mesepia sa; ana oms i;ape se oBinnsenite kb sîmje mi omopa Keapa i.itpe animaje, deBine ne apmi an8 orna sînge- poss mi Kitpe semenii sil Ile jînn aneasta, stapea nastopa.ii însemnează rpadaja d’întîiă ajă domniei oms.isl assnpa natspei; Kini aneasti sta- pe uepe domestinipea snopă animaje. Bînitopaja omoapi sns anima.18, dap iib’jb samKsri. în aneea, oms.is na se deoseneuite de animajeje sîngepoa- se Kini mi tirpsja omoapi ana anima.18 mi’js minîn- Ki; aini este fopga matepia.ii ne Eipaemte, dap ns fopga inte.iiijennci. Daps Kînds oma.i8 a ascansa a domeslini sna anima.18, j’a lipsita npin' fopga sa inle.ieKlsa.il, s’a finsta na asasinua sia, ni stinîns.18 sia, Kape s’a mi însipninata kb KBJtapa .isl. k'sjtspa este dap înlîis.is fenomene Kape îj8 îiiiî.mims, .ia înnenslsja nepioadei nastopaje. Oamenii nistopi epas n.iînzi, d’o fipe ds.me, nani- Iîki, nelpcKînds Biaga jops, întp’o dulce far nien- le, nsKspînda-se de npiBipca fpsmBsegejopa na- tspei, Kînlînda noeziije nastopaje nentps amopaja jops inonenls, înlp’ans KSBînta: netpeKînd8 o Bia- gi ds.me, desiîpisi do Kitpe noegi sbb namipea de etatea de aypS a jamel. Dap mi aneasti etate de aapa, n’a natala si nie msjls, mi nini ns tpensia si gie; ajtmin- tepo.iea, aneasti Biagi neaKliBă, apa fi apanKata ne oameni întp’o jenenie mi anatie neînnetati; dap nerpemits nini aneasta n’a fosta SKonaja Kpcatopajai nostpa. Anoi ne jînn aneasta, nini stapea naslopa.ii na ncpmile oamenijopa a fon- da sonietigl fisse mi slanije. Ilistopsja uepe înlindcpi mapî, Kîmnii kb dimensisni mapi nen- tpa nalpipea tspmejops saje, de aneea nistopi! ns notă tpii stpînml sniî jînn ajijii. Dap Kînds Ispmeie aa minsals capsa dani Kîmna, nistopaja e si.iita a sEimna joiainija sa, a’rni Kiala ana a.ita J0K8 de nisniane; iată ki Biaga nastopajă, nepc o Biagi nestatopniKi. De aneea togi nonaji! aislop! epas nonsji nomazi, npeKama i risima mi aKsms în opienta, ande se Bida nagiani în-> Ipegi emirpînda din timnă în tirana kb SKimEapeă natpiel jops. Anemii oameni, nerpemita ki n’aa natpie; aKojo jib esisti pejagiani dapasLie, pulpe oms mi nimînts. Aneasti stape n’a natala si se Kasie nen- Ipa amanitatea înaintati în sfepa ideejops mo- pa.ie; îi tpeEaia ideea de natpie, Kape n’o nota — 140 — nuca najnsnlie nomade, «ii nsmai neje stalop- hiiite rie ntmînts; de aieea epa tpeBainjja a se aiiieza o pejațj'iBne dpeanlt îiitpe oms mi ntmîn- tajs, maiKa sa nemapitoape, le’js Xptnemte din sînaAB sta. Esistinija omaJsI Ipessia st denie ihdenendinte de npezenQa întîmnjttoape a snsi bî- nala, sas de animaje domestiie, Kape nondamnt ne bms ja o emirpaijiane neKontenilt; aieastt pe- jaijiane întpe bms ini ntmînts a amezat’b arpi- KBJtspa. Ama