JURNAL HENTFS FESHlNDIPEA i]lTIIMIE.10PS NATSPAJE IUI ESAKTEjN TOATE K.USE.1E. II II J[ I Pcdiyealti de PROFESOR DOCTOR IULIU BARASH. Jfâ 16. (Ans.is a.iă dsoi.iea) Bbkb’pemlî Aiipiaic 22, 1857. KonpiruL'pco. Mir^ nnl sni Cornii**. T<,.!t’rp<>frt.i’i c.iCKtpiKft Al.țintirii. KomtnHKayisn'i miiiniiihi*' ini'iî- M^nțeani sau Coralle. o KîlS dc infinită si» fie impietatea fopmejopă fiinuejopă anima.ie ’ie tpT.esKă ne ssKată, • tot» e mini ne aînn» infinitatea fopmejopă anima.ie ne tpTesKB în mape; oko.io nsims îmnpesnale amîn- dsoi estpemitiyue Natapei, adeirs nemipțiinila.iă în mipime ks nemiptiinits.!ă în minmopime. Sne.ie dintpe aceste anima.ie oneaninc, Bopă fi oBieKtBJă stadiei noastpe de aslizî. Anestă oneans mape, penpesenlats.iă infini- ta.ial, Konpinde în sîns.iă sta infinite Bapiaiiianî de fiinue anima.ie din toati sKapa Kpeanisnel, admis de .ia ne.iă mai mape nini ja neaă mai mius.— Me.iă mal mape animală ne se af.ii în mape, este Ea.iena (Kita.iă, ks mipimea sa de 80 ninioape mi mal sine); anol.iînrt aneste ko- joss, Konpinde mapea mi ne ne.ie mal mini ani- mn.ie miapositonine (Kape namal i:a mÎKposKonaiă nota fi Bisate). în aneasti pamspi intepesanti a mliinnei fiinpejopă iniKposKonine anoase, ne a .laminată Bcstits.iă natapa.iistă EpciiBeprs din Eepain; e.is a fostă ana a.ia daobea Ko.iwies nentpa aneasti» .lame naoi ncBizati nîni anamă. — St ne înainaimă nsmai minmopimea anestopă anima.ie mi nesnasa îmmsjijipe a jopă ! Sîntă ane.ie dintp’înseje Kape tpiesKă milioane întp’o niiiitapi de ant. Dap o ne- pei;e de aneste animaje infazopii (de j,iena.iă Bac- cilariifE npodane în 24 de ope mai rnajni indi- Bizi, de Kîtă a npodasă Adamă mi Ena kb tojii apmamii aopă, adinii mai msată de Kîtă tojjl oa- — 122 — menii ne as tpiits ini tpiesKă aKsmă!— Ilpintp’o Komsinaijisne întpe aneste dsoi dipeKuisnî aje infinilsjsî (în miKniopime mi în nsmipă) s’a npo- dssă pes8.itat8.ib neKpezstă mi nejă mal admi- panijis. Rine s’apă fi rîndilă, ki din nimte Kopnspî ama de mini, si se noati fane Bp’snă jsKps mape? Dap Epeneeprs mi A.ieKsandps de Bmr>o.ids aă apitats ki nea mai mape napte a inssjejopă din oneansjă nejă mape, Kape fopmeatei o deoseEili napte a nimîntsjsi (Ilojinezia), sînts fiKste ns- maî din ijestejie anestopă mini animaje, afjîn- ds-se în stape de asfiKsie. Kîte EÎ.iioane, tpi— jioane mi natpajioane dintpe dînse.ie tpesse si se fi adsnată nîni si se fopmeze miije de in- ssjie din Ilojinezia, snpe a nstea si se înajiji din adînnimea oneansjsi mi si aKonepe o mape napte a anestei mipî, npeKsmă o nedems!— Toate inssaeae mi msnyiî de tinimips (speti) sînts o KomnosiHisne de nensmepasije neste a anestopă animale! Si nsnems o isnati miKi de speti în ani însuziti nena ja soape, mi neste nsjjină Bornă Bedea npintp’snă mispossoiis Esnă, o Jsme ks nensmepoase animaje infssopiî miniKînds-se în toate nipjjije! Jsi Epensepg- ’î a maî Benită mi o ajti idee ijeniaji; a Binsită aneasti ani kb o Kojoape pomii, atsnnî dsne ne animajeje înniate Bispi (sopnspije jopă fiinds foapte stpe- Bizitoape) s’as desinată în misposKons fopmeje stomanejops mi aje majjejopă anestopă mini opranisme, Kape as fosls smnjsle de sns fsjids poms, mi ama a Bizstă ki as mi eje nimte op- rane dițestme (de mistsipe) ! O îmnpețtispape ana.iori mi intepesanti n- sims ja mipțieane (corailles), sape sînts pimi- miueje Kasejopă snsî nojins, sape spemle în mape, Ksmă Kpemte o posi (tpandafipă) în rpi- dini. Msma anests! nojins ese ne fsndsjs nn- pii; neste Kîtă-Ba timns îî speinte ne snate o pamspi, asta este fiisa ei; nesie KÎtă-Ba timns, iapă ne aneasti pamspi KpesKS ajle pamspe, astea sînts nenpijiî eî d’o ajti ijenepauisne; pa- mspije pimînă tots d’asna.jinite sna de aJta mi fopmînds Ka sns fejă de apsope (Konanis) de mipijeane. Asts-fejs Kpemte apiiopsjă din ije— nepaijisne în țjenepaijisne, nîm Kînds se fane atîtă de mape în Kîts ajKsnye Ja ssnpafaija mipiî; aKsms apEopsjs de mipyeans nsmaî noate Kpe- mte (fiinds-Ki anestă nojins nsmaî în âm noate tpii), de aneea se ssski, pimîindă kb dinjjil asKBQijji afapi din ani saă nena asKsnmi sse ss- npafaija mipiî; aneste JOKSpî se Kiami de nwppeane (rescifs de corail) mi sîntă neje maî nepiKSjoase’ JOKspî în oneană nentps naiiiratopî.