JURNAL nEXTP» PESIIÎADIPEA 1I1TI1WE.10P» AATÎiPA.lE 1111 ESAKTE, ÎN TOATE KAASE.1E. ■ i| ii PcdiiicatS I de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 17. (Ans.is a.is dsoi.iea) BskspeiiiH Mai» 1, 1857. Konpinilcpen. St.itnpiie nntrpi.iopX. IIcnitMe ssxpitopi Ii.iicna noiisiapT. SlalspLic nasepijopS. Ks Kîts stsdiems mai cine natspa anima- jejops, ks atît,H neîniipedinuums mal ms.il8 kt. nasepi.ie sînts noeiji în perns.is anima.is, Kt e.ie netpeKS o Biant neatîpnalt, ssB.iimt, noelii;t Keapi; ini pomanliKt, n.iint de aBenlspe nii de emo- jjisni, Biaija jops fiinds tots d asna amepinijalt. BoiaîKopii meprînds în HT.dspi.ie Amepinei mi esaminînds aKoio, mtssplie de sirspitate Kape as jsals nenstnepoase.ie nete de nasepi ne iptesns oko.io, s’as KonBÎnsS Kt nastpea opaiț în des- Bo.itapea anestops mtsspi, sns rpads de înjje.ien- nisne ms-its mai ssnepiops de Kîts Benins-is sts oms. Ktni toate JSKptpije omsjsi st.iEatiK8 d’a- ko.10, as SKons nsmai atanspi mi de destpsKjiisni. Indians.18 a ntsuonits nsmai Ksjjits mi dpsrs-is sts de omopîpe mi niminipe, ne Kînds .ibKpspue na- scpi.iops d’ai;o.io sînts fo.iositoape, KonstpsKtine mi opraniztloape; nastpea ’mi fane ksîbsjS, In- dians.is ns e în stape a’mi K.itdi o asemenea .toKsinjiT.. Dap 'în panoptsjs KKidspei, Kspi.ijeiiiei mi fpsmsseijei, keiss-ib nasepijops e ms.its mai npe- fepaGi.iK joKsinijei Indiansjsi mi mai ke seamt a Ko.iicei Nerps.isi (Apans.isi) din AfpiKa, a Kt- psia .lOKsinnt ns e a.its nimiKS de Kîts o raspt spîlt. Apans.is (nerpsjs), n’a desKonepitâ îno sma nînt aKsms. Kasa .isi ptmîne desuist zisoa mi noantea nsne mtptnini ja intpapea ei. Dap mi nasepea ns mtie în ne moda st înKizt ksi- — 130 — eeje eî, KB^ii niii nasepea n’a inBenlats snia, Ksms dap o sb anepe keiebje ei? Eati Ksms ! Ilasepea faie intpapea KsissjEi foapte stpîmtB uii nspcals (înKspKats). Kîndg ajeije de kbiee ro- jiiisnea Bp’snbi apsops, atsnii stpîmtopeazi in- tpapea npintp’sns fe.is de KJidipe ke zids. Sînts mi msjte snejje de nasepi Kape ’mi KJidesKB sns ksIes ke dsoe Kamepe, sna îndBpils mi ajta în- nainte, în lea d’îndspits Kjoiemle msma, ne Kînds în lea d’înainte meade masKBJS nszinds Ka ss ns intpe sp’sns stpeins aKOJO. De Kîn.1 inemiiî ape nasepea ss se teams! De mepni, maimsije, neBeslsiiI, de oms ini Keaps de ajte nasepi! Kt.ii mi în neamsjs nasepijops sînts xoiji, tîjxapi mi fiKitopi de pis. Dap de msjte opi se adsnB Beiinii nasepijops sjase mi atașate, ronesKs ne szspnatops mi peslatopniiesKs ne desnoiatsjs în nosesisnea sa jepitimi. Se ziie, ks sînts sns fe.is de liopi, Kape as sns simijimînts de dpentate înKi mai nponsnijatE; KiiI Kînds Bids kb o nepene de tinepi as fspatE lesa din KEinspije ajlopa matepii Ka si’nrî apan- ijeze kbîesje jops, atsnii s’adsns mi snaprs Kasa xogijops, dipimînds’o de ssss nîni acoss. Oape ns Bedems în aiests aKts, Ka si zi- icms ama, sns șimijimînls de dpentate mi de sanKtitatea nponpietiijei ? Dap npin ie mods, nasepije as peajizats rapanijiea aieslsi dpentă Komsns ? Aiii s’a npezentals dsoe modspi. Mea d’în- tîis epa fopmapea soiietBjjijops, opranizapea snsi rssepnS lentpajfi, Kape si fopmeze lentpsjs ns- tepei soiiaje mi npin snipea lejops desije si Konstilse o fopiji de anipape nentps toiji. Mo- dfijB ajs dsoijea epa a KJidi nimte joiisinije în aeps întpe ieps mi nimînts, neanponiasLie de niii sns fiKitops de pis Kape, npin rpestalea jsi, piraîns jinits de nimînts mi ns noâte si se sse în aeps. O asemenea letate aepiani a Bi- sata .Jnstophanu nentps oameni; nentps noi, as pimasb sns bîss, o fantasie; dap nasepije as peajizată aieasti mimepi imnosisiji nentps oa- meni. Si Bedems anams Ksms as peajizats aieste dsoe idei de anipape mi de sirspmiji. nasepije as fondats întpe dînseje o stape soiiaji, k’ehs rsBepns ieritpajs mi K8 o fopiji nssjiKB. IntoKmai Ksms maimsijeje