dap, arpiKSJtspa fopmeazt rpadaja a.is tpeijea în desBOJtapea sdiiettgijopa orne- nernti. Aieastt idee kt, ks limnsjs, oamenii dese- ninds din ie în ie mal arpiKSJtopi, as ntptsils oksnau'isnea naslopajt, aieastt idee zîkb, o rt- sims înftijimatt în BiBjie, în simBOJSJS fpalpsii- dsjsl ie.is mai antiKS, nomenits în istopia jamei; adeKt Kt Kains a omopîtă ne fpateje sta Abcjs. Kaina, ziie EiBJi'a, epa arpiKSJlops, Abbjs nts- tops mi ne spmt KainS a omopîts ne- Asejs. Asta Ba st ziKt: omsjs arpiKBjlopg a omopîts ne iej8 ntslops; stapea arpiKOJt a mtepsa stapea nastopa.it; omsjs S8ind8-se ja o stape soiiajt mai ssnepioapt, a ntptsils ne lea infepioapt. Dsnt aiests fpatpaiids, Konlinst E'mjia, Kains pts-KS- Bîntats, ks ssdoapea fpanijn saje, a tpeBsits st’nrî KÎmlipe nîinea sa; ama este. ArpiKBJtopsjs ape o BÎaut mai dapt mi mai rpea de KÎtS ntslopsja, etatea de aspa a ntslopijops idiji, s’a dsss mi în J0K8J8 ei a aatsnss etatea de fepa ks manii țapi. Dap îritp’adeBtpB, aieastt ns epa o pea KSBÎntape ii o Bine-K8BÎntape a oameni jopa; Ktii nsmai npin msnKt mi arpiKBjtspt, as nslsts oamenii st aacsnrt ja înaJtsjs rpads aJ$ liaiji- zanisnel Kape’js oKsnt aKsms; nagianije kape n’as arpiK8Jl8pt, as ptmass semistJBatiie, de aieea în Kjimeje snde arpiKSJtspa ns pesmemte, npeKsmS în ’ie.ie npea fpirspoase sas în ieje ripea ktjdapoase, aKOjo nagianiie as ptmass ja ana rpads infepiopa de lÎBijizagisne. Aa nopds as ptmass Bîntlopii, ja ssds nastopil, dap niii iei d’îritîis, niii iei de aja dsoijea n’aă JKBKata sns pb.ia mape în istopia lamei. Este iritepesânts a Bedea Kt din toate nens- mepaBijeje njante, ieje Konpinde pernsjg Bege- tais, nsmai iele nsmite graminee sas eptspi, as deBenită njante de arpÎKSjtspt. Nagisnije Kape se hstpeskS "ks nîinea ie kpemte ne apsopsjs nîiilel (ylrcihocarpus'). sas ks fpSKteje apBopsjsii Bananierii (Musa), aieinti nonSJi n’as arpînsj- tspt, kipih spmape n’as niii liBÎjizagisne. KeapS în jjtpije snde ns esistt arpiKSJtspa rpaminee- jopa, mi oamenii se nstpesKa ks Kspmaje mi ks ajte asemenea fpsnte (iipeKsms în India) KeapS aKOJO ziiems, rpatnineeie acoant sns pojs mape, în soiietatea omeneasKt; înst rpamineeje SînlS aKOJO penpezentate npintp’o njantt nsmilt Bam- busii. Bambusu (Bambusa), ziks Boiaatopii, este njanta lea mai imnoplanlt în bsbjs domestic aja Indienîjops. Indiansis noate Kt aps fi esi- stals ftpt Kspmaje, dap niii întp’sns sins ftpt Bambusu. Eja ’mi rtlemte din Bambusu fe.is- pimi de osieKle Kape ÎI sepBB în ssagisia neie- sapia din toate zijeje. Din noejeje jbî, ’mi faie Kase, kb fpanzeje jsi je aKonept; din Bambusti e.is faie mese, skanne, nodapi, marazil, salijii de ant, Komapi mi fejspimi de OBieKle mi mo- Bije din