— Toati mapea întpe Nsoa-Ojandi mi Nsoa-Ze- janda sîntă smnjste de mijioane da asemenea sînnî sas pesnise de mippeane Kape se întindă nîm ja miî de mije.— Kînds se ’nlîmnJi si stea msjijî ap isopi de mipijeanî foapte anpoane snsjă de ajtsjă, atsnni ssKÎnds-se, pimînă Ka snă joks de pinaosă nentps nasipîje de mape, Kape densnă aKo.io oue jopă; totă aneste nasipî ja timnsjă emipei nsijopă, adsKă rpisnjje din Kon- tinenlă în nioKSjă jopă, ssspîndă assnpa onea- nsjsi. Aneste mijioane de oai, rpismjejo mi sajira, ks timns stpiKînds-se, se fană snă ai:o- nepimă de nimînlă podilopă Kape aKonepe nin- nije mipueanijopă fiKîndă dintp’înseje nimte in- ssjie de nwpifeanl. Asemenea inssje se afji în nensmipali msjjjime în oneansjă nejă mape, afjînds-se în Kjimeje Kajde.— EsnjiKajjisnea fopmipeî inssjejopă de mipgeană mi de Kpeti este sna din neje maî fpsmoase desKonepipî aje mtiiniiejopă natspaje.— ,8nde aBemă întp’adeBipă snă sneKlaKOjă maî nirantiKă de Kîtă anesta?— Șnde ni se înfirjiineazi mai sine Ka aini înain- tea oKijopă noslpii, înrpozitopsjă npeniniyiă ajă infinitsjsî în toate dipeKuisneje saje, în mipime, niinmopime, nsmqțfiP mi.timns?— lati Ksmă ne jsmineazi mtiinija! Ksmă stsdisjă natspei Jip- ijemle opizontsjă Bedepe! noastpe în mistepiije fiinuejppă, în mipimea SniBepssjsi! ' Si inlpimă aKsmă nena maî în amipsnte, în stsdisjă istopiei natspaje a mipgeanijopă. Ksnomlinjja adeBipatel nalspî a mipjieani- jopă, dateazi asia d’o ssti de ani înKoane; Kinî natspajistii de maî nainte je aă soKOlită de njan- te saă Keapă mi de minepaje, eapă ns de ani- maje. Kasza a'iestei epoape epa, fiindă-Ki mip- ijeaniî n’aă faKSJtalea jOKomoijisnei (a se miniKa din joks) Ka neje-jajte animaje, ni pimînă jjin- tsigi în fsndsjă mipeî, snde npezinti nimte fop- me Kape seamini ks njanteje, npeKBmă fjopî fpsnze, apspineî (tsfe) mi Keaps apsopî ks tpsnKÎ mapî. în sneje JOKspî snde msjijimi de nopaje — 123 — sa» mEppeani din ijensi» anemone saii actinia, sînts adsnate ne fsndsis mipei, fopmeazE aKo.io Ka o rpidini ks o Bapielate iui corcgie de fiopi din ueie mai admipaciie; keuî auesli mEpyeani seamini ks f-iopî Koiopate k» dicepso Koiopi. Dap fsndsi» mipei n» npezintE npetstindene, »n» sneKlaKO.!» ama de rpandios», ui sade mapea e foapte adînKE, aKoio mai niut odatE ns esi- sIe nrcppeani, nsmai ne .ia gEpinspi mi snde fsndsis rncpci e mina de slinul, acoio se des- BoailE Kpemlepea niEpneaniiops, aneio fopmînd» eehuI mi inssie înlpegi. Dap țoale aueste fiopi, fpsnze, t»fe mi ap- Eopi sini» înlp’adencp» animaie cap» ns mante. Ile Kînd» tpEesKs în am, sînt» înoeiile k’siis în- Beiiins ye.iatinosa (i;a de niftie) sas k’o ne.ic de Koioapo oaiieine sas uensiuie. Dintp’aueslS în- seiimS es» animaie no suite uo seainim ks fiopi Kape sînts foapte simgitoape; keuî ia uea mai micE nimipo se petpars înanoi, îndoinds fp»n- zeie sneie nesto aiteie. Ama'dap înBeiim»i8 ye— latinoss îmiipesm ks pEinspiie mi fiopiie, sînt» oii; toate aueste KomnsnS Kopns.i» auestop» ani- male adsnate în rpsno (rpEmezi) mai mapi sa» mai miui. Fie Kapo animai» indiaidsai» (in sine) ape fopma snsi uiiindp», »n»I naxap», saS sn»I kio- nogei». Ilaplea do s»ss a aueslsi uiiindp» o în- kîse K’»ns KanaK», în miacioKsi» KEpsia so afiE o raspE (pap» dsoe); aueaslE raspE este rspa animaisisi. (Kînd» sînt» dsoe n>»pi, sna erspE aita an»s», adecE raspa nostepioapE a imnaisisi in- testinal» ue sndo es» esKpemenleie). îmupeyi»- p»i» rapel, sta» fipo isnții sas scsple, »ne.ie aBÎndS fopma de foigo sas de