as sns pene, asemenea aa mi ‘ msjte dintpe nasepi sns peție \ sas DsKi, Kape je dsie snde as tpeEsinjjB. Msj- te din nasepije nsmite mipmii;ofaije (mînKBtoape de fspniii) mi ieje de napadisB as ans pene. Este o nasepe miKB nsmiti Tyranu, fiinds-KB e foapte îndpisneaiji mi npin KspaijisjE ei npoteye Keaps sneije de nasepi mai mapi mi mai nsjjinS Kspaijioase. De aieea msjte snejje din nasepi ajers ne miKEJb Tyranu, dpentS mefb’JB sas kb- netenia Jopă mi îjb spmeazi snde mepye. Se ziie Ki Keaps moimEJE nostrâ (falco nisus) Kape e aiîta de temsts în jsmea nasepijops, kb ejs Keaps, se apatB ijeneposs KBtpe famijii de nasepi denije, Kape înBOKs npoteKjjisnea jbî, Biindb sb se ameze îmnpepispsjs KsiEBJBl jbî. Dap soiietatea lea mai natBpaji mi lea mai sirspB, ns e întp’sns desijs mi sns fop- te, ii întps doi eKsaji; asts-fejs de soiielBjji risims msjte în oasa nasepijops. StpsjjajB mi msjte ajteje fopmezS soiietBjji nepmanente (nen- tps tots d’asna); ajteje fopmezs soiietijji nsmai nentps sns SKona detepminats npeKsms, a faie kb- .iBlopia jops mirpBtoape |ie o fana în tojjî anii. ToatB jsmea mtie de peossjiKa soiiajB a sep- zejops mi a KOKopijops mi Keaps tautisa jops fpsmoasB, npin Kape o leatB de aieste nasepi, se anapi în Kontpa snsi ataKă. Dap sînts mi ajte nasepi miii Kape tpBesKB în Kjime foapte Kajde, snde natspa a npodasa nensmepafiije fea- pe sîmjepoase mi pentijii Beninale. Aieste na- sepi ’mi faKs Ksisspije jops, sns jînri ajts, te- mînds-se a se denipta sna de a.ila, Ka si ns denie npada aiestops inemiie înrpozitoape. Este mai ke seami în AfpiKa, o snejji de nasepi nsmite Republicanus (Republicam), Kape întp’adeBips ’mi KJidemte o letale în aeps. D. Patterson mi ne spmi D. Lavaillant, as desKpiss aieasti letate aepiani. Eati ie zîkb ei: .< îm- npeyispEJB snsi apsops, Kape ape sns tpsnKis fopte, aieste nasepi jinesas ja o înijjjime în- semnati, sns fejs de anonepims Kape seamini ke o amspeji mape Kînds e întinsB. Aiests aKonepims e atîta de mape în Kîts tpesse sb’js noapte mai mBJjji oameni, Kînds Bopă sb’js tpans- noaple. D. Lavaillant, a Bpstn si’js snapri mi a tpessits sb’js taie K’sna tonops, atsnii a Bi- zats kb e Komnsss d’o masB tape fBKStB de nimte epEspi msiate, jinite sine sna de ajta mi — 131 — ne spmi ssKale. Anests aKonepims este imnep- miaEus (nenilpsnzitopb) nentps ana de. n.ioi. în mapninea sas nepifepia de aioss a anestsi aKO- nepims, se af.ii KbiEsplie anestops nasepi nsse întp’o .linie nipK6.iapi, sna .lînri a.ita na o ».iiyi potsndi, fopmînds sns fe.is de Ko.ionie sas pe- nsRiiivB snpiaîinili ssb smnpa anestsi aKoncpinis sas naBuonS. lIentps.i8 naBi.ions.isI ns o .lOKsits, ni sepBi dpenls nsnKts de adsnape Komsni.» «Fie-Kape ksÎeb ape 3, 4 yojspi în dia- metps, însi fiind»—ki sînts nsse npea dess shs jînn aats, de aneea si napo ki mapyinea nani- aonsasi este nsmai sns ksIbs mi înlp’adeBipS sns ksIes d’a.ilb ns e desnipjuts de Kîts npintp’snb nepete ssciiipe, în Kape esisti o raspi de ko- msniKajiisne; în ycnepc Kîte tpe.ie K»Ti;»pi.ie as o intpape Komsni. în naBi.iions.is «ie ams Bizsls, zine D. Lavaillnnl, ams nsils 320 KsîEspi sas neasae, Kape epas aoKsile de 320 nepcid, adeKi de 640 nasepi Kape tpiias sna ks a.ita în nea mai mape apmonie mi înjjejcuepe. » Eati aa nasepi peajizato ideea asi Arislo- fane, d’sns opams în aeps mi ideea asi Cabet, d’sns faaansteps Ka o pezidenjji Komsni. însi ni- Kats ki, ks loali adsnapca aops în sonielalc dpenls anipape, aneste mini nasepi sînts adcse-opl cs- nsso a deBeni npada aatops animaac mal nstcp- nino. Sns inemiKs mai nsfjins Kspayioss noate si se sncpie Kînds înnene aneste 640 rspl si stpiye k’siis raass asnsuits Kînds se anpoiiie nine-Ba de KO.ionia aops, dap sns inemins maj nstepniKs mi itspapioss, npcKsms jjiapneae Boa, ns se sncpie de aneste ijinete mi Kînds ataci o asemenea