Kape aneje sînts JBKpate kb o aplt nepfeKtt. Bambusulu, ziie snB ajts BoiaacopB, este njanta lea mai Eine-KBBÎnlatt de nătapt; anoi ne jînrt fojoaseje imense ie tpape omsjs din aieastt njantt, ape mi sna a.ita aBantapis Kt ejs na maniemte nimiKs nentps dînsa. Na- tapa ijenepoast, a dtpsits nonsjijops jenemi din aieste Kjime, o njantt ama de npeiioast. St’mi imagine iine-Ba o tpestie de mtpimea de 50 nînt 60 niioape, Kape ape sns diametpa de 6 nînt 7 ijojapi; în jangimea tpestei se afjt din iniepsaja în intepeaja, nimte nodspi ejerante, anoi mi fpanzeje Kape se afjt ja Ktnttîiaja fpestiei, sînts foapte dejiicate mi Kînds stas msj- te Bambuse îmnpeanate, fopmezs o ntdape d’o ejeranjjt admipaBÎJt, (nezi ajttapata firapt). Dap în Kin», Bambnsuliî na este mai ns- Hins Komana de mi’ja întpeBainijezs ja difepite ssa- ge de Kita în India, Ba înKt aiii ape o imnop- tangt nojiliKt; natema ziie Kt Bambusulu este adeBtpatBJB domnitops ajs Kinei, aja aiests! stata kb 360 milioane de JOKBilopi! Ktii în Kina, toatt jsmea este eKaajt înaintea Bam- busului. De Ja ministpaja, rsBepn itopajB anei npoBimii, nînt ja nasnikajs dsnt sjiut; de ia noBÎJBJa «MandapinS» nînt ja « Mowîkb » tojjî sînta sansmi a npiimi din Kînds în Kînds o ibKr jjisne de kondsilt npintp’sns Eăstons de Bana- — 141 — bușit Dap ia ministps * sas noEÎiB », EastonsiS ks Kape bă cate, este aspits, ne Kînd» ia mo- xîk», instp»menl8A» KopeKuisnel, n’ape opnatnente apistoKpaliie. Eati instpamenlsi» KBitspei țjene- paje în Kina! He KspiosS! Sneie din rpami- nee, a» pidiimt» ne om», npcKsmS am» bizbIs înaî ssss, .ia o nozinisne souiaii alîta de înaiti, ne Kînds snsi» dinlp’înssis epa noate Ka»za Ki, sns stat» nuia de inuioptant», a derpadals ne «a meni nîm ia a’ieslB nsnKlS, fiKînds-se ne sine înssmi menpezasiiB mi denii». Sn» stal» Kape, în iok» d’a KBitiBa în «letiuenii sii, simuimînt81B de demnitate nepsonan, îî derpadi astB-feiS, aarsnue a slinye ei» înssini în inimile iop», fo- kbis saKp», Kape ap» n»tea si’ib sKane în zi- leie de nepiKoi». Delirent reges, plectuntur ar- cliivi (KÎndS penii sînts în deiipis, niînrs no- n»iii), aneasti scalenul este npea Bene mi din nenoponipe npea adenipali. . Dap si ne întoapnem» Ja rpamineeie noastpe. O nidspe de Bambnsu. Ns nsmai Ka nEtpimînts mi na matepie de Bcsteminte, rpamineeie a» sepsits omsisi mi dpent» instpsmenls de msziKi. Dintp’sns fei» de tpestie, (Arundo Donax mi Phregmites), s’a ft- Kst» fiasta din Fpiria, atîta de Bestiti în antiKBi- tate Elenilor, în Kîts a» zis» ki ainBentat’oo desimtate (Marysas). Ast»-fe.is, fiasta de tpes- tie a fost» nasBJB hgj» d’întîi» Kape ornai» a fisstS Kitpe desKouepipea aptei disine a ms- ziqei. Illi aKsmS fiasta de