cpage; aueslea sepBS animaisisi Ka se npinzE k» dînseio ali- mentele saie, Kape consiste în inscide mi mo- iBinci (scorii) paui miui m. u. i. Ilpin rspe, ali- mentele intpE în stomaKKi» iops, însB sneie n’aă stomac», ui nepeiiiistomaKsi»! sînls fopmagi ceaps npin neiea Kopnsisl; aiteie as în iok» de slo- maK» 8n» saKs, Kape se desKide ne din afapE nsmai ks o raspE npin Kape intpE aiimenteie mi ess esKpementeie (caiira; ia aueste animaie rspa mi ansss este tots ana). AueastE oprani- sagisne foapte simniE se rEsemIe ia »nii noiini Kape se gin» în iaK»pi mi pîapi (Hydra). Dap sînts sneie dintp’aueste animaie miui Kapeᵥ npe- K»ms am» ziss mai sbs», as stomaue ini intestine mane) Ka animaie nepfeKte. Hea mai mape napte a auestop» noiini, scot» din nstpiminteie Kape ie mEnînK», »n8 fei» do ssnstangE KopnoasE Kape, Kînds se întEpenite, lEmîne tape Ka neatpa mi aueastE matepie fop- meazE aueea ue nsmims mEpgeani sa» Kopaie; Kape sînt» nimte adeBEpale Kase aiesnops noiinr do’ mape. Ilpin anaiisa KimtKE se apatE, ke sînts Komn»se mai ks seamE de KaiKap» (saps). De ssnpafaga tpancispiiop» de impijean» se- apEts nimte rE»pi simnio sas nimte ueis.ie se- mEuîndS k» steieie; dap' sînts mi aite tpsnKispi do Kopaie, Kape sîntă Komnsse d’o ad»UEt»pE de uiiindpi sas l»ci, nsmi napaie.18 »nii lînrE aigii (Tubipore). Kînds noiiusis tpEemte, scoate npin- Ip'auesle rEspi, ueisie sas uiiindpi, cpageiesaie afapE Ka se npinzE aiimenteie saie. Dap mi inodsi» nponaragisneî aueslopS ani- maie, o foapte- Kspios». Ja msijji noiini esg din sneie nEpgi aie Kopnspiiops iopS, Ka»n»fei8 de msrBpg, (întOKmal Ka toamna mi npimEBapa ia apr.opi); din msrspii avemlia se desBoitâ pEm»pî li;ape sînt» nsi de noiins. Anoi auemti nsi de noiini ns se desnapts de nEpingii iop», ui pE- mîns linigi de diurnii, în toatE siaga iop». K» i:ît» »ns noiips. npodsue mai msits, ks atîls se înKonijioapE do mai msite pamspe, anoi din aue- slo pamspi es» aiteie; asta este genepagisnea a tpeia ini ama se spmeazE mi ks toate genepagisniie niiloapo, nînE Kînd» în sfîpmitS se fopmeazE Ka sns apcop» k» msite pamifiKagi»ni, în Kape tp»n- Ki».!» penpezinlE noiinsi# ueis d’întîi», stpEmo- ins.is tslBiop» auestop» genepagisni. Ama dap nstem» ziue ke noiinsi» noaplE toate genepagis- niie în sninapea sa. De KÎndS »n» asemenea apcop» de noiini pEmîno S8B atic, se desBoailE ne dînssis tot8 mepes genepagisni nsoe, nînE Kînds aiKsnge ia ssnpafaga anei; atsnui noiini! ssnepiopi ue se af.iE afapE din anE, mops. Apcopsi» nsmai Kpe- mle, ne Kînd» genepagisneie noiiniiops mai in- fepioape, de BEtpînege mopg sna dsnE aita; atsnui pEmîne în mape sns apcops de noiini, Kape oksue toatE adînuimea mEpei din fsnds nînE ia ssnpa- faga ei; anoi fiind»-KE matepia auestop» apcopi de Kopaie este foapte tape, de aueea lOKspiie »nde se afiE asemenea apcopi sînt» foapte nepi- Kgjoase nenlps naniritopi. Kîte KopEEii s’aă în-1 neKată ja jjspmspije Asstpajiei nit aje Noeze-I jandei Kape sînts înKonțispate de: pesciBe (mips de slînci) de Kopaje! Ile, de a.ilE napte, acești apsopî. de Kopaje an jșală napte ijiape. ja fopma aKtsajE a ssnpa- fejjei nimîntsjl; mi asemenea pescise, fiind» foapte țapi, upoteije sneje inssje snpe â ns ;fi ' mîiiKate de Bajspije mEpeî, nape Bată neîncetata întp’înseje k$ o fopnE mape. Apoi asemenea pes- ’iiiie sînts în stape. a fopma nji. inssje nsoe. AdeKE Ksm» amă zisa mai sssă, apșopi de nr&ppeani sîntă adsnaiii în rpane potande fopmîndă o jinie cip- KS-țapi; Kîndă acest! apeopi se ssbkb, deuină snă nanKlă depenaosă nentps cete de nasepi de mape nape iietpeKă în toats niaija Jopă ne ssnpafaua mxpei mi nins în aceste pescise a denană boejc jopă. Sos.ie acestea, Kape sîntă denase aKOJo în nen.smepaEije KEtime, ns sîntă toate Kjocite, cj. ms..ite se ștpiKă, ini fopmeză aKoao stpate de o, xs.mE admipanijE nentps arpiKBJtsps; anoi KÎpda BÎntsjă, apsnKE ne aceastL xsms seminije de njante.,, de sine podesnă mi aKoneps, kb tim- ii.s.iă aceste ins sie. kb o Benetajjisne foapte fps- inoass mi BapialE. De aceea nasiritopil aă ro- șită în oceania o msjjjime de inssje de Kopaje, ajKoncpite kb cea mai fpamoașE Bepdeajj’E mi kb njante de mai msjte Kjime, a KEpopa seminție BÎnts.iă Je a adsnală de npetstindenea mi je a adasă a.KQjq, EatB ce. admipanui apmonie mi jerEispi intime domnesKă în. toatE natspa. Fopna Kpeati- be a opdonată peapă bîiiIsjsi a KontpisBi ja în- fpsmsseijapea. nE,m.