Koaonie, fane aco-io o mape deBasta- Lțisne, mal ks seami întpe nsii tinepi Kape ns iuti» înKi si sEoape. Opi Ksms, este foapte intepesanls a Bcdea inBenjjisnea peniaai a anestops nasepi mini, d’ami fane sns opams în aeps snpe a seina de ms-iin inemini tepestpi. Oape a fosts Bpe sns.ib din .leclopii norntpi, în nosiuisnea d’a simui Bp’o dati o snaimi țepi— ci.il, Kînds s’a întîmnaats si se site ssss întp’snb tpsnKis d’apEops roas mi a Bizsts înisntps în întsnepiKb, sns pentlis BeninosS, sns rnapne otpi- Bits, Kape si se site aa dînss.is ks okh sii as- nitopi Ka de asnifeps mi jjiinds rspa desKisi, din Kape ese o aimci ne noapli otpaBi mi moapte? DaKi, zîkb, a simnits nine-Ba o asemenea snaimi, o si înije.ieari Kîts de tipicul tpecse si fie snaima nasepuops Kape aocsesKB ne apcopi în AfpiKa mi în aate ijipl tponiKaae, snde pentuiue Beninate sînts foapte nsmepoase, Kînds Bids sns penti-is Beninats ssinds-se din roainisnea apco- ps.isi mi ataKÎnds nsii aops din keIes Kape, fiind» tinepi mi neaBÎnds apini, nini ns nota fsiji, ni deBins npada anestops monstpi mopta.il? Dap natspa a Kpeats tots d’asna pemedia .lînn nepiKO.18. . în jjapa snde esisti mapneae Kpolaas, a Kipsia msmKilspi este o moapte sirspi, anoio Kpemle mi eapn t Guaco, ne Kape se jjine Kpo- la.ie mi nsinds nine-Ba eapca aneasta ne rnsui- Kilspa Kpota.icî, se npelinde ki msmKalsas scani. TotS în aneste uipi, snde se npisesKb nensmepaijn nicpnl, natspa a înzestpats mai toate anima.ie.ie ks instincte, snpe a se nizi de anemii inemini al fiinije.iops înssfjejjite. 8ns fpsmosS instinas de anipape, apils sne.ie din nasepiae ne tpiesKs ne inssic.ie Philippine mi întpe Kape este pe- nsmiti nasepca nsmili Lojia pensilis. Aneste nasepi ’mi aaers n.ianla de tpestie, de sncjia nsmili Bambus, Kape Kpemte aînn ani. De Kanelue pamspiaops saie opizontaae nasepca alîpni fipe sscijipe de luanle smoape’ Ka si ns alîj ne pamspi.ie npea în jkoss. Ilase- pca Ksiioainle rpeslalca csiEsasi sis mi ns rpe- mcmle nini odăii. De aneste fipe, nasepea aine- înle niptinc.ie de cpcspi țapi, sna dsni aafa, nîni Kînds fopmeazi sns keies în fopma snsi saK$. Aneasti jbKpape e foapte ostenitoape, Kini e .isnri mi nasepca e si-iiti a JBKpa slînds în aeps fipi snpi’.Kinipe. Dap înKi nasepea aneasta a npiimits din nalspi picdape mi KspaiKs, noate mai ms-its de kîIs onisas, Kape si r.iopifiazi ki e sirspa fiiniji înzestpati ks K8a.ntiijl mopaie. KbIbsjs anesla, Kînds e rata, npezinti fopma snei Eblune, adeKi fiinds atîpnats npintp’sns ni- jindps .isnrs mi înrssib, ne fsnds jipijits sas snfjalB Ka o nsnri njini, snde se afji asKsnse Kîte dsoe rispi ne snde intpi nasepea. Anests nijindps aatsnne 4a o mipime de 12 nîni ja 15 ninioape mi este alîpnats ne pamspue apcops^si, stînds ne majs.is anei, Kape je întinde neste ani. în KsiEsab ei, se a£ii mai msate desnipjji- tspi, Ka nimte odii, din Kape sna sepBi msmei — 132 - (KjomKa) 8nde Kjocemte nsii, ne Kînds naptea rapBBleasKB okeub o ajlB odae, snde se si.ie- inte npin Kîniece neîncetate, • a îndsici msmei datopiue ei matepne. Kîte odatB se rssesKS cinci ini mase sste de asemenea KSiBspi atîpnate ne 8nă sinrspă apBopă. Ksisspije acestea sînts fi- Kste asts-fejă, kb nici sns inemină ns noate in- tpa întp’înseje; raci .nentps animajeje tepestpe, niepni mi ajte pentijii sînts neanponiaeije fiindă atîpnate în aepă, anoi nici malmsjia Kape se ara- jjb nine ne apBopi, ns noate aatsnpe srojo fiindă—kt. pamspije ne ranBtîije rapopa sînts atîpnate -ace- ste KsiBspi, sînts foapte ssBgipi; de aceea s’aps psne ks dînsa Kînds apă cepsa a se artija ne dîn- seje. Dap mi nentps nasepi, acestă ksibs este neanponiasijă; raci intpapea jsi e foapte înrsstB mi ns rneppe dpeantB ci KspsalB. Astă-fejă ije- nisjă acestopă nasepi a nBSKOcită o cetate neaK- cesisij’B nentps opi-ce ihemiKă, mai sirspB noate mi de