tpestie este ia «nit nonsii sinr»p»i instpsment» de msziKi, npeKsmS ia nonsiii qe lOKsesK» în inssieie Marquesas mi în Peru. Anoi mi limnoepsi», Kape mi ei» epa înlîiami dati fiKBl» de tpestie, este ia jjipansi» nostps sns instpsmenls de msziKi Kape îi îndsiqerate opeie saie de penass», întp’o seapi linimtiti Kape Bine dani o zi de msnRi ostenitoape. întp’a- deBipByiiimiK» ns noate fi mal dsiie mi mai ta- 142 — KînlBtopS de Kîts a aszi nimnoepsas întp’o fpsmoasB seapB de-Bapț, Kînd domnemte o tiiepe mistepioa- sBîn tots opizontsas, îneeaits întp’o semioESKspitate naBKBtB. Atsnni ssneteae nimnoepsasi dsani mi meaanKoaine, nBtpsnds inima noaslpn ks nimte simijipi neesnpimaBue. Keaps de aps fi inimiae noastpe de niatpB, tots n’aps nslea sb pBmîe ne- simjjitoape .ia aneste ssnete de aiaae Kape napKB Bins dinlp’o aatB asme. dintp’o asme nspi, ino- ’ient’B mi dsane, napKB naînrs napadissas ino- nenijei, nepdsts nentps yensas smans. Este foapte pemapKaBias, kb tonă nonsaii opientaai as o ms- zikb naijionaaB meaanKoaiKB mi ataaniKS. Snii din ei naînrs sns raopioss tpeKsls, Kape s’a dsss, aaijii sns tpeKsrâ de acaae mi de ssfepinjje se- Ksaape. Igiena norib.iapi,. JeKnisnea PI. Demniaops! în amîndsoe aeKyisniae din spini;, ams Ksnos- Ksls natspa fiinjjeaops opranine mi KapaKtepiae distinKlise, Kape deoseBesKS Keaps în sfepa fiin— ijeaops opranine, naanteae de animaae. Ansins nstems intpa în nepnetBpiae Kondijjisniaops Bitaae, aae anestops fiinije intepesante. Ka Kondijjisnea npimitiBB mi nea mai nene- sapie nentps esistenjja fiinjjeaops opranine, nise npezintB ana. Ana a fosts .ia fisinii mi aa fiaoso- fîl antini, sns eaements. Keaps Thules, tatB.is fîaosofiaops, a zisa: kb toate KpeaijisnLie as emits din anB mi kb ana este eaemenlsas tstsaops eaementeaops. în mai toate Konsmoyeniiae (is- topiiae Kpeaijisnel asmei) a difepijjiaopS nonsai antini, ana mi oneansas jkqks poasas neas d’întîis. Aksbib ^ntims kb ana ns e sns eaementg, ni sns Komnsss (de OKsiyens mi de idpoyens); ks toate anestea, ana n’a nepdsts imnoptanjja ei în fisisa raonsasi mi daKB a înnetats a firspa Ka sns eae- ments, n’a înnetats a firspa Ka sns npinninsfon- damentaas a toatB Kpeajjisnea tepestpB. Kbii în sfepa minepaaB rBsims kb, ana domnemte assnpa Kontinentsasi, în sfepa raoBSasI nBmîntesKS, oueansas okshb tpei nBpjjî mi Kontinentsas ania sna. Anoi ocsepBînds fiinjjeae matepiaae Kape se afaB ne nsmînts (mi în anB), o sb rBsims kb ■nea inai mape napte a Kopnsasi aopg, este fb- •Ksts de anB. TbcjjI opl-ne apeops sas psnejjl dpi-ne naantB din nBmînts mi nsnejjiae în foKS, o sb Bedeiji kb ese dintp’înseae o msaijime de . ■ anB. Tîmn-iapii rjiindS aemneae ms.ini ani, asia aaisnrs a asea aemne ssKate, Bsne nentps as- Desnpe ans. Kpsjjlie aops. Dap aa animaae ana domnemte îmiB mai msats. întp’o OKa de Kapne ne asBnrâ de aa mBneaapg, naBtims nentps 250—300 de dpamspi anB, KBni întp’o șstB de nBpjji napne de bob, sb afaB 75 nbpijl anB. Anoi mi Kopnsas omsasî ape natps nspiji din rpestatea asi, Kom- nsse de anB mi de aate asKpspi faside, Kape sînts Konstitsate de anB. De aneea, noate omsas Iisb tpBiasKB msats timns Insmai ks anB mi fbpB- nstpiminte soaide, ne Kînds fBpB anB ns noate sb esiste mai msats de 17 ziae. Ama dap, ana este npinninsas Bitaas neas maî imnoptants în sfepa fiinjjeaops opranine. Sb oe- sepBsms aKsms în ne fopmB, ana spmeazB anests poas imnoptants în eKonomia natspeî. Ana se înfBjjimeazB în natspa ssb tpei fop-^ me distinKle, opi în fopma soaidB Ka riaijB eapna aa noi mi tots d’asna în jjBpiae noaape; îhsb. aneste fopme n’ape o infasinjjB ama mieaslT> este mislcps-iS SHiîslisteniieT a nemapijinitci sfepe a fiinjjcjop» opranice. A’iestă fenomenă este KsnosKstă ssr> nsmipea de cipns- jaiiiBiica oceani.iopă de sssă ini de îKosă. Bb mipaui domni.iopă, ncrpeniilS, kb bb Bop- nesKS de ană oceană de sksS ! tfnde se af.iB atestă oceană? Se af.iB neste Kuncteje noastpe, sb npesniB.ia neîncetată în aepă. Eni/auliă? Ns totă d’asna, dap Kîte odaia se face Bizinijă mi atsnci încetează d’a fi snă o’icană razoss ci iea napte .ia occans.iă fjsidă.— în nsjjine minte sînlcmă în stape a bc esnuiim a’ieaslB enigma. Dap înlîiami dala, daijiniă snă pasiisnsă ja sp- maloapea înlpeimpe, Kape este foapte bckc, înlpo— sala de pei.ie.ie Salomon, «toate pîspije zice ejă, se Bapsa neîncetată în o’icană, de ce occa- nsjă nsse smii.io neste masspa? « (Kochet V). întp’adcBaps, fisicii aă nășită npin Ka.iK8.ie, kt> o'ieans.18 npiinicmle ne tojjT anii din pîspi.ie na- mînts.i8î, Kape se Bapsa întp’înss.iă, mal ms.ile milioane de Ksir>i de ana; dap *ie denine acea- sla imensa Kalinic de ana? De »ie occans.iă ns o Bapsa lipește Kontinentă ? De ce ns se fa’ie în totă aipjă sns dijsiiiă ne iianiîntă, npod8să de aneste capsalspi u.ie ane.iopă oceansjsi ? Acea- sta este nerpemită o întpeiiape ininoptanla. Dap este mi o a.ila nsmai nsițină imnoplanla. adena: ■de snde Bine ane.ic Kape jc rasiniă mal npets— lindenea în namîntă, Kîndă sanamă ’iena adinnă ? De snde Bine aneae Kape esă neîncetată din iib- mînlă npin nensmapale izBoape uii nsjispl? Este oape naiiiînts.18 smn.istă ks ana? Nici de Ksmă! Din Kontpa, este npocată npintp’o ms-ijiime de es- iiepimente neo.ioijice, kb sînsiă namînlsjs! este smn.istă d’snă Ioks imensă Kape apde ai;o.io neîn- cetată mi i;ape iipodsce Kstpenispi, pidiiiapi de msnni mi a-ite fenomene intepesante; aKO.io atîtă este de mape KB.