înl8J8l; Bîntsjă. s’a fbKBlă npo- naratopsjă njantejopă. Kîte rpEdini mi nidapi Biitoape se npesmEJE asis-fejă neste Kaneteje noastpe, fbpE Ka noi se mtimă mi se simijimă ceea! Sîntă ajyj nojini Kape se îminsjaesKă mi npin oaE. Ja ajțjil s’a rEsită difepinija seKsejopă Qiojinî masKsji mi femejl), Kape ja ceje nami- le nînB aKBmă, ns esislă. Ja nojinil Kape nsnă ohe, s’a rssită ke aceste o,as: șe, afjs, în nirnte îndoitspi naptiKS rnpe aje KopnsjBi jopă. Eapă ajjji nojini se îmmsjgesKs npin tsepea Kopnsjsi jops, în senssjă jsnijimei în. dsoe jKsmslEiji. (S. e. ja țiensiă Caryophyllia, mi Meandrina). Mâi toate, aceste animaje, sîntă desnqiate.de opraneje simijspijops. Nsmai ja sneje s’a ob-' sepBată Bpme de okL ToalE Kjasa aneslopă animaje, Konpinde dsoe seKjjisni saă rpsne, sneje nsmite Anthozoa fiindă-KE seamEnă kb fjopije mi ajteje nsmite Hryozoa, fiindă-KE seamEnE kb mEinKil; ceje d’întîiă aă nsmai o raspE, ceje d’ajă doijea aă Kîte dsoe. Nenstîndă intpa aici în desKpiepea nens- mepoasejopă snejje de nojini mi de Kopaje, de aceea amă: îmfEijimată aici nsmai natps fop- me în ajEtspateje firspi; adeKE: firspa 1, pe-. npezintE Coralii un nobile, (mEpyeană nosue) din Kape se faKă nn.piieane.ie întpesainQate Ka sKSje. Se TEsesnă în mapea MeditepanE, ja o adîncime de 6 nînE ia 60 stfnxenî. TpanKiEjă Kape ape msjte pEinspi, ns aiKsnije Ja o înEjyime mal mape de Kîtă d’snă niciopă mi ape: o rposime d’snă hojs. IIojinBJB acesta, meade întp’o Kass pomie, însE ejă e ajeă, ape Kîte ontă fipe foioa- se îmnpeijiBpsjă răpel mi seamsnE m o f.ioape ajsE. Dap se rEsesKă sniî din, acemtî nojini mi kb Kase (Kopaje)' aJEp. Aceștia sîntă: npiBiui kb nirnte nojini: EOjnaBi. Kîndă je sKoate din mape, sîntă aKonepite i’o stpatE Kopnoasn pomie, ne spmE dans moaptea no tinsjsi stpata aceasta se sKoate jesne îmnpenÎBpsjă mEpqeaniJopă ce se afjE în nenlpKjă jopă. Firspa 2, penpezintE ană ajtă fejă de no- siji niEpijeani Firspa 3, penpezintE snsjă din țrensjă. ns- mită Tubipore. Firspa 4, penpezintE ană ajtsjă foapte mE- pită din nensjă Mmlrepore. 0 cipKomslanijE foapte imnoptantE. în pa- noptsjs istopiei nEmîntBjsr, s?a desKonepită npin mEpneane în zijeje noastpe AdeKE e mtislăiKE. aceste animaje apesnă aKsmă nsmai în naptea. • oceansjsi, Kape okshe Kjimeje Kajde aje nE- mîntsjsi. De aceea în mapea IIojapE miAljam- tiKE, (în nEpijije saje KEtpe nopdă),. ns se rs- sesKă mEpijeane. Anoi ssnîndă în nBmîntă în sneje jOKbpi sitsate, în Kjime foapte peci (s, e- țlepmania, Anrjia mi Pssia) s’aă r.Esilă în; nE- mîntă stpate de mEpneani. De snde aă Benită. aKo.io acemtî mEpijiani? Ale Kastă eje net aa-’. Kată mi mai kb seamE în Kjimeje peci?. Aici n’aBemă ajte esniiKauisnl de Kîtă. ai aisej, kb. to. — 125 — joKspi.ie anestea snde e ansmă ssKată, epa odals fsndsiă mspei ini ne Kînds aneste joKspi aă aKsmă o K.iims temnepals, sas mi pene, mal na- inle a aBstă o KJims foapte Kajds. Inoteza (ssno- zijjisnea) nea d’întîiă ns Konpinde nini o esaije- pajjisne, K'tnJ. J,leo.ioyia ape msjte aprsmente, cape npoEE ke în msate JOKspî snde e ansmă ssKats, epa odals (în enone.ie npimiliae aje esi- stenijei nsmîntsjsi) fsndsjs mspcL Dap Ksms si ne esn.iiKsmă SKimsapea luimejops npe ns- mînlă? Oape s’a sisimnală d’alsnni opdinsjă K.ii— mejops, în Kîtă ane.ic ne sînts ansmă peni, epaă odalE.Ka.ide? Snii as mi fosts de oninisnea anea- sta. înss aneasts sbiiozijjisne nepe r;a se ne imaninims, ks d’alsnnl s’a spoială o peBOJSjjis- ne mape, ns nsmai no nsmînlsjs nostps, ni în tots SniBepssjă. Dap da- rs aps fi ama, tpesse Ka Roziijisnea eiuiiilinci d'a- Isnni, (a soapeasi Kitpe nsmînts), ss se fi sKim- cats. Asta este o ino— tezE nstjins nponnEi-is. De aneea inoteza nea mai uponaoi.iE sape a ne cs- iijiko rssipca mspiica- ni-iops în K.iime.ie peri esle, vînds ne adsnetn» aminte ks în nepioada, Kînds anoste mspneane as tpsilti, Espona epa o miKS inss.is înKonțjispa- ts d’sns oncans imensă; anoi intimă ansmă ke în toate inssjeje domnemte o K.iims mai ds.ine mi maî na-ids (K.iima rnapi- tims) de Kîts în Kontincnte mapi, de mi amîn- dsos se af.iE sss anecamT.isjjiine ijeorpafiKS. De aneea nerpemits ks abilii a domnită în Espona, Ka inssjs, o KJims mai ds.inc de Kîtă ansmă mi de aneea ne esn.iiKsmă Ksmă a nststă Ipsi atsnnî în oneansjă din Espona, mspijeane mi aale ase- menea anima,ie, Kape nepă o K.iimE din Afpina. Eats Ksmă aneste mini inseKte aă Kontpi- Esits ns nsmai a îmnodoEi nestimenteie noastpe, km SK8.ie de mEpneans, ni mi snipitsjs nostps, kb fpsmoase desKonepipî în panoplsiă mtiingei' neie mal fpsmoase, adeKE istopia rjoESJSi nostps f Mspneans.<ă este întpessinuată dpenlă sksje, adeKE Ka naslspi, KO.iepete, Bpome, Bpaijete m. n. jl Sîntă în sneje tpesaspe nssjine din Espona ni- mte onepe de mspneană d’o mspime estpaopdi- naps mi fsKKle ks o apts mipaK8.toass. lIea mat mape napte din mspneanii de SKS.ie, Bine din Ita.iia, snde n’ape snă npejjă ama SKsmnă. în timnxpi.io de mai nainte, msppeans a masată sns pouă mape în Medinins, Ksni sss nsmipea de ns.incpe mi nÎKEtspl de Kopa^e, s’a BÎndstă nimic pemedii K’snă npejjă foapte mape mi anei Kape je nindeaă, npetindeaă ke aneste pemedii npodsKă efeKtemapî. întp’adesEpă, npo- dsnea totă d’asna sn$ efeKtă mape adeKE: a îm~ EorEjxită ne aneea Kape j’a Bîndstă. A-itmintepe- jiea mEpyeană n’ape nini snă efeKtă medinaj. Ana- jisa KimiKE a apEtată ke mEpyeans ns e ajts ni- miKă de Kîtă snă KaJKapă (tisimipă) Ko.iopată ks o Ko.ioape naptiKSjiapE iui ks spme de npinninspi opranine. Ama dap sîndă nine-Ba nsjuepe de-mEp- ijennă, este totă sna ks Kîndă apă sea nsasepe de tisimipă, Ba Îiike ni- KEtspije de mspueană, esistaă nsmai în afims- pue map-iatanuopă d’a- tsnni, eapă ns în Nats- pE. Ansmă în timnxpi.io noastpe npozaine, Me- dinii uiliă ke sntspa de spsă moptă în zioa ks- lape mi Kblape, n’ape a.its Bajoape în medininE, Ka sntspa de rîsKE, tEials în opi-ne zi; ke « ana de rsmlepă » din jsna .isi Maplie, ns noate Bin- deKa rsmteps maî sine de Kîtă ana roajE; ke zsnada din Maptie ns fane o dams mai fpsrnoa- se mi mai ajEE, de Kîtă zsnada din DeKemBpie, dans Natspa n’a înzestpat’o «k’o nejiigE na ze- nada mi ks sszeje Ka tpandafips » KsmăziKănoe- Uii. Ama dap intimă mi ansmă ke nsisepea de ko- — 126 — pa.ie ns este mai Bsm de Kîlb, nsJBepea de; ti— sirnips mi ki sns diamanls nisats fiKbts nsjBepe mi Biblii ks ani, ns faie sns efeKlb mai Bsns de Kîts KipBsni diii BiitpT» nisani mi Bisiji, Kiii dia- mantsjs ns e a.il« nimiKS de Kîts Kipssne Kspats. Ama dap s’as dsss timnil. de asps nentps sniijepT npeKsms epas în seKbjeJe mediane, snde se ziie, Ki Boaja jbi Papa Urbantilii IV, în onts ziie a Kostats 40 mii de rajBem, njata pemediijops «ie as njitits .ia sniijipie nentps npafspi mi niKi- tspi de diamanyî, Kape mediii as dats aiestsi SbBepans. , Cicero ziie înlp’sns joks a mi mips Ksms Âsrspii ns pîds ei înssmi, Kînds zîks nons- js.ibi asls-fejs de Basme ». Noi nstems ziie ki ne mipims ksibs mediiii Kape as fiKbts koiisbj- le. nsmitsjsi Papi, n’as pîss ei înssuii Kînds as opdonats o astă-fejs de pemedie. Dap fie-Ka- pe timns ape epopije mi npeJKbdehiijiJe saje, In nojitiKi, în pejigisne .mi Keaps în matepia mliinJjejops. A fosts sns timns Kînds oamenii mi as imaginații ki toate meta.ieje mi netpije npeiioase Kape je dopemte inima omsjsi, sînte pemedii ssne nentps dspepi de inimi, ₍mi as in’ajte Kbajitijjl mistepioase sindeKitoape nentps ssfepingeje omsjsi ! : Keaps mi aKsmS as oame- nii asts-fejb de idei nonsjape; npeKsms zîks snii line nitiinemte de njimsm, si minime njimsni de Bijjei. în ideea aieslops oameni, nJimînii de Bigei meprs dpents ia njimsnh Bojnassjsi mi ias joksjs jops. în ideea oamenijops din se-, semit tpeKbjji; diamantsjs atîts dopits de inima ornsjsi, în sistspi, inepiie dpents Ja inimi mi BindeKi natimi.ie Kopnopa.ie. Illtis sns oms Borals, Kape Kînd se Bo.iniBise d’o Boaji ks Kudspi, n’a Kemats nii’sns mediKB ii jsase Kîte-Ba mii de rajBeni, je amtepnea în nals, se desnpiKa mi se KSJKa ks ne.iea roaji ne aiests aiutep- nsts npeiioss, pimînea ai;o.io Kîte-Ba ope mi ejs npetindea ki fipi Kspițienil mi ajte pemedii, Kspa aieasta epa nentps ejs tots d’asna infai.iiEi.il (sirb- pi). IIiKatb hi ndi mediiii ns sîntem în stapea npe- sKpie ja opi Kape sojnaBS o asts-fejb de pigell neosiinbiti. Eati ki sitpînsjb fuosofs Koejelă a asbtb dpentate Kîndb ziiea. «Ns-e Bp’o nobtate sbb soape; ie e anms, epa mi ajli dati» noa- te ssb o a.iti fopmi, dap fsndsjs este Iotă aieja. . Te.ierpafc.i6 ejektpiks ssBataantiks. Sna din întepnpindepije modepne ieje maî girantile, este nerpemits tejerpafbjb ejeiitp’iKS sssmapins, Kape este si se arneze ssb mapea AtjantiKi, snpe a nsne în KomsniKauisne cjck- tpiKi, Konlinentsjs nsos ks icjk BeKib.-— Kînds aieasli KomsniKayisno se Ba ameza, Ba fi ks ns- tinjji a tpansmite mlipi imnoplanle de ja Espo- na (npin Aondons) ja Arnepiiia, întp’o opi sas dsoi, în joks ki aKsms înlpessinijeazi Banopsjb iejs mai iste, timns de 12 nîm ja 15 zije a adsie Beste de ja Espona ja Arnepisa. Dap se Ba apila aiii o lipKomstanjji însi mai ks- pioasi, adeKi, dsni noziyisnea georpafihi, Ame- pisa fiinds hitpe OKiidentsjs (ansss) Esponei, de aieea soapeje se ssie mai tîpzis neste opi- zonts aKOJo de Kîtă ja noi. Kînds în Aondpa esle opa 4 dsni amiazi-zi mi oamenii as tep- minats tpeBspije jops ja Bspzi mi ajte afaiepl aae jops, ja New-JorK aă opa 9 dimineaga ini oamenii asia îniens si se sKoaje mi si iași afapi ja tpeBspije jops. Ama dap, o denemt tejerpafiKi nopnili din Jondon ja opa 4 dsni amiazi-zi (Kînds se tepminezs jBKpspije Bspzei) Ba sosi ja AmepiKa neste dsoe ope, adeKi ja opa 11 înaintea npînzsjsl, dsni opeje de ja New-JorK, mi jopg se Ba nipea ki denema a ajKsnsș ks 5 leasspi nîni ns n.ieKa! Anoi fiinds-Ki ja opa 12 îniene sspza aKOjo, ei se Bops fojosi Keaps în zioa aieea de înlipije ko- mepiiaje npiimite de ja Espona. Dap o dene- ine njeKînds de ja New-JorK Ja opa 5 dsni amiazi-zi, Ba sosi ja Aondons ja mezs-nonuii mi Esponeeni se Bops fojosi în zioa a dsoa de nostiijije npiimite de ja Bspzeje Amepiiei. Aieste pezsjtate neKpeziBije, ne nsns în nepsneKtiBi întoKmipea snei KomsniKauisnl ejeK- tpo-tejerpafi. sssmapini întpe Espona miAme- pii;a. De aieea naptiKSjapil întpenpinzitopi mi — 127 — mi Keapă rsBepne.ie s’aă intepesalM ms-ită nentps aceasti Ksestisne. 'lea dintîiă necesitate epa d’a aieye dpsmsjă ne snde tpense si nsie sîpma ejeKtpÎKE de KomsniKajiisne. llpima idee a fosts na s’o nsie mal Kitpe nopdă, întpe nopds.iă Sko- jjiei mi a-is Fpoenjandel, kicî okojo mapea de- nine maî înrssli mi ns cepe o sîpmi neînlepsn- ti de miî de mito yeorpafice; kicî întpe aceste nsnKte se af.n nimte inssje Kape aps nstea fi întpeEsinjjale Ka niiule slajjisnl le.ierpafice. Dap ne d’ajti napte as .isată în Konsidepajiisne ki, aceasta aps cepe întpejjinepea de oamenî mi de sipospl tejerpafico întp’o K.riini foapte fpirspoa- si, snde oală jsnî de zue ne ans, nicî o ko- pafiie ns noate si se anponic n’aKojo, kicî ma- pea este ks lots.iă înricuali; no jînri aceasta epa mi o mape îndoia.n desnpe riejjoiî (glacones) • imenmî de riaui, Kape imens în toate npi- mincpi.io din mapea nojapi, mcprîndă Kitpe ssds, daKi zi’kS aceste s.ioispî do rinjji n’apă fi psnlă sîpma adese opi mi Kîte difiKSJtijjî n’apă fi însouilă asemenea penapauisnî. Aceste Konsidepayisnî aă fiKblă ne oameni de aă mpisilă ideca d’a nmczn KomsniKajjisnea ciCKlpo-tejerpafiKi întpe amîndsoo Kontinente.ie ua joKspî alîta de fpirspoaso mi do neosnitajie- pe mi as xolipîtă si nsie sîpma eJCKtpiKi .ia sns joks mal mepidionajă în mapea AUantiui întpe Ipjanda, mi New-Fondland. Dap aici mapea ape o JiQime mal ms.ită de 2000 muc țieorpa- fice, mi aă cepstă a stsdia în toati aceasti în- tindcpe, fsndsjă mipei daKi e fanopanijă nen- tps nsssjă sîpmei; Kicî liindă aKo.io biÎ mi msnijî ks stîncî KOJijspate nerpemită ki n’aps fi nstslă aineza ukojo sîpma ejeKlpiKi întp’sns modă ds- paiijămi sirspă. . Snpe aceasta, as tpimisă dinadinsă o esne- dijjisne naBaji din Anr.iia mi AmepiKa, Kape a esaminală totă fsndsjă mipeî Atlantice în acestă iiasaijis. lIe JSKpape pirantiKi! Pezsjlatsjă a fostă ki aă desKonepită în nasayis.iă acesta ki fsndsjă mipeî este rncijă (mană), fipi nicî o nepersjapitate mi este ama de .rinimlilă în KÎtă Konxi.rii.ie (si;oîceje) ceie maî deJiKate Kape aKonepă maî totă fsndsjă mipeî, ae aă sitosă în întpeyimea aops, neaBîndă nicî o spmi de stpi— Kicisnî, Kape nposi ki nicî o Kspyepe d’am ns esisti ne fsndsjă mipeî. Dsni ce s’aă înKpedinijată de aceste koh- diuisnl faBopaniie nentps nsssjs sîpmeî ejeKlpice, a încenstă a npoceda ia peajizapea acestsl npoieKlă mape. Eali în ce stape se afai jsKps aKsmă, dsni zicepea xspna.iejopă. Aa Portsmouth Kopasia « Agamemnonă» mi în Ncw-Jotk, Kopasia « Niagara » sîntă destinate a npiimi sîpma tejerpafsjsî e.ieKtpiKă mi mepi- teazi întp’adeBipă a face o Biziti .ia staEiiimen-’ ts.iă D-jops Glas mi Elliolu la Greenevich snpe a nedea aceste sîpme. Kîndă intpi nine-Ba aKoio în Kspte, risemte în dpeanta mi în stînra dsoc rponî potsnde zidite, în Kape se af.n sîpma aceasta, fopmîndă maî ms.ite îndoitspi cipKSjape. llalps îndoitspi Kape s’aă ntită nîm ansmă, aă o .isnyime de 600 miie enrjeze. Mantinele in- Bentate întp’adinsă nentps faspiKajjisnî acestei sîp- me, aă fiKslă nosiiijă d’a faspiim 100 mi.ie en- riezo ne sintimîne. Sîpma aceasta ns e fiKBti d’o sinrspi sîpmi, ci de mante sîpme de apa- mi. Dește toate aceste sîpme, s’a nssă o stpati de gulia perca (rsmi ejastină) neste Kape se nf.ii o slpali de kIjuÎ msiajjî în niKspi mi ne- ste dînsa snă înneaimă de sîpmi fiKBlă întp’snă modă foapte ejerantă, nomnasă de 18 stpeanrspi do metajă, fie-Kape Komnssă de 8 sîpme meta- jice. Din timnă în timnă, faiiă cepKipi e.ieKtpice Ka si se Inicpedinuczo dani sîpma este snă rsnă KondsKtopă nentps ejeKtpicitatea, Kape este cea d’inlîia Kondinisne a tejerpafb.ibî ejeKtpiKă. Din- tp’o sîpmi simnji d’o jsnțiime de 2058 mue, si toapne mal msjlo sîpme Komnsse d’o Jsnpime Kîte mi 429 mije, anoi mi aceste se îndoiesKă mi npodsKă stpeanrspî Kîte 10 mi.ie. S’a Kaj- KSJală ki toate sîpmeje îmnpesm, fopmeză o jsnijime ks Kape s’apă nstea îneeii de 16 opi totă FAOESâă nimîntesKS, saă ki apă nstea fopma o KomsniKaijisne de .ia nimînlă nîm Ja Jsm mi înanol! Fiemi-Kape din nsmiteje dsoe Kopisii Ba jsa /Ksmilate sîpma, Bopă emi amîndsoe d’o dati nîm Bopă ajKsmje.ja snă nsnidă ne mapea At- .lanliKi, snde e ncsmitale dpsms-iă de ja Es- pona ja Amep’iKa; aKo.io, nopă .iera amîndsoi afsmiliiji.ie sna ks ajta mi fiemi-Kape Kopasie Ba njena întp’o dipeKjjisne Konlpapie nri meprîndă, Bopă Jisa sîpma în mape. în- opl-ce minstă ’mi sopă da sns a.ilsia semne de înije-ieiiepe, ki -—128 întpenpindepea pesnieuite asts-feJis. Fiind8-Ki fie— Kape KopaBie ape si fam nsmai îKsmitate dpB- ms, de aieea întp’sns timns de onts ziie, toa ti JSKpapea Ba fi tepminati. în a’iests mizJOKs, npeKsmă iui 5 mue denapte de ijipmspije Ip- jandei, înnejims.18 estepiops na fi de oijejs. Kini e de temsts Ka si ns se npinzi de anKopa Bpe snei KopiBii, fiinds-Ki aKOJO mapea ns e ■adîiiKi. ABantapeje KonstpsKijisni anestei sîpme Konsisti: 1—ia, în fjeKsiBÎjitatea sa nea mape, 2-jea, în sinspinga sa, (sîpma .ia o jsnyime d’o miji, Kîntipemte nsmai 20 de miart); ks toate anestea noate nspta o rpestate de 60 iui 80 miau 3-jea, în eftinitatea sa, Kinl kosIi 100 .iii;pe stepjinre nentps b mi.ii.— Ile d’ajti napte ns ' noate fi nerats, ki sistems.i8 anesta ape sns de- feKls, ki sîpma e npea sssjjipe nentps o distan- ții ama de mape. în yenepe ns nstenrâ iuti mai nainte difiK8.stiyi.ie ne se Bopg apita în spnii ja tejerpafsjs eseKtpiKS. însi tpeBse si sue- pims. ki toate aneste difiK8.itiyi Bops fi pidiKate; atsnni, Ksms ams zisa, inBențiisnea nea mai ții— rantini Ba fi peasizati în seKossss astsajS; anea- sta Ba fi sns ons Kape Ba înlsneKa ni ne.ie ornan- te mipaKsje ajie jsmei, a.ie Kipops nsme as pi-7 mass nemspitoape în antissitate. Komsnikamsni iiitiiniiifiHe mim. Kopzsii ssEmâpine. în Pasia 3e fană aramă esnepimente ks KopiBii ssEtnapine Kape sînts finale asts-fe.iis, ki în joks si n.isteasKi ne ssnpafaya mipel, îtioatT. în adînuimea el în Kîtă ne ssnpafaya anei ns si Bede nini o spini de Bass. întp’snS asemenea nașă sssmapins, noate si ae a fie mal ms-iijl oameni în oape-Kape timns. Mapina îmmpiteasKi PsseasKi, fane aKsrnâ esnepi- mente ks asemenea nașe asEtnapine a .ie intpeBsinya «a Base Kanoniepe nentps a ataua mi a apde Kopi- jb11 de .linie lipi na ne.ie atașate si miie de snde Bine ataKs.iă jopis; Kiul inemiiisjs ns se Bede Hindă e asKsnss în sînsză mipel. Este îimedepatis ki dam npoB.iema Basejops sssmapine se Ba peso.iBa întp’snfc mods faBopaBus, atsnni ns nsmai ki sistemsiS de lipesBe.ie nasa-ie anoi iui toatilnaniraițisnea na .isa o ajti desBojtape; itinl atsnni sparane.ie ns uops mai fi de temsts naBintopuops, fiindă-Ki ns nots a»snpe nîni în sînsjs mipel, ni tspsspi nsmai ssnpafațja el. îimentatopil anestops Base In Pssiea sînts dsol I.lep- inanl ansme Wilhera Bauer mi A. Giebelhausen. Indsstpia adsrnete.îops. Ajsmetese (KispitspI), Kape înainte dosi zeul J de ani, ns epas KsnosKSte nini de Ksntâ, a atKsnss în timns.iă nostps a fopma o pamspi de indsstpie foapte imnoptanti, mal ks scann asams înfiopemte aneasti indsstpii în Asstpia, snde se iaspiai a.ismete mai nentps toati Espona anoi mi nentps Ainepisa. în ansjis 1849 s’a npodsss în Biena mi Eoemia 50 mii ma®e d’ajsmete. O siurspi faspisi în Eoemia, oKsni 1000 de .isapitopl mi npodsne ne ans 200,000 iistii, (Kîte 5000 întp’o Kstie). A.ismetejie se fană npin mamine Kape taie în 12 ope 2 milioane. Dap in toa- ti Asstpia npodsKă ne ană 50,000 milioane! AinI nstemă Bedea Ksms în soko.is.is nostps in- dsstpiajs uess mal miiiă' 43Kps noate si denie d’o imnoptamți mape; o ESKati de aetnns, sns Kiepits, a deBenilă o nstepe souiaji Kape nstpemte mii de js- «pitopî ini ouam miaioane de ra.iBenl, Kanitajs. Tinipils în Tiuorpafia Ko.ieyi8.i8l Sf. Saea. Este intepesants a Bedea ki în.iesnipe d’a npo- dsne Ioks, este Konfopms ks rpads.is niBi.iizaițisnei a.is oameniiops. fJons.iil ks tots.is si.iBali’ie ns miiĂ nimiss de fosă, nini ns noate a’jii npodsne. 'Iei îna- intan.1 neBa mai sine în stapea soniasi, npodsKS foi:s inși ks o mape rpestate npeKsmă snii din nonsjl seini susatiue în Asia, Kape Kînds Bopă si anp.inzi îoks, fpeKS ope întpeijie ks nea mal rpestate dsoe .lemne nîni se anpinds. Dap Keaps mi naijisnim niBÎ.iizate a.ie Esponei, s’a ttizniiă rns.its kb anpindepea fotis.isl nîni de sni-zi. Si ne adsuems aminte uită derpeă epa nentps stpimomi nomtpi, a anpinde noantea o .isininape npin spemenl, ojjejs mi iasm mi Kîts de smops este aueasti onepaițisne aKsms! Ks dpentă KSBînts zine sns astopă: în.iesnipea d’a. fane .ismini matepiaji, mepye întp’o nponopițisne ks ' Bipsapea asminei .mopaje assnpa sonietijiel imani.