Kîts Sevastopol mi ajte cetBijI omenemtl, fBKste ks o aplB innenioasB *). Ajtă ksibs ajă sneî nasepe ansme Silvia Sutorius^ (seaniBiiB ks nitsjiceje noastpe), este asemenea foapte Kspioss; adera ea stpîmje din eap- sa snde Kpemte BsmBaKS, nimte Bsraiji mici de Bsm- BaKă, îjs toapce fBKînds-jă aije ks ciOKSJs mi itoase ks dînsa foije, ks Kape aKonepB de pispă îmnpe- pispă KSiBSJSj Ka ss ns fie BBzată de nici sns. inemiită. EatB sneje admipaBije JSKpzpije in- stiKtiBe aje nasepi-iopă ! Noii. Ne pesepntms nentps a.ilT. dati a Bopsi maî msjts desnpe instinKteâe animaje.iops, tots de odati penomandlmi jeKtopuops ailipea snsî snpațiitl desnpe Biaga nasepuopS de D. Michelet din Paris. Ilenite SEEpiitops. Ilemte SBspBtops! ^e Basme! Snde s’a bb- zstă sns Kpans, snă majîă saă o mtisra sBspîndă? Kpedă ra .ia nessapii nomtpi, ns s’a întîmnjată astă-fejs de riiinsne Dap msjte jEKpspi sîntă în natspB Kape, întp’sns jokb sb nape a fuSKps imnosiBijs nri întp’ajts sîntă fante opdinape, ko- msne mi KsnosKste tstsjopă. Snă pepe de Siam în Indostan^snde ana ns înriapB nici odatB, a ’xotBpîtă ra ns se noate Ka ana sb denie Bp’o datB neatpB mi kb Esponeeniî sîntă mincinomi Kîndă zîks kb, în papa jopă, ana înriaps mi deBine Kîte odatB tape na niatpa. IlesKapii nomtpi ne- Bpîndă sb KpeazB kb sîntă uri nemți SBspBtopi, seaniBiiB msjtă K8 onestă pepe de Siam. Dap noi, Kape ns Boimă sb aBemă onoapea d’â semB- ria snsî pepe de Siam, sb Kpedemă npea sine! în esistenija nemtijopă SBspBtopi, sa înra sb mtimă kb esistB tpei-zeci mi natps snepe de nemți SBspBtopi, Kape IpBesKă în difepite riiBpi aje nBmîntsjsi. EatB aceea ne He zice istopia natspajB, desnpe anemii neuili: mtisKa sBspBtoape (Esox ’esocetus, npezenlată în ajBtspnta firspB), este nea oprană, s’aps fi peajizată Bissjă astopsjal, d’o mBpime de 13—14 uOjspI mi d’o Kojoape |« rajBtopia în hcapie ». Omsjă apă fi sfispată nri uensuiie, se deosenemte npin KapaKtepije spmB-lejă. Dap fiindă—kb natspa îî a pefszată aneasti țoape: ape snă Kană tpisnrsjapă, tsptită de sssă I fasoape, de aceea a rasială ejă a’ini npoKspâ în 5K0S8, notBtoapeje nentsjsi (pectorale) sînts jale mi medă foapte sss^ JÎnrB Kans, rad ane¹- ste notBtoape sîntă d’o jsnpime eslpaopdinapB mi miîKjocesKă famtatea nemtejsi d’a ȘBspa, fiindă-KB îi sepBB a smspa rpestatea sa în aepă^ Ka sb noatB pBmîne sssă mi sb ns KazB îkoss. Aceasti întOKmipe o rBsimă mi ja msjte a.ite animaje te- pestpe, rapopa nalspa a aKopdată fasoapea d’a SBspa, saă a se pine mBKapă Kîlă-Ba timnă în aepă. Toate aceste animaje as snă fejă de neje Kape je sepBB Ka snă napamită (parachute). Ks Kîtă e mai mape^ ks alîîă smspeazB mai msjtă rpestatea Kopnsjsl mi înjesnemte pinepea jbî sssă în aepă. Astă-fejiă rssimă BCBepiije' zcspB- toape, jijiecii SBspBtopi m. c; j. Totă nemteje seairanB n’snă sKsmBpiă mape, aBîndă sojzi mapi potsnzi mi ssEijipI Kape jesne Kadă^ MăJiji din zoojoijisti aă nssă acestă nemte întpe mtisci'ks Kape seairanK mi msjtă. Ilosisijitatea SBopsjsi a anestsi nemte pe- zidB în notBtoapeje saje neKtopaje. Dara natspa apă fi dată omsjsi snă aseme- -133 — apini aptifiniaje. Adeiti, anei Kape 8bie.ii ne aepostats, fiinds foapte ssss în aeps ini Bpînds a se Jisa în acoss, gins de desBEtsjs ninioape- JOps jops, sns fe.is de smnpeji mape mi pistop- nati. Aceasta se Keami napaniit (parachute) Kape npin întindepea sa ini mapea saă misa rpestate, Kontpicseuite ms.ilă a snispa ne oms mi a îmno- disa Ka si ns kszi din înugimea aepsjsi ne nimînts, kb o penezinisno foapte mape mi nepi- khjoosi nentps e.iă. De ms.ite opî s’a bizbIs ja Paris asemenea sneni, în KÎmns.iă jsi Marș sas la. Hyppodrom, snde s’a bizbIs Ksmă sns oms saă Keaps o da mi se .ia- și În atosă K’snă napamit, în Kîts napKT> se nape kt> nade nine-Ba din nepă, ne Kînds sneidatopii pimînă în ’iea mai mape aniisielate (neo- dixni) temînds- se .ia opî-'ie minată, Ka îndpiznegs.iă si ns Kazi acosă îndati neste ₙ . Kanelejo jops mi ne ko- sIbjs oiegei sa.te. lIino a asistata ja o aseme- nea. sneni, norpemită ki a simgilă în sine sns simgă de snaimi, dap mi do admipagisnea ncn- ’ tps Kspauisjs mi genisjă omsjsi, Kape e mlislă npin apte a’mi înssmi toate faKSJtigiJo ne na- tspa îi a pefszată, Keaps aneea a sespa sssă în aeps, mai sssă înKi do Kîts nascpLie înzeslpa- te de natspi ks apinije ’iojo mai nstepnine. Dap si no întoapnemă ja nemții scspitopil Anemti nemii se jjina nsmai în. mape. Kînds mapea e jinimtiti, ns ssopă, ne Kînds- mapea fiinds întipîtati, anonepiti ks oajspî giranliie mi snsmoasi, atsnni se apati Bande imense de anemii nemți emindă din sînsjă onea- nsisl, sEops ja o distanti de dsoe sas tpei mii de ninoape mi ne spmi iapă se Kslsndiîn sînsjs mipei mi se fai esnssă difepinrje.ie Kape esisti întpe fiingeje opranine mi neje neopranine. Dap Keaps în sfepa fiingejopă op- ranine, se afin dsoi mapi seKgisni ne Kape na- tepajistii je nsmesKB pernspi. Ama dap în anea- sti sfepi; amă Konpinsă pemsjă animajejopă mi aas Beyetaaejopă' mi nerpemits^ fiemi-Kape din noi miie, ki este o difepingi mape întp’sns'ani- majs mi o naanti, Ki s. e; Kiineae este o fiin- Bi mai ssnepidapi mi mai Komnjikali de' Kîts o neani, de mi amlndsoe sînts fiinge opranine, Kape dap este difepinga întp’o fiiniji ani- maJi mi ajta Bepetaji ? Difepinga nea mai mape este, ki anima- jeie as faKSJtatea sas nstepea d’a simgi mi d’a se miuiKa, ne KindS nianteje n’as aneasti faKSjtate. ' O ajti difepingi este, ki njanteje'se nstpesKB nsmai de ssKspi (zemspi) fjside, adeiti de nimte fiinge neopranine, ne Kînds animajeje se nstpesKB de jBKpspi fjside mi sojide, dap nini odati de fiinge neopranine,. ni din Konlpa, tots d’asna de fiinge opraniie, adera de Bepetaie saă de alte animale A tpeia difepinjiă este ra ani- ma.ie.ie înrită aepsjă de Biagă (oKsiijens), ne Kînds mantele Li8 daă afapă. TpeBBe st OEsepBămă vena mai d’anpoane aceste dsoe difepinge, Kape ne-Ba desside o jb- mină mape, apătînds-ne admipasiia apmonie ne domneinte în SniBepsă, Kaszată npin nozigisnea aueslopă tpei pernspi aie. natapei. Simgipea mi mimKapea sîntă dsoe npiBiiege npin Kape anima.1e.1e manifestează ssnepiopitatea jopă assiipa ueiopă aaite fiinge aie natspei. Tpandafipsiă se nstpemte din nămînls mi Kanpa tots din nămîntă;; dap tpandafipsiă nstpîndB-s'e, ns simte nimiica, ssKspiie ramînl8.i8i nota fi amape sas dăirn Keapă mi olpăBite, tpandafipsiă jie sa siaje. Anoi este mi măpjiinits în aoksas în Kape stă gintsită. Ilsnegi snă tpandafipă în- tp’snă ioks ssKată, tpandafipsiă se Ba ssKa, de mi ns denapte de avestă lOKă se află ana aită iokb rpasă mi foiositopă; raui tpandafipsiă na noate să meapră aKoio Ka să’mî aieară ană na- tpimîntă mai Bana mi mai anondinte. Dap sitagi- Bă, din Kontpa laKanpă; ea ns Ba mînKa iisKpspi Kape na’i niaKă, raui simte amăpăvisne; anoi Băzînda ra în joraiă ande se af.iă na e natpi- mîntă Bana mi ia ana aită .iokb e mai Bana, Kanpa mepge aKoio mi ’mi aiege natpimîn- ts,iă niăKstă. Ama dap simgipea mi mimKapea sînlS npiBiiegispi esKissise date fiingeiopă ani- male sas înssfiegite. Aueste fiinije as o animi (inimă) sas snă ssfietă Kape, npiimindă imnpe- siani din ismea estepioapă, ie simte mi pă- snande npin difepite mimrapi KonBenasiie ia aueste simgipi. Aueaslă animă pesidă în Kpeepi ia aniina.ie.ie sanepioape; aiul este tponsiă aue- stei fiinije mistepioasă, Kape . domnemte asanpa tstsiopă năpgiiops aie Kopn8.iai nostps mi Kape .ie dă faiisitatea d’a siingi niăuepi sas dapepi, dînds-ie mi faiisitatea d’a esepsa difepite miiu- Kspi, snpe a’mi însămi simgipi niăKBte m’a de- năpta de dînseie simgipi dapepoase mi neniăKBte. /Ama dap nsmai din rpemală neimaginămă hol oa- menii, ra simgipi de niăuepi sas de dapepi pezidă în oape-Kape napte a Kopnajsi nostps. Kăui pezidenga simgipei este nsmai în Kpeepi. Iată dsoe esem- nie BSirape: ana KÎIne ape sete, Bede ana mi mepge aKoio Ka să Bea ; ana orna, din rpemală a anponiată degetsiă săă'ia ismînape, îiă a nîp- lils, simte dspepe mi îndată se rpăsemte a’iă\ tpage înanoi. Aa ueiă d’întîis, ’iine a simgilă sete? StomaKsiă Kîineisl? Ns, vi nsmai nepseie stomaksisi aă tpansmis KpeepsisI aueaslă simgipe mi Kpeepiie: simgindă setea a opdonată nepBSisi mimrapei, Kape esislă în niuoape, Ka să KontpaK- te masKBJa ue se află aKOio mi npintp’aueastă KontpaKgiane, niuoapeie aă înuenslă să se miniue ratpe JOK8J8 ande e ana. Dap omsiă Kîndă ’ml a uîpiită degetsiă, vine simte dspepea, oape depe- tsiă ? Niui de Ksmă! Mi Kpeepii săi simte aueaslă dspepe, Kape a tpansmis’o nepBi.iopă simgipei se se află în mînă, anoi Kpeepii simgindă aueastă simgipe dapepoasă, aă opdonată msmKiiopă Kape se află în mîna omsisi, Ka să se KontpaKte mi să se denăpleze de Kaaza dspepei, adera de is- mînape. Bedemă dap ra opl ne aKtă nitaiă, măKapă ueiă mai semnis, Kape îiă faue opi-ue anima.iă, este ană pezsitată d’o KomBinagisne de mai msite aKte, Kape se spmează în sînsiă no- stpa, Keapă mi făpă mtipea noastpă. Dap auestă dap ajă simgipei, ns nsmai noi oamenii mi ani- majeje sanepioape, ui mai toate animaieje nîni .ia mssra o ape, de aueea se anponie de zaxapă fiindă-ra e ds.iue mi se denăptează de neiină ■ fiindă-ra e amapă ; anoi mi Bepmil Kape se tîpăSKă ne nămîntă, sîntă înzestpagl de faKMtalaa sim- gipeî mi a mimrapei mi aueasla este KapaKlepBAă jopă distinKtiBă de njanle Kape n’aă niul simjjipe niul miumape. însă sîntă sneje fiinge opraniue ks- pioase Kape, afiînds-se ne xotapsjă amîndopsps avestopă pernapi (de animale mi de segeta^e), se îmnăptămesKS de nponpietăgije amîndopopă. | Aslă-fejiă anemă nuanțe simgitoape s. e. Mimosa pudica Kape să tpage înanoi Kîndă Ba uine-Ba să osie mîna ne dînsa, asemenea mi Hedisarum gyrans mi aateje; ne d’aală napte sîntă sne^e dintpe anitna.ieic infepioape (s. e. mo-ismid), kape în toată Biaga jopă, staă gintsigi ja ană lOKă, ne- nstîndă a se miuiKa mi a se denăpta d’aKoao, în- tomnai Ka o njantă. Bspegii mi alte aseme- • nea fiinge, sîntă nentps natapajistă adeBăpate fiinge npoBjematiue, desnpe Kape na noate să xotăpasKă ks o sirspangă, dara anapgine de per- nsjs animală saă de pernsiă Begelaiă; însă avestea sîntă nimte esuengisnl mi în genepaiă Bornă mangine Ka ană KapaKtepă distinKtiBă întpe — 135 — njante mi animale, ki anima.ie.ie a» dapsis sim- jjipei m’ajă miuiKipei, eapă njanteje ns’jă a», lati difepinjja d’întîis! Difepințja a dsoa întpe animaje mi mante, amă zis» ki Konsisti în fe.isjă nslpipei jops, • adeKi, ki mantele se nslpcsiiă nsmaî de ssKspi f-iside, ne Kînds anima.ie.ie se nstpesKă de ma- tepii fjside mi so.iide. A'ieasta este Kasza ki nsmaî animaime as nimte oprane (adeKi: sto- maKs, majje m. n. 4) Kape’î npentesKs înm- sntpsjă Kopnsjsi jopă, nslpiminlejc ne .ie npiimesKs, în jok8 ki ia n.iante, aneste nslpi- minle jo tiscsks rata în natspi. Anoi npeiîsmă steacapsis ssye npin pidminc.io (fipue ssr.jjipe aie pidininei) sa.ie, zeama fjsidi nstpiliai din sîns.iă nimîntsjsî, ama se af.n mi în stoinausis KajBJbi nimte fipc snioapc ssiijjipl Ka pidinineje npin Kape ssqe zeama fjsidi Jinloasi, Kape se afli în slomaKSJS jsi, dsni ne slomans-iă sis a SKimEats finsiS mi opzs în aneasti zeami fjsidi amimoapi mijinloasi (chymul). Ama dap ns- tems zine ki anima.is.i8 noapti pidi'iincje sme asKsnsc în sine (în nspli), ne Kînds Bepeta.is.is ae noapti afapi (ne ninioape). Dap natspa în- toianinds, Ka Bejictajeje si’nii nscasKi nstpimîn- 13.16 jopă fisids, raia în nimîntă, a spmală sns antă admipanijă fipi Kape jsmea opraniKi mi mai ks seami perns.iă aniina.18 n’apă fi nslslă esista; Kini npintp’a'icasta, pemsjă Bcpcta.18 s’a fiKsls miatjonilopă întpe pernsjă animajă mi 'icjă minepajs, saă ks ajte Ksninte; nepetajcje woa- ki în natspi pojsjs snei ESKilipil imense, snde se ntesKă nstpiminte de toate zije-ie nentps ani- maje infinite, Kape esisli ne nimîntă. Si es- miKimă aneste. Sînts animaje Kapnircoape Kape minînKă nsmai Kapne (s. e. jesjă, jsnsjă mi neje-ja.ite fiape sîmjepoase). Sîntă ajte animaje mantiBope, Kape minînKă nsmai mante (s. e. Eosjă, Kajsjs mi mai toate anima.ieje noastpe domesline) ; în fine sîntă animaje omniBope, Kape minînKă Kapne mi njante (s. e. omsJă), dap ns e nini snă animajă nimîntiBopă, Kape minîn- ki nimîntă sas ssKspije ne se af.11 în nimîntă. Ama dap aneste ssKspi apă fi nepdste in zadaps nentps animaje, daKi n’apă esista fiinijeje Be- petaje si Je adsne, si .ie ejasopeze, tpans- fopmînds-ie în matepii opranine, Kanasiie d’a nstpi snă animajă njantiBops, anoi anests ani- majă Kpesidndă mi nstpînds-se npin Bepetaje, deBine mi e.iă o matepie nstpitiBi nentps sns ajls animajă Kapninops, adem deBine mi e.is o matepie nstpitiBi nentps o fiiniji anima.11 mai ssnepioapi de Kîtă dînssjă (s. e. oms). lali sns esemn.is. î>nă noronă seminală ks tpifoaie, npodsne fîns Kape î.iă minîiiKi snă eos mi o BaKi; anests fină deBine jante în Kopnsjs Banei, anoi Kapne mi rpisiine în Kopns-iă amîndopops • dap npin jante, Kapne mi rpisime de noi mi de Bani, si nslpesKS oamenii, npin spmape pojsjs njante! tpifoaie n’a fostă a.its nimiiis de Kîtă a adsna din noronă din nimîntă zemspi.ie nslpitioe Kape st af.ic înlp’înseJe mi Kape sîntă fipt fo.iosă nen- tps animaje, a.ie snimna întp’o fopmi opraniKi, (tpifoaie) Kape deBine snă nstpimîntă nană nen- tps snă anima.is infcpiopă (eos) nstpîndsjs Ka si denie mi e.iă snă nstpimînls esnejentă nentps animajsjă ne.iă mai ssncpiopă (omă) Kape este sKonsjă tslsjopă fiinjjejops tepcstpe. Aini amă spinală nponessjă nporpesifă a.iă fiinjiejopă ma- tepia.10 m’amă Bizslă ki' d’sns fjsidă inopra- niiis (zeami) a dcBcnită o fiiniji opraniKi (njanta tpifoaia) mi aneasta ssinds-se a deBenită o napte înterpeaji a snei fiinjie înssfjeijite (eosjs) *) anoi ssinds-se Iotă mepes, a aiKsnsă ja ja nsnK- tsjă KSJniinajjisnei fiinjjejopă tepestpe, adem a inlpats în Komiiozijjisnea iiopnsjsi snei fiinije inlejeKtsaje mi pajjionaEije (oms), jsîndă aKBms napte ja toate jaiipipiie sa.ie admipaslie, npin Kape sKimEi fajja nimînlBJBi! lIe mipaitojs! Zeama desnpeusiti de mai nainte, s’a fiKStă aKsmă domnilopsjă jsmei! Dap nstems spma mi Ka.iea inBepsi a ane- slsi. nponesă mi Bornă Bedea ki mi aini njanteje •zKOKS snă po.iă mape. Dsni ne malepia Kape Konslitse Kopnsjs ohiejbI sas a.iă eosjsî, a fiKsls sepBinib.16 sis nentps man- ninepea Bienel anestsi Kopnă, s’a szats mi a deBe- nils înKanacijă a mal .isa napte ja aneasti JSKpape BiBifianti, de aneea este sKoasi afapi în fopma de esnpemente (sajin) ; aneasti matepie apă fi nep- dsti nentps pemsjs animajă, Kini nini snă ani- majă ns se nslpemte de esKpeminteje saje. *) Noii. In npininpa atestsia, ins economistă modepnă, (Matbieu de Dombasle) a zisă ks dpentă «SBintă, m “o Biți este snă sapă de fină M mioape, Kape mepțte sinrspă Ja tiprs snpe sinzape 136 — Dap iat'E «ie a fiKsts natspa admipaimn în eno- nomia sa. Aceste esKpemente nsse ne sns KÎmnS, Bbps înrpima Kîmnsjg mi seminijeje oape ki- pops njante nstpitiBe Kape se Bops îmmsJiji, ks o ssti de mpnî! Ama dap, din esKpemente.ie desnpejjsite, dsni ce as tpeKsls npin Kopnsjs snei njante (rpîs, opzs), omsjs ns je mai me- npizi nentps nstpimîntsjs sis, ci .ie minîiiKi ks njicepe. Eali dap din nsos imnoptanpa per- nsjsi Begeta.i8, în eKonomia natspei! lati es- njîKaijisnea fpasei ce ams ziss, Kt n.iante.ie sîntS ESKitipia imenși snde, în toate zijeje, si npe- ntesKs nstpiminte nentps perns.18 anima.is, din matepiije jsate din pernsjs minepajg. Difepinija a tpeia, întpe njante mi animale Konsisti, ams ziss Kt njanle.ie skoU din sînsjs jops aepsjs Biejjei, ne Kînds anima.ie.ie Îjs înrits Aceasta se esnjiKi în modsjs spmitops: Afapi de nstpimente.ie fjside mi sojide, de Kape anima.ie.ie as Ipessiniji nentps stomaceje jops, mai as tpeBsingi mi de sns nstpimînts aeposs nentps njimîni; kici ns e. nici sns ani- msjts; de aceea ședem ki, Kînds nine-Ba fntpi în- । tp’o saji de sajs snpe esemnjs, în Kape as fosts adsnaijl mai msJtji oameni. Kîte-sa ope, simte o neastîmnipape Kape nposine din aepsjs slpi- Kats, din Kape s’a Konsmats o napte mape a ok- sipensjsi npin pisnipaijisnea oamenLiops ce s’as ■ aLiat’s aKo.io. Dap ns nsmai oamenii, ci Keaps mi jsmîntpije din Eajs simte anests stpiKicisni aje aepsjsi, de aceea QBsepBims, ki jsmîmpije Kitpe miezsjs nonijii, apds ks o .ismini mai deniji mi rusioapt în joks ki Ja încenstS apds kb o jsmini Bie mi a-isimoapi; Kici npeKsms oKsiijensjs e de tpeBsiniji nentps pesnipaijisnea animaje.iop&, ama este de tpeBsinjji mi nentps apdepea jsmîni- pijops. O si ne întpene nine-Ba: Ksms dap aeps.18 atmosfepiKB a pimass nînt aKsms pesnipaniiă, mi în mii de ani neîncetată ns j’aă slpinais nenarnepaiLie fiinije animaje, npin neKonlenit» pesnipapisnea jops ? Pezojsijisnea acestsi npoEjems, o risims în pernsjs Bepetajs; njanteje ne esnjiKB Ksmă e nslinua ki aepsjs atmosfepÎK» pimîne mii de ani . . o» -* l . • • 1 majs Kape ns pisnipi aeps; adeKi opi ki ejs ¹ pisnipi aepsjs fojb (npeKsms fai:s animajeje Itots în stapea d’a fi ssns nentps pesnipapisne, de tepestpe), sas ki îjs pisnips sojBats în ani, | mi în toate zijeje se Konssmi (Kejtsemte) QipeKsms faKs animajeje aimatice: nemții m. c. j) i dintp’în.ssjs sste de mii de ksbi de OKsijrens; Aepsjs iimieazi sînyeje animajeaops; fipi dîn-iK'b,Jimi njante pisnipi. Iljsmsnii njanlejops sînts ssJB, nici o jsKpape Bitaji ns se face în Kopnsjs Ifowe jops, astea sînts opraneje jops pesnipi- înssfjeijitB; de aceea aepsjs este de cep d’în-1țoape; însi Ja pesnipaijisnea njaiitejops, se apa- ti sns fenomens Kontpapis, Kici e.ie esnipt tîis necesitate nentps Biaija fiinjjejops animale. Sns oms s. e. noate si pimîie 70 de zi.ie mi (sKota afapi) oKsipens din sînsjs jops, tpimi— mai Bine fipi mînKape, mi nsmai ks uistspa UÎnds-js în aeps mi insnipi (înrits) acida Kapno- anei, noate si pimîie nîni ja 17 zije fipi mîn- nisa, Kape se af.ii în aeps. Ama dap dans ne Kape mi Eistspi, dap ftpt aeps ns noate sipi-jd’o napte pernsjs animajs slpim aepsjs npin mîie nici 15 minste. Astsnajji rspa mi nassjsl insnipapea OKsipensjsi mi esnipapea acidsjsi Kap- ■ snsi oms, Ka si ns inlpe aeps mi neste nsuine| soniKS, ne de a.iti napte pernsjs Beyetajs, îjs minste e mopts. Dap ns tots aeps.is ape în sinehmEsmtiijemte npin insnipapea acids-isi KapaoniKS aceasli Kanacitate npecioasi a ne da Biaija, ci | mi npin esnipapea oKsiijensjsi. npintp’aceste ad- nsmai o napte (*/₃ napte) . dintp’înssjs nsmits | mipaiije întoKmipi a natspei, aepsjs pimîne tots OKsiyens (oxigene) se ESKspi de aceasli Ksaji-| d’asna în eKsijisps mi pesnipanijE mi razsjs bi- țate admipaciji. Ama dap animajeje înrits tots j timilops nentps Biaua animaJi (acids KapBoniKs) mepes osipens (aepsjs Bieiiei) din aepsjs at-|este npinninsjs Bitajs nentps Beyetaje; kici o mosfepiKS, npin ptssfjapea jops neîncetati, anoij rns.iiiime de njante tpars cea mai mape napte a ks Kîts înrile mai msjts ORsipens, kb atîts aep8JK|n8tpimînt8J8i jops din aeps, eaps ns din mmînts. se stpiKi mai pis, npeKsms Kînds mai niBJiji oa-1 Eali admipastii apmonie ce a stasijats natspa, • meni as'p'triiiasK ni8.it timns înKimi întp’o saji, ae-l nentps manninepea fiinijeJopS nepetaje mi ani-' psjs (npin ;assopBipea OKsipensjsi), s’a stpiKatB® ma.ie.iops ne nimînls! Tinipits în Ținorpafia Kojepisjsl